România Liberă, octombrie 1946 (Anul 4, Nr. 659-684)

1946-10-31 / nr. 684

i* r ANUL IV~ Nr. Q S PAGI­NII 300 LES ax» de francare platita în numerar cunf, BprofcSrii Directiu.r,î penaral* ftXi» Nb 308,825^13 J Septemvra 1944, ------ ■...........—— ......... ..ir~imri.i i ■■■: - • ■ - -.......* -r -----­ REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA fIBONAMENTEI încep la 11 și 15 ala lunii $1 sa fac sub rezerva urcării prețului­­ REDACTORI RESPONSABILI București, Str. Sărindar 5-7-9 CAPITALA ȘI PROVINCIA* I MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE: 100.000 lei _______ Centrala telefonică: 6.34.93 6.34.94 fi] lună 7.000 lei. ,]?*$ HI lună 6.000 lei. AUTORIT., INST., SOC.:150.000 lei GRIGORE PREOTEASA 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 7796 , 3 luni 18.000 lei.­­»fi« 3 luni 15.000 lei. ^ 12 |unt NICULAE BELLII P­ete brune 00 m D. Alfred Döbling, sch­i­­ffi m­tor german antina­­nim­u­zist, vorbind cu un H­D ziarist american des­ I­I­pre stările actuale din­­ Germania, și-a exprimat gggtim îndoiala că poporul ger­man va fi în stare să se democratizeze intr’un timp scurt. Propaganda nazistă, începută din primele luni care au urmat înche­ierii celuilalt război mondial, a fost­­ una din cele mai bine organi­zate propagande din lume. Naziștii, atunci când se aflau în opoziție și dădeau asalturi să prindă în mâini puterea, cât și după ce au devenit stăpâni în stat, au utilizat pentru amăgirea minților și pentru înfier­­bântarea și sucirea capetelor ger­mane și negermane, toate mijloa­cele imaginabile. Este de netăgă­duit că acestei drăcești propagande i-au căzut victime nu numai cei cu orizont mărunt, dar și unii din cei ce mai înainte puteau să judece cu oarecare limpezime. Ca o miasmă purtată de vânturi înalte până la mari depărtări, otrava nazistă s’a răspândit pe întinse suprafețe ale globului pământesc. S’a văzut clar aceasta din timpul de vremelnică mărire a lui Hitler, când în fața ar­matelor germane părea a nu exista obstacole de netrecut,­­nu mai toate­­ cărțile pământului naziștii își a­­­veau partizanii lor care le trâmbi­țau succesele șî se doreau victoria­­ dială, partizani interesați sau țo­i m­ai inconștienți. S’a văzut și ceva mai târziu. Pe la sfârșitul lui 1944 Germania era transformată de bombardierele aliate într-un uriaș mușuroi de moloz, prin care furni­za o populație înnebunită de groază. Foștii sateliți se desprinseseră de Axă și unii luptau împotriva ei. Ho­tarele Reichului erau străpunse la Răsărit, la Apus și în Sud. Armatele germane, sleite de foame și oste­neală, erau hăituite ca fiarele săl­batice și măcinate ceas de ceas. Nu mai exista un comandament ger­man organizat și nu era nevoie să pricepi cine știe câtă strategie pen­tru a căpăta convingerea că sfârși­tul Germaniei naziste este destul de aproape. Totuși, nemții fanati­­zați de propaganda lui Goebbels continuau să moară cu armele în mâini. Totuși, presa nazistă conti­nua să profetizeze victoria finală a lui Hitler. Și, ceea ce părea mai ciu­dați o parte însemnată a poporului german își făurea încă sterpe ilu­zii, își făureau iluzii tot atât de sterpe și numeroșii inamici ai nazis­mului din afara granițelor germane. Scriitorul german care nu crede, — ca mulți alții dealtfel — că ger­manii se pot democratiza de la o zi la alta, a găsit o explicație­ milită­­rește, nazismul a fost definitiv în­frânt, dar pe sufletele germanilor au rămas PETE BRUNE — pete brune ce vor fi șterse cu greu.