Revista Economică, 1926 (Anul 28, nr. 1-44)

1926-06-10 / nr. 17-23

Anul XXVIII. Cluj, 10 Iunie 1926. No. 17—23. Revista Economică Apare odată pe săptămână sub direcţia şi în editura „SOLIDARITĂŢII“ asociaţia institutelor financiare române Redacţia şi administraţia, Cluj, Piaţa Unirii No. 8 Membrii asociaţiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Hunedoara), Agricola (Sebeşul-săsesc Aihtm­ Anmm *------- ------*.......... A­vrigeana, Bânărana, Banca Agrară, Soc. An.pr . Banca Poporală (Dej), Banca Poporală (Arpi On. Biblioteca Universităţii păstrarea (Mercurea), Cassa de păstrare (reu (Buteni) Codru (Lupşa), Comuna, Concordia ( Cugiereni, Decebal, Detunata, Doina, Economici28) Iaşi A­rad), Gară iif­erai Bánat­an (Mehadia), Insotirer inf.) isvorul (Săngiorgiu), Lăpuşana, Ligediam_____________________________________________ Murăşanul, Maramurăşana, Nădlăcana, Negoiul, lyUtUIlu, V/UCUHU) v­r» urijuiiu, \sr (truuq­­­uu iu, « luwu, a _ ......_ ... .. . (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Rem­. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.­Mănăştur), Săcandi Sătmăreania,J Sebe­­­ana (Caransebeş), Secăşana, Selăgeana, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimmu­l (Vaşcău), Târnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad) Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile (Banca Învăţătorilor). ORGAN FINANCIAR-ECONO­AIC ABONAMENTUL PE 1 AN LEI 200.-PE V7 AN LEI 100. ===== NUMĂRUL 4.5 LEI. ===== Director VASILE VLAICU TAXA PENTRU INSERŢIUNI: De fie­care cm fi 3 Lei. Bilanţurile după tarif special.­ ­ Serviciul de cecuri şi viri­­mente la Banca Naţională. La şedinţa din 1 Iunie a. c. a Consiliu­lui general al Asociaţiuni Băncilor Române, ţinută la Institutul Economic Românesc, obiec­tul principal a fost desbaterea proiectului pri­vitor la regulamentul de funcţionare al servi­ciului de cecuri şi clearing, pe care Banca Naţională intenţionează a-l pune în fiinţă cât mai curând şi cât se poate de bine. Din partea băncilor „Solidarităţii“ au parti­cipat Domnii Dr Petre Poruţiu, Izidor Tătariu şi Vasile Vlaicu. Consiliul general a întrunit aproape totalitatea membrilor la această şe­dinţă de cea mai mare importanţă pentru vii­toarea gestiune bancară, dat fiind, că însuşi ser­viciul de cecuri şi virimente este în general de o utilitate mare, înlocuind circulaţiunea numera­rului efectiv, dar mai cu seamă, că pentru cea mai mare parte a ţării aceasta însemnează o inovaţiune pe piaţă. Şedinţa a fost prezidată de Dl M. Oro­­mulu, preşedintele Asociaţiunii Băncilor şi Guvernator al Băncii Naţionale. Consiliului General admis cu însufleţire unanimă introducerea noului serviciu, avizând numai asupra unor modificări, in ce priveşte garanţia minimală şi maximală, care serveşte ca reziduu permanent şi fond intangibil al titu­larilor. S-a propus garanţia minimală de 5000 lei şi maximală 50.000 lei. De asemenea Consiliul a propus să se enunţe categoric închiderea din oficiu a con­tului, dacă titularul ar dispune în mod repe­tat de sume mai mari decât este disponibilul contului său. S-a propus, ca operaţiunea de blocare a provizionului corespunzător „cecurilor certifi­cate“ să nu se mai poată storna, deoarece cecul certificat se utilizează drept bani buni şi titularul, care a emis un cec alb certificat, se găseşte o aceeaşi situaţiune, ca şi cineva, care a făcut o plată efectivă din banii săi. Consiliul a cerut, să se clarifice chestiunea taxelor de timbru asupra cecurilor. Secretarul »Solidarităţii«, Dl Vasile Vlaicu şi-a înaintat în scris propunerile privitoare la modificarea articolelor 5, 6, 8, 10, 11, 12, 15, 23, 29, 33, 36, 42, 44, 57, 58, 61, 63, 69 şi 71, precum şi cu privire la modificarea cores­punzătoare a condiţiunilor, ce privesc opera­ţiunile. Despre aceste propuneri de modificare s’a scris şi în coloanele Revistei noastre o motivare meritorică amănunţită. Deoarece aceste propuneri se grupează, în jurul a două idei fundamentale călăuzitoare și deoarece timpul prea scurt al desbaterilor nu a putut permite o adâncire a Consiliului, în fondul motivelor, credem, că este folositoare o revenire în meritul chestiunilor. De o parte este interesul binepriceput al serviciului, ca numărul titularilor să fie cât mai mare şi însuşi serviciul să fie cât mai bun, voluminos şi inexcepţionabil, de altă parte este chestiunea muncii şi a cheltuielilor.

Next