Renaşterea Bănăţeană, decembrie 2005 (Anul 17, nr. 4829-4851)

2005-12-02 / nr. 4829

D BANATEANA Director onorific prof. dr. Josif Constantin Drágán Nr. 4829 - vineri, 2 decembrie 2005 -16 pagini - 60 bani (6000 lei) Speram ca, după 16 ani de democrație și într-o guvernare care ne-a făgăduit un suflu nou, dinamic, plin de optimism tineresc, la urma­­ urmei, Ziua României să devină altfel. Mai veselă, mai colorată, mai plină de imaginație, mai populată de mulțimi de români pe străzi, mai apropiată de ceea ce vedem că se întâmplă în alte țări, la sărbători similare. Am văzut, însă, o zi parcă mai obosită decât altele obișnuite și la fel de ternă ca tot ceea ce se întâmplă, pe aceste meleaguri, de ani buni. I-am văzut iarăși pe ei, puternicii momentului,în mijlocul unor oameni care așteptau partea concretă, materială, a sărbătorii, adică eventuala masă gratuită. Se presupune că Ziua României este a tuturor românilor, adică a celor ce trăiesc pe acest pământ, dar știm bine că nu este deloc așa, că "ctitorial ‘a1 Pasul pe loc­ circa două milioane dintre noi, și mă refer la ungurii acestei țări, nu au sentimente tocmai identice cu ale noastre, vizavi de 1 Decembrie 1918. Știm prea bine că o altă zi din istoria țării, cu semnificații grele și importante pentru România, nu s-a găsit în 1990, când trebuia realeasă Ziua Națiunii Române. Mă întreb dacă nu cumva olandezii sunt mai practici decât noi, la ei. Ziua Olandei nu coincide cu ziua de naștere a reginei, oricare ar fi ea. Prin urmare nu este important că regina s-a născut în decembrie să spunem. Ziua Olandei a fost stabilită cândva, în vară, astfel ca și vremea să fie de partea sărbătorii, la care să se poată bucura și monarhistă și republicanii și simpatizanții și opozanții. Este Ziua Națiunii, nimic altceva, deci toți cei din națiune au motive de sărbătoare. Vicepremierul nostru, Marko Bela, care prin funcție a trebuit să fie văzut la ceremonii, devine un ipocrit, și el, de vreme ce sărbăto­­r­e­ c* • Ziua Unirii celei Mari a României, în timp ce progra­­m­­ pilitic al non-partidului său aflat la guvernare urmă­rește cu totul altceva. Copil fiind, și nefamiliarizată încă cu istoria țării, deci nici cu semnificația zilei de 23 august, alergam în fiecare an să văd carele alegorice care defilau pe bulevardul ce leagă Piața Operei de Gara de Nord. Erau colorate și interesante! Mai mare fiind, am aflat că sunt "de concepție comunistă". Nimic mai fals! Văd în America, în Brazilia, la italieni etc, tot soiul de care alegorice, care de care mai inspirat și colorat împodobite, doar pentru a bucura ochiul și viața populației acelor țări. Ieri­ dimineață, o îndemnam pe nepoata mea să-și ducă fiica în centrul orașului, la manifestațiile Zilei Națiunii. M-am blocat când, mirată, m-a întrebat "ce să vadă acolo?" Păi, coroane, stegulețe, lumeț?), militari care bat pasul pe loc, de frig, până începe parada militară! ELEONORA V. POPA ZIUA MARII UNIRI, ZIUA NAȚIUNII ROMÂNE România Mare a fost făurită, mai întâi, pe câmpurile de bătălii ale celor trei ani de participare românească la Primul Război Mondial, apoi prin votul democratic al adunărilor de la Cernăuți,Chișinău și Alba Iulia. și, nu în ultimul rând, prin acțiunea diplomatică a elitei politice de atunci­­ s-a amintit, ieri, în discursul de deschidere a ceremoniilor consacrate aniver­sării a 87 de ani de la Marea Unire, act cinstit, de 15 ani încoace, ca Zi Națională a tuturor românilor. Reunite în centrul muni­cipiului Timișoara, în pofida ploii și frigului, autoritățile admi­nistrative, militare, politice și ecleziastice ale județului, dar și reprezentanții consulari acreditați la Timișoara și aproape o mie de cetățeni au asistat la tradiționalele ceremoniale militare și religioase,oficiate la Monumentele Ostașului Român, Cruci­­ficatorul, Eroilor Revoluției Române, Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, Apărătorilor Banatului, militarilor germani, sovietici și sârbi, precum și la busturile regelui Ferdi­nand întregitorul și omului politic I.C. Brătianu - locuri în care s-au ținut slujbe de comemorare, s-au depus peste 200 de coroane și jerbe de flori, din partea tuturor formațiunilor politice, a instituțiilor de stat, a veteranilor de război și altor organizații non-guvernamentale ori a mediului de afaceri. De asemenea, la Catedrala Mitropolitană, un sobor de preoți, în frunte cu Î.P.S.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a oficiat un Te-Deum. Citiți in pagina 2 **■ Acțiunea "Racheta 2005" Kwasniewski,omul politic al anului

Next