­ Așa se face că, azi chiar, unii dintre germanii care cred că s’au lepădat de nazism ca de Satana se mani­festă deseori aidoma naziștilor. Pe­tele brune ivite, cu voie sau fără voie, pe sufletele anumitor oameni, explică așadar multe. Și nu numai în Germania. Se vorbește de pildă, în țările din Apus și de peste Ocean, și se risi­pește un adevărat belșug de argu­mente oficiale, pentru a­ se arăta, în principiu, binefacerile democra­ției și fericirile libertății. De prea multe ori însă se rămâne la teorie. Practic — să ne gândim o clipă la dezbaterile care au avut loc la Con­ferința de Pace de la Paris — unele state mari au acționat și acționea­ză nedemocratic, după bunul plac al celui ce se socotește mai tare. Adevărat este că acele puteri a­­pusene s’au bătut împotriva Germa­niei naziste și au contribuit larg, alături de URSS, la doborîrea ei. Tot atât de adevărat este însă că pe concepția oficială despre demo­crație a acestor state apusene, s’au grefat pete brune. In concepția lor despre libertate s’au ivit, și amenin­ță să se desvolte, filoane naziste. Ce altceva pot însemna ici și colo, în presa apuseană, accentele, tot mai numeroase de la o vreme, cu vechi iz huliganic? Ce altceva pot însem­na unele discursuri tunătoare, une­le amenințări, mai mult sau mai puțin străvezii, cu recurgerea la forța armată, unele aluzii la pute­rea de distragere a armelor secrete, și mai ales cântarea pe toate glasu­rile a primejdiei pe care ar prezen­ta-o pentru pacea lumii Uniunea Sovietică? In două talgere a sunat ani și ani propaganda nazistă: pericolul evre­­esc și pericolul bolșevic. Cu ramele agățate în undițele acestor sloga­nuri i-a prins de gât Hitler pe nai­vii din Germania și din afara Ger­maniei. Evreii din Europa, căzută sub stăpânire germană un timp, au fost nimiciți cu rare excepții* 2 £ atiasă în Slamiw (Continuare in pagina 3-a) Joî 31Octombrie1946 iiiniiiiiiiuiiiiiiuiiiijiiiimiiiiiiiuiiuuuiiuminjumiiiuiimuuiiiiiuiiiiiiiiuiuuiiiiuuuiiukiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiimiiimiiiimmimiuiuiiimiii GENERALISSIMUL STALIN DESPRE PROBLEMELE INTERNATIONALE /Uk interesant interview acordat agenției „United Press“ MOSCOVA! g9 (Agerpres).—Agen­ția Tass transmite: La întrebările puse de rol. Hugh Baillie, președintele agenției ame­ricane United Press în ziua de 23 Octombrie a. c.. Generalissimul Stalin a dat următoarele răspun­suri: 1. ÎNTREBARE: Sunteți de acord cu părerea secretarului de stat Byr­nes, exprimată de el în cuvântarea ținută la radio. Vinerea trecută, cu privire la creșterea încordării din­tre U.R.S.S. și Statele Unite? RĂSPUNS: Nu. 2. ÎNTREBARE: Dacă există o a­­semenea încordare crescândă, n’ați putea să indicați care sunt cauzele acesteia și mijloacele principale pentru înlăturarea ei? RĂSPUNS: Dat find răspunsul la întrebarea precedentă, această întrebare cade de la sine­ 3. ÎNTREBARE: Considerați că actualele tratative vor duce la în­­cheerea unor tratate de pace, care vor stabili relațiuni cordiale între popoarele foste aliate în războiul împotriva fascismului și­ vor înlătu­ra pericolul deslărțuirei unui răz­boiu din partea fostelor state ale Axei? RĂSPUNS: Sper în acest lucru. 