România Liberă, iunie 1947 (Anul 5, nr. 855-879)
1947-06-01 / nr. 855
UN MR SIMBOLIC OF F. R IT GENERAM STALIN Miercuri 28 Mai a. c. a avut loc festivitatea predării casei ţărăneşti dăruită de cercurile ARLUS din Ministerul Finanţelor, Generalissimului Stalin. Au rostit cuvinte omagiale domnul prof. dr. I. I. Parhon,preşedintele ARLUS-ului şi d. Ministru Traian Săvulescu, Ministrul Agriculturii, la care a răspuns din partea Ambasadei URSS d. Iacovlev. Au luat parte la festivitate d-nii: Traian Săvulescu, Ministrul Agriculturii; Ştefan Voitec, Ministrul Educaţiei Naţionale; C. Agiu, Subsecretar de Stat; Ambasador Iorgu Iordan; d-nil Iacovlev şi Lisicov, din partea Ambasadei URSS, d. Colonel Malahovsky, reprezentând pe d. Gen. Col. Susakov; prof. C. I. Parhon; Mihail Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, N. Popescu-Doreanu şi I. Chişinevski Jocul iniţiativelor Câteva ştiri răzleţe, a apărute în ultimele zile, în ziare diferite, stau în faţa noastră îndemnâtulu-ne să le desprindem înţelesul. Din Uniunea Sovietică pe URJSP, ne-au sosit, în răstimp de numai 19 zile, între 20 Aprilie şi 9 Mai, şi în baza acordului economic din 20 Februarie; 5145 tone fontă care vor fi folosite la fabricarea de oţeluri; 5929 tone cocs care va fi folosit de industria noastră siderurgică la producţia de fontă şi datorită cărora numai la uzinele Hunedoara sunt puse în funcţiune acum şi furnalul nr. 3 Şi ua cuptor electric „Siemens Martin”; 669 tone feromangan; 23 tone electrozi cu ajutorul cărora vom putea produce o cantitate de carbid de două ori mai mare decât avem nevoie pentru consumul intern, ceea ce dă un important disponibil de export, etc. etc. Ceea ce înseamnă un impuls serios dat ridicării producţiei în industria noastră grea şi datorit exclusiv eforturilor pe care Statul le face spre a sprijini industria naţională, spre a-i crea condiţiunile cele mai bune posibile în vederea revenirii la normal. Aceasta pentru a nu ne mai referi la creditele masive acordate, la comenzile făcute şi la complexul de măsuri — dintre care însăşi recenta recalculare a preţurilor şi salariilor nu poate fi omisă — şi care, toate, nu visează decât să pună baza cât mai temeinice procesului de reconstrucţie. * In acelaş timp, altundeva citim operative muncitoreşti de producţie din Cluj, refăcând o nouă fabrică pe ruinele unei uzine de gaz, distrusă în timpul războiului, şi lucrând în colaborare cu uzinele „Nitrogen” din Târnăveni „au reuşit să producă electrozii necesari fabricării carbidului, în calitate ce rivalizează cu toate produsele străine, prin randament şi rentabilitate”. Inutil să reamintim că fabricarea în ţară a electrozilor este deosebit de importantă pentru activitatea industriei metalurgice, miniere, etc. şi că începutul acesta va trebui cu atenţie urmărit. El ne-a reamintit de succesele strălucite ale tehnicienilor şi muncitorilor de la IAR-Braşov, de rezultatele obţinute de muncitorii de la Hunedoara, care au ajuns în toamna trecută să repună în funcţiune al doilea furnal al uzinelor lor, de muncitorii de la Astra-Braşov care au construit din temelii un cuptor Siemens-Martin, primul din ţară care va funcţiona cu gaz metan, producând 500 tone oţel lunar, nesintetizând în felul acesta nu numai efortul muncitorimii noastre, dar contribuţia ei efectivă la redresarea industriei metalurgice a ţării. # In schimb, ori un alt ziar ne aducea vestea că la uzinele „Titan, Nădrag, Călan” nu se dă de rostul a vreo 339.000 kgr. laminate, a căror soartă direcţiunea respectivă încearcă zadarnic s’o descarce din nişte inventare dubioase. Şi cazul nu este izolat. La „Reşiţa” conducerea cere reducerea programului de producție — stabilit pe ________Cssfin Murgescu (Continuare în pag. 4-a) ŰiiiiniliiililiiiiiiiiSiiiiÍiiiiiiiilililiiíiiiillIIIiiiniliÍliiiiiíííiiijiiHiiililiiiiiiÍiiiiiiíiíilÜiiiiiiliilli iiiiíliiniiliiÍHíiliilicffiilflIínniiilliíliiiiiiiíiiiliiiiilliiliiiiililiniiCilíiliiiíiíiiiíiiililiniiiílíííi.iiiiiiliiiliiiliiillÍiiiliííiiiiiíiil iiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiI!iniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii eS tehnicienii și lucrătorii unei co pRI AU ÎNCEPUT CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE TENNIS In clişeul de sus, înainte de începerea competiţieî, echipele sunt prezentate bubicului. Următoarele două clişee: îta. Banul itf. D. Beilo şî Vannac, în timpul jocului. (Amănunte în pag. a II-a). ANUL V—Nrs îaxa de francare plăf/fă ta nwftff^conf. aprobării DirecTRmU REDACȚIA S| ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6.34.95, Conf Cec poștal Nr. 7796 1 ■ -y # • ; CEL MAI MAREZIAR D £ : : IN FORM AȚIE ST^REP O RT A J ABONAMENTEl CAPITALA Sl PROVINCIA: 1 lună 125.000 lei 4 luni 300.000 lei pAGINI 5000 LEI 8/15 Septemjbrie ,1944. încep la 1 şi 15 ale lunii şi se fac sub rezerva urcării preţului MUNCITORI Şl STUDENŢI: [!