România Liberă, februarie 1945 (Anul 3, Nr. 155-179)

1945-02-01 / nr. 155

• Patina 2 SamniaBer^ illír UFE®ATI]Giíl£rAL!f B»l »1« — Congresul general al $indicate­ op Unit ® a lu­at sfârșit Începutul ședinței de ieri a fost consacrat discuțiilor asupra proble­­mei tineretului, care fusese prezen­­tată în seara precedentă de d. Mișa Levin• D. Colea arată că problema această este d­e natură să intereseze pe toți factorii responsabili ai țării. D. Târ­noveanu vorbește despre crearea școlilor de cadre pentru tineret. D. Margin­eanu salută tineretul sovietic și cel bulgar. Atrage atenția asupra Tovarăși, Tovarășei In numele femeilor muncitoare din spatele frontului aduc șutului meu prin d-voastră femeilor muncitoare din România. Eu vorbesc aici în numele femei­­lor din Uniunea Sovietică, în numele acestora care în anii grei al războiu­lui nu s’au oprit față de orice lipsă și greutăți Și au făcut tot ce a stat in puterea lor pentru a ține piept cu cinste hoardelor hiteriste, care au­ năvălit în țara noastră, vorbesc in numele femeilor care prin faptele de vitejie, de muncă alături de bărbații muncitori n’au asigurat numai vi­cto­riile Armatei Roșii, ci au contribuit in mod prețios, prin eforturile lor conștiente și organizate la cama eli­berării altor popoare, care se aflau sub jugul crunt al călăilor obscu­­rantiștilor hitler­iști. Lupta crâncenă și sângeroasă im­pusă Uniunii Sovietice iubitoare de pace, de către Germania hitlerista a silit femeia din Uniunea Sovietică să ia parte activă la lupta, împotriva ce­­lui mai fioros dușman al omenirii: hitlerismul. Eroica femeie a Uniunii Sovietice a u­tröat în prim­ele rânduri ale luptă­torilor pentru libertate și indepen­dență, ea s-a dovedit un ajutor pre­­țios al ostașilor de pe front. Binecu­vântând toți frații, fii­i noștri s’au a­­pucat de o muncă nouă. Totul pentru front, totul pentru victorie — a de­­venit legea cea mai înaltă a vieții lor. Patriotismul femeilor sovietice In mai mult de trei ani de război împotriva Germaniei hitle­riste, mii de femei sovietice au fost decorate cu ordine ,și medalii pentru eroismul dovedit pe frontul luptei împotriva cotropitorilor nemți. Printre eroii al căror nume este cunoscut de toată Uniunea Sovietică, sunt multe femei care au săvârșit minuni de curaj și eroism în lupta cu dușmanul. Printre numele admirabilelor femei — eroi ai Uniunii Sovietice și ai muncii so­cialiste — sunt nume legendare, care vor rămâne pe veci în îsiocie. Sunt numele admirabilelor eroine ale po­porului nostru, al căror chip lumi­nos e întipărit pe veci în memoria poporului nostru: Zoia Kosmode­mianskaia, Ulepna Gromova, Natalia Korșceva și altele, care și-au jertfit tânăra lor viață pentru onoarea și independența patriei lor. E un adânc sens istoric ca alături de aceste nume neuitate au apărut nume necunoscute până acum. Ecate­­rina Bari­ișniakova, Anastasia Rosto­va, Tamara Krutova și multe alte nume de meșteri ai muncii, de eroi­ne ale frontului și ale spatelui fron­tului. In aceasta s’a exprimat dialec­tica vieții. In locul celor morți s'au ridicat imediat alții vii. Novatoare îndrăznețe, ele au întrecut toate nor­mele și recordurile cunoscute. Ele au învățat profesiuni grele bărbă­tești, au ocupatt posturi de conduce­­re, au devenit meșteri și conducă­tori de echipe,, șefi de ateliere și sec­țiuni, Strungăreasa Ecaterina­ Baruș­­nikova, muncitoare din uzina de rul­menți cu bile de la Moscova. Iniția­­toarea mișcării de creare a brigăzilor pentru front ale tineretului, a reușit prin perfecționarea tehnologică muncii, ca fiecare membru al brigă­zii să muncească cât 2, 3, sau chiar 4 oameni. Folosindu-se de­­ experien­ța Ecaterinei Barușnikova producția a putut fi îndoită si, in afară de as­ta au fost liberați peste 800 de mun­citori care s’au putut, apuca de altă muncă. Guvernul a decorat pe Eca­­terina Barușnikova, cu ordinul Le­nin”. Urmând exemplul Ecaterinei Barușnikova, Maria Izotova, o tână­ră muncitoare dintr’o uzină de răz­­boiu, a produs cu brigada ei atâtea pistoale automate, încât a putut fi în­armată o întreagă divizie. Guna gioase­le noaste femei au dat dovadă de un profund