România Liberă, decembrie 1944 (Anul 2, Nr. 106-130)

1944-12-01 / nr. 106

Pagina 2 ASASINII MIȘEI TRAG IN MUNCITORI A M nu te poți aștepta la alt­ceva, Intr’o țară unde asa­sinii sunt liberi și înarmați Până In dinți. Crima săvârșită la balul orga­nizat de muncitorii de la SET în comuna Apărătorii Patriei te face să te cutremuri de revolta până la mădularele oaselor, dar, pen­­tru muncitorii conștienți nu con­­stitue o surpriză. Doar, de trei luni de zile luptăm pentru ca toți ucigașii poporului român să fie arestați. Știm că toate crimele comise împotriva muncitorilor sunt puse la cale din umbră de către ina­micii poporului nostru, acoperiț­ de haina falsei democrații. Autorii morali ai uciderilor mi­­șelești sunt aceia care până ieri făceau spume la gură, cerând de­­zarmarea formațiunilor de luptă patriotice. Și-au rezervat dreptul la înarmare numai pentru el și bandele legionare, camuflate în haină civilă și militară. Până azi, criminalii prohitteristi n'au fost st trați la răs­pundere. Inst­tuții de Stat ca Jan­darmeria. Poliția și Justiția sunt încă înresata cu trădători, lecțio- Internații în Așezămintele pentru ocrotirea detectivilor Plevna jud. Ia­lomița atașat spitalului Bălăceanca, se plâng că în lipsa d-rului Brașcu Ște­fan conducătorul acestui Așezământ au rămas în grija administratorului și a unui domn agronom Pandelescu Anton care-i terorizează, bătându-i și torturându-i ca pe vremea legionari­lor. Internații cer autorităților de re­sort, să-și facă datoria să se intere­­seze de soarta acestor internațio­nari si antidemocrați. Ucigașii n'au fost arestați, de­oarece sunt patronați de oameni politici sus puși, de șefii partidu­lui național țărănesc, in frunte cu M'nîstrul de interne Penescu. Dar să nu creadă nimeni că muncitorimea nu l-a descoperit. No! am semnalat de mult că vrăjmașii poporului român, întă­râtă armata împotriva muncitori­­lor organizați. Astăzi munc'torime­a conștientă îți dă seama că atâta vreme cât Jandarmeria, Poliția și Tr­iunalele nu vor fi curățite de elementele vrășmașe democrației, nu numai că nu vor real>a nimic cerma curățrea tării de dușmani, dar chiar anumite părți din ele pot fi folosite de dușmanul misei împo­triva poporului însuși. Muncitorii cer neîntârziata cu­rățire a Jandarmeriei, Poliției și Justiției de toate elementele duș­mănoase poporul".!". Și muncitorii, alături de toată populatia cinst’SS si democrată a țării, se leagă să o tacă. Muma' as* va fi isbăvită Sara de asasini si as-*''’*!*­Mmea Stan SABOTORUL HITLERIST PODSUDEK Cine nu cunoaște fabrica de mezeluri Podsudek și mai ales pe Stanislau Podsudek, adm. delegau­ al fabricei, speculantul care a acumulat averi de milioa­­ne din munca salariaților săi și de pe urma aprovizionării arma­telor naziste? Ii cunoaștem atât­­ pe el, cât și pe fiii săi din revis­­tele ilustrate in care îi vedem fotografiați alături de reprezen­­tanții armatelor hitleriste. I1 mai cunosc și cei care știu cum și de unde aproviziona fa­brica sa din Cernăuți cu carne. 11 mai cunosc și cei cari știu cât de ieftin cumpăra vite din Transnistria încât își putea per­mite să țină fabrica de aci în ac­tivitate redusă, aprovizinând depozitele sale cu mărfuri din Cernăuți. 11 cunoaște o lume în­treagă care știe cum vinde mar­fa pe­ sub mână la preț de spe­culă. St. Podsudek n’are nevoie de referințe. El este cunoscut prin purtarea sa față de salariații săi ca un ticălos fără de pereche. El nu recunoaște drepturile scla­vilor săi și nu-și ține nici anga­jamentele luate față de munci­tori. Salariații firmei Podsudek, au înaintat direcțiunii un memoriu de revendicări. După nu știu câte amânări — Podsudek — consimte să discute memoriul cu delegații muncitorilor și ai funcționarilor. După trei zile de tratative, Podsudek acceptă parte din revendicările formu­late și respinge majorarea sala­riilor pe motiv că nu poate lu­cra din plin din lipsă de mate­rie primă. Minciuna lui Podsudek este în­­să descoperită chiar printro a­­dresă a Ministerului Muncii ca­re respinge cererea de conce­diere a 60 la sută din personal, Ministerul arătând ca motivele prezentate de Podsudek sunt i­­nexistente și că fabrica posedă suficiente stocuri de materii pri­me. Mai vreți vreo dovadă de sa­­botajul lui Podsudek? Inactivi­tatea lui Podsudek are însă un tâlc. El lucrează pentru Armata Roșie și nu poate lucra cu ace­iași tragere de inimă cu care lu­cra pentru naziști. Podsudek, care numără o avere de sute de milioane, care pentru fiecare fiu are câte o mașină și o fermă, nu acordă muncitorilor tarnul săptămânal și le cere să plângă odată cu el izgonirea hitleriști­lor din țară, a hitleriștilor sub dominația cărora el a exploatat muncitorii cu atâta sălbătăcie, in timp ce el acumula averi de care nici el nu mai știe s'o eva­­lueze. Podsudek este un dușman al muncitorilor. Podsudek este un sabotor. Podsuddek este un agent al lui Hitler. Să se cerceteze imediat afa­cerile sale cu armatele naziste Muncitorii cer acest lucru și-l vor impune. SIDIGUTUL MICILOR PATRONI DE TEXTILE 51IBRĂCĂLHTE In ziua de 22 Noembrie a avut loc ședința sudicatului. Prezidează Ion ’ Mihăi] escu. La deschiderea ședinței, d-sa cere colegilor rapor­­tul asupra consfătuirilor pe cartiere. Colegul Roth raportea­ză că a avut loc o consfătuire în str. C. F. Robescu nr. 9 unde au lăsat parte mai mulți meseriași și s’au făcut înscrieri pen­tru sin­­dicat. Col. C. Mihăilescu, dease­­meni arată că a avut loc în pră­vălia d-sale din piața Amzei o con­sfătuire la care au luat parte peste 50 croitori cari s’au înscris în sindicat. Mai iau cuvântul ur­mătorii: P. Crăciun Aeh’rei Ma­yer Băașu, Oreviceanu și alții Șe­dința viitoare va avea loc Marti 58 Ncemb­’c ora 6 d­a. în strada Bibesicu Vodă nr 10. Sunt con­vocați maeștri trend­ ,coatiștî,­ cauciucari și patronii de lagăr. Se vor face comunicări importante • Toți micii brutari din Capitală sunt convocați In adunare generală, în ziua de Vineri 1 Decembrie a c. ota 4 d. a. In localul Camerei de Muncă din str. Calomfirescu No. 8. La ordinea de zi: 1) Alegerea unui nou comitet de administrație al Sindicatului în locul celui actual 2) Fixarea unui nou sediu social, în locul celui distrus de bombardament. 3) Fixarea noulor cotizații. 4) Diverse. • Toate comitetele de fabrică din Industra grafică sunt chemate la o importantă consfătuire, Joi 30 Noem­­brie a. c., la orele 6 seara, la s­­ud­ul Sindicatului din str. Gutenberg nr. 6. Prezența este obligatorie. • Sindicatul maiștrilor militari și civili bugetari din armată, face cu­noscut tuturor maiștrilor înscriși în sindicat că Duminică 3 Decemb­re a. c. ora 12-16 are loc o adunare gene­rală pentru alegerea Comitetului de conducere și organizare a Sindicate­lor. Prezența obligatorie. • In vciderea creerii Sindicatului Profesorilor de Cultură Fizică, a In­structorilor și Antrenorilor de Spot, sunt convocați pentru Sâmbătă 2 De­cembrie, orele 4 d. m. în str Gngii Cantacuzino Nr. 88 Etaj I, toți profe­sorii, profesoarele, maeștrii antreno­rii și instructorii — cu sau fără di­plome — de gimnastică, football, box, înmai, scrimă, stil, patinaj, atletism, lupte, tennis. • Comitetul de inițiativă convoacă pe toți meseriașii patroni zugravi și vopsitori pentru constituirea sindica­tului profesional Joi 30 Noembrie a. c., ora 16, în localul Camerei de mun­că, strada Calomfirescu 8, — când se va da citire programului de revendi­cări ale meseriașilor din această bran­. Toți r­esponsabili­ culturali din fabrici de textile, sunt convocați pen­tru ziua de Joi, 30 Noembrie a- c., ora 17, la sediul sindicatului, în Str. Po­pa Soare 9 t IPOCRIZIA CONDUCERII SOC. «FORESTA ITALO-ROMÂNĂ Conducătorii fasciști dela Soc. Foresta Italo-Română continuă să afirme, că funcționarii evrei n’au fost concediați pe motive rasiale, ci pe baza legilor contrac­telor de muncă, însă cu o lună înainte de apariția legii lui Ia­­sinschi. Un lucru însă au uitat, d-nii Francesco Jolona și Augustina Massa, conducătorii din umbră ai Societății, cu sfetnicii lor mai mici juris­consulți și avocăței întru fascim, că în Monitorul O­­ficial Nr. 2H­ din 18 Oct. 19W, partea 11-a pagina 8732 se află publicat Procesul-Verbal al Șe­dinței Consiliului de Adminis­trație, în care stă scris textual „Se ratifică hotărîrea de a con­cedia din serviciul Societății, întregul personal NEARIAN”. Această hotărîre, publicată în Monitorul Oficial nu înseamnă rasism? D. Carlo Romani a primit ro­­lul de conducător la această ins­tituție, cu misiunea să o desfaci­zeze. A face dreptate celor loviți de teroarea hitleristă, este tot o da­torie a d-sale. Și nu e de crezut că nu o va împlini. Muncitori din fabrici! ! Și voi puteți fi scriitori. Mulți dintre voi au­ talent. Spre a vă putea afirma și a da posibilitatea să vă manifestați <[ «ROMÂNIA LIBERĂ­ Í a organizat un concurs de reportagii cu subiectul (NAȘTEREA ȘI ACTIVITATEA UNUI COMITET DE FABRICĂ) Trei mari premii în buni­­ de 20.000, 10.000 și 5.000 lei.­­ Manuscrisele se vor trimite pe adresa „Nto [UNK]­­­mânia Liberă cu mențiunea: Pentru concurs.­ Distribuirea premiilor se va face într’un ca­­­dru festiv, de un juriu compus din : Prof. Alex. Rosetti, Elena Livezeanu, prof.­ Alex. Graur, Gheorghe Dinu și Mine­a Stan. $ ADUNAREA GENERALĂ A MEDICILOR A HOTĂRÂT UN UNANIM TATE SINDICALIZAREA Duminică 26 Noembrie a. c., a avut loc în Amfiteatrul Spitalului Colțea Adunarea Generală a Medicilor din București și Județul Ilfov la ordinea de zî­rîînd problema sindicalizării. D. dr. I. METAXA Președintele Comitetului Executiv Interimar, des­chide ședința și oferă președinția de onoare și conducerea desbaterilor d-lui Prof. dr. C. Parhon, memb­u al Academiei Rmâne, care este primit cu îndelungate ovații. D. Prof. dr. PARHON mulțumind se arată fericit să prezideze cea mai importantă Adunare a Medicilor, a­­cela în care medicii urmează să ho­tărască noua formă de organizare a Corpului Medical si dă cuvântul d-lul. dr. Marius Popescu raportorul sindi­calizării medicilor. Raportul­ d-rului Marius Popescu D. dr­ Marius Popescu, vechi sin­dicalist și fost președinte al primu­lui Sindicat al medicilor, face un istoric al evoluției organizațiilor medicale, arătând că nici Asociația Generală a Medicilor și nici Colegiul Medicilor nu au reprezentat org­ani­­zațiuni de luptă pentru promovarea nevoilor profesiunii medicale. A­­ceste două organizațiuni conduse de oculta politicianistă și reacțio­nară, din chiar sânul profesiu­nii, nu au făcut decât să împiedice prin toate mijloacele, realizarea ori­căror revendicări ale Corpului Medi­cal. Sindicatul Medicilor Înființat în Noembrie 1932 este silit să-și înce­teze activitatea în așteptarea unor vremi mai bune. Domnia Sa arată că astăzi orga­nizarea sindicală a medicilor se im­pune ca singură formă de organiza­re care poate duce, prin solidariza­rea cât mai complectă a Corpului Medical, la realizarea justelor reven­dicări. Raportorul evidențiază avantaj sindicalizării, făcând o paralelă în­tre scopurile și atribu­țiunile celor două forme de organizare: Colegiul și Sindicat. Sindicatul Medicilor trebue să rea­lizeze to*ate justele revendicări ale profesiunii medicale, toți medicii ho­­tărîți a­­­ctiva pentru promovarea intereselor lor profesionale trebuind să lupte prin sindicat, în cea mai de­­plină soldaritate și cea mai perfec­tă disciplină sindicală. In acest scop, sindicatul medicilor trebue să înlocuiască Colegiul Medi­cilor, care urmează a fi desființat, patrimoniul Colegiului trecând la sindicat (aplauze prelungite). Sindicatul medicilor singura orga­nizație profesională a medicilor din țară, prin „Secția disciplinară’’, va controla, exercițiul profesiunii medi­cale și respectarea principiilor de deontologie. Sindicatul Medicilor va colabora, în cea mai deplină armonie, cu mi­nisterul Sănătății pentru promova­­rea tuturor problemelor sanitare «1 ® țării. Documentatul raport al d-lui dr. Marina Popescu este viu și unanim aplaudat Discutarea raportului La discutarea raportului Iau parte d-nii: Dr. SKILERU care este un totul de acord cu raporul prezentat de Co­mitetul Executiv Interimar și cere ca Sindicatul Medicilor unică organiza­ție profesională a Corpului Medical să aibă grje de asistența medicală a medicilor și familiilor lor D-na dr. AURICA Weinberg, arată că femeile medici aderă la sindicali­zarea medicilor, cerând ca In Comi­tetul Sindicatului să intre si o femeie medic, pentru a putea susține reven­dicările juste ale profesionistelor me­dici. D. dr. IONESCU ERMIL. Sindi­catul, unică organizare a profesiunei medicale va putea da rezultatele do­rite de toți medicii. D. dr. STATE DRAGANESCU Conf. Universitar, cere sindicalizarea neîntârziată, toți medicii laolaltă să fie alături de toți muncitorii, manuali si intelectuali. D. dr. M. TOCILESCU: numai prin sindicat, medicul va putea ajunge la situația pe care o merită. D. dr.­ ED. MEZIN­CEA­ N­ Asist. Universitar, reîntors dintr-o călătorie în Moldova, arată realizările pe teren ale Sindicatelor medicilor din Mol­dova. Relevă că populația părăsită și lăsată fără material sanitar și asis­tență medicală, datorită sindicatelor medicale locale a putut fi ajutată. D. dr. L. MAVROMATI, ca vechi sindicalist, este numai pentru sindica­lizarea medicilor. Dr. GH. RADULESCU. În acord cu întreaga adunare, cere grabnica realizare a unei singure organizațiuni profesionale și anume sindicatul me­dicilor. D. prof. dr. BAGDASAR: Insistă asupra necesității de a nu se face di­ferențe de organizare intre munciorii manuali și intelectuali. Noi muncitorii intelectuali, avem obligația să intelec­­tualizăm muncitorii manuali (vii a­­plauze). D. dr. MARIN ENACHESCU Conf. Universitar, Secretarul General al Comitetului Executiv interimar, pentru a putea reuși, e nevoe de uni­tate de luptă profesională și adunarea de astăzi arată că această unitate a Corpului Medical există, ea cerând să se concretizeze într o singură orga­nizație profesională cu o singură con­ducere: Sindicatul Medicilor. "D-sa mai dă lămuriri asupra În­ființării sindicatului medicilor, D. Prof. dr. PARHON rezumând desbaterile, felicită adunarea pentru modul cum a desbătut cea mai impor­tantă problemă a profesiunii medicale, hotărând în consens unanim, înființa­rea sindicatului și citește în aclama­­țiunile întregei adunări următoarea Moțiune 1. (Medicii tntruniți în Adunarea Generală din 26 Nov. 1944, în urma citirei raportului a­ lui dr. Marius Popescu și a discuțiilor desfășurate, hotărăsc în unanimitate înființarea­ Sindicatului Medicilor, ca unica or­­ganizație profesională medicală, co­respunzând în mod desăvârșit atât intereselor profesionale, cât și inte­reselor colectivității; 2. însărcinează Comitetul Interi­mar actual să ia toate măsurile pen­tru traducerea în fapt a acestei ho­­­tăriri, FEMEIA IN ARMENIA SOVIETICĂ La 29 albumür­ie­n­»­. £­m­eia­­ ar­meană se eliberează de prejudecățile orientalismului și de despotismul băr­batului, pășind la o viață nouă, pe picior de egali­tate cu bărbatul. Femeia armeană, care nu a avut până atunci nici un drept și a cărei viață pu­tea fi asemănată cu a unei sclav­e, se încadrează și ea în noul suflu de viață al popoarelor Uniunii Sovietice. Silitoare și inteligentă, ea își în­sușește în scurt timp cultura de care a fost lipsită și devine o vajnică lup­­tătoar­e, pătrunzând repede în toate co­mpar­ Umentele vieții sociale și eco­nomice. In școli și în făbrici în uni­versități și în colhozuri franeea ar­meană învață și muncește alături de bărbați grăbind industrializarea și moderni­zar­a Armeniei So­vieti­c? Ur­mând preceptele tovarășului Stalin, femeia armeană ia parte cu tot sufle­tul la mișcarea Stahanovistă și este decorată și lăudată de marele îndru­mător și părinte al topoarelor U.R.S.S lunii 1941: după 20 de ani de mun­că, hoardele­­ hitleriste invadează Pa­­­tria Sovietica­­ amenințând să distru­­gă tot ce­ ea a clădit și să facă di­n Patria Sovietică amenințând să dis­­trugă tot ce ea a clădit și să facă din fiii ei robi ai fasciștilor germani . Femeia Armeniei Sovietice, lăsând la o parte preocupările pașnice, a poc­nit împreună cu tovarășele ei la apă­rarea dreptului său la muncă și la viață, la apărarea sfintei sale patrii, in uzină sau pe câmpul de luptă, ea a arătat curaj și abnegație, luptând alături de fiii săi pentru înfrângerea cotropitorilor hitleriști. Tanchistă sau aviatoare, doctoră sau soră de carita­te, ea a fost gata să-și jertfească via­ța pentru Patria Sovietică, pentru dreptul la viață liberă a copiilor săi. Noi trebue să luăm exemplu de la surorile noastre din Armenia Sovie­tică și astăzi, când patria are nevoie de toate fiicele ei, să pornim la cu­­noașter­a Armeniei Sovietice ca să ducem mai departe, ceia ce au înce­put tovarășele noastre Să încetăm cu viața fără scop, pe care am dus-o pâ­nă acum, să învățăm, să luptăm și să muncim așa cum luptă și muncesc ele. Numai prin muncă putem fi de folos Patriei noastre, numai mun­cind vom putea sta alături d tova­rășa noastră din Armenia Sovietică și vom putea asigura copiilor noștri un loc în marea familie a popoarelor din Uniunea Sovietică. AHARIAN ELISABETA Absolventă a Academiei Comerciale Apărut in ziarul ,.Baltag" organul armenilor democrați din România, in numărul închinat celei de-a 24 aniver­sare a Armeniei. Sovietica. Aviatoarea Roza Abraham­ian SPORT POPULAR APEL Către toate comitetele de fabrică, comitetele din sindicate și comisiile locale sindicale din România­ TOVARĂȘI. Sindicatele profesionale muncito­rești pe lângă sarcinile lor pentuu revendicări economice­ profesionale, și-au luat angajamentul de a ridica­ nivelul moral, cultural și sportiv al tuturor muncitorilor și funcționari­lor. . . I»a­poi până acum nu s a dat ace­stora­­ posibilitatea de a-și cultiva spiritul și corpul, fiind lăsați inten­­ționat în besnă pentru a fi exploa­tați după bunul plan al dictaturilor fasciste. Absolut toate terenurile de sport, cabanele din munți, bazinele de în­­not, au fost la dispoziții câtorva privilegiați, iar tineretul nostru a fost obligat să „se înroleze în forma­țiuni fasciste, împotriva voinții lui, condus fiind într’un spirit dictato­rial, hitlerist, potrivnic intereselor lui muncitorești. Astăzi aveau posibilitatea să ne organizăm singuri, dând tineretului muncitor, educarea sportivă Con­formă intereselor lui. Adun­evem posibilitatea să dăm tuturora, care muncesc cu brațele și Cu mintea, acea crecvație fizică, necesară după orale de muncă is­to­vitoare, pare singură să ne dea ener­­gia pentru a putea munci cu bucu­­rie și neutru » crește o generație tânără, sănătoasă, care să fie o pa­rași­zie a viitorului nostru. Vom construi stadioane, bazine de tnnet, sau de gimnastică, de sport pe lângă fabrici ți­­e excursii In mijlocul naturii,­­«*’ tru a da tineretului sănătate și *■» credere in forțele lui. Pentru a realza »ceai progd***» constituit pe lângă comisia de orr­ganizare a Sindicatelor Unite din România, o comisie sportivă, **** ne această cale invită toate sindic*­­tele din țară, să nimenwa în e«a mai scurt timp, o comisia compusă din 3 delegați, care după ce vor IU* legătură cu comisia noastră, de 1* de vor primi instrucțiuni de eiRM* tare, vor interveni te comitet«!« d* fabrică pentru numirea unui «s­ponsabil sportiv In sarcina căruie revine mobilizare» întregului tin»>­rot in serviciul acestei cauze. Responsabilii numiți vor instas­ur­gătura permanentă cu caritate «*<#­tivă « sindicatului respectiv, «sfei care vor primi Instrucțiuni de vizare, iar împreună vor colabora cu Comisia Sportiva « Stxidica­telor­* Unite din România cu sudtul ^ Ü București str. Cadom Broscu Kl. Constituirea comisiilor i pe sindicate, cât și numire« sabiiilor sportivi, ce ve comunMi în cel mult zece iile la sediul #• mai sus. coMDOR KPoaniA a SINDICATELOR . UKIKSi UQI ROMANIA Funcționari soc. de asigurare «Generala» amenințați cu... Parchetul! Intr'o „notă de serviciu", Direcțiunea Societății de Asigurare „Generala" a­­trage funcț ©narilor săi atențiunea că-l va da pe mâna parchetului dacă vor semna listele de prezentă unii pentru ceilalți, căci ar fi cazul de fals în acte private. Cu câteva z­le înainte un funcționar fusese retrogradat. Sindicatul a inter­venit și a obținut făgăduiala Direcției că acest abuz nu se va consuma. To­tuși Direcțiunea îi trimite vorba că dacă nu-și predă serviciul, va telefo­na... procurorului. Am ajuns deci să rezolvăm conflic­tele de muncă cu procurorul. Stran'e concepție de conducere pentru un Di­rector General. Hotărît, suntem pentru punctualita­tea în serviciu și nu putem admite nici noi ca cineva să semneze o listă de prezență în locul altuia. Dar dacă nu poți pretinde o atare punctualitate decât p­e cale de par­chet, se vede treaba că nu ai autori­tatea morală să o pretinzi altfel. Ș i acesta este cazul. Funcionarul din Asigurări este plătit mizerabil. In timpurile acestea de scumpete el are un salariu de foame. El n'are nici un fel de înlesnire. El n'are cooperative pe întreprinderi, n'are cantine. El este îngrozit de ce-l așteaptă a doua zi. Nu funcționarii sabotează lucrul. Direcțiunile cari ti exploatează plătin­­du-i cu salarii de mizeri», ti *'be*c­­i nu se poată ocupa de serviciile lor«i aceeaș râvnă cu care s'ar ocupa un funcționar mulțumit. Nu funcționarul poate fi deci acu­zat, ci Direcțiunile care nu felul acesta determină sabotajul. Ele sunt vinovate de sabotaj, prin relele condiții de muncă impuse funcționarilor, prin ne­dreptățile acumulate, prin abuzurile de tot felul, împotriva legionarilor vinovați de fapte Infamante si de denunțuri poli­țienești, direcțiunile n'au luat nici o măsură, in schimb pe funcționarii cei­lalți ii ameniță cu parchetul. Este o insultă pe care funcționarii o resping cu indignare. Avem dea face cu un patronat recalcirant, reacționar, care nu înțelege nimic din pulsuri­le vremurilor de astăzi, care se împotri­vește la orice Imbunătăț­ie a stării funcționarilor. Mai multă hotărîre la funcțio­narii din Asigurări, mai mult di­namism în Comitetele de între­prindere — și se va schimba si­tuația ca și la Malaxa, S. T. B., Siemens, Vulcan, care au zdrobit împotrivirile gonind elementele reacționare. Muncitorii întreprinderilor Ing. M. Pârvan preiau conducerea fabricei Muncitorii întreprinderii Ing. M. Pârvan întruniți in Adunare Generală de față fiind și delega­­ții Comisiei de Organizare Sin­­dicală, luând cunoștință de ra­­poartele făcute de delegații din Comitet, constată că Ing. M. Pârvan, dușman al răsturnării dela 23 August, din dorința de a sabota aplicarea armistițiului a părăsit fabrica, lăsând în voia soartei cei 62 muncitori ai săi. Adunarea constată că în timpul regimului Antonescu, Ing. Pâr­van batea muncitorii și-i chinuia câte 1.2-14 ore pe zi, numai pen­­tru a fi de folos hoardelor hitle­­riste. Ing. Pârvan nu înțelege să dea satisfacție muncitorilor, a­cordându-le drepturile, ci caută pe orice cale să îndepărteze pe delegații muncitorimii cari vin să trateze cu el. Astfel a anulat ordinele de mobilizare pentru lucru, sabotând pe toate căile interesele țării și ale muncitori­­lor. In urma gravelor constatări, adunarea generală hotărăște preluarea conducerii fabricei, în frunte cu comitetul de între­prindere care-și ia angajamen­tul să asigure bunul mers al în­treprinderii. Muncitorii organizați din în­treprinderea Pârvan înțeleg să ducă mai departe lupta pentru susținerea războiului pentru zdrobirea hitlerismului. GOSPODINELE O cititoare ne scrie: „Nu sunt nici muncitoare, nici funcționară, nici intelectuală. Sunt, cum se spune, de „profesine casnică“. îmi văd singură de casă de bărbat, de copiii. Rup pingele făcând coadă la pâine, la zahăr, la gaz, la căr­buni și la câte toate... Aș vrea să intru într’o organizație a femei­lor. Dar acolo mai toate fi­’ mese­rii, sunt lucrătoare, funcționare, doctorițe, etc... Pe când eu vin dela cratița și de la mătura mea, politică n’am