^EDIND'Nfl?U^ 1.5°0n0n0n°r. ?ei * 1 AUTORIT, INST. SOC. 2.500.000 lei 1 lună 100.000 Iei 12 luni Dîcirszstfeă I Iunie 1947 REDACTORI RESPONSABILI: GRICORE PREOTEASA NICULAE BELLII POIMÂINE SE DESCHIDE TÂRGUL DE MOSTRE DE LA ZAGREB Lucrările de pregătire pentru deschiderea târgului de mostre internaţional care se va ţine la Zagreb sunt pe sfârşite. Drumul care merge spre pavilioane este asfaltat, iar pavilioanele sunt refăcute. Interioarele acestor pavilioane sunt decorate cu operele pictorilor croaţi. Standurile fiecăruia dintre expozanţi au fost fixate pentru ca vizitatorii să fie cât mai bine informaţi asupra produselor expuse, catalogul expoziţiei va fi tipărit în patru limbi. Vizitatorii se bucură de 50® o reducere pe căile ferate și pe vapoare. mm TjrVT'.-'T' •' IMiHMi : ' ■■ ' ' : • ■ ■ M HMwmwNShaMp;: TM inM • • t/V : ^ A : r ' «Hi.m im O ACŢIUNE PENTRU COLECTAREA FIERULUI VECHI Smfiaîiva muncitorilor din sindicatele metalo-chimice mice, a luat iiiîţîaviz^de a antrena muncitorimea în munca de colectare a Ieri după amiază a avut loc la sediul Uniunii Sindicatelor din industria me. Daturgîcă şî chimică, o conferinţă de presă, convocată pentru a se discuta problemele Interesând producţia din acest sector. Lămuririle au fost date de dl Vasilescu, membru în Comitetul executiv al Uniunii D-sa a început prin a arăta că în cadrul plsmului de producţie al Ministerului Industriei şi Comerţului, privind sectorul siderurgic, muncitorii metalurgrcşti înţeleg să depună toate eforturile pentru ca munca să dea rezultatele spontate . Planul de producţie al Ministerului îpriveşte în primul rând industria noastră siderurgică — cea mai importantă I pentru desvoltarea industrială jj ţării — urmărind realizarea in timp de 12 luni la 250 000 tone de fier kmîntrt . Prin tratativele duse la Moscova de către delegaţia română in frunte cu ministru Gheorghiu Dej, mc'e.'iilp prîme necesare Înfăptuirii acestui plan au fost asigurate prin import din UR S . Dar pentru producerea de fîer laminat mai este necesar — în proporţie de 660 le sută — şi fier vechi Acesta se găseşte in ţară După crScUlele tehnicienilor sunt necesare 205.250 tone de fier vechi, dintre care numai 56 250 tone sunt asigurate din deşeuriie proprii ale industriei siderurgice Muncitorii w®s* eclecia fier vscosa Pentru obţinerea rostului de fier vechili, Uniunea Sindicatelor metiooehl. fierului vechi (Continuare în pagina 4-a) Trei imobile in flăcări VIOLENTUL INCENDIU DIN STRADA MIRSA VODĂ Un violent incendiu s’a declarat aseară la orele 20, la imobilul situat în str. Mircea Vodă 23, colț cu str. Vintilă, proprietatea d-lui avocat Bernescu. Focul a izbucnit din cauza unui primus care a explodat. D. Paul Sadoveanu, care locuia în acest imobil avea trei butoaie cu benzină în podul casei, benzină pe care o întrebuința pentru automobilul d-sale. Flăcările ajungând la unul din butoaie, s’a produs o puternică explozie. Imediat, tot podul a fost cuprins de flăcări. La intervale scurte, vecinii au auzit apoi alte două explozii, provenind dela celelalte două butoaie cu benzină. , Din cauza vântului care bătea, focul s’a întins şi la imobilele alăturate, astfel încât au Început sa ardă şi casele din str. BUrcea Vodă nr. 19-21. Până la sosirea pompierilor şi chiar după ce au sosit, s’au petrecut adevărate scene de groază. Locatarii celor peste 30 de apartamente au fost cuprinşi de panică. Femeile strigau şi plângeau, unele cu copii mici în braţe. O parte dintre locatari, — cei mai mulţi sunt slujbaşi modeşti, — au pierdut totul: mobile, haine, etc., agoniseala vieţii lor întregi. Nu sunt victime omeneşti, câţiva dintre locatari având uşoare leziuni şi arsuri. La ora când închidem ediţia lucrările de localizare continuă. S’a deschis o anchetă pentru a se stabili de unde a pornit incendiul. Pagubele n’au putut fi încă evaluate, dar este sigur că ele sunt foarte mari. Unul dintre pompieri, fruntaşul Moroianu, a fost grav rănit In timpul operaţiunilor. — FOCUL ADUS AT TUSI OSE —H fe , a”' , V COPIL NEASTÂMPĂRAT UMĂTATE de oră, cât şi-a debitat repertoriul compus din 5 poezii, Mirciulică a fost obiectul atenţiei generale. Oamenii şi-au plătit distracţia printr’un ’’Drăguţ copil” sau ’’Val, ce inteligent” şi apoi s’au aşezat ca de obicei, la poker. La început l-au mai trimis câte o ochiadă sau vreo ameninţare în glumă cu degetul, care însemna ”Hoţule” — apoi încet-încet, furaţi de vâltoarea jocului, au Uitat de existenţa lui. Lăsat singur, ca în atâtea alte Duminici, Mirciulica a început sâ-şi caute de joacