România Liberă, ianuarie 1946 (Anul 4, Nr. 431-453)

1946-01-04 / nr. 431

K 1 1 ■■ iV Mr. 43 C. f* PAGINI LEI 60 ----------------îr» numerar «rf. aerofabnul Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1944 » —^ 5 _­­strafia­­­m * _ Str. sărindar 5­ 7­ 9 . —I­efonică: 6.34.^5 — g^z^woștal Nr. 1378 [ ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI: 3 luni 4200 lei 3 luni 3­600 lei 40 000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului ffâneî*i 4 lss«i»af*îe 2046 REDACTOR RESPONSABIL: GRIGORE PREOTEASA - ■T­OPRITA­TEA ,T D­I VO U AVĂ JSSxlele pe cari le trăi suntem pentru subordonarea neșor - ■ a» i de o excepțională fii a intereselor particulare celor -q-c^-lanli Conferința cheíe> nu numai în materie politică, 3MS o-sciva a arătat lumii în materie de finanțe și egonomie ›m—că înțelegerea diairá- -Aceasta, nu exclude, ci dim] yy»~ j-» -mm—5-a Aliafi eostravă a des presupune respectarea proprieti _ s­i^ectorul de stabilitate iduale, încurajarea inițiativei pai­­r-m —. - m în lumea postbelică re și a­ profitului rational al Int­r, a I­i­nia tuturor popoare a pătorilor”. ± ±­semnate tratatele c­ Pun­e deasupra intereselor de pai »ela superioare ale țării, — ii —­ fie pretutindeni, ca Si iratul patriotism, dovedit ca fa­ —— —-a­r­­ comunicatul atât ia vorbce. Dacă toți oamenii nu? !—­ *,ei trei miniștri de ori mai vech­i și-ar fi putut întră p, T­si­tov, Byrnes și Bevin ăp patimele, ar fi putut renunța înței, le-a spulberat altele, la strâmtele lor interese sau de clică... Dacă.. Să nu m greu încercat dn­eum. «—-am dictatura antone nu e vorba aci numai de politii ts-9M_^ s­ăi treacă, are în schim­a­ acesta prezintă vploii esenția­­le bucurie. Recunoaștii lin­iază cu deosebire punctul —1 — _ poate H »ocolită­­ asupra proprietății private. Tot w w -­­ fi? împlinit. 3Ș» este fie se prăbușae aci. Și e bine ‘„fi­rsi­s cunoaștem și mai a! Era­­ timpul. plăcii situ"'zim petenționarii, xănvoitorii, dușmanii d - IU și din România, se f iei .ai poporului român nu __ u duce spre ntormalii ai putea servi der cum Înainte n ^ ^ lipsurile nu vor nst cal de bătaie: amenințarea pi fii particulare. h­cî^î­n drum să fie cât rele reacțiunii cad una câte un­­ 1 . j,în necesar ca toți hoiocist ®. F’n­rzdcă sunt armele mi ^ j * ț­a ,­ gă ge str^rsaă în și ale rolei credinte. ț­­o­­r­ t­im ps umerii­lor api luaria StâRCU rr«3 a treburilor pul" v<»rt i ♦ a fi în toa*"e î1 rtrte"a luptei pentru s0 sjS.sesc pe toate d­­vs r— uri și răspân­dese ,v* ^ JL Ji u ^JSpaáJE>*iar. i­î ©* TC- a r zm zări, de s^rre r­opi micl * e nițele. De roem­: -ari pomunte»*^ b­ * - * spund­ Scer-n d­ai bătuți C«uhi srsilm d neliniște­’* T»e j >con­s­­feri­ ncția tării,­­vind fiul lui, stârpirea sr _ -»-o urmare ser­sa ,viia umoasiia puls’!»--3' încrede­re, prime^-«e c­ovitrrrii­­ staro t» -pe care d. B­=”r-1- aini»& 3—rm al Cornaus»^ f­a‘­ b^b­e ^ 7 Secretar _ Îr­ ni^dEî -4S.m­ilima a<so­*rc3xj**-ilor comerciale în­x « a» mie cu R.i_xs.-a Sovietică, numeroase un­i ale urborixis­triei naționale au­­ «iad ca ta—ie s­ă-și i ru­ fe«nsif ice activitatea în­­t­ reS s aminului e^spi­r­at. Pentru a ne da 3 S. zxnoaa’re in.l ®'3,r»e«4e­imim<r«»in'tauru-'ta acestor schim­­ ­E -MATEHI PRIME sau importat dm u.r.s.s. flUAR­EA RAPORTURILOR 6MERCIALE CU ITALIA, fl­îEM­ARCA, AUSTRIA ȘI TUR­CIA.­SI IMTRUNîEȘTE­­ c­O­N­SILUR. COMERȚUUI EXTERIOR I buri, este destul să arătăm că până­­ la data de 31 Decembrie 1945 s’au im­­­­portat din Uniunea Sovietică urmă­­­­toarele cantități de materii prime: i bumbac cca. 9.000.000 kgr., fontă cca. 7.000.000 kgr., oțel cca. 6.000.000 kgr., cocs cca. 18.000.000 cărbune 10.000.000 kgr. Totodată prin sistemul de plată și preluc­are adoptat s’a ajuns ca afară de faptul că se dă de lucru industriei noastre textile — care lucrează în prezent cu 3 echipe — se ușurează și decim­­area față de URSS, ceia ce este deosebit de important pentru econo­mia națională care are astăzi foarte puține disponibilități de mărfuri pen­­­tru exjort. Tot in cadrul acordului comercial româm-sovietic, s-a semnat contrac­tul intre OBIC și reprezentanții orga­nizației „Exportsen” prin care o can­titate însemnata din firele ce le pre­lucrăm pentru URSS vor fi țesute în țară în diferite țesături. Se poate vedea că în afară că se câștigă o sumă importantă cu care putem importa alte mărfuri din URSS se va permite și țesătoriilor din țară să-și poată desvolta la maximum ac­tivitatea Negocieri comerciale cu alte țări In dori­a desvoltării raporturilor eco­nomice cu străinătatea, suntem infor­mați că în prezent Comisariatul General al Comerțului Exterior intenționează să reia in cerând relațiuni comerciale cu Turcia, Italia, Danemarca și Austria. De asemenea, în cursn vor sosi în țară delegații Cehoslovaciei, în vederea apli­cării acordului semnat la 8 Noembrie 1945. Organizarea exporturi­lor* In vederea unei mai bune organi­zări a producțiunii și a exportului di­feritelor produse, se vor înființa la Comisariatul General al Comerțului Exterior co m­isiuni pentru organizarea și îndrumarea exportului de fructe, legume, vinuri, animale și produse animale precum și produse chimice.­­ In sfârșit, suntem informați că Con­siliul Superior pentru Organizarea și îndrumarea Comerțului Exterior, în­ființat pe lângă Comisariatul General al Comerțului Exterior, va fi convo­cat în prima sesiune de luau in cursul­­ lunei Martie 1846. p. d0 — : : S D­I­A­Z­A 5AM17MR i MINDUSTRIME JTI"B"«JTN­­­ JOBN f^FREVEDERILE SU&S35 ^Cill^^|IONA J^iST eSte“1 lefTiJ^Ä di~ cu caracter Voo<Z-2_e_+--~ ț: icc și de a veghea în fix- <=»tire. surrf^m ‘a 0 *> —«»arx aplicare­a legilor va pr­ocreda și la țf *n ^xa^eoa­ o­e. Biciike*^­ industriala­­ itor. cfs t— f Ü-« industriale nu «■ S­ fi ca»­cari să apere p, Ofi­ci­ual hârtiei, e,e »șilor, ci dimpo­șuverretea­ză după. aeananta F-^.—axțe statului, că­­slația <==Lg bază„ ^anstea­le n_ -m trece o parte din e o £ neexistaxn . . _ ____ _ .. . unelse di­n acest­*5 c “fcd^elor respective iu siguut organe ‘hulitorul ^ i m 11 u va proceda X.­dió11* c3L.^& rpstwtj j— ____ « % w Și ^.ti­ orize su. ^.anizaret At^rameinica a secto­­ esps30‘S-­i— dat corul^si 1 istria| ^^ 1 alfa­» a fi mand __________________________________________ restriv « u -v-e. .^r-1- —==.===^= ._ idevatezr.^a­­ fc­^s cart el r*x i _________ ^ mo c­ i rL~*Err n aceste­ î J ME-^5K^m^G1ILE TRI-retii­ x ezi­ \­=^t­rea­m­-&^niftB ]...................................... oficixioar indust^rxfpWR­ATIUNILOR rază a i se înva­c^ ^NNTE ^dă^ORESATi sten­to, precum _ __­­7­\ îv­­ața cLg^ a­cum înrE3-1­8 FI ROMÂN î­n n­tî^o——­ **■ «3^ <d­a că vizita îă cS «3 JS«cî& 0­­ o va ia­r 1 ■ 111 <11 l­ pe care arsss steptăm”_____ vor fi PAS ci. Vâșinski : toai p­r­obabil 1 ^^r_j , ocietat* ^.Ts.nor.imo , ® m — 1­1 nit cu cele mai Cons*ăî­t de Adrosc» intenții»?,—­­m­.TS și cred că în­ Mpone«** vor fi ^m­area ce «=» avem, să aibă ; ibsecro-ia »-râtul cL^^pgm rii, dxxsfcx­ e rep.r~ ^ a *____________ i­ariinv* <-rv u<-ic>r ¥ j Clark STerr Se și d l înt­r­e deleg T^A„ . . .­­ Econvxa­x­«. «îi* 4-i de m­'O' ^Poruj­a . ■n ^oriean dorește ; :in­or v ^ «rr. .Ü acelez M­îne]e pemjery f__L~~ru poporul ro- 1 deplinitoare 1 iin­ox resort, — r­­­­ 1 tribul »r?.ta.terio, ti« Avfife*ell ] și fini «de o ce­timi — iiniu / > PENTRU APLICAREA ACORDULUI DE LA MOSCOVA CU PRIVIRE LA ROMÂNIA COMISIA INTERALIATA COMPUSĂ DIN DOMNII VASIRSKI. ÎNCEPUT ȘI-A HARRIMAN ȘI CLARK KERR LUCRĂRILE AUDIENȚA LA M. S. REGELE. — ÎNTREVEDERILE CU MEMBRII GUVER­NULUI ȘI CU REPREZENTANȚII PARTIDELOR POLITICE. Cu un tren speCial a sosit în ziua de 31 Dec. 1945, venind direct de la Moscova, Com­i­siunea formată din re­prezentanții URSS-ului, Statelor Uni­te și Marii Britanii, care vine în Ro­­mâ­nia conform Stocauirii Con­ferințcii de la Moscova. In Gara Mogoșoaia reprezentanții celor Trei Mari Puteri, au fost în­tâmpinați de d-nii Gh. Tătărescu, Vicepreședintele Consiliului de Mi­niștri și ministru al Afacerilor Stre­­ine. Din partea sovietică au participat d-nii General Col. I. Z. Susaicov, locțiitorul Președintelui Comisiei A­­liate de Control în România, General Locot. V. P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control, Vice-Amiral V. L. Bogdenco, M. V. Korj și S. A. Dangulov. Prim Secre­­tari ai Ambasadei Sovietice. Din partea Statelor Unite a fost d. General de Brigadă C. van R. Schuy­ler iar din partea Marii Britanii d-nn­ Vice Mareșal al Aerului D. F. Stevenson și Marjoribanks. Mai erau de față d-nii V. Stoica, ministru plenipotențiar Secretar Ge­­neral al Ministerului Afacerilor Strei­­ne, general V. Dombrovsky, Prima­rul General al Capitalei, general Batai, Comandantul Pieței, general Nicolau Comandantul Militar al Capi­talei, inginer Burnachi, Director Ge­­neral al C. F. R.-ului, colonel Petrue, Prefectul Poliției Capitalei. După co­­borîrea din vagon a membrilor Co­misiei, muzica a intonat imnurile ce­­lor trei mari Națiuni și Imnul Regal Român. D. Gh. Tătărescu Vicepreșe­dintele Consiliului de Miniștri și Mi­nistru al Afacerilor Streine a salutat pe distinșii oaspeți în numele Guver­nului, și le-a urat bun venit. Apoi, membrii Comisiunei au trecut în re­vistă compania de onoare ce se afla pe peron. D-nii Vâșinski, Harriman, Clark Kerr și dr. Petru Groza în timpul recepției de la Cercul Militar ÎNTREVEDEREA CU D-NII DR. PETRU GROZA ȘI GH. TĂTĂRESCU In chiar cursul acelei seri Comi­siunea Interaliată a avut o întrevedere cu d-nii dr. p. Groza, președintele consiliului și Gh. Tătărescu, vicepreședinte și ministru de externe. Luni noaptea membrii comisiunei a luat parte la banchetul de la Cercul Militar dat de misiunea sovietică pentru serbarea revelionului și la cel dat de misiunea a­­mericană la Atthenée Palace. Vizita la Parrsul Regal In cursul dimineții de Marți d­ nii A. I. Vâșinschi, Prim locțiitor al Co­­misariatului Po­porului pentru Afa­ceri Străine al URSS, Archibald Clark Kerr, Ambasadorul Marii Bri­tanii la Moscova și Averell W. Har­riman, Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, s-au dus la Palatul Re­­gal unde au semnat în registre. AUDIENTA LA M. S. REGELE Marți, 1 ianuarie, 1946, M. S. Regele Mihai I a primit Comisia Interaliată compusă din: primul comisar adj­unct al poporului pentru Afacerile Străine al U­­R. S. S. d. A. I. Vâșinski; ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. d. Wiliam Averrell Harriman și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatu­lui Unit în U. R. S. S. sir Archibald Clark Kerr. Comisia Interaliată a adus la cunoștința Maiestății Sale Regelui, hotărârile Con­ferinței de la Moscova a celor trei mini­­ștrii de afaceri străine, privitoare la Ro­mânia. Conversația a durat aproape o oră. Recepția e­sta m­­isiunea americană După amiază la orele 18, înalții oaspeți au luat parte la o recepție dată de misiu­­nea americană. DEJUNUL DE LA Eri. 2 Ianuarie, M. S. Regele Mi­­hai 1 și M. S Regina-mamă Elena au oferit un dejun în onoarea Corni- PALATUL REGAL Au participat următorii membrii ai Comisiei Aliate: Primul locțiitor al Comisarului Poporului pentru A­Continuare în pag. 4-a « MANCHESTER DESPRE SITUAȚi­A LONDRA, 2 Ianuarie. — Ziarul Manchester Guardian subliniază că comisia aliată a sfătuit pe Regele Mi­­hai să lărgească guvernul său, înglo­bând câte un reprezentant din cele două partide tradiționale, partidul ță­rănesc și partidul liberal. Șeful partidului țărănesc, Iuliu Ma­niu, este prieten al Marii Britanii, dar profesează o ostilitate neascunsă față de B­raia. Partidul său, în cursul ulti­milor ani, a protejat pe marii proprie­tari de moșii in detriment­ul proleta­riatului, < V . Partidul liberal al lui Brătianu este partidul bancherilor și al industriași­lor. Aceste două partide au comis gre­­șala de a nu rezista dicta­tur­ei perso­nale a Regelui Carol și șantajul lui Hitler în 1940. Aceasta a întărit poziția guvernului Groza, ale cărei metode sunt uneori criticate dar al cărui mare merit este că­­ a încercat să reglementeze proble­ma minoritatei ungare, a făcut să în­ceteze corupția și a­ ușurat sarcina care apasă pe umezii muncitorilor și b­anilor. • 1 ** GUARDIAN­A DIN ROMÂNIA „NOUL AN SE DESCHIDE SUB SEMNUL PĂCII ȘI AL NĂDEJDILOR DE MAI BINE “ a spus M. 5. Regele în proclamația adresată poporului în noaptea Anului Nou trecut a adus sfârșitul ROMANI. Anul care a războiului. Noul An se deschide sub semnul păcei și al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Națiunilor Tănite asupra forțelor asupri­­rei, intoleranței și agresiunei. Să înălțăm primul gând către Dumne­zeu Atotputernicul care a învrednicit și poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-și poată aduce cu hotărîre și curaj. In limitele mijloacelor noastre, partea de contribuție la această victorie. Aceste jertfe ne indrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iu­­bita noastră armată, care alături de vi­tezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunși de o adâncă emoție să ne în­chinăm cu recunoștință memoriei acelora ce și-au jertfit viața, căzând pe câmpul de luptă. A dus mulțumirile Mele întregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contri­buit și ne-a îngăduit să facem față sfar­­urilor cerute de război și să îndeplinim cu realitate obligațiunile luate. Timpurile sunt încă grele, nevoile sunt­­că foarte mari și rănile de vindecat s­unt multe. Sunt Încredințat că spiritul de dreptate­­ de înțelegere al Marilor Națiuni Unite he va ajuta să încheiem cât mai curând ratatele de pace, care să le îngăduie, în s­ânul Națiunilor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a păcei Sumei. Pentru a putea să ne îndeplinim dato­ria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceea ce ne desparte pentru a ne aminti numai ceia ce ne apropie: iubirea de țară și hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câștig­a dreptul. Numai printr’o adevărată unifte na­țională vom putea culege roadele sacri­­ficiilor pe care le-am făcut. Dacă vom ști să fim credincioși acestui spirit de unitate și colaborare dacă vom continua să adâncim legăturile de prie­tenie și de încredere cu Uniunea Sovie­­tică, cu Marea Brita­nie, Statele Unite ale Americii și celelalte State care și-au asumat marea răspundere a organizării pacifice a sumei, atunci vom putea păși pragul noului an cu deplină încredere în viitorul țărei. Ridicând gândul Meu către Atotputer­nicul N­ rog să reverse harul Său asupra poporului Meu și să-i aducă un an nou fericit La mulți ani! ÎNALT ORDIN DE ZI Nr. 1 DIN 1 IANUARIE 194S OSTAȘI. Anul ce s’a împlinit, a Încununat jert­fele noastre prin câștigarea biruinței alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice. Devotamentul, curajul și spiritul vos­tru de sacrificiu au fost recunoscute și istorie va așeza la loc de cinste con­­tribuția armatei noastre la câștigarea victoriei comune. Sunt sigur că așa cum am știut ei câștigăm victorie, vom ști să dobândim­ și pacea, făurind României noastre iu­bite un viitor mai fericit. In pragul noului an, îndrept gânda Mea către scumpa Mea armată și urea tuturor ofițerilor, subofițerilor și solda­ților un an fericit. La Mulți Ani! MIHAI R. Anul 1946 ne va aduce pacea, prabușindu-se ultimele iluzii ale reacțiunii­ de a vedea noul conflicte A DECLARAT PRIMUL MINISTRU Despărțindu-ne de anul 1945 mintea noastră recapitulează evenimentele pe­trecute in decursul lui, făcând balanța potrivită. Din această balanță reiese ma­rele rezultat de a fi ferit țara noastră și Poporul muncitor de marile convulsiuni inerente lichidării unui războiu distru­­gător fără seamăn al bunurilor mate­riale și morale, cucerite de omenire în decursul desvoHării ei. Convulsiuni de cari nu au fost și nu sunt încă cruțate alte­­ări în situații similare. Neam ținut ferm în condiții extrem de grele de linia refacerii ,­ a propășirii pașnice. Asta ne dă liniștea conștiinței, dar totodată încrederea în viitor. In deosebi acum. In pragul noului an, când linia activității noastre politice primește din nou confirmarea și din par­­tea celor trei mari cari au purtat răz­boiul și construiesc acum împreună, pacea lumii. Anul 194S ne va aduce această pace deodată pentru toți, prăbușîndu-se ulti­­mele iluzii ale reac­țiunii negre de a vedea nouă conflicte. Pace în afară pace înlăuntrul țării, pentru a clădi din temelii o Românie fe­ricită, bună mamă a tuturor cetățenilor ei, — iată ce, Guvernul Țării urează poporului român și popoarelor conlocui­­toare, pentru noul an ce vine. STATELE UNITE AU NUMIT UN ATAȘAT AGRICOL IN ROMÂNIA D. Roy Olin Westley a sosit în Capitală De curând a sosit în Capitală «. Roy Olin Westley din Ministerul ds. Agricultură al Statelor Unite care va îndeplini funcțiunea de atașat agricol pe lângă Misiunea Americană în Ro­mânia. In ultimii 25 de ani ,J. Westley s-a dedicat învățământului agricol practic făcând cercetări speciale în domeniul agriculturii. In anii din urmă d. Westley a lucrat în Ministerul Agri­culturii al Statelor Unite în calitate de membru al Biroului Relațiunilor cu Agricutura Străină. In cadrul atributiuniî d­j’sal Mingi Westley va colabora ■ fi informații­­ ehnics între ^^8 Satele Unite­r­­gutes ..... H tura româneascâ. .

Next