patriotism șî de un devota­ment fără margini pentru patrie, in acest răbolu de apărare. Ele organi­zează transportul rapid al armamen­tului, conduc trenurile, refac parcul feroviar distrus de nemți. Mai mult de 2,000 din aceste femei au fost de­corate cu ordine și medalii în timpul războiului pentru apărarea patriei. Femeile lucrătoare la căile ferate prin zona din­­ g­propierea frontului au­ primit, între primele, înaltul titlu de erou al muncii socialiste”. Festiei a­îlî câmrtpul muncii în Rusia Sovietică peste 200­­ de mii de femei lucrează ca ingineri și tehnicieni. Peste 50 de mii de femei au ocupații științifice, aproape 100 de mii sunt medici. Peste 100 de m­i de­­ femei lucrează ca tractoriste, con­ducătoare de secerătoare, treerătoare ș­i alte mașini agricole complicate. Peste 90 de mii de femei sunt agro­nomi cu studii superioare învățătoa­rele în țara noastră sunt fi^conturate de o deosebită dragoste și stimă me­ritată și după cum ne învață V. I. Lenin, ele sunt foarte prețuite și se bucură de multă recunoștință. Măr­turie e faptul că chiar în ""grelele condiții ala războiului, guvernul so­vietic nu dă uitării această modestă categorie a Intelectualilor sovietici. Acum două luni Sovietul suprem al URSS-ului a decorat,­­5321 învățători dintre care 3643 sunt femei. Femeile scriitoare, pictori, artiști, chimiști, biologi, geologi și medici, muncesc, fără preget­e pentru patrie. In orice dorr­eniu­­ al industriei, printre re­­p­rezen­tantii tuturor profesiunilor, patrioatele sovietice sunt pildă de e­­roism și de muncă plină de abnega­ție. Femeile ruse, ucrainiene, arme­ne georgiene, bieloruse, agîce, turme­­]lc , femeile tuturor naționalităților din Uniunea Sovietică, muncitoare, colhoznice și intelectuale muncesc astăzi în țara noastră parcă ar fi pe front, muncesc a­șa cum o cere pa­tria. Femeile sovietice stăpânesc ori­ce meserie. Ele știu că linia frontu­lui au trece numai pe câmpurile de luptă ci și prin fabrici Unde ele ște­ faptului că pedagogi ieșiți din rân­dul muncitorilor trebue să fie acei care să dirijeze căminele de ucenici. Pa*e lilema femeii La ordinea­­ de zi fiind prevăzută discutarea problemei femeii. — de o importanță covârșitoare atât, pentru clasa muncitoare cât și pentru viito­rul neamului in general — în cuvân­tul cLna LIUBA K TȘÎNEVSKAIA. D-sa descrie un si­r nedemn în ca­t fiiesr orice detaliu pentru armele în­grozitoare, linia frontului trece prin mine unde femeile extrag cărbuni si minereuri in găuri de petrol. Ea tre­ce prin ogoarele nesfârșite ale colho­zurilor și sovhozurilor unde femeile dobândesc recolte bogate­. Regimul sovietic asupra căruia au atentat barbarii hoieriști a adus femei, ega­­liltatea de drepturi cu bărbatul ta toate domeniile vieții. Această lege este înscrisă cu litere de aur în ma­rea Constituție Stalinistă. „Niemeri nu este până acum pe deplin realiza­tă egalitatea și libertatea femeilor muncitoare” — Serie marele nostru Lenin — nicäeri femeia muncitoare nu este înconjurată de atâta îngriji­re cu un puternicul stat sovietic”. In sate care înainte fuseseră dominate­­le întuneric și asuprite, regimul so­vietic a permis femeii ___ țărancă o­primată în trecut — să-și desfășoare toate capacitățile. El a dus la o în­florire nemai­văzută forțelo­­­ fizice și sufletești. In toate domeniile vieții sociale, femeia s’a afirmat într’un mod egal cu bărbatul”. Femei îi­ piosîi Msrn de candte$<$i*e „In fiecare republica națională sunt multe femei ce se găsesc la posturi de Stat de conducere, care stau în fruntea Comisariatelor Poporului. Comisarul Po­porului la Justiție al Republicei Turc­­mene este KaradjaeVa Nuri, aceeași Nuri, care până la revoluție, fiind încă o fetiță de 11 ani, a fost vândută în schimbul unei cămile ca să fie soția unui bătrân de 6­0 de ani. In aceiași Republică Comisarul Poporului la in­dustria ușoară este Bahră Aliabaeva. In Republica Socialistă Sovietică Azerbaid­­jană Comisarul Poporului la Asigurările Sociale este Zahra Kerimova. In Re­publica Ciuvașa, care pe vremea țaris­mului a fost condamnată la dispariție, fiica energică a poporului ciuvaș Z. A. Andreevna in perioada regimului sovie­tic a devenit un om de Stat — Comisa­rul Poporului al Republicei sale și de­putat al Sovietului Suprem al U.R.S.S.