4. ÎNTREBARE: Care sunt, în caz contrariu, piedicile principale pen­tru stabilirea unor astfel de relații cordiale între popoarele care au fost aliate în marele războiu? RĂSPUNS: Dat fiind răspunsul la întrebarea precedentă, întreba­rea aceasta cade­ de la sine. 5. ÎNTREBARE: Care este atitu­dinea Rusiei față de hotărîrea Iu­goslaviei de a nu semna tratatul de pace cu Italia? RĂSPUNS: Jugoslavia are mo­tive să fie nemulțumită. CINE SUNT INSTIGATO­RII UNUI Key RAZBOI ©a întrebare: © supă pä« terea dw=s­tare este în mo­­m­entul de față amenința­­rea cea mai serioasă pete.» th­e paceat micregei g­enî ? Răspuns: Instigatorii u* îmi nu,an­ război samt, în cei cu aceeași mestteKiate ca el din Anglia și U.S.A* Z. întrebare: Dacă un astfel de pericol va a* pare9 © are trezere să fie m­ăsrile ce urmează a fi luate de popoarele lumii pentru a evita un nou raz» bei'«­?. Răspuns: Trebue demas­cați și înfrânți instigatorii unui nou răsboiu­. 8. întrebare: IE«țe oare Organizația Națiunilor li­mite o garanție a întegri­­tății țărilor mici?" Răspuns: Deocamdată e «reu ele spus. PROBLEM­A GERMANIEI 9. ÎNTREBARE: Credeți oare că cele patru zone de ocupație din Ger­mania trebuie unite în viitorul a­(continuare în pag. . 8) " GENERALISSIMUL STALIN CUM ȘI SE­LEP t­răiesc CHINUESC R­OȘII igra­me și sofia,­ sănătoase fisa copiii și sofii în leprozerie iste lepra urmează de bunăvoie Pentru mult timp vom c­vea încă in viziunea­ noastră prezentă masca dan­­­tescă a oamenilor de la Tichilești. Pentru mult timp vom avea în urechi gălăl­ii celor roși de lepră. Sunt lu­cruri ce nu se pot uita ușor. Despre lepră și despre­­ leproși s’au scris foarte puține, atât și presă lucrările de specialitate. De frica unei contagieri —■ pentru­­că pericolul este extrem de mare — chiar și savanții s’au ferit să o stu­dieze, puțini fiind­ cei ce s’au jertfit cercetând pe viu acest flagel. Se știe doar că lepra este o nă­paste întâlnită, din primii ani ai u­­manitățîi, însă sub acest nume fiind cuprinse, în trecut, molimele cele mai diverse. 150.880 leproși în Imijii­ britanice In Europa se crede că lepra a fost introdusă de legiunile lui Pompei care a răspândit-o în tot Imperiul Roman. In Franța s-a remarcat o creștere a leprei în timpul invaziei sarazinilor și în timpul Cruciadelor. Pe vremea domniei l­ui Ludovic VIII lea se spunea că­ ar fi existat 2000 le­proși, însă nu trebue să uităm că printre aceștia erau socotiți și cei cu leziuni de natură tuberculoasă, can­ceroșii și sifiliticii.. La sfârșitul seco­lului XV-lea lepra aproape dispăruse în Franța, rămânând de atunci și până azi câteva slabe focare în Bre­­tanța, în jurul regiunilor Guinga­mp și Nisa. In restul Europei sunt totuși și as­tăzi focare destul de puternice în Balcani, România, Portugalia șî Fa­lia. In schimb­ este foarte răspândită în Asia, numai în Indiile Britanice fiind azi peste 150.000 ierpi­oși Deasemeni, numeroase simt cazurile de lepră în Indochina, Japonia și Arhipelagul Malaez. Mai nouă este în Algeria și Tunisia, frecventă în Egipt și Mada­­gascar. Peste ocean lepra a fost dusă de negri, fiind răspândită în Mexico, A­­merica Centrală, Guyane și Brazilia. Este lepra ereditară? Pentru lepră s’a crezut mult timp că ar fi ereditară. Astăzi, tot mai puțini sunt cei care susțin a­­cest lucru. S’a remarcat că mulți copii născuți din părinți leproși și­­ trăiți în leprozerie, abia după ce stau în direct contact cu părinții­­ lor sau alți bolnavi, devin leproși la vârsta de 12—15 ani. Lepra este în schimb foarte con Fiert a­ Macovei (continuare in pag. 16) Leproșilor îi dispar treptat dege­tele dela mâini și de la picioare. Iată cum arată mâinile femeii Maria Popeacă, in vârstă de 48 ani, după 25 de ani de boală, raderea.o pierd majoritatea leproșilor. Iată aici doi orbi (stânga și mijloc) și un infirm s* a pi­erdut mâinile și picioarele, FEMEILE POT ORICE SERVICIU OCUPA LA STAT DE AVANT­AGII ACORDA NOUL STATUT FEMEILOR SLUJBAȘELE POT EȘI L­A PENSIE LA 48 ANI Grija guvernului dr. Petru Groza de a se acorda femeilor drepturi s’a manifestat nu numai ffie tărâm poli­tic, ci și pe cel profesional. Astfel în noul statut al funcționa­rilor publici în capitol­ul E articolul 8, se spune clar: „Femeile vor fi nu­­mite la fiul ca și bărbații”. In ve­­chiul cod al funcționarilor publici femeile nu puteau ocupa funcții decât până la gradul de subdirector îndiferend­ de studiile sau meritele funcționarelor. Dar nu numai din acest punct de vedere noul statut vine în ajutorul salariatelor. Astfel pentru nașteri se acordă fiecărei femei — la naște­rea fiecărui copil — un ajutor echi­valent cu salariul plus indemnizația de chirie pe o lună, după cum femeia funcționară are dreptul la Un conce­­diu de 3 luni în timpul sarcinei și după naștere. In acelaș timp pe toată durata a­ Săptărea funcționarele au dreptuli sa fi învoita să lipsească la orele ce ele vor indica pentru a putea să-și hotă »ească copiii. Pe de altă parte prin noul statut sunt obligate să ar­­și cămine die tul unde salariatele ce nu au posibili­­tăți, să-și lase copiii în timpul cât sunt la serviciu. La aceste leagăne și cămine de zi va funcționa perso­­nal special instruit care să îngrijeas­­că în condiții optime copiii lăsa# acolo. Dar mai mult decât orice, în no. A statut, avându-se în vedere nece­s­ta­tea ocrotirii femeii, s’au luat măsur­i speciale în ceiace privește pensiona­rea. In viitor femeile sunt pensionate obligatoriu la vârsta de 52 ani im­­pliniți sau — Indiferent de vârstă — la 30 ani idbe serviciu. Facultativ, a­­adică la ceref«, femeile pot eșî or», când ia pensie dacă au împlinit vâr­­sta de 48 ani sau dată au funcționat 25 ani. Și trebue subliniat că în viitor pensia este egală cu salariul 03 avea funcționara în momente­ pen­sk mărtî. ARESTAREA DIRECTORULUI SI­GU­RAN­IEI AUSTRIEI VIENA 29 (Rador). Auto­­ritățile sovietice anunța ca au arestat pe directorul siguran­ței din Austria inferioară, dr. Franz Boier, acuzat că a dat ordine care vin în contradic­ție cu instrucțiunile consiliu­lui de control, interaliat SE PRESCHIMBĂ ACTUALELE CARTELE Spre a se asigura o unificare e­­i unde actualele cartele vor continua fectivă pe teren a sistemului dej să rămână în vigoare. In acest scop se vor confecționa 3.500.000 cartele de tip nou, impri­mate pe o hârtie specială. Distri­buirea noilor cartele a început ieri, când s’au pus la dispoziția primă­riei Buzău 45.000 exemplare și ea va fi terminată în jurul datei de 10 Decembrie a. c. Vor primi cartele cetățenii tu­turor comunelor urbane din întrea­ga țară. Rațiile de zahăr pe lunile Ianuarie baza de­Ncembrie, Decembrie și se vor elibera numai pe­nurilor din noua cartelă, raționalizare­a consumului și spre a