România Liberă, februarie 1945 (Anul 3, Nr. 155-179)
1945-02-01 / nr. 155
• Patina 2 SamniaBer^ illír UFE®ATI]Giíl£rAL!f B»l »1« — Congresul general al $indicate op Unit ® a luat sfârșit Începutul ședinței de ieri a fost consacrat discuțiilor asupra problemei tineretului, care fusese prezentată în seara precedentă de d. Mișa Levin• D. Colea arată că problema această este de natură să intereseze pe toți factorii responsabili ai țării. D. Târnoveanu vorbește despre crearea școlilor de cadre pentru tineret. D. Margineanu salută tineretul sovietic și cel bulgar. Atrage atenția asupra Tovarăși, Tovarășei In numele femeilor muncitoare din spatele frontului aduc șutului meu prin d-voastră femeilor muncitoare din România. Eu vorbesc aici în numele femeilor din Uniunea Sovietică, în numele acestora care în anii grei al războiului nu s’au oprit față de orice lipsă și greutăți Și au făcut tot ce a stat in puterea lor pentru a ține piept cu cinste hoardelor hiteriste, care au năvălit în țara noastră, vorbesc in numele femeilor care prin faptele de vitejie, de muncă alături de bărbații muncitori n’au asigurat numai victoriile Armatei Roșii, ci au contribuit in mod prețios, prin eforturile lor conștiente și organizate la cama eliberării altor popoare, care se aflau sub jugul crunt al călăilor obscurantiștilor hitleriști. Lupta crâncenă și sângeroasă impusă Uniunii Sovietice iubitoare de pace, de către Germania hitlerista a silit femeia din Uniunea Sovietică să ia parte activă la lupta, împotriva celui mai fioros dușman al omenirii: hitlerismul. Eroica femeie a Uniunii Sovietice a utröat în primele rânduri ale luptătorilor pentru libertate și independență, ea s-a dovedit un ajutor prețios al ostașilor de pe front. Binecuvântând toți frații, fiii noștri s’au apucat de o muncă nouă. Totul pentru front, totul pentru victorie — a devenit legea cea mai înaltă a vieții lor. Patriotismul femeilor sovietice In mai mult de trei ani de război împotriva Germaniei hitleriste, mii de femei sovietice au fost decorate cu ordine ,și medalii pentru eroismul dovedit pe frontul luptei împotriva cotropitorilor nemți. Printre eroii al căror nume este cunoscut de toată Uniunea Sovietică, sunt multe femei care au săvârșit minuni de curaj și eroism în lupta cu dușmanul. Printre numele admirabilelor femei — eroi ai Uniunii Sovietice și ai muncii socialiste — sunt nume legendare, care vor rămâne pe veci în îsiocie. Sunt numele admirabilelor eroine ale poporului nostru, al căror chip luminos e întipărit pe veci în memoria poporului nostru: Zoia Kosmodemianskaia, Ulepna Gromova, Natalia Korșceva și altele, care și-au jertfit tânăra lor viață pentru onoarea și independența patriei lor. E un adânc sens istoric ca alături de aceste nume neuitate au apărut nume necunoscute până acum. Ecaterina Bariișniakova, Anastasia Rostova, Tamara Krutova și multe alte nume de meșteri ai muncii, de eroine ale frontului și ale spatelui frontului. In aceasta s’a exprimat dialectica vieții. In locul celor morți s'au ridicat imediat alții vii. Novatoare îndrăznețe, ele au întrecut toate normele și recordurile cunoscute. Ele au învățat profesiuni grele bărbătești, au ocupatt posturi de conducere, au devenit meșteri și conducători de echipe,, șefi de ateliere și secțiuni, Strungăreasa Ecaterina Barușnikova, muncitoare din uzina de rulmenți cu bile de la Moscova. Inițiatoarea mișcării de creare a brigăzilor pentru front ale tineretului, a reușit prin perfecționarea tehnologică muncii, ca fiecare membru al brigăzii să muncească cât 2, 3, sau chiar 4 oameni. Folosindu-se de experiența Ecaterinei Barușnikova producția a putut fi îndoită si, in afară de asta au fost liberați peste 800 de muncitori care s’au putut, apuca de altă muncă. Guvernul a decorat pe Ecaterina Barușnikova, cu ordinul Lenin”. Urmând exemplul Ecaterinei Barușnikova, Maria Izotova, o tânără muncitoare dintr’o uzină de războiu, a produs cu brigada ei atâtea pistoale automate, încât a putut fi înarmată o întreagă divizie. Guna gioasele noaste femei au dat dovadă de un profund patriotism șî de un devotament fără margini pentru patrie, in acest răbolu de apărare. Ele organizează transportul rapid al armamentului, conduc trenurile, refac parcul feroviar distrus de nemți. Mai mult de 2,000 din aceste femei au fost decorate cu ordine și medalii în timpul războiului pentru apărarea patriei. Femeile lucrătoare la căile ferate prin zona din gpropierea frontului au primit, între primele, înaltul titlu de erou al muncii socialiste”. Festiei aîlî câmrtpul muncii în Rusia Sovietică peste 200 de mii de femei lucrează ca ingineri și tehnicieni. Peste 50 de mii de femei au ocupații științifice, aproape 100 de mii sunt medici. Peste 100 de mi de femei lucrează ca tractoriste, conducătoare de secerătoare, treerătoare și alte mașini agricole complicate. Peste 90 de mii de femei sunt agronomi cu studii superioare învățătoarele în țara noastră sunt fi^conturate de o deosebită dragoste și stimă meritată și după cum ne învață V. I. Lenin, ele sunt foarte prețuite și se bucură de multă recunoștință. Mărturie e faptul că chiar în ""grelele condiții ala războiului, guvernul sovietic nu dă uitării această modestă categorie a Intelectualilor sovietici. Acum două luni Sovietul suprem al URSS-ului a decorat,5321 învățători dintre care 3643 sunt femei. Femeile scriitoare, pictori, artiști, chimiști, biologi, geologi și medici, muncesc, fără pregete pentru patrie. In orice dorreniu al industriei, printre reprezentantii tuturor profesiunilor, patrioatele sovietice sunt pildă de eroism și de muncă plină de abnegație. Femeile ruse, ucrainiene, armene georgiene, bieloruse, agîce, turme]lc , femeile tuturor naționalităților din Uniunea Sovietică, muncitoare, colhoznice și intelectuale muncesc astăzi în țara noastră parcă ar fi pe front, muncesc așa cum o cere patria. Femeile sovietice stăpânesc orice meserie. Ele știu că linia frontului au trece numai pe câmpurile de luptă ci și prin fabrici Unde ele ște faptului că pedagogi ieșiți din rândul muncitorilor trebue să fie acei care să dirijeze căminele de ucenici. Pa*e lilema femeii La ordinea de zi fiind prevăzută discutarea problemei femeii. — de o importanță covârșitoare atât, pentru clasa muncitoare cât și pentru viitorul neamului in general — în cuvântul cLna LIUBA K TȘÎNEVSKAIA. D-sa descrie un sir nedemn în cat fiiesr orice detaliu pentru armele îngrozitoare, linia frontului trece prin mine unde femeile extrag cărbuni si minereuri in găuri de petrol. Ea trece prin ogoarele nesfârșite ale colhozurilor și sovhozurilor unde femeile dobândesc recolte bogate. Regimul sovietic asupra căruia au atentat barbarii hoieriști a adus femei, egaliltatea de drepturi cu bărbatul ta toate domeniile vieții. Această lege este înscrisă cu litere de aur în marea Constituție Stalinistă. „Niemeri nu este până acum pe deplin realizată egalitatea și libertatea femeilor muncitoare” — Serie marele nostru Lenin — nicäeri femeia muncitoare nu este înconjurată de atâta îngrijire cu un puternicul stat sovietic”. In sate care înainte fuseseră dominatele întuneric și asuprite, regimul sovietic a permis femeii ___ țărancă oprimată în trecut — să-și desfășoare toate capacitățile. El a dus la o înflorire nemaivăzută forțelo fizice și sufletești. In toate domeniile vieții sociale, femeia s’a afirmat într’un mod egal cu bărbatul”. Femei îi piosîi Msrn de candte$<$i*e „In fiecare republica națională sunt multe femei ce se găsesc la posturi de Stat de conducere, care stau în fruntea Comisariatelor Poporului. Comisarul Poporului la Justiție al Republicei Turcmene este KaradjaeVa Nuri, aceeași Nuri, care până la revoluție, fiind încă o fetiță de 11 ani, a fost vândută în schimbul unei cămile ca să fie soția unui bătrân de 60 de ani. In aceiași Republică Comisarul Poporului la industria ușoară este Bahră Aliabaeva. In Republica Socialistă Sovietică Azerbaidjană Comisarul Poporului la Asigurările Sociale este Zahra Kerimova. In Republica Ciuvașa, care pe vremea țarismului a fost condamnată la dispariție, fiica energică a poporului ciuvaș Z. A. Andreevna in perioada regimului sovietic a devenit un om de Stat — Comisarul Poporului al Republicei sale și deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S.ului. Azekhediana Dimire Saslanova este Inlocuitoarea președintelui Statului naționalităților la Serviciul Suprem al U.R.S S.