România Liberă, decembrie 1944 (Anul 2, Nr. 106-130)
1944-12-01 / nr. 106
Pagina 2 ASASINII MIȘEI TRAG IN MUNCITORI A M nu te poți aștepta la altceva, Intr’o țară unde asasinii sunt liberi și înarmați Până In dinți. Crima săvârșită la balul organizat de muncitorii de la SET în comuna Apărătorii Patriei te face să te cutremuri de revolta până la mădularele oaselor, dar, pentru muncitorii conștienți nu constitue o surpriză. Doar, de trei luni de zile luptăm pentru ca toți ucigașii poporului român să fie arestați. Știm că toate crimele comise împotriva muncitorilor sunt puse la cale din umbră de către inamicii poporului nostru, acoperiț de haina falsei democrații. Autorii morali ai uciderilor mișelești sunt aceia care până ieri făceau spume la gură, cerând dezarmarea formațiunilor de luptă patriotice. Și-au rezervat dreptul la înarmare numai pentru el și bandele legionare, camuflate în haină civilă și militară. Până azi, criminalii prohitteristi n'au fost st trați la răspundere. Insttuții de Stat ca Jandarmeria. Poliția și Justiția sunt încă înresata cu trădători, lecțio- Internații în Așezămintele pentru ocrotirea detectivilor Plevna jud. Ialomița atașat spitalului Bălăceanca, se plâng că în lipsa d-rului Brașcu Ștefan conducătorul acestui Așezământ au rămas în grija administratorului și a unui domn agronom Pandelescu Anton care-i terorizează, bătându-i și torturându-i ca pe vremea legionarilor. Internații cer autorităților de resort, să-și facă datoria să se intereseze de soarta acestor internaționari si antidemocrați. Ucigașii n'au fost arestați, deoarece sunt patronați de oameni politici sus puși, de șefii partidului național țărănesc, in frunte cu M'nîstrul de interne Penescu. Dar să nu creadă nimeni că muncitorimea nu l-a descoperit. No! am semnalat de mult că vrăjmașii poporului român, întărâtă armata împotriva muncitorilor organizați. Astăzi munc'torimea conștientă îți dă seama că atâta vreme cât Jandarmeria, Poliția și Triunalele nu vor fi curățite de elementele vrășmașe democrației, nu numai că nu vor real>a nimic cerma curățrea tării de dușmani, dar chiar anumite părți din ele pot fi folosite de dușmanul misei împotriva poporului însuși. Muncitorii cer neîntârziata curățire a Jandarmeriei, Poliției și Justiției de toate elementele dușmănoase poporul".!". Și muncitorii, alături de toată populatia cinst’SS si democrată a țării, se leagă să o tacă. Muma' as* va fi isbăvită Sara de asasini si as-*''’*!*Mmea Stan SABOTORUL HITLERIST PODSUDEK Cine nu cunoaște fabrica de mezeluri Podsudek și mai ales pe Stanislau Podsudek, adm. delegau al fabricei, speculantul care a acumulat averi de milioane din munca salariaților săi și de pe urma aprovizionării armatelor naziste? Ii cunoaștem atât pe el, cât și pe fiii săi din revistele ilustrate in care îi vedem fotografiați alături de reprezentanții armatelor hitleriste. I1 mai cunosc și cei care știu cum și de unde aproviziona fabrica sa din Cernăuți cu carne. 11 mai cunosc și cei cari știu cât de ieftin cumpăra vite din Transnistria încât își putea permite să țină fabrica de aci în activitate redusă, aprovizinând depozitele sale cu mărfuri din Cernăuți. 11 cunoaște o lume întreagă care știe cum vinde marfa pe sub mână la preț de speculă. St. Podsudek n’are nevoie de referințe. El este cunoscut prin purtarea sa față de salariații săi ca un ticălos fără de pereche. El nu recunoaște drepturile sclavilor săi și nu-și ține nici angajamentele luate față de muncitori. Salariații firmei Podsudek, au înaintat direcțiunii un memoriu de revendicări. După nu știu câte amânări — Podsudek — consimte să discute memoriul cu delegații muncitorilor și ai funcționarilor. După trei zile de tratative, Podsudek acceptă parte din revendicările formulate și respinge majorarea salariilor pe motiv că nu poate lucra din plin din