­­ului. Azekhediana Dimire Saslanova este Inlocuitoarea președintelui Statului naționalităților la Serviciul Suprem al U.R.S S.-ului. Pașkira Malink­ova este inlocuitoarea președintelui al Sfatului Suprem al Federației Republicei Ruse. Din milioanele de membri ai sindi­­catelor in unele ramuri ale Industriei mai mult de jumătate sunt femei. O în­treagă armată de femei din sindicate sunt alese la posturi de conducere. Ast­fel în organizațiile sindicale de uzine, femeile ocupă 54 la sută din posturile­ de conducere în organizațiile de secțiuni de uzine — 37 la sută, în multe sindi­cate președinți și secretari al comitete­lor centrale sunt femei. Protecția mamei $1 COg3i§WÎM. Participând alături de bărbați în lup­­tele pentru patrie pe frontiul, înlocuind milioane de bărbați în producție, femeia sovietică nu neglijează datoriile ei sfinte de mamă. Partidul și guvernul au făcut totul in țara noastră pentru că să ușu­reze femeii muncitoare îngrijirea copii­lor, educația lor Unul din actele de a­­tenție și grijă ‘ a guvernului sovietic este decretul prezidium­ului Sovietului Suprem al U.R.S.S.-ului din 8 iulie 1944, privitor la ’ mărirea ajutorului de Stat* femeilor gravide, femeilor cu mulți copii, și o mai ‘mare protecție a mamei­­­ copilului“, „conform noului decret, sunt mărite și concediil­e femeilor înainte și după naștere — de la 63 zile la 77 zile. Femeile gravide și acele care alăp­tează primesc un ajutor special In ali­mente Ajutorul de naștere a fost mărit de două ori și jumătate. S’a instituit un ajutor special de Stat pentru întreți­nerea și educația copiilor când aceștia sunt în număr mare în familie“. „Odată cu adoptarea acestei legi, a fost m­ult lărgită rețeaua consultațiilor pentru co­pii bucătării de produse lactate, lea­găne de copii, grădinițe, camere pentru alăptarea copiilor și pentru higiena per­sonală a femeilor din întreprinderi. Pentru femeile gravide și acelea care a­­lăptează au fost deschise ,multe case speciale de odihnă și sanatorii“. Suferințele femeii sovietice „N’aș vrea­ să întunec dispoziția voa­stră senină, dar nu pot să nu spun. Nu se găsesc cuvinte pentru a povesti câte dureri lacrimi și suferințe a adus răz­boiul, femeilor lumii întregi și în special femeii sovietice. Milioane de femei au pierdut pentru totdeauna pe cei ce le sunt dragi soți, IU. „Mii de femei și copii nevinovați au murit de frig și foame, au fost omoriți în chinuri, spânzurați și omoriți în du­bele cu gaze asfixiante, arși de vii. „Mii și zeci de mii de femei si fete sovietice au pierit de foame și muncă forțată, în bătaie și schingiuite In mod barbar,’ la munca de robi in German’» hitleristfjț. re era tratată până mai deunăzi fe­meia, cu toate că muncea alături de bărbat și contribuia la buna stâre a țării. Apoi­­ arată locul pe care trebue să-l ocupe femeia muncitoare în di­ferite tărâmuri de activitate; ea tre­bue să fie egală în drepte,­ cu băr­batul, într-un stat democratic civili­zat. Ia apoi cuvântul, întâmpinată cu ropote de aplauze delegate din Uni­unea Sovietică, Nina Dumitrovaa. „Totuși brtrtifti, sau­,ii­e nemțiim -van frânt sufletul mândru al iemiii ruse Ea n’a devenit roaba lor, nu și-a plecat capul în fața barbarilor vecului al XX-lea. Am văzut cum nemții au­­ Stat capul mamei — spune fetița ’ Nins. Sülö­sem«­ in vârstă de 4 ani — pentuea n a vrut să tragă cizmele ofițerului. Poate oare cineva concepe că femeia noastra liberă să devină sclava bleste­maților înrobitori germani? Nu, nicio­dată nuî se va întâmpla am ceva. „Tovarăși femeile sovietice au soco­teala lor cu bandiții hitleriști, pentru aceste crime nemai­pomenite în Istorie. Ei trebue să-și primească pedeapsa me­ritată pentru lacrimile copiilor noștri, pentru sângele mameior noastre, pen­tru cenușa orașelor și «ațelor arse la Ucraina. Bielorusia, Crimeea pentru rui­nele Leningradului și eroicului Stalin­grad vom ui­ti nu mi vom iert­a F89Sta l«ș­ i Noi nu vom uita și nu vom­ ierta ni­mic. Mamele, surorile și copiii noștri care au pierit cer pe drept pedeapsa criminalilor. Nu poate fi iertare pentru cei ce n’au cruțat femeile și bătrânii, pentru ce. După discursul viu aplaudat al d-nei Nina Dim­itrievna, se urcă la tribună mai multe congresiste care arată care era și, care trebue să fie situația femeii muncitoare. D-na Ro­zalia Fătu exprimă acest luam prin­tr o frază concisă : „Vrem să fim la lumină. Noi am suferit destul!’’ D-na V. Ionescu spune că în orga­nizațiile profesionale, femeile să fie reprezentate proporțional cu num­­re cu sânge rece au omorît copil, cine a călcat în picioare sângele și lacrimile mamelor. Femeile tuturor țărilor iubitoare de pace, printre care și româncele, care­­ L au scuturat de pe grumaji clica cri­minală a lui Antonescu, trebue să ceară pedepsirea cea mai severă a provocato­­rilor războiului criminal și a tuturor si­­luitorilor și criminalilor. Să răzbunăm fiecare rană a ostașului roșu, omorît în chinuri, pentru fiecare picătură de sânge vărsată de femeia so­vietică, pentru fiecare lăcrămioară a co­pilului sovietic. Terminâindu-mi cuvântarea imi ex­­prem în numele tuturor femeilor mare­ țări sovietice convingerea că femeile muncitoare din Romania vor depune toate eforturile pentru a ridica produc­tivitatea muncii, a spori producția în fabrici și uzine spre a asigura armate­lor toate cele necesare pentru zdrobi­rea totală a inamicului și le vor a­juta astfel să dea ultima lovitură flotei fas­ciste în bârlogul ei și să înfigă steagul viete­ie! deasupra Berlinului. Dați-mi voie să-mi exprim convinge­rea că femeile din România vor aduce partea lor de contribuție în cauza sdro­­birii grabnice a Germaniei hitleriste Și stabilirea unei păci solide și trainice Noi nădăjduim că sindicatele din Ro­mânia nu se vor limita la problemele lor în cadru național, ci vor lua parte — în măsura forțelor lor — la lupta cu minin pentru crearea unității internațio­nale. Dar Sunt voie să vă exprim, cele mai sincere, mai prietenești și mai inimoase urări de succes Începuturilor dvs. crea­toare și de muncă rodnică a congresu­lui Trăiască unitatea sindicală. Trăiască prietenia între femeile so­­vietice și române. Trăiască eroica Armată Roșie și Co­mandantul ei Suprem, conducătorul și Învățătorul nostru Iosif Visarionovici Stalin“, (Aplauze prelungite), rul lor, bine­înțeles dacă sunt ele­mente capabile. D-na Elisabeta Bota arată falnica situație a miilor de muncitori casnici, portari, lift-boys, fete în case, etc., și cere Confedera­­ției generale a Muncii să ia în stu­diu și remedierea acestei situații. D-na Elena Stroia, arată că Sindica­tul textil din care face parte, este compus în majoritate de femei. Ele Congresul General al Sindicatelor Unite din România ținut în zilele de 26—30 ianuarie 1945, hotărăște ur­mătoarele: 1- Congresul General aprobă linia de conduită a Comisiei de Organizare a Sindicatelor Unite din România, care este emanația Frontului Unic Muncitoresc, lî­nga stabilită și publicată în re­zoluția dela 1 Septembrie 1944­ a) Comisia de organizare a a­­plicat in­ mod coscvent și cu pri­cepere principiul F­­U­­M­ și a înființat în România un singur fel de organizație sindicală­b) Proclamarea principiului unitățîi sindicale și munca de organizare a Sindicatelor Unite, pe baza acestui principiu, au gă­sit un ecou puternic în sânul ce­lor cari muncesc, pornind cu en­tuziasm, elan și o conștiință ne­cunoscută încă în istoria mișcă­rii muncitorești din România, la organizarea sindicală. 2. Delegații Sindicatelor Unite din România, întruniți în Con­gresul General, hotărăsc că: Baza organizațiilor sindicale să fie unitatea Indestructibilă. Orice încercare de subminare a unității sindicale, orice încer­­­care de fărân­țare a mișcării­­ sindicale s&Rschisă sau ascunsă — este și va fi socotită ca o cri­mă contra celor cari muncesc și tratată ca atare­ 3- Congresul hotărăște ca Mișcarea Sindicală din România stă pe baza solidarității interna­ționale. Tot așa cum e necesar ca mișcarea sindicală să fie uni­tă pe tărâmul național, în lupta sa contra a tot ce este hitlerist, fascist, antidemocratic, antipro­­gresist și, ca această luptă să fie încununată de succes, este o ne­cesitate ca mișcarea sindicală din lumea întreagă să fie unită, solidară contra dușmanilor co­muni­.) Congresul General hotă­răște ca se desfășoare o ac­tivitate hotărîte pentru unirea între­gei mișcări sindicale din lu­me într’o singură înternațioală sindicală,­­servind astfel cauza clasei muncitoare din lumea în­treagă ,în interesele tuturor po­poarelor iubitoare de pace, liber­tate și progres­„Germania trebue desarmata și pusă în asemenea condiții, ca să nu mai fică în stare să amenințe munca pașnică a popoarelor Europei și a linji­ști e i,f această sarcină pu­tând fi relevată numai prin mobi­lizarea tuturor forțelor clasei mun­citoare internaționale.” (Dunăulescursul la congres al tov. Kazakov.) b) Congresul cere conducerii C­ G. M. ca în această privință să ia legătură cu toate forurile competente ale mișcării sindica­le Internaționale.­­ Munca organizatorie trebue dusă de acum încolo pe o scară mai întinsă­ Cu ajutorul uniu­nilor formate, munca noastră va fi cu mult ușurata Apoi de avocat Corcoli dă citire, spre a fi aprobat de congresiști, Sta­tutului Confederației generale a Muncii. Pentru ca guvernele să as­culte de nevoile­ muncitorilor, trebue ca Confederația generală a Muncii să reprezinte o forță reală”, i r­ Htnuită de­ mila sa. Congresiști ascultă cu atenție ci­tirea statutului, în care se fixează scopul urmărit,, precum și mijloacele pentru atingerea lui. Statutul este aprobat în unanimi­tate. D. Brătfăleanu pronunță atun­ci cu glas ferm : „Declar constituită Con­federația Generală a Mun­cii din R­om­ânia”. Ia apoi cuvântul d. Marin Fiorea Ionescu, care propune din partea co­misiei de candidare o listă de dele­gați care vor forma comitetul central al C. G. M. din România. Sunt aleși cu majoritate de voturi: Chivu Stoica, BrăflăBea­­nu Victor, Lesicovîci Alex., Sarcai­ Const., Gh. Apos­­tol, Azr­el Adolf, EV9. F. 9o­­erescu­, Stroia Gh.. Anghe­ Biu Fmiisan, Mișa Levin, Zaühsaria Dnmăriu, Alexan­­drescu Vasi­le, Gârbovan Semion (Valea Jiului), Mustețiu Bosif (Reșița), f­licolescu Ion (Ploești), Stroia Elena (Basc.), Suru­giu Constantin (Iași), Că­­ciuleanu Bon (P.­Neams), (trei funcționari publici și un P. T. T.-ist vor fi coop­tați ulterior), Moraru Mi­hail (Constanta), E.Butu­­lescu Const. (București), Mitică Săracu (București), Corneli­a Bragadireanu (București), Lăcătuș Ște­funut încă masse compacte ne­­organizate în tara noastră- De a­­ceea­ trebue depusă o muncă in­tensă, zi de zi, pentru încadra­rea­ acestei masse in organizați­­unile profesionale- Pe de altă parte trebue oprită fluctuația în sânul organizațiilor noastre- In această privință trebue depusă o muncă de lămurire multilate­rală ca acei cari vin la noi, să găsească soluția tuturor proble­melor ce-i preocupă șî să devină membri conștienți ai sindicatu­lui. 4. Congresul General constată că în fața organizațiilor sindi­cale stau sarcini mari și anume: a) Organizațiile sindicale tre­bue să fie diviziile de șoc în lup­ta pentru distrugerea fiarei fas­ciste in bârlogul său­ Problema naționalizării indus­triei de bază nu se pune în împre­jurările de astăzi — așa cum au încercat unii să o pună in con­gres — pentru că orice învesti­­țiune sau productivîzări de capi­taluri aduc un aport substanțial economiei țării, înviorează via­ța economică șî contribue prin aceasta la operea de refacere națională. In consecînsță comi­­tetele de fabrică sunt chemate a collabora cu consiliile de ad­ministrate, pentru sbm­pul mers al întreprinderii șî pentru ridi­care­­a maximum a producției, veghind bine înțeles, ca să nu se saboteze producția să nu se spe­culeze nevoile masselor popu­lare dar nicidecum să nu în­calce atribuțiunile și drepturile întreprinzătorilor. Deci trebue dată o atenție deosebită frontu­lui­.) Sindicatele $î comitetele de fabrică trebue să fie în frun­tea luptei pentru organizarea șî ridicarea productivi de războiu, astfel ca cerințele frontului să fie împlinite șî armata să f­ie bine aprovizionată. c) Pentru îndeplinirea acestei sarcini trebue dusă o muncă de organizare șî clarificare prin a­­cei ce muncesc, asupra carac­terului și conținutului acestui războiu, ca să se înțeleagă că or­ganizarea producției și crește­rea ei permanentă este în intere­sul clasei muncitoare, a frontu­lui antifascist, a popoarelor din România, astfel ca fiecare mun­citor să muncească cu elan și tragere de inimă șî disciplină­ 5­ Congresul hotărăște că lup­ta contra fascismului trebue du­să pe toate fronturile, atât pe plan intern, cât șî extern­a) Pentru aceasta Sindicatele trebue să ia parte activă în lup­ta dusă de popoarele din Româ­nia, în lupta dusă de forțele de­mocratice, antifasciste și patri­otice, pentru a îndepărta și pe­depsi pe toți fasciștii și profas­­ciștii cari se mai află în apara­tul de Stat, instituții publice sau particulare.­­ b) Congresul hotărăște ca După un moment de liniște aplau­zele și uralele nesfârșite ale congre­siștilor pecetluesc această clipă is­­torică. „Trăiască frăția clasei muncitoare din lumea întreagă !" Delegații manifestă îndelung pen­tru solidaritatea internațională a cla­­sei muncitoare. In cursul scurtelor discuții care au urmat cu privire la unele chestiuni de amănunt din Statut, se ridică președintele fostei comisii de organi­zare și spune că în momentul când are loc congresul nostru, la Neapole se ține un congres al Confederației generale a Muncii din Italia. Propu­ne de a trimite o telegramă congre­­siștilor Italieni. Propunerea e primită cu însuflețire. fan (Cluj), Cristea Aron (Valea Jiului), Tolea Tro­­fim­ovski (București, din partea tinerilor), Năstase Constantin (Buc.), Liuba Chișinovscaia (Buc.), Jeni Rădăceanu (Buc.), Weim­­berger Alexandru (Brăila) Supleanți: Mârza Const. (Galați), Anton Emilian (Buc.), Riegier S. (Buc.), Cinciu Ion, un funcț. pu­blic care va fi cooptat ul­terior, Ionescu Mihai (Buc.). Censori: Paul Waldman, Dr. Răducu (Buc.), Con­­stantinescu Alex. (Buc.). Supleanți: Covacu Vasi­le (Constanța), Drănceanu Ioan (București). Confederația generală a Muncii este un fapt împlinit. Domnul A. Azriel din comitetul de conducere al Confederației gene­rale a Muncii, dă citire următoarei hotărîri: GENERAL ROMÂNIA Sindicatele să ducă cu toată e­­nergia lupta pentru ca toți cri­minalii de războ­ți, toți respon­sabili pentru crimele săvârșite pe teritoriul U­­R­S­­S--uluî, totî acei cari au trimis la moarte si­gură sute de mii de români pen­tru interesele Germani­ei lid­e­­riste șî a agenților ei din Româ­nia, să fie imediat arestați șî predați Tribunalului poporului, spre judecată. 6- Congresul hotărăște ca Sin­dicatele să ducă lupta pentru mobilizarea tuturor muncitorilor manuali și intelectuali pentru reconstrucția țării noastre, dis­trusă de hitleriști. a) Fascismul a avut și are me­nirea să distrugă, prin barbarii încă neîntâlnite în istorie, ceea­­ce a constituit în decenii de muncă milioane de brațe­b) Clasa muncitoare a avut șî are menirea istorică de a con­strui șî clădi și de a merge pe drumul desvoltărîi societăteî o­­menști, pe drumul progresului. c) Tocmai de aceea Sindicatele conștiente de greutățile ce le vor întâmpina în drum, își iau sar­cina de a reclădi într’un timp cât mai scurt posibil, tot ceea ce a distrus hitlerismul, fascismul politica criminală dusă de clica antonesciană, astfel ca țara noa­­stră să prospere șî să meargă pe drumul progresului. 7­ Pentru ca economia țării noastre să fie refăcută cât mai grabnic posibil șî să se poată desvolta pentru a întări demo­crația țării noastre, se impune realizarea imediată: administratori de către Ministerul Economiei Naționale s’a făcut pe baze politicianiste și nicidecum în funcție de capacitatea și cunoștin­țele profesionale, periclitând astfel atât interesul întreprinderilor, cât și ale salariaților Cerem anularea numirilor făcute până în prezent și înlocuirea cu ele­mente capabile și corecte, de prefe­rință dintre salariații întreprinderii, respective, sau întreprinderi similare recomandați de sindicate ț­ aprobați de Ministerul Muncii. * Muncitorimea din România ți-a impus de bună voe renunțarea în timpul războiului la dreptul ei de grevă în lupta pentru ridicarea ni­velului ei de trai, pentru a nu dăuna astfel producția de războiu, pe care o ducem împotriva Germaniei hitle­­riste. Dar muncitorimea ți