-ului. Pașkira Malinkova este inlocuitoarea președintelui al Sfatului Suprem al Federației Republicei Ruse. Din milioanele de membri ai sindicatelor in unele ramuri ale Industriei mai mult de jumătate sunt femei. O întreagă armată de femei din sindicate sunt alese la posturi de conducere. Astfel în organizațiile sindicale de uzine, femeile ocupă 54 la sută din posturile de conducere în organizațiile de secțiuni de uzine — 37 la sută, în multe sindicate președinți și secretari al comitetelor centrale sunt femei. Protecția mamei $1 COg3i§WÎM. Participând alături de bărbați în luptele pentru patrie pe frontiul, înlocuind milioane de bărbați în producție, femeia sovietică nu neglijează datoriile ei sfinte de mamă. Partidul și guvernul au făcut totul in țara noastră pentru că să ușureze femeii muncitoare îngrijirea copiilor, educația lor Unul din actele de atenție și grijă ‘ a guvernului sovietic este decretul prezidiumului Sovietului Suprem al U.R.S.S.-ului din 8 iulie 1944, privitor la ’ mărirea ajutorului de Stat* femeilor gravide, femeilor cu mulți copii, și o mai ‘mare protecție a mamei copilului“, „conform noului decret, sunt mărite și concediile femeilor înainte și după naștere — de la 63 zile la 77 zile. Femeile gravide și acele care alăptează primesc un ajutor special In alimente Ajutorul de naștere a fost mărit de două ori și jumătate. S’a instituit un ajutor special de Stat pentru întreținerea și educația copiilor când aceștia sunt în număr mare în familie“. „Odată cu adoptarea acestei legi, a fost mult lărgită rețeaua consultațiilor pentru copii bucătării de produse lactate, leagăne de copii, grădinițe, camere pentru alăptarea copiilor și pentru higiena personală a femeilor din întreprinderi. Pentru femeile gravide și acelea care alăptează au fost deschise ,multe case speciale de odihnă și sanatorii“. Suferințele femeii sovietice „N’aș vrea să întunec dispoziția voastră senină, dar nu pot să nu spun. Nu se găsesc cuvinte pentru a povesti câte dureri lacrimi și suferințe a adus războiul, femeilor lumii întregi și în special femeii sovietice. Milioane de femei au pierdut pentru totdeauna pe cei ce le sunt dragi soți, IU. „Mii de femei și copii nevinovați au murit de frig și foame, au fost omoriți în chinuri, spânzurați și omoriți în dubele cu gaze asfixiante, arși de vii. „Mii și zeci de mii de femei si fete sovietice au pierit de foame și muncă forțată, în bătaie și schingiuite In mod barbar,’ la munca de robi in German’» hitleristfjț. re era tratată până mai deunăzi femeia, cu toate că muncea alături de bărbat și contribuia la buna stâre a țării. Apoi arată locul pe care trebue să-l ocupe femeia muncitoare în diferite tărâmuri de activitate; ea trebue să fie egală în drepte, cu bărbatul, într-un stat democratic civilizat. Ia apoi cuvântul, întâmpinată cu ropote de aplauze delegate din Uniunea Sovietică, Nina Dumitrovaa. „Totuși brtrtifti, sau,iie nemțiim -van frânt sufletul mândru al iemiii ruse Ea n’a devenit roaba lor, nu și-a plecat capul în fața barbarilor vecului al XX-lea. Am văzut cum nemții au Stat capul mamei — spune fetița ’ Nins. Sülösem« in vârstă de 4 ani — pentuea n a vrut să tragă cizmele ofițerului. Poate oare cineva concepe că femeia noastra liberă să devină sclava blestemaților înrobitori germani? Nu, niciodată nuî se va întâmpla am ceva. „Tovarăși femeile sovietice au socoteala lor cu bandiții hitleriști, pentru aceste crime nemaipomenite în Istorie. Ei trebue să-și primească pedeapsa meritată pentru lacrimile copiilor noștri, pentru sângele mameior noastre, pentru cenușa orașelor și «ațelor arse la Ucraina. Bielorusia, Crimeea pentru ruinele Leningradului și eroicului Stalingrad vom uiti nu mi vom ierta F89Sta l«ș i Noi nu vom uita și nu vom ierta nimic. Mamele, surorile și copiii noștri care au pierit cer pe drept pedeapsa criminalilor. Nu poate fi iertare pentru cei ce n’au cruțat femeile și bătrânii, pentru ce. După discursul viu aplaudat al d-nei Nina Dimitrievna, se urcă la tribună mai multe congresiste care arată care era și, care trebue să fie situația femeii muncitoare. D-na Rozalia Fătu exprimă acest luam printr o frază concisă : „Vrem să fim la lumină. Noi am suferit destul!’’ D-na V. Ionescu spune că în organizațiile profesionale, femeile să fie reprezentate proporțional cu numre cu sânge rece au omorît copil, cine a călcat în picioare sângele și lacrimile mamelor. Femeile tuturor țărilor iubitoare de pace, printre care și româncele, care L au scuturat de pe grumaji clica criminală a lui Antonescu, trebue să ceară pedepsirea cea mai severă a provocatorilor războiului criminal și a tuturor siluitorilor și criminalilor. Să răzbunăm fiecare rană a ostașului roșu, omorît în chinuri, pentru fiecare picătură de sânge vărsată de femeia sovietică, pentru fiecare lăcrămioară a copilului sovietic. Terminâindu-mi cuvântarea imi exprem în numele tuturor femeilor mare țări sovietice convingerea că femeile muncitoare din Romania vor depune toate eforturile pentru a ridica productivitatea muncii, a spori producția în fabrici și uzine spre a asigura armatelor toate cele necesare pentru zdrobirea totală a inamicului și le vor ajuta astfel să dea ultima lovitură flotei fasciste în bârlogul ei și să înfigă steagul vieteie! deasupra Berlinului. Dați-mi voie să-mi exprim convingerea că femeile din România vor aduce partea lor de contribuție în cauza sdrobirii grabnice a Germaniei hitleriste Și stabilirea unei păci solide și trainice Noi nădăjduim că sindicatele din România nu se vor limita la problemele lor în cadru național, ci vor lua parte — în măsura forțelor lor — la lupta cu minin pentru crearea unității internaționale. Dar Sunt voie să vă exprim, cele mai sincere, mai prietenești și mai inimoase urări de succes Începuturilor dvs. creatoare și de muncă rodnică a congresului Trăiască unitatea sindicală. Trăiască prietenia între femeile sovietice și române. Trăiască eroica Armată Roșie și Comandantul ei Suprem, conducătorul și Învățătorul nostru Iosif Visarionovici Stalin“, (Aplauze prelungite), rul lor, bineînțeles dacă sunt elemente capabile. D-na Elisabeta Bota arată falnica situație a miilor de muncitori casnici, portari, lift-boys, fete în case, etc., și cere Confederației generale a Muncii să ia în studiu și remedierea acestei situații. D-na Elena Stroia, arată că Sindicatul textil din care face parte, este compus în majoritate de femei. Ele Congresul General al Sindicatelor Unite din România ținut în zilele de 26—30 ianuarie 1945, hotărăște următoarele: 1- Congresul General aprobă linia de conduită a Comisiei de Organizare a Sindicatelor Unite din România, care este emanația Frontului Unic Muncitoresc, lînga stabilită și publicată în rezoluția dela 1 Septembrie 1944 a) Comisia de organizare a aplicat in mod coscvent și cu pricepere principiul FUM și a înființat în România un singur fel de organizație sindicalăb) Proclamarea principiului unitățîi sindicale și munca de organizare a Sindicatelor Unite, pe baza acestui principiu, au găsit un ecou puternic în sânul celor cari muncesc, pornind cu entuziasm, elan și o conștiință necunoscută încă în istoria mișcării muncitorești din România, la organizarea sindicală. 2. Delegații Sindicatelor Unite din România, întruniți în Congresul General, hotărăsc că: Baza organizațiilor sindicale să fie unitatea Indestructibilă. Orice încercare de subminare a unității sindicale, orice încercare de fărânțare a mișcării sindicale s&Rschisă sau ascunsă — este și va fi socotită ca o crimă contra celor cari muncesc și tratată ca atare 3- Congresul hotărăște ca Mișcarea Sindicală din România stă pe baza solidarității internaționale. Tot așa cum e necesar ca mișcarea sindicală să fie unită pe tărâmul național, în lupta sa contra a tot ce este hitlerist, fascist, antidemocratic, antiprogresist și, ca această luptă să fie încununată de succes, este o necesitate ca mișcarea sindicală din lumea întreagă să fie unită, solidară contra dușmanilor comuni.) Congresul General hotărăște ca se desfășoare o activitate hotărîte pentru unirea întregei mișcări sindicale din lume într’o singură înternațioală sindicală,servind astfel cauza clasei muncitoare din lumea întreagă ,în interesele tuturor popoarelor iubitoare de pace, libertate și progres„Germania trebue desarmata și pusă în asemenea condiții, ca să nu mai fică în stare să amenințe munca pașnică a popoarelor Europei și a linjiști e i,f această sarcină putând fi relevată numai prin mobilizarea tuturor forțelor clasei muncitoare internaționale.” (Dunăulescursul la congres al tov. Kazakov.) b) Congresul cere conducerii C G. M. ca în această privință să ia legătură cu toate forurile competente ale mișcării sindicale Internaționale. Munca organizatorie trebue dusă de acum încolo pe o scară mai întinsă Cu ajutorul uniunilor formate, munca noastră va fi cu mult ușurata Apoi de avocat Corcoli dă citire, spre a fi aprobat de congresiști, Statutului Confederației generale a Muncii. Pentru ca guvernele să asculte de nevoile muncitorilor, trebue ca Confederația generală a Muncii să reprezinte o forță reală”, i r Htnuită de mila sa. Congresiști ascultă cu atenție citirea statutului, în care se fixează scopul urmărit,, precum și mijloacele pentru atingerea lui. Statutul este aprobat în unanimitate. D. Brătfăleanu pronunță atunci cu glas ferm : „Declar constituită Confederația Generală a Muncii din România”. Ia apoi cuvântul d. Marin Fiorea Ionescu, care propune din partea comisiei de candidare o listă de delegați care vor forma comitetul central al C. G. M. din România. Sunt aleși cu majoritate de voturi: Chivu Stoica, BrăflăBeanu Victor, Lesicovîci Alex., Sarcai Const., Gh. Apostol, Azrel Adolf, EV9. F. 9oerescu, Stroia Gh.. Anghe Biu Fmiisan, Mișa Levin, Zaühsaria Dnmăriu, Alexandrescu Vasile, Gârbovan Semion (Valea Jiului), Mustețiu Bosif (Reșița), flicolescu Ion (Ploești), Stroia Elena (Basc.), Surugiu Constantin (Iași), Căciuleanu Bon (P.Neams), (trei funcționari publici și un P. T. T.-ist vor fi cooptați ulterior), Moraru Mihail (Constanta), E.Butulescu Const. (București), Mitică Săracu (București), Cornelia Bragadireanu (București), Lăcătuș Ștefunut încă masse compacte neorganizate în tara noastră- De aceea trebue depusă o muncă intensă, zi de zi, pentru încadrarea acestei masse in organizațiunile profesionale- Pe de altă parte trebue oprită fluctuația în sânul organizațiilor noastre- In această privință trebue depusă o muncă de lămurire multilaterală ca acei cari vin la noi, să găsească soluția tuturor problemelor ce-i preocupă șî să devină membri conștienți ai sindicatului. 4. Congresul General constată că în fața organizațiilor sindicale stau sarcini mari și anume: a) Organizațiile sindicale trebue să fie diviziile de șoc în lupta pentru distrugerea fiarei fasciste in bârlogul său Problema naționalizării industriei de bază nu se pune în împrejurările de astăzi — așa cum au încercat unii să o pună in congres — pentru că orice învestițiune sau productivîzări de capitaluri aduc un aport substanțial economiei țării, înviorează viața economică șî contribue prin aceasta la operea de refacere națională. In consecînsță comitetele de fabrică sunt chemate a collabora cu consiliile de administrate, pentru sbmpul mers al întreprinderii șî pentru ridicarea maximum a producției, veghind bine înțeles, ca să nu se saboteze producția să nu se speculeze nevoile masselor populare dar nicidecum să nu încalce atribuțiunile și drepturile întreprinzătorilor. Deci trebue dată o atenție deosebită frontului.) Sindicatele $î comitetele de fabrică trebue să fie în fruntea luptei pentru organizarea șî ridicarea productivi de războiu, astfel ca cerințele frontului să fie împlinite șî armata să fie bine aprovizionată. c) Pentru îndeplinirea acestei sarcini trebue dusă o muncă de organizare șî clarificare prin acei ce muncesc, asupra caracterului și conținutului acestui războiu, ca să se înțeleagă că organizarea producției și creșterea ei permanentă este în interesul clasei muncitoare, a frontului antifascist, a popoarelor din România, astfel ca fiecare muncitor să muncească cu elan și tragere de inimă șî disciplină 5 Congresul hotărăște că lupta contra fascismului trebue dusă pe toate fronturile, atât pe plan intern, cât șî externa) Pentru aceasta Sindicatele trebue să ia parte activă în lupta dusă de popoarele din România, în lupta dusă de forțele democratice, antifasciste și patriotice, pentru a îndepărta și pedepsi pe toți fasciștii și profasciștii cari se mai află în aparatul de Stat, instituții publice sau particulare. b) Congresul hotărăște ca După un moment de liniște aplauzele și uralele nesfârșite ale congresiștilor pecetluesc această clipă istorică. „Trăiască frăția clasei muncitoare din lumea întreagă !" Delegații manifestă îndelung pentru solidaritatea internațională a clasei muncitoare. In cursul scurtelor discuții care au urmat cu privire la unele chestiuni de amănunt din Statut, se ridică președintele fostei comisii de organizare și spune că în momentul când are loc congresul nostru, la Neapole se ține un congres al Confederației generale a Muncii din Italia. Propune de a trimite o telegramă congresiștilor Italieni. Propunerea e primită cu însuflețire. fan (Cluj), Cristea Aron (Valea Jiului), Tolea Trofimovski (București, din partea tinerilor), Năstase Constantin (Buc.), Liuba Chișinovscaia (Buc.), Jeni Rădăceanu (Buc.), Weimberger Alexandru (Brăila) Supleanți: Mârza Const. (Galați), Anton Emilian (Buc.), Riegier S. (Buc.), Cinciu Ion, un funcț. public care va fi cooptat ulterior, Ionescu Mihai (Buc.). Censori: Paul Waldman, Dr. Răducu (Buc.), Constantinescu Alex. (Buc.). Supleanți: Covacu Vasile (Constanța), Drănceanu Ioan (București). Confederația generală a Muncii este un fapt împlinit. Domnul A. Azriel din comitetul de conducere al Confederației generale a Muncii, dă citire următoarei hotărîri: GENERAL ROMÂNIA Sindicatele să ducă cu toată energia lupta pentru ca toți criminalii de războți, toți responsabili pentru crimele săvârșite pe teritoriul URSS--uluî, totî acei cari au trimis la moarte sigură sute de mii de români pentru interesele Germaniei lideriste șî a agenților ei din România, să fie imediat arestați șî predați Tribunalului poporului, spre judecată. 6- Congresul hotărăște ca Sindicatele să ducă lupta pentru mobilizarea tuturor muncitorilor manuali și intelectuali pentru reconstrucția țării noastre, distrusă de hitleriști. a) Fascismul a avut și are menirea să distrugă, prin barbarii încă neîntâlnite în istorie, ceeace a constituit în decenii de muncă milioane de brațeb) Clasa muncitoare a avut șî are menirea istorică de a construi șî clădi și de a merge pe drumul desvoltărîi societăteî omenști, pe drumul progresului. c) Tocmai de aceea Sindicatele conștiente de greutățile ce le vor întâmpina în drum, își iau sarcina de a reclădi într’un timp cât mai scurt posibil, tot ceea ce a distrus hitlerismul, fascismul politica criminală dusă de clica antonesciană, astfel ca țara noastră să prospere șî să meargă pe drumul progresului. 7 Pentru ca economia țării noastre să fie refăcută cât mai grabnic posibil șî să se poată desvolta pentru a întări democrația țării noastre, se impune realizarea imediată: administratori de către Ministerul Economiei Naționale s’a făcut pe baze politicianiste și nicidecum în funcție de capacitatea și cunoștințele profesionale, periclitând astfel atât interesul întreprinderilor, cât și ale salariaților Cerem anularea numirilor făcute până în prezent și înlocuirea cu elemente capabile și corecte, de preferință dintre salariații întreprinderii, respective, sau întreprinderi similare recomandați de sindicate ț aprobați de Ministerul Muncii. * Muncitorimea din România ți-a impus de bună voe renunțarea în timpul războiului la dreptul ei de grevă în lupta pentru ridicarea nivelului ei de trai, pentru a nu dăuna astfel producția de războiu, pe care o ducem împotriva Germaniei hitleriste. Dar muncitorimea ți funcționărimea din România își păstrează dreptul ei de grevă, pentru a-l folosi atunci când îl crede de cuviință. Problema națională 11. a) In țara noastră conviețuiesc mai multe naționalități-In sindicate poate intra orice muncitor, salariat cinstit, indiferent de naționalitatea sa. b) Sindicatele duc luptă hotărâtă contra șovinismului, contra teoriei rassiste. c) Sindicatele duc o luptă hotărâtă pentru respectarea tradițiilor naționale a limbii și culturii tuturor popoarelor conlocuitoare. d) Congresul protestează cu toată energia contra bestialităților și crimelor săvârșite din răzbunare de către „voluntarii“ din gărzile Iuliu Maniu pe teritoriul Ardealului de Nord. Datorită acestei politici criminale, datorită actelor săvârșite de aceste bande pe teritoriul Ardealului de Nord, această provincie este încă despărțită de restul țării. Revenirea Ardealului de Nord la Patria noastră este un act de dreptate pe care l-au făcut Uniunea Sovietică și Aliații noștri. Ardealul a fost desrobit de către Armatele Roșii de sub jugul hortist și hitlerist, nu însă pentru a fi dat din nou pe mâna acelora care l-au predat hitleriștilor. Ardealul de Nord poate reveni realmente țării nostre numai când ne vom bucura de încrederea aliaților și Uniunii Sovietice, încredere de care nu se poate bucura decât un guvern al F. N. D-ului, care va exprima într’adevăr voința masselor largi și care se va bucura de sprijinul întregului popor. Funcționari publici, funcționarii particulari 12. Congresul hotărăște că trebue dusă o luptă hotărâtă pentru unirea tuturor funcționarilor publici și particulari, a tuturor intelectualilor cu muncitorimea din fabrici, întreprinderi și ateliere. Sindicatele unite, toate organele de conducere a sindicatelor, trebue să folosească toate mijloacele ce se stau la dispoziție, pentru a duce o muncă de clarificare în privința importanței unirii tuturor salariaților într-un singur front de luptă, într’un singur sindicat. Femei în mstuvciscare și Sindicatul 13. In țara noastră lucrează un număr mare de femei în întreprinderi, în ateliere, pe câmp, în birouri, în instituții particulare și în instituțiile de Stat. a) Congresul hotărăște că trebue dată o atenție deosebită femeii muncitoare manuale și intelectuale. b) Sindicatele trebue să ducă o luptă hotărâtă, de zi la zi, pentru îmbunătățirea situației economice, sociale, a femeii muncitoare din fabrici, ogoare, birouri, școli, și pentru câștigarea revendicărilor speciale ale femeilor și pentru salariu egal la muncă egală. Sindicatele trebue sa ducă lupta hotărâtă ca femeia să se bucure de toate drepturile pe care le are sau le vor avea bărbații. Tineretul Congresul desbătând problemele generale ale clasei muncitoare constată că în multe privințe tineretul își are revendicările sale specifice și că incumbă mișcării sindicale datoria de a da toată atenția acestor revendicări și a lupta pentru soluționarea lor. Pe lângă asigurarea tinerilor muncitori cu condițiuni de viață și la muncă care să le asigure o bună desvoltare fizică, sindicatele mai au datoria de a supraveghia educația profesională și morală, în vederea creării unor buni meseriași și muncitori conștienți, hotărâți în lupta pentru apărearea intereselor clasei muncitoare. Tineretul trebue smuls de sub influența fascistă cu care a fost intoxicat în anii de dictatură și educat în spiritul democratic și patriotic, învățământul profesional să se facă ținându-se seama de nevoile de cadre ale Industriei și ale economiei generale a țării. Legiferarea acestui învățământ să se facă în colaborare cu Confederația Generală a Muncii, Școalele Industriale să funcționeze pe lângă industrii, sub îndrumarea sindicatelor, pentru ca ele să dea elemente astfel pregătite, încât să poată intra imediat și eu dens în randament în procesul de producție. Sindicatele trebue să ia sub supravegherea lor căminele de ucenici, nstatuitele de orientare profesional» (psihotechnice) de pe lângă Came. j.eț„ Jo Muncă și să ceară înf"u*?”— unor birouri de plaare ancenco-urmând ca tinerii să î’e report!~a*" raționa’ după aPtit"«’,n:Te si în’in. ,rîciot natura’e si p’—»** *" potrivit ‘n într-cuintori »» »S (Continuare în pag. 4-a) cuMșiE N.W üümíTROVNA SULSE DELEGATA SIMAIELÚÍÍ SOVIETICE FEMEILE COHERE SISTE LA TRIBUNĂ au înțeles nevoile momentului și aur lângă fiecare fabrică, în care să fie mărit producția cu 100%. Cere în adăpostiți copiii muncitoarelor, dstființarea de cămine pentru copii pe fel ca ele să poată lucra în liniște. SE CONSTITUE CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII COMITETUL CENTRAL AL CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII HOTĂRÂRILE CONGRESULUI AL SINDICATELOR UNITE DIN MNA dumitrovna subié delegata Sindicatelor Sovietice REFORMA a) Sindicatele trebue să ia parte la lupta ce o duce țărănimea șî forțele democratice pentru confiscarea averilor criminalilor de războiu și a pământului moșieresc, peste 50 ha Sindicatul are datoria să ducă lupta zi de zi pentru îmbunătățirea stării economice, sociale șî a condițiilor de muncă a celor ce muncesc Congresul constată că: a) Salariile actuale nu asigură un minimum de existentăb) Scumpetea progresează în fiecare zi și specula în proporții catastrofale- AGRARĂ c) Urmarea acestor stări de lucruri este că muncitorimea manuală și intelectuală nu poate da randamentul de producție, de care are nevoc țara noastră în aceste momente grele. d) Trebuesc deci luate imediat măsuri pentru a stabili salariile în așa fel, încât să asigure un minimum de traiu pentru cei ce muncesce) Dar mai întâîu scaperea să fie oprită. Prețurile, să fie înghețate. f) Să fie pedepsiți sever, mergând până la pedeapsa capitală, toți speculanții și sabotorii asigurările sociale . Congresul constată că asigurările sociale cu structura lor de astăzi, nu corespund nevoilor salariaților. In deosebi sub dictatura antonesciană autonomia Caselor de Asigurări Sociale a fost desființată, devenind o instituție la care au fost instalate toate slugile regimului dictatorial și care nu aveau nimic comun cu rostul și scopul acestei instituții Congresul constată că trebue dusă o luptă hotărîtoare pentru autonomia Asigurărilor Sociale și că această luptă nu trebue să înceteze, până când Asigurările Sociale să devină o instituție, care să servească, în mod eficace, interesele acelora pentru care au fost create și cari le susțin. Congresul cere Ministerului Asigurărilor Sociale ca toate legile șî reformele aduse asigurărilor sociale, să fie făcute numai de acord cu C G. M. Legislația muncitorească Congresul constată că legislația muncii în țara noastră este cu totul insuficientă. Mai stărne, în primul rând, în parte, legile reacționare care au avut drept scop aservirea totală a salariatului față de patron. Muncitorimea organizată este prin urmare, chemată la luptă pentru abrorgarea tuturor legilor anti-democratice ; înlocuirea lor cu legi care să vină în mod real în sprijinul acelor ce muncesc. Trebue înființată o lege de ocrotire a muncii minorilor și a femeilor iar sindicatele să vegheze ca această lege ca ti orariul de muncă — să fie aplicată cu strictețe. Congresul cere legiferarea concediului plătit după alte criterii decât până acum, ca și a contractelor colective de muncă, urmând ca normele legale să fie stabilite cu consultarea ți consimțământul Confederației Generale a Muncii din România Jurisdicția muncii să simplifice procedurile, asigurându-se salariaților o judecată dreaptă și rapidă. Congresul mai cere desființarea camerelor de muncă și înlocuirea lor cu camere de meserii, să fie abrogată legea fascistă a lui Antonescu pentru stabilirea regimului muncii în timp de războiu și reglementarea salariilor să nu mai depindă de Ministerul Economiei Naționale (Comisariatul Prețurilor), ci de Ministerul Muncii. Impozite Considerând că față de măririle de salarii acordate prin decizia ministerială din Decembrie 1944, impozitele pe salarii sunt nedrepte și prea împovărătoare. Cerem revizuirea coeficientelor de impunere în raport cu coeficientul de majorare a salariilor și cu actuala putere de cumpărare a salariului. Administratorii fostelor întreprinderi inamice Considerând ei numirea acestor