făcut de când sunt, și tare mi-e că n’am să știu ce să fac... Și cu toate astea, dornesc din toată inima să se curețe odată țara asta de tot putregaiul care o înă­bușe și care mă înăbușe și pe mine“. Ca „gospodină“ care ne scrie (și care așa iși semnează scrisoarea) știm că sunt zeci de mii de femei, necăjite și nemulțumite, dar timi­de în fața acțiunii. Timide, de ce? Pentuncă de cele mai multe ori mu-și dau seama de legătura care există între „politi­ca“ țării și marile sau micile lor nevoi. Și totuși, iată cum se leagă a­­cestea între ele: Mai b iunău am aflat că depozi­tul de cărbuni „Petroșani nu mai primește comenzi. Cărbunele-pr­af, ovvnde și brichete — pe care îl are, pretextează că l-a vândut, dar că clienții nu și l-au ridicat. Cât despre a aduce marfă nouă, nici pomeneală, deoarece „lipsesc mij­loacele de­­ transport“. Puțin mai târziu am mai aflat ceva, și anume: în minele Soc. „Petroșani“ cărbunelei nu se mai scoate ca până acum, cu dina­mită, ci minerii sunt obligați de direcțuune să lucreze pr­imitiv, cu ciocanul. Cantitatea de cărbune, extras este astfel mult mai mică. De ce face toate, acestea sec. „Pe­troșani“? întâi, ca să saboteze războiul antihitlerist. Căci cărbunele ali­mentează industrii de război, al căror randament scade astfel din lipsă de combustibil. Apoi, ca să nască înn populație nemulțumiri și Întrebări: de ce nu avem cu oi, ne Încălzi? unde sunt cărbunii? Iar acestor Întrebări să li se răspundă: „din ordinul Ruși­lor cărbunii merg toți la industria de războiu“. „Ruși împiedică trans­porturile“, etc... Intr’un cuvânt, „Rușii sunt de vină“, astfel încât nemulțumirea populației să se în­drepte împotriva aliaților noștri. In ambele moduri, se urmărește sabotarea armistițiului. Și asta cu complicitatea multor funcționari de stat din cii însărci­nați cu controlul producției. Iar gospodina noastră îngheață la coadă în fața depozitului de căr­buni, se întoarce cu mâna goală și se gândește cu amărăciune la genu­­rile apropiate care-i­ vor găsi co­piii într’o cămăruță neîncălzită. Dar dacă din industriile de care depinde bunăstarea populației în­tregi ar fi excluse elementele reac­ționare sabotoare, ar mai fi la fel? De bună seamă, nu. Și iată cum gospodina este inte­resată direct ca epurația să se facă și în industrie, și în aparatul de stat Și iată dece „venind de la cratiță și de la mătură“, gospodina trebue să ceară epurația. Și alături da ea o vor cere func­ționarele, muncitoarele și intelec­tualele, pentru satisfacerea nevoi­lor lor profesionale de­sigur, dar și pentru satifacerea nevoilor lor gospodărești.Căci, orice ocupație ar avea, cele mai multe dintre femei sunt și gospodine. P­OȘTA CITITOARELOR MARGARETA FLORU, Călărași. — Dacă locuința nu e prea luminoasă, pro­fită de faptul că trebue să zugrăvești și dă pereților o culoare deschisă, fără niciun fel de model. Galbenul deschis, de culoarea paiului, ar da camerei o lumină plăcută. P. T. Buzău. —• Mama durul ca se gândește ca o femeie de astăzi și d-ta ca o fată de acum două veacuri. Ma­ma d-tale vrea să înveți și d-ta spus: „Tot o să mă mărit ce-mi trebui atâta carte? Patru clase de liceu ajunge”. Muncioare, femei de la țară, vor astăzi să învețe carte. Dumneata, care ai tot ce-ți trebue nu vrei. Dar să știi că mâine, când școlile se vor fi d­e­schis tuturor, cu greu își­­ va face loc în societate un om fără­­ cunoștințe un om fără meserie.

Next