funcționări­mea din România își păstrează drep­tul ei de grevă, pentru a-l folosi a­­tunci când îl crede de cuviință. Problema națională 11. a) In țara noastră conviețuiesc mai multe naționalități-In sindicate poate intra orice muncitor, salariat cinstit, indiferent de naționalitatea sa. b) Sindicatele duc luptă hotărâtă contra șovinismului, contra teoriei rassiste. c) Sindicatele duc o luptă hotă­râtă pentru respectarea tradițiilor naționale a limbii și culturii tutu­ror popoarelor conlocuitoare. d) Congresul protestează cu toată energia contra bestialităților și cri­melor săvârșite din răzbunare de că­tre „voluntarii“ din gărzile Iuliu Maniu pe teritoriul Ardealului de Nord. Datorită acestei politici cri­minale, datorită actelor săvârșite de aceste bande pe teritoriul Ardealu­lui de Nord, această provincie este încă despărțită de restul țării. Revenirea Ardealului de Nord la Patria noastră este un act de drep­tate pe care l-au făcut Uniunea So­vietică și Aliații noștri. Ardealul a fost desrobit de către Armatele Roșii de sub jugul hortist și hitlerist, nu însă pentru a fi dat din nou pe mâna acelora care l-au predat hi­­tleriștilor. Ardealul de Nord poate reveni realmente țării nost­re numai când ne vom bucura de încrederea aliați­­lor și Uniunii Sovietice, încredere de care nu se poate bucura decât un guvern al F. N. D-ului, care va ex­prima într’adevăr voința masselor largi și care se va bucura de spriji­nul întregului popor. Funcționari publici, func­ționarii particulari 12. Congresul hotărăște că trebue dusă o luptă hotărâtă pentru unirea tuturor funcționarilor publici și par­ticulari, a tuturor intelectualilor cu muncitorimea din fabrici, întreprin­deri și ateliere. Sindicatele unite, toate organele de conducere a sindicatelor, trebue să folosească toate mijloacele ce se stau la dispoziție, pentru a duce o muncă de clarificare în privința im­portanței unirii tuturor salariaților într-un singur front de luptă, într’un singur sindicat. Femei în mstuvciscare și Sindicatul 13. In țara noastră lucrează un număr mare de femei în întreprin­deri, în ateliere, pe câmp, în birouri, în instituții particulare și în institu­țiile de Stat. a) Congresul hotărăște că trebue dată o atenție deosebită femeii mun­citoare manuale și intelectuale. b) Sindicatele trebue să ducă o luptă hotărâtă, de zi la zi, pentru îmbunătățirea situației economice, sociale, a femeii muncitoare din fa­brici, ogoare, birouri, școli, și pentru câștigarea revendicărilor speciale ale femeilor și pentru salariu egal la muncă egală. Sindicatele trebue sa ducă lupta hotărâtă ca femeia să se bucure de toate drepturile pe care le are sau le vor avea bărbații. Ti­­neretu­l Congresul desbătând problemele generale ale clasei muncitoare con­stată că în multe privințe tineretul își are revendicările sale specifice și că incumbă mișcării sindicale datoria de a da toată atenția acestor reven­dicări și a lupta pentru soluționarea lor. Pe lângă asigurarea tinerilor mun­citori cu condițiuni de viață și la muncă care să le asigure o bună des­­voltare fizică, sindicatele mai au datoria de a supraveghia educația profesională și morală, în vederea creării unor buni meseriași și munci­tori conștienți, hotărâți în lupta pen­tru apărearea intereselor clasei mun­citoare. Tineretul trebue smuls de sub in­fluența fascistă cu care a fost intoxi­cat în anii de dictatură și educat în spiritul democratic și patriotic, învățământul profesional să se facă ținându-se seama de nevoile de cadre ale Industriei și ale economiei generale a țării. Legiferarea acestui învățământ să se facă în colaborare cu Confedera­ția Generală a Muncii, Școalele Industriale să funcționeze pe lângă industrii, sub îndrumarea sindicatelor, pentru ca ele să dea elemente astfel pregătite, încât să poată intra imediat și eu dens în ran­dament în procesul de producție. Sindicatele trebue să ia sub supra­vegherea lor căminele de ucenici, nstatuitele de orientare profesional» (psihotechnice) de pe lângă Came. j.eț„ Jo Muncă și să ceară înf"u*?”— unor birouri de pla­are a­ncenco-­­urmând ca tinerii să î’e report!~a*" raționa’ după aPtit"«’,n:Te si în­’i­n. ,rîc­iot natura’e si p’—»** *" potrivit ‘n într-cu­intori »» »S (Continuare în pag. 4-a) cuMșiE N.W üümíTROVNA SULSE DELEGATA SIMAIELÚÍÍ SOVIETICE FEMEILE COHERE SISTE LA TRIBUNĂ au înțeles nevoile momentului și aur lângă fiecare fabrică, în care să fie mărit producția cu 100%. Cere în­ adăpostiți copiii muncitoarelor, dst­­ființarea de cămine pentru copii pe­­ fel ca ele să poată lucra în liniște. SE CONSTITUE CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII­ COMITETUL CENTRAL AL CONFE­DERAȚIEI GENERALE A MUNCII HOTĂRÂRILE CONGRESULUI AL SINDICATELOR UNITE DIN MNA dumitrovna subié delegata Sindicatelor Sovietice REFORMA a) Sindicatele trebue să ia parte la lupta ce o duce țărăni­mea șî forțele democratice pen­tru confiscarea averilor crimi­nalilor de războiu și a pământu­lui m­oșieresc, peste 50 ha­ Sindicatul are datoria să ducă lupta zi de zi pentru îmbunătă­țirea stării economice, sociale șî a condițiilor de muncă a celor ce muncesc­ Congresul constată că: a) Salariile actuale nu asigură un minimum de existentă­b) Scumpetea progresează în fiecare zi și specula în proporții catastrofale- AGRARĂ c) Urmarea acestor stări de lucruri este că muncitorimea manuală și intelectuală nu poate da randamentul de producție, de care are nevoc țara noastră în a­­ceste momente grele. d) Trebuesc deci luate imedi­at măsuri pentru a stabili sala­riile în așa fel, încât să asigure un minimum de traiu pentru cei ce muncesc­e) Dar mai întâîu scaperea să fie oprită. Prețurile, să fie înghe­țate. f) Să fie pedepsiți sever, mer­gând până la pedeapsa capitală, toți speculanții și sabotorii­ asigurările sociale .­ Congresul constată că asi­gurările sociale cu structura lor de astăzi, nu corespund nevoilor salariaților. In deosebi sub dictatura anto­­nescia­nă autonomia Caselor de Asigurări Sociale a fost desfiin­țată, devenind o instituție la care a­u fost instalate toate slugi­le regimului dictatorial și care nu aveau nimic comun cu rostul și scopul acestei instituții­ Congresul constată că trebue dusă o luptă hotărîtoare pentru autonomia Asigurărilor Sociale și că această luptă nu trebue să înceteze, până când Asigurările Sociale să devină o instituție, care să servească, în mod efica­ce, interesele acelora pentru care au fost cre­ate și cari le susțin. Congresul cere Ministerului Asigurărilor Sociale ca toate le­gile șî reformele aduse asigură­rilor sociale, să fie făcute numai de acord cu C­ G. M. Legislația muncitorească Congresul constată că legislația muncii în țara noastră este cu totul insuficientă. Mai stărne, în primul rând, în parte, legile reacționare care au avut drept scop aservirea totală a salariatului față de patron. Muncitorimea organizată este prin urmare, chemată la luptă pentru a­­brorgarea tuturor legilor anti-demo­­cratice ;­ înlocuirea lor cu legi care să vină în mod real în sprijinul ace­lor ce muncesc. Trebue înființată o lege de ocro­tire a muncii minorilor și a femeilor iar sindicatele să vegheze ca această lege ca ti orariul de muncă — să fie aplicată cu strictețe. Congresul cere legiferarea conce­­diului plătit după alte criterii decât până acum, ca și a contractelor co­lective de muncă, urmând ca nor­mele legale să fie stabilite cu consul­tarea ți consimțământul Confedera­ției Generale a Muncii din România Jurisdicția muncii să simplifice procedurile, asigurându-se salariați­lor o judecată dreaptă și rapidă. Congresul mai cere desființarea camerelor de muncă și înlocuirea lor cu camere de meserii, să fie abro­gată legea fascistă a lui Antonescu pentru stabilirea regimului muncii în timp de războiu și reglementarea sa­l­ariilor să nu mai depindă de Minis­terul Economiei Naționale (Comisa­­riatul Prețurilor), ci de Ministerul Muncii. Impozite Considerând că față de măririle de salarii acordate prin decizia ministe­rială din Decembrie 1944, impozitele pe salarii sunt nedrepte și prea îm­povărătoare. Cerem revizuirea coeficientelor de impunere în raport cu coeficientul de majorare a salariilor și cu actuala putere de cumpărare a salariului. Administratorii fostelor întreprinderi inam­ice Considerând ei numirea acestor

Next