lipsă de materie primă. Minciuna lui Podsudek este însă descoperită chiar printro adresă a Ministerului Muncii care respinge cererea de concediere a 60 la sută din personal, Ministerul arătând ca motivele prezentate de Podsudek sunt inexistente și că fabrica posedă suficiente stocuri de materii prime. Mai vreți vreo dovadă de sabotajul lui Podsudek? Inactivitatea lui Podsudek are însă un tâlc. El lucrează pentru Armata Roșie și nu poate lucra cu aceiași tragere de inimă cu care lucra pentru naziști. Podsudek, care numără o avere de sute de milioane, care pentru fiecare fiu are câte o mașină și o fermă, nu acordă muncitorilor tarnul săptămânal și le cere să plângă odată cu el izgonirea hitleriștilor din țară, a hitleriștilor sub dominația cărora el a exploatat muncitorii cu atâta sălbătăcie, in timp ce el acumula averi de care nici el nu mai știe s'o evalueze. Podsudek este un dușman al muncitorilor. Podsudek este un sabotor. Podsuddek este un agent al lui Hitler. Să se cerceteze imediat afacerile sale cu armatele naziste Muncitorii cer acest lucru și-l vor impune. SIDIGUTUL MICILOR PATRONI DE TEXTILE 51IBRĂCĂLHTE In ziua de 22 Noembrie a avut loc ședința sudicatului. Prezidează Ion ’ Mihăi] escu. La deschiderea ședinței, d-sa cere colegilor raportul asupra consfătuirilor pe cartiere. Colegul Roth raportează că a avut loc o consfătuire în str. C. F. Robescu nr. 9 unde au lăsat parte mai mulți meseriași și s’au făcut înscrieri pentru sindicat. Col. C. Mihăilescu, deasemeni arată că a avut loc în prăvălia d-sale din piața Amzei o consfătuire la care au luat parte peste 50 croitori cari s’au înscris în sindicat. Mai iau cuvântul următorii: P. Crăciun Aeh’rei Mayer Băașu, Oreviceanu și alții Ședința viitoare va avea loc Marti 58 Ncemb’c ora 6 da. în strada Bibesicu Vodă nr 10. Sunt convocați maeștri trend ,coatiștî, cauciucari și patronii de lagăr. Se vor face comunicări importante • Toți micii brutari din Capitală sunt convocați In adunare generală, în ziua de Vineri 1 Decembrie a c. ota 4 d. a. In localul Camerei de Muncă din str. Calomfirescu No. 8. La ordinea de zi: 1) Alegerea unui nou comitet de administrație al Sindicatului în locul celui actual 2) Fixarea unui nou sediu social, în locul celui distrus de bombardament. 3) Fixarea noulor cotizații. 4) Diverse. • Toate comitetele de fabrică din Industra grafică sunt chemate la o importantă consfătuire, Joi 30 Noembrie a. c., la orele 6 seara, la sudul Sindicatului din str. Gutenberg nr. 6. Prezența este obligatorie. • Sindicatul maiștrilor militari și civili bugetari din armată, face cunoscut tuturor maiștrilor înscriși în sindicat că Duminică 3 Decembre a. c. ora 12-16 are loc o adunare generală pentru alegerea Comitetului de conducere și organizare a Sindicatelor. Prezența obligatorie. • In vciderea creerii Sindicatului Profesorilor de Cultură Fizică, a Instructorilor și Antrenorilor de Spot, sunt convocați pentru Sâmbătă 2 Decembrie, orele 4 d. m. în str Gngii Cantacuzino Nr. 88 Etaj I, toți profesorii, profesoarele, maeștrii antrenorii și instructorii — cu sau fără diplome — de gimnastică, football, box, înmai, scrimă, stil, patinaj, atletism, lupte, tennis. • Comitetul de inițiativă convoacă pe toți meseriașii patroni zugravi și vopsitori pentru constituirea sindicatului profesional Joi 30 Noembrie a. c., ora 16, în localul Camerei de muncă, strada Calomfirescu 8, — când se va da citire programului de revendicări ale meseriașilor din această bran. Toți responsabili culturali din fabrici de textile, sunt convocați pentru ziua de Joi, 30 Noembrie a- c., ora 17, la sediul sindicatului, în Str. Popa Soare 9 t IPOCRIZIA CONDUCERII SOC. «FORESTA ITALO-ROMÂNĂ Conducătorii fasciști dela Soc. Foresta Italo-Română continuă să afirme, că funcționarii evrei n’au fost concediați pe motive rasiale, ci