evita fraudele ce se fac cu bonu­rile false, Ministerul Aprovizionă­rii a hotărît preschimbarea carte­lelor pe întreg cuprinsul țării, cu primul râsîîrs Churchill și­ excepția Municipiului București. FLORICA BAGDAZIUI Femeile din România vor vota și can­didate femei. Este deci fi­resc ca în mintea fiecă­reia să se nască curio­zitatea de a pătrunde în viața celor destinate să exprime vo­ința lor. E firesc să se întrebe dacă aceste alese sunt într'adevăr a­­proape de sufletul marei masse feminine care așteaptă o schim­bare și viața lor de până acuma.. Și tată — Florica Bagdazar, ministru al Sănătății, răspunde acestei nevoi de cunoaștere prin toată viața, toată activitatea ei de până acum. . problema care o preocupă în tot cursul strălucitei sa­le cariere profesionale este cea a femeii lăsată pradă obscurantismului Parcurgând etape hotărîtoare % profesiune. femeia medic, care-și luase ca specialitate spiriatria in­fan­tă, ajunsă medic școlar în Ministerul Instrucțiunii, se preo­cupă de asistență, de copiii alte­rați, dar prisma prin care vede un început de lichidare a obscu­rantismului, cauzator de boală și jale, este culturalizarea masselor de analfabeți și analfabete. Singură lucrează la o metodă de predare globală pentru anal­fabeți, la un abecedar menit să devie cheie a acestui învățământ. După ce depune o imensă acti­vitate, sprijinind toate eforturile de luptă dem­ocratică a soțului ei (unul din înftîntorii Uniunii Patrioților), lucrează apoi în Apă­rarea patriotică și în Federația Femeilor­­ Democrate din Româ­nia., " Sănătatea poporului este țelul activității ei. Dar ca om de știin­ță luminat, care vede toate cau­zele­­ unei stări de­­ fapt mizere, Florica Bagdazar știe că prin cultură se­ va ajunge la ridicarea vieții celor de la orașe și sate. Chezășia succesului . Floricăi­­ Bagdazar e în dragostea cu care­­ o înconjoară toate femeile, care­­își dau seama că ea reprezintă complexul preocupărilor lor, în­sănătoșirea mediului urban și ru­­­ral și prilejuirea unor posibili­tăți de naștere demne de un a­­de­varat stat democrat. Cu ajutorul ma­selor de femei conștiente, din dragostea lor pen­tru copii, vor răsăti desigur un șir de maternități pe pereții că­rora chipul armonios al primei femei ministru va fi pus la loc de cinste, Florica Bagdazar întărește con­vingerea tuturor în puterea de muncă și devotament al femeilor.­ Prin ea femeile din România au exprimat răspicat elanul unui în­ceput de veac nou în viața lor. G. D. MEDICAMENTE DE 400 MHJ0ME LEI SUSTRASE DE ON HOT VAZÂNDU-SE DESCOPE­RIT> ARUNCA IN GOLUL LIFT­ULUI, DE 12 M„ FRACTURÂND­U-ȘI In ultimul timp, d. A. O. Vișan, pro­prietarul firmei „Aprovizionarea medica­lă” din strada Cazarmei 89, a reclamat autorităților că la susnumita firmă se sus­trag zilnic cantități importante de medi­camente. Cercetările pe cari le-au întreprins po­lițiștii n’au dat nici un rezultat Hoțul se plimba liber ba — mai mult ca atât — continua să fure cantități din ce în ce mai importante de medicamente, de la de­pozitul din strada Cazarmei. Săritura »se «g © î Erî dimineață, însă, u­nul din funcțio­­narii firmei care a venit mai de­vreme ca de obicei la serviciu, a observat un Individ suspect care eșua din depozitul firmei de la etajul I, având un coș în mână. Văzându-se descoperit de funcționarul care tocmai urca, individul a lăsat­ să-i cadă coșii­ în care se aflau medicamentele fur­ate, luând-o la­­ fugă. Fiindcă retragerea pe scară îi era tăiată, infractorul a­ recurs la un act disperat: sub ochii îngroziți ai funcționarului, el s-a aruncat în spațiul gol rezervat liftu­lui, de la o înălțime de 12 metri. El a rămas pet tocul unde a căzut, svârcolindu-se în dureri groasnice, ambele picioa­­re fiindu-i fracturate, după cum au constatat — mai târziu — medicii. Medica­mente în valoare fie 40*© mil­ioame !