Renaşterea Bănăţeană, februarie 2002 (Anul 14, nr. 3649-3672)

2002-02-04 / nr. 3651

Meridiane Șapte europeni din zece sunt foarte îngrijorați de "terorismul international" Mai mult de șapte europeni din zece (71 la sută) afirmă că terorismul internațional reprezintă "o amenințare foarte importantă" în fața "armelor nucleare, chimice și bacteriologice" (70 la sută), se arată într-un sondaj IPSOS realizat în luna noiembrie pentru grupul european de aeronau­tică EADS și dat publicității vineri, în privința terorismului internațional, 23 la sută consideră că această ame­nințare este "destul de importantă" pentru pacea și securitatea:în lume, 4 la sută "puțin importantă", iar 1 la sută cred că această amenințare nu există. în același sondaj realizat în noiembrie 2000, deci înainte de atentatele din 11 septembrie 2001, doar 57 la sută considerau "foarte importantă" amenințarea terorismului internațional. Referindu-se la arme, 70 la sută apreciază că amenințarea este "foarte importantă", 5 la sută "neimportantă", iar 1 la sută au afir­mat că acestea­"nu reprezintă o ame­nințare" (2 la sută fără răspuns). O altă întrebare s-a referit la "deze­chilibrele bogați­ săraci". Acestea re­prezintă pentru 54 la sută "o amenin­țare foarte importantă", față de 32 la sută care o consideră "destul de importantă", 9 la sută, "puțin impor­tantă", iar 3 la sută consideră că nu este vorba de o amenințare (2 la fără răspuns). Europenii par să fie mai puțin îngrijorați de "conflictele pentru resursele naturale". Doar 40 la sută consideră această amenințăre "foarte importantă", 37 la sută "destul de importantă", 15 la sută "puțin impor­tantă" , iar 4 la sută spun că nu repre­zintă o amenințare (4 la sută fără răspuns). De altfel, 94 la sută dintre europeni cred că "misiunile de sal­vare în cazul unor catastrofe naturale" justifică intervenția forțelor armate (din țara lor), în schimb, 4 la sută cred contrariul, iar 2 la sută nu,s-au pronunțat în acest sens. Folosirea­ forțelor armate este acceptată de 91 la sută din persoane pentru "apărarea teritoriului național", de 86 la sută, pentru a asigura "menținerea sau re­stabilirea păcii cu Națiunile Unite; 84 la sută sunt de acord cu utilizarea armatei dacă este vorba de "lupta împotriva terorismului", 83 la sută pentru a "preveni sau stopa un război civil", 81 la sută pentru "protecția populațiilor", sau 73 la sută, dacă se desfășoară o "agresiune împotriva unei țări din Uniunea Europeană sau NATO". Ancheta a fost realizată prin telefon în perioada 13-16 noiembrie în Franța și 16-23 noiembrie în străi­nătate, pe un eșantion de 971 de per­soane în Germania, 939 în Spania, 961 în Italia, 949 în Franța și 948 în Marea Britanie. (MEDIAFAX) Căsătorie regala . Prințul moștenitor al tronului Olandei și-a unit viața cu tânăra argentiniană Maxima Zorreguieta Prințul moștenitor al tronului Olandei, Willem-Alexander, s-a căsă­torit, sâmbătă, la Amsterdam, cu ar­­gentiniana Maxima Zorreguieta, pu­nând astfel capăt unei controverse politice dare durează de câteva luni. Căsătoria regală, care a început cu o scurtă cununie civilă, în vechea bursă a orașului, a continuat cu o ceremonie religioasă protestantă, în prezența unor invitați de marcă pre­cum prințul Charles al Marii britanii, Kofi Annan sau Nelson Mandela, și s-a terminat cu un lung sărut, în bal­conul palatului regal. Deși vizibil emoționată, cu ochii în lacrimi, Ma­xima, de 30 de ani, a purtat pe buze în cea mai mare parte a ceremoniei un surâs strălucitor, în stare să-i dezar­meze și pe cei mai convinși repu­blicani, oricum puțini în această țară de 16 milioane de locuitori în care monarhia este foarte populară. Când tânăra femeie blondă, îmbrăcată cu o rochie de culoarea fildeșului (Va­lentino), a cărei trenă măsura­ cinci metri, a intrat în "Nieuwe Kerk", Noua Biserică, escortată de șase paji, s-au ridicat toate capetele încoronate ale Europei. Pe băncile acestei bise­rici , consacrată cultului catolic înainte de a deveni protestantă, se aflau suve­ranii Belgiei, regina Sofia a Spaniei, prințesa Caroline de Monaco, moște­nitorul japonez Naruhito și regina Noor a Iordaniei. Ceremonia a avut un mare absent: tatăl Maximei. Pre­zența lui Jorge Zorreguieta, fost mi­nistru al agriculturii sub regimul mili­tar al generalului Videla, în timpul căruia mai multe mii de oameni au fost torturate și alte mii au fost date dispărute, a fost considerată indezi­rabilă într-o țară în care sunt la mare cinste drepturile omului. Absența lui de la ceremonie