pe baza legilor contractelor de muncă, însă cu o lună înainte de apariția legii lui Iasinschi. Un lucru însă au uitat, d-nii Francesco Jolona și Augustina Massa, conducătorii din umbră ai Societății, cu sfetnicii lor mai mici jurisconsulți și avocăței întru fascim, că în Monitorul Oficial Nr. 2H din 18 Oct. 19W, partea 11-a pagina 8732 se află publicat Procesul-Verbal al Ședinței Consiliului de Administrație, în care stă scris textual „Se ratifică hotărîrea de a concedia din serviciul Societății, întregul personal NEARIAN”. Această hotărîre, publicată în Monitorul Oficial nu înseamnă rasism? D. Carlo Romani a primit rolul de conducător la această instituție, cu misiunea să o desfacizeze. A face dreptate celor loviți de teroarea hitleristă, este tot o datorie a d-sale. Și nu e de crezut că nu o va împlini. Muncitori din fabrici! ! Și voi puteți fi scriitori. Mulți dintre voi au talent. Spre a vă putea afirma și a da posibilitatea să vă manifestați <[ «ROMÂNIA LIBERĂ Í a organizat un concurs de reportagii cu subiectul (NAȘTEREA ȘI ACTIVITATEA UNUI COMITET DE FABRICĂ) Trei mari premii în buni de 20.000, 10.000 și 5.000 lei. Manuscrisele se vor trimite pe adresa „Nto [UNK]mânia Liberă cu mențiunea: Pentru concurs. Distribuirea premiilor se va face într’un cadru festiv, de un juriu compus din : Prof. Alex. Rosetti, Elena Livezeanu, prof. Alex. Graur, Gheorghe Dinu și Minea Stan. $ ADUNAREA GENERALĂ A MEDICILOR A HOTĂRÂT UN UNANIM TATE SINDICALIZAREA Duminică 26 Noembrie a. c., a avut loc în Amfiteatrul Spitalului Colțea Adunarea Generală a Medicilor din București și Județul Ilfov la ordinea de zîrîînd problema sindicalizării. D. dr. I. METAXA Președintele Comitetului Executiv Interimar, deschide ședința și oferă președinția de onoare și conducerea desbaterilor d-lui Prof. dr. C. Parhon, membu al Academiei Rmâne, care este primit cu îndelungate ovații. D. Prof. dr. PARHON mulțumind se arată fericit să prezideze cea mai importantă Adunare a Medicilor, acela în care medicii urmează să hotărască noua formă de organizare a Corpului Medical si dă cuvântul d-lul. dr. Marius Popescu raportorul sindicalizării medicilor. Raportul d-rului Marius Popescu D. dr Marius Popescu, vechi sindicalist și fost președinte al primului Sindicat al medicilor, face un istoric al evoluției organizațiilor medicale, arătând că nici Asociația Generală a Medicilor și nici Colegiul Medicilor nu au reprezentat organizațiuni de luptă pentru promovarea nevoilor profesiunii medicale. Aceste două organizațiuni conduse de oculta politicianistă și reacționară, din chiar sânul profesiunii, nu au făcut decât să împiedice prin toate mijloacele, realizarea oricăror revendicări ale Corpului Medical. Sindicatul Medicilor Înființat în Noembrie 1932 este silit să-și înceteze activitatea în așteptarea unor vremi mai bune. Domnia Sa arată că astăzi organizarea sindicală a medicilor se impune ca singură formă de organizare care poate duce, prin solidarizarea cât mai complectă a Corpului Medical, la realizarea justelor revendicări. Raportorul evidențiază avantaj sindicalizării, făcând o paralelă între scopurile și atribuțiunile celor două forme de organizare: Colegiul și Sindicat. Sindicatul Medicilor trebue să realizeze to*ate justele revendicări ale profesiunii medicale, toți medicii hotărîți activa pentru promovarea intereselor lor profesionale trebuind să lupte prin sindicat, în cea mai deplină soldaritate și cea mai perfectă disciplină sindicală. In acest scop, sindicatul medicilor trebue să înlocuiască Colegiul Medicilor, care urmează a fi desființat, patrimoniul Colegiului trecând la sindicat (aplauze prelungite). Sindicatul medicilor singura organizație profesională a medicilor din țară, prin „Secția disciplinară’’, va controla, exercițiul profesiunii medicale și respectarea principiilor de