Revista Economică, 1922 (Anul 24, nr. 1-52)

1922-12-07 / nr. 50

Anul Rugare cătră abonenţii noştrii restanţieri. Apropiindu-se sfârşitul anului, ru­găm cu stăruinţa pe onor, noştrii abo­­nenţi restanţieri, particulari sau bănci să binevoiască a-şi achita până la 31 Decembre a. crt. atât restanţele de abo­nament cât şi taxele de inserţiuni pe anii trecuţi şi anul curent. ADMINISTRAŢIA. ABONAMENTUL PE 1 AN LEI 120.­­ PE 1/2 AN LE 1 60. ..NUMĂRUL 2­50 LEI. ===== Cluj, 7 Decemvrie 1922 COMOMI ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Apare odată pe săptămână sub direcţia şi editura „SOLIDARITĂŢII“ asociaţia institutelor financiare române Redacţia şi administraţia: Cluj, Calea Regele Ferdnand Nr 38 (edificiul Băncii Agrare S. A. Priv. Cluj). COMITETUL DE REDACŢIE: Com. RAŢIU, Ion I. PĂPEDATU şi Const. POPP Redactor responsabil: Vasile Vlaicu. No. 50 TAXA PENTRU INSERŢIUNI: De fie­care cm : 2 Lei. Bilanţurile după tarif special.­ ­ Unificarea monetară. (Sfârşit.) In sensul decretului lege Nr. 3632 din 11 Decem­vrie 1918, prin care se confirmau hotărîriie adunării na­ţionale dela Alba-Iulia, circulaţiunea fiduciară a Statu­lui se rezervase Guvernului central dela Bucureşti. Unificarea monetară era deci de căderea şi datorinţa acestui guvern, care de fapt a lucrat şi a hotărît în aceasta chestiune după cum a crezut de bine. A lucrat şi a hotărît însă fără a o aprofunda în toate consecin­ţele ei şi fără să ţină seamă cel puţin de opiniunile celor ce se ocupaseră mai intensiv şi cunoşteau mai de aproape complexul problemelor, împreunate cu rezol­­virea acestei chestiuni. Primul pas pentru unificarea monetară a fost stam­pilarea biletelor de coroane austro-ungare, stampilare­­ despre care cei ce luaseră parte la conferinţele1), în care a fost hotărîtă, îşi dedau seama, că nu va putea fi un mijloc destul de eficace pentru stăvilirea înva­­ziunii biletelor din celelalte teritorii ale fostei monarchi habsburgice. Şi dacă cu toate acestea s’au decis la acest pas, a fost, parte pentrucă stampilarea se făcuse deja în două state megiaşe, în Ceho-Slovacia şi Iugo­slavia, parte pentru că se dedeau cele mai categorice asigurări, ca în cel mult trei luni de zile va sosi hâr­tia monetă, comandată în America şi astfel se va putea începe rambursarea biletelor de coroane în monetă na­ţională.* 2^ Dar hârtia monetă n’a venit la timp, iar când, în fine, a sosit, s’a constatat, după cât se spunea pe atunci, că nu poate fi folosită. Intre astfel de împreju­rări şi văzând că falsificarea ştampilărilor ia proporţii tot mai mari, am propus deja la începutul lui Oct. 1919 să înlocuim cel puţin biletele de 1000 şi 10.000 coroane — acele care formau sumele cele mai mari — cu alte bilete, tot în coroane, dar româneşti, contec­. ‘) Au participat la aceste conferinţe Dnii Oscar Kiria­­cescu, pe atunci minisru de finanţe, Ştefan C. Popp, ministrul Ardealului, Viniliu Brătianu, Mihai Popovici, consilier pentru Transilvania, Grigorie Eremie, consilier la­Resortul de finanţe din Sibiu, Dr. Sever Dan, consilier la Min.de fin. Bucureşti, Dr. G. D. Creangă, Vâs­le Vlaicu, secretar la­ Resortul de finanţe şi scriitorul acestor rânduri, că delegat al­ Consiliului Dirigent. Stampilarea s’a început la 12 Iunie 1919 și a durat până pe la finea lui August acelaş an. S’a stampilat cu totul, inclusiv sumele prezentate cu întârzieri justificate, 45,778,846 bucăţi bancnote în suma de Col. 3,247,498,750. ( 2) Despre cele discutate în conferenţele, în care s’a hotărît stampilarea, s’a redactat procese verbale, pe baza note­lor stenografice ale Dlui Vas. Vlaicu. Iată ce spunea, între al­tele, Dl Vintilă Brâtianu: „Dacă stampilarea nu va fi urmată în 3 luni de retragere (a se înţelege rambursare în monetă naţională), daţi timp să ne inundeze (coroanele). In timpul cel mai scurt trebue să se înlocuiască, altcum stampilarea este­­ ca şi când n’am făcut nimic . . .“

Next