® 3 Hoțul fiind militar, la fața locului au sosit procurorul de serviciu al Curții Mar­țiale, precum și comisarul de serviciu de la circa 25 poliție, „Salvarea” a transportat, pe infractor la Spitalul Mtilitar, unde, după ce i s-au dat primele îngrijiri, reprezentanții autorită­ților au procedat la stabilirea identității și la interogarea su.. El se numește predescu ion, militar ac. INFRACTORU­L SE DE LA O ÎNĂLȚIME AMBELE PICIOARE tiv, de profesiune electrician. Temporar el fusese angajat la imobilul din strada Cazarmei 89, unde a comis fur­turile de medicamente. Predescu a mărturisit că de trei săp­tămâni — se introducea zilnic în depo. (continuare în pag. 3-a) * I­I DUMINICA AU AVUT LOC MARI ÎNTRUNIRI POLITICE IH ȚARĂ • LA CLUJ au vorbit d'nii dr. Petru­­ Groza, președintele Consiliului de miniștri, miniștrii general :Vasiliu Rășcanu ■Si Romulus Zăroni și Vasile Luca. s • LA NEHOIU'BUZĂU au fost împărțite, moșnenilor padu­­rile, în prezenta dlui ministru Lucr­ețiu Pătrășcanu. • LA TIMIȘOARA a vorbit d. ministru­­.Teohari Georgescu. — Reportajul în corpul ziarului— / RATIFICAREA CONVENȚIILOR ECONOMICE CU ELVEȚIA Vom realiza nouă și import arite importuri.­Un credit c­omercial de 35 mii, fr. elv DECLARAȚIILE DEMNULUI MI­N­I­S­T­RU SOLACOLU Guvernul român a ratificat aseară, în cadrul , unei ședințe a Consiliului de miniștri prezidată de d. dr. Petru G­roza, convențiile economice semna­te la Berna cu guvernul elvețian. Cu acest prilej, d. ministru­l Mircea Solacolu, a făcut următoarele decla­rații reprezentanților presei: „Prin aceste ratifficări, a căror în­­târziere trebue atribuită numai unor concițiuni tehnice prealabile necesare realizării celor două credite obținute de guvernul român în Elveția, deschid apoi perspectiv« peutru co­­merțul exterior al României. In sfar­a mani­eriiatelo­r impozitente aflate în Elveția și plătite în bună parte, a căror valoare depășește su­ma de 50 mnilio­ane franci elvețieni materiali cari urmează să sosească în curând în țară, vom fi în măsură să realizăm o serie de mari importuri, de vitală importanță pentru economia națională, în baza celor două credite pu­­e la dispoziție de guvernul elve­­țian, credite ce se ridică la 15 ml­­lioane fr. elv.­­ : ■ ■ ■ j ■ <’ < ■ Astfel obțind­ea cîat de „33.. raft. <?: «fvsileșsi­yă* jpgr­­mH« ad­naüte africa de impel)! semnate la 29 iunie * Berna, iar cu ajutorul creditului fi­­nanciar de 40 mil. fr.­­iv. se va efectua o serie de operațiuni, a că­­rorr amploare poate fi prevăzută de pe acum, operațiuni menite să în­­lesnească în primul­ rând rezolvarea în bune condițiuni a problemelor legate de importurile de cereale ln Încheiere, d. ministru Solacolu a precizat că schimbul de documente pentru ratificarea acestor acorduri 1*»n«tnSoc va avea loc chiar în cursul săptămâni, atât la Berna cât și la București,

Next