a fost chiar una ditre condițiile sine qua­ron ale mariajului. După ce au schimbat jurămintele nupțiale, cei doi au fost binecuvântați de pastor. A urmat un tangou argen­tinian­, cu sonorități grave, apoi so­prana Miranda Van Kralingen a cân­tat "Ave Maria" de Schubert, fapt excepțional într-o slujbă protestantă, ce ilustrează, fără îndoială, faimoasa "toleranță" olandeză, într-o zi înso­rită, cu cer senin, fenomen meteoro­logic extraordinar la Amsterdam în această perioadă, soții regali au mers trei kilometri,traversând centrul ora­șului, într-o caleașcă trasă de șase cai negri. Aproximativ două mii de protestanți, republicani, anarhiști, simpatizanți ai victimelor dictaturii argentiniene, au strigat sloganuri și au aruncat în forțele de poliție cu suluri de hârtie igienică, de-­a lungul traseului regal, însă în piața centrală, mulțimea a agitat stegulețe, pe unele dintre ele fiind înscris cuvântul "sărut", referință la sărutul tradițional care încheie ceremonia. Cele câteva zeci de mii de simpatizanți ai mo­narhiei au avut bucuria să-i vadă pe cei doi sărutându-se în balcon. A fost rândul prințului să fie emoționat în timp ce Maxima a dăruit tuturor un surâs cu adevărat regal. (ME.) 4 februarie 2002 / Renașterea .* OBÂHÂȚEANĂ 10 D­epartamentul american al Justiției a dispus ca staff-ul președintelui Bush și angajații administrației să păstreze documentele legate de discuțiile avute cu persoane din conducerea Enron pe tema situației financiare a companiei, scrie, în ediția de sâmbătă, cotidianul "The Washing­ton Post". Casa Albă a anunțat că se va conforma directivei Departamentului Justiției. Solicitarea Departamentului Justiției se referă la toate documentele, inclusiv e-mail-urile, scrisorile, documentele din computere, și orice note primite după data de 1 ianuarie 1999, aproape doi ani înainte ca George Bush să fie devenit președintele SUA. Actualul șef al executivului american, vechi prieten al fostului președinte Enron, Kenneth Lay, a dorit să se distanțeze de scandalul financiar din jurul falimentului companiei cu sediul Departementel Justiției cere Casei­­ UN sa păstreze toate documentele legate de Enron central în Texas, într-o scrisoare adresată unui consilier al președintelui Bush, Alberto Gonzales. Departamentul Justiției afirmă că toate documentele "care au orice legătură cu situația financiară a Eron ,și/sau Cu interesele de afaceri ale companiei" trebuie prezentate, chiar dacă sunt documente a căror distrugere este permisă în mod obișnuit. "în acest moment, solicităm doar să asigurați păstrarea acestor documente", a cerut Christopher A. Wray, unul din principalii adjuncți ai Procurorului General Adjunct. La rândul său, procurorul general John Ashcroft nu ia parte la ancheta penală în cazul Enron, pentru că a primit, în campania electorală, donații de la această campanie. Ash­roft a candidat, fără succes, pentru Senat în anul 2000. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Clair Buchan, a declarat că această instituție "se va conforma întru totul acestei cereri". Falimentul companiei Enron a survenit în lună decembrie, și a devenit o problemă politică pentru administrația Bush, în cursul lunii următoare, când Casa Albă a anunțat că președintele Enron, Kenneth Lay, a contactat doi membri ai administrației anul trecut, când compania se confrunta cu primele probleme financiare. Urmărind să se distanțeze de acest scandal financiar, Bush a acordat sprijin deplin campaniei duse de Departamentul Justiției, care cercetează posibile implicații penale ale falimentului Fron. Bush a dispus revizuirea legislației federale în domeniul pensiilor și a declarat că a fost intrigat de faptul că persoane din conducerea Enron nu au comunicat angajaților și deținătorilor de acțiuni detalii despre situația financiară a firmei. Bush a precizat că inclusiv soacra sa, Jenna Welch, a pierdut peste 8.000 dolari când acțiunile Enron au scăzut, anul trecut. Oficiali ai Casei Albe nu neagă legăturile strânse dintre Enron și administrație, dar afirmă că această compani­eu a fost tratată special datorită acestor legături. Vicepre­ședintele SUA, Dick Cheney, și consilierii săi, au avut șase întâlniri cu persoane din conducerea Enron atunci când Cheney lucra la planul adminis­trației în domeniul energetic. Mai mulți consilieri ai lui Bush, inclusiv cel mai important consilier pe probleme economice, Larry Lindsey, și consultantul politic principal, Karl Rove­ au avut legături financiare cu Enron. (MEDIAFAX)

Next