Revista Economică, 1940 (Anul 42, nr. 1-52)
1940-01-06 / nr. 1
Anul XLII r isnaanoB tv tfW ] \ BMotsâ nSrsS lag! IKTumămi 12 Lei. Sibiiu, 6 Ianuarie 1940. REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Proprietatea si Mul oficuil al Asie. Mit. Unciait riamstii Ardeal, Baut trisau si Mmira. „SOLIDAITATEA“ Sil. înscris sub nr. 22/1939 la Tribunalul Sibiu. Apare odată, pe săptămână. Redacţia şi administraţia: Sibiiu, Strada Visarion Roman Nr. 1-3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500—; pentru particulari Lei 400'—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300'—. In străinătate Lei 800’—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6 — Nr 1 Sumarul: Războiul şi băncile noastre. — La început de an nou. — Economia de războiu a fostei Polonie. — De ce se scumpeşte vieara. — Bursa în 1939 — Cronica: Simpla operaţiune de transfer, nu constitue dovada vânzării. Natalitatea în alte țeri. Producţia silnica de petrol a României. Războiul şi băncile noastre. Dacă se poate spune despre bănci în timp de pace că sunt spinarea şi osatura vieţii economice, cu atât mai multă însemnătate are axioma aceasta în timpuri de încordare internaţională şi conflicte armate. In timp de pace rolul de căpetenie al băncilor este, să adune capitalurile ca într’un rezervor, să le fructifice şi să le distribue pe felurite căi acelora cari au nevoia şi posibilitatea de a se folosi raţional de ele. Ele sunt mai departe şi un îndemn pentru adunarea de economii şi desvoltarea spiritului de întreprindere. In timp de război, rolul lor are o însemnătate şi mai mare. Prin existenţa şi influenţa lor, ele sunt menite să întreţină în public încrederea în stabilitatea relaţiunilor şi structurei noastre economice. Publicul are nevoie de acest sprijin, mai cu seamă când alarmismul se răspâdeşte şi samănă îndoeli în sufletul oamenilor, mai cu seamă cu privire la avutul lor şi la situaţia lor materială din viitor. Statul în sfera lui de activitate încă poate lua măsuri de reprimare pentru astfel de cazuri, dar exemplul băncilor va fi totdeauna barometrul cel mai sigur după care publicul se orientează când e vorba de soliditatea şi menţinerea patrimoniului moral şi material actual. Ele trebue să pună în faţa pesimismului, optimismul colectiv, care este o bază de redresare a activităţii naţionale, şi un izvor de rezistenţă pentru zile de grea cumpănă. Dacă rolul acesta este important din punct de vedere mai mult psihologic, el poate deveni mai substanţial când statul are nevoie de sprijin material, cum e cazul în zilele noastre. Încă şi azi, când tunurile bubuesc, pacea este în gura tuturora, şi te cuprinde mirarea, cum de persoane serioase de pe amvonuri şi estrade mai pot vorbi de pace. Pe cine vreau să ducă în eroare? La astfel de declamaţiuni răspunsul cel mai bun şi sigur este înarmarea, înarmarea însă costă parale. Azi acele armate câștigă mai sigur bătălia, care sunt mai complet mecanizate. Echipamentul acesta tehnic constitue azi pentru popoare sarcina cea mai formidabilă, deoarece înzestrarea lui cere sume enorme, care se storc din contribuabil în formă de impo Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: NMaHaHM ••ooQoo.» Redactor responsabil: Dr. Mihai Veliciu.