deontologie. Sindicatul Medicilor va colabora, în cea mai deplină armonie, cu ministerul Sănătății pentru promovarea tuturor problemelor sanitare «1 ® țării. Documentatul raport al d-lui dr. Marina Popescu este viu și unanim aplaudat Discutarea raportului La discutarea raportului Iau parte d-nii: Dr. SKILERU care este un totul de acord cu raporul prezentat de Comitetul Executiv Interimar și cere ca Sindicatul Medicilor unică organizație profesională a Corpului Medical să aibă grje de asistența medicală a medicilor și familiilor lor D-na dr. AURICA Weinberg, arată că femeile medici aderă la sindicalizarea medicilor, cerând ca In Comitetul Sindicatului să intre si o femeie medic, pentru a putea susține revendicările juste ale profesionistelor medici. D. dr. IONESCU ERMIL. Sindicatul, unică organizare a profesiunei medicale va putea da rezultatele dorite de toți medicii. D. dr. STATE DRAGANESCU Conf. Universitar, cere sindicalizarea neîntârziată, toți medicii laolaltă să fie alături de toți muncitorii, manuali si intelectuali. D. dr. M. TOCILESCU: numai prin sindicat, medicul va putea ajunge la situația pe care o merită. D. dr. ED. MEZINCEA N Asist. Universitar, reîntors dintr-o călătorie în Moldova, arată realizările pe teren ale Sindicatelor medicilor din Moldova. Relevă că populația părăsită și lăsată fără material sanitar și asistență medicală, datorită sindicatelor medicale locale a putut fi ajutată. D. dr. L. MAVROMATI, ca vechi sindicalist, este numai pentru sindicalizarea medicilor. Dr. GH. RADULESCU. În acord cu întreaga adunare, cere grabnica realizare a unei singure organizațiuni profesionale și anume sindicatul medicilor. D. prof. dr. BAGDASAR: Insistă asupra necesității de a nu se face diferențe de organizare intre munciorii manuali și intelectuali. Noi muncitorii intelectuali, avem obligația să intelectualizăm muncitorii manuali (vii aplauze). D. dr. MARIN ENACHESCU Conf. Universitar, Secretarul General al Comitetului Executiv interimar, pentru a putea reuși, e nevoe de unitate de luptă profesională și adunarea de astăzi arată că această unitate a Corpului Medical există, ea cerând să se concretizeze într o singură organizație profesională cu o singură conducere: Sindicatul Medicilor. "D-sa mai dă lămuriri asupra Înființării sindicatului medicilor, D. Prof. dr. PARHON rezumând desbaterile, felicită adunarea pentru modul cum a desbătut cea mai importantă problemă a profesiunii medicale, hotărând în consens unanim, înființarea sindicatului și citește în aclamațiunile întregei adunări următoarea Moțiune 1. (Medicii tntruniți în Adunarea Generală din 26 Nov. 1944, în urma citirei raportului a lui dr. Marius Popescu și a discuțiilor desfășurate, hotărăsc în unanimitate înființarea Sindicatului Medicilor, ca unica organizație profesională medicală, corespunzând în mod desăvârșit atât intereselor profesionale, cât și intereselor colectivității; 2. însărcinează Comitetul Interimar actual să ia toate măsurile pentru traducerea în fapt a acestei hotăriri, FEMEIA IN ARMENIA SOVIETICĂ La 29 albumürien». £meia armeană se eliberează de prejudecățile orientalismului și de despotismul bărbatului, pășind la o viață nouă, pe picior de egalitate cu bărbatul. Femeia armeană, care nu a avut până atunci nici un drept și a cărei viață putea fi asemănată cu a unei sclave, se încadrează și ea în noul suflu de viață al popoarelor Uniunii Sovietice. Silitoare și inteligentă, ea își însușește în scurt timp cultura de care a fost lipsită și devine o vajnică luptătoare, pătrunzând repede în toate compar Umentele vieții sociale și economice. In școli și în făbrici în universități și în colhozuri franeea armeană învață și muncește alături de bărbați grăbind industrializarea și modernizara Armeniei Sovietic? Urmând preceptele tovarășului Stalin, femeia armeană ia parte cu tot sufletul la mișcarea Stahanovistă și este decorată și lăudată de marele îndrumător și părinte al topoarelor U.R.S.S lunii 1941: după 20 de ani de muncă, hoardele hitleriste invadează Patria Sovietica amenințând să distrugă tot ce ea a clădit și să facă din Patria Sovietică amenințând să distrugă tot ce ea a clădit și să facă din fiii ei robi ai fasciștilor germani . Femeia Armeniei Sovietice, lăsând la o parte preocupările pașnice, a pocnit împreună cu tovarășele ei la apărarea dreptului său la muncă și la viață, la apărarea sfintei sale patrii, in uzină sau pe câmpul de luptă, ea a arătat curaj și abnegație, luptând alături de fiii săi pentru înfrângerea cotropitorilor hitleriști. Tanchistă sau aviatoare, doctoră sau soră de caritate, ea a fost gata să-și jertfească viața pentru Patria Sovietică, pentru dreptul la viață liberă a copiilor săi. Noi trebue să luăm exemplu de la surorile noastre din Armenia Sovietică și astăzi, când patria are nevoie de toate fiicele ei, să pornim la cunoaștera Armeniei Sovietice ca să ducem mai departe, ceia ce au început tovarășele noastre Să încetăm cu viața fără scop, pe care am dus-o până acum, să învățăm, să luptăm și să muncim așa cum luptă și muncesc ele. Numai prin muncă putem fi de folos Patriei noastre, numai muncind vom putea sta alături d tovarășa noastră din Armenia Sovietică și vom putea asigura copiilor noștri un loc în marea familie a popoarelor din Uniunea Sovietică. AHARIAN ELISABETA Absolventă a Academiei Comerciale Apărut in ziarul ,.Baltag" organul armenilor democrați din România, in numărul închinat celei de-a 24 aniversare a Armeniei. Sovietica. Aviatoarea Roza Abrahamian SPORT POPULAR APEL Către toate comitetele de fabrică, comitetele din sindicate și comisiile locale sindicale din România TOVARĂȘI. Sindicatele profesionale muncitorești pe lângă sarcinile lor pentuu revendicări economice profesionale, și-au luat angajamentul de a ridica nivelul moral, cultural și sportiv al tuturor muncitorilor și funcționarilor. . . I»apoi până acum nu s a dat acestora posibilitatea de a-și cultiva spiritul și corpul, fiind lăsați intenționat în besnă pentru a fi exploatați după bunul plan al dictaturilor fasciste. Absolut toate terenurile de sport, cabanele din munți, bazinele de înnot, au fost la dispoziții câtorva privilegiați, iar tineretul nostru a fost obligat să „se înroleze în formațiuni fasciste, împotriva voinții lui, condus fiind într’un spirit dictatorial, hitlerist, potrivnic intereselor lui muncitorești. Astăzi aveau posibilitatea să ne organizăm singuri, dând tineretului muncitor, educarea sportivă Conformă intereselor lui. Adunevem posibilitatea să dăm tuturora, care muncesc cu brațele și Cu mintea, acea crecvație fizică, necesară după orale de muncă istovitoare, pare singură să ne dea energia pentru a putea munci cu bucurie și neutru » crește o generație tânără, sănătoasă, care să fie o parașizie a viitorului nostru. Vom construi stadioane, bazine de tnnet, sau de gimnastică, de sport pe lângă fabrici ție excursii In mijlocul naturii,«*’ tru a da tineretului sănătate și *■» credere in forțele lui. Pentru a realza »ceai progd***» constituit pe lângă comisia de orrganizare a Sindicatelor Unite din România, o comisie sportivă, **** ne această cale invită toate sindic*tele din țară, să nimenwa în e«a mai scurt timp, o comisia compusă din 3 delegați, care după ce vor IU* legătură cu comisia noastră, de 1* de vor primi instrucțiuni de eiRM* tare, vor interveni te comitet«!« d* fabrică pentru numirea unui «sponsabil sportiv In sarcina căruie revine mobilizare» întregului tin»>rot in serviciul acestei cauze. Responsabilii numiți vor instasurgătura permanentă cu caritate «*<#tivă « sindicatului respectiv, «sfei care vor primi Instrucțiuni de vizare, iar împreună vor colabora cu Comisia Sportiva « Stxidicatelor* Unite din România cu sudtul ^ Ü București str. Cadom Broscu Kl. Constituirea comisiilor i pe sindicate, cât și numire« sabiiilor sportivi, ce ve comunMi în cel mult zece iile la sediul #• mai sus. coMDOR KPoaniA a SINDICATELOR . UKIKSi UQI ROMANIA Funcționari soc. de asigurare «Generala» amenințați cu... Parchetul! Intr'o „notă de serviciu", Direcțiunea Societății de Asigurare „Generala" atrage funcț ©narilor săi atențiunea că-l va da pe mâna parchetului dacă vor semna listele de prezentă unii pentru ceilalți, căci ar fi cazul de fals în acte private. Cu câteva zle înainte un funcționar fusese retrogradat. Sindicatul a intervenit și a obținut făgăduiala Direcției că acest abuz nu se va consuma. Totuși Direcțiunea îi trimite vorba că dacă nu-și predă serviciul, va telefona... procurorului. Am ajuns deci să rezolvăm conflictele de muncă cu procurorul. Stran'e concepție de conducere pentru un Director General. Hotărît, suntem pentru punctualitatea în serviciu și nu putem admite nici noi ca cineva să semneze o listă de prezență în locul altuia. Dar dacă nu poți pretinde o atare punctualitate decât pe cale de parchet, se vede treaba că nu ai autoritatea morală să o pretinzi altfel. Ș i acesta este cazul. Funcionarul din Asigurări este plătit mizerabil. In timpurile acestea de scumpete el are un salariu de foame. El n'are nici un fel de înlesnire. El n'are cooperative pe întreprinderi, n'are cantine. El este îngrozit de ce-l așteaptă a doua zi. Nu funcționarii sabotează lucrul. Direcțiunile cari ti exploatează plătindu-i cu salarii de mizeri», ti *'be*ci nu se poată ocupa de serviciile lor«i aceeaș râvnă cu care s'ar ocupa un funcționar mulțumit. Nu funcționarul poate fi deci acuzat, ci Direcțiunile care nu felul acesta determină sabotajul. Ele sunt vinovate de sabotaj, prin relele condiții de muncă impuse funcționarilor, prin nedreptățile acumulate, prin abuzurile de tot felul, împotriva legionarilor vinovați de fapte Infamante si de denunțuri polițienești, direcțiunile n'au luat nici o măsură, in schimb pe funcționarii ceilalți ii ameniță cu parchetul. Este o insultă pe care funcționarii o resping cu indignare. Avem dea face cu un patronat recalcirant, reacționar, care nu înțelege nimic din pulsurile vremurilor de astăzi, care se împotrivește la orice Imbunătăție a stării funcționarilor. Mai multă hotărîre la funcționarii din Asigurări, mai mult dinamism în Comitetele de întreprindere — și se va schimba situația ca și la Malaxa, S. T. B., Siemens, Vulcan, care au zdrobit împotrivirile gonind elementele reacționare. Muncitorii întreprinderilor Ing. M. Pârvan preiau conducerea fabricei Muncitorii întreprinderii Ing. M. Pârvan întruniți in Adunare Generală de față fiind și delegații Comisiei de Organizare Sindicală, luând cunoștință de rapoartele făcute de delegații din Comitet, constată că Ing. M. Pârvan, dușman al răsturnării dela 23 August, din dorința de a sabota aplicarea armistițiului a părăsit fabrica, lăsând în voia soartei cei 62 muncitori ai săi. Adunarea constată că în timpul regimului Antonescu, Ing. Pârvan batea muncitorii și-i chinuia câte 1.2-14 ore pe zi, numai pentru a fi de folos hoardelor hitleriste. Ing. Pârvan nu înțelege să dea satisfacție muncitorilor, acordându-le drepturile, ci caută pe orice cale să îndepărteze pe delegații muncitorimii cari vin să trateze cu el. Astfel a anulat ordinele de mobilizare pentru lucru, sabotând pe toate căile interesele țării și ale muncitorilor. In urma gravelor constatări, adunarea generală hotărăște preluarea conducerii fabricei, în frunte cu comitetul de întreprindere care-și ia angajamentul să asigure bunul mers al întreprinderii. Muncitorii organizați din întreprinderea Pârvan înțeleg să ducă mai departe lupta pentru susținerea războiului pentru zdrobirea hitlerismului. GOSPODINELE O cititoare ne scrie: „Nu sunt nici muncitoare, nici funcționară, nici intelectuală. Sunt, cum se spune, de „profesine casnică“. îmi văd singură de casă de bărbat, de copiii. Rup pingele făcând coadă la pâine, la zahăr, la gaz, la cărbuni și la câte toate... Aș vrea să intru într’o organizație a femeilor. Dar acolo mai toate fi’ meserii, sunt lucrătoare, funcționare, doctorițe, etc... Pe când eu vin dela cratița și de la mătura mea, politică n’am făcut de când sunt, și tare mi-e că n’am să știu ce să fac... Și cu toate astea, dornesc din toată inima să se curețe odată țara asta de tot putregaiul care o înăbușe și care mă înăbușe și pe mine“. Ca „gospodină“ care ne scrie (și care așa iși semnează scrisoarea) știm că sunt zeci de mii de femei, necăjite și nemulțumite, dar timide în fața acțiunii. Timide, de ce? Pentuncă de cele mai multe ori mu-și dau seama de legătura care există între „politica“ țării și marile sau micile lor nevoi. Și totuși, iată cum se leagă acestea între ele: Mai b iunău am aflat că depozitul de cărbuni „Petroșani nu mai primește comenzi. Cărbunele-praf, ovvnde și brichete — pe care îl are, pretextează că l-a vândut, dar că clienții nu și l-au ridicat. Cât despre a aduce marfă nouă, nici pomeneală, deoarece „lipsesc mijloacele de transport“. Puțin mai târziu am mai aflat ceva, și anume: în minele Soc. „Petroșani“ cărbunelei nu se mai scoate ca până acum, cu dinamită, ci minerii sunt obligați de direcțuune să lucreze primitiv, cu ciocanul. Cantitatea de cărbune, extras este astfel mult mai mică. De ce face toate, acestea sec. „Petroșani“? întâi, ca să saboteze războiul antihitlerist. Căci cărbunele alimentează industrii de război, al căror randament scade astfel din lipsă de combustibil. Apoi, ca să nască înn populație nemulțumiri și Întrebări: de ce nu avem cu oi, ne Încălzi? unde sunt cărbunii? Iar acestor Întrebări să li se răspundă: „din ordinul Rușilor cărbunii merg toți la industria de războiu“. „Ruși împiedică transporturile“, etc... Intr’un cuvânt, „Rușii sunt de vină“, astfel încât nemulțumirea populației să se îndrepte împotriva aliaților noștri. In ambele moduri, se urmărește sabotarea armistițiului. Și asta cu complicitatea multor funcționari de stat din cii însărcinați cu controlul producției. Iar gospodina noastră îngheață la coadă în fața depozitului de cărbuni, se întoarce cu mâna goală și se gândește cu amărăciune la genurile apropiate care-i vor găsi copiii într’o cămăruță neîncălzită. Dar dacă din industriile de care depinde bunăstarea populației întregi ar fi excluse elementele reacționare sabotoare, ar mai fi la fel? De bună seamă, nu. Și iată cum gospodina este interesată direct ca epurația să se facă și în industrie, și în aparatul de stat Și iată dece „venind de la cratiță și de la mătură“, gospodina trebue să ceară epurația. Și alături da ea o vor cere funcționarele, muncitoarele și intelectualele, pentru satisfacerea nevoilor lor profesionale desigur, dar și pentru satifacerea nevoilor lor gospodărești.Căci, orice ocupație ar avea, cele mai multe dintre femei sunt și gospodine. POȘTA CITITOARELOR MARGARETA FLORU, Călărași. — Dacă locuința nu e prea luminoasă, profită de faptul că trebue să zugrăvești și dă pereților o culoare deschisă, fără niciun fel de model. Galbenul deschis, de culoarea paiului, ar da camerei o lumină plăcută. P. T. Buzău. —• Mama durul ca se gândește ca o femeie de astăzi și d-ta ca o fată de acum două veacuri. Mama d-tale vrea să înveți și d-ta spus: „Tot o să mă mărit ce-mi trebui atâta carte? Patru clase de liceu ajunge”. Muncioare, femei de la țară, vor astăzi să învețe carte. Dumneata, care ai tot ce-ți trebue nu vrei. Dar să știi că mâine, când școlile se vor fi deschis tuturor, cu greu își va face loc în societate un om fără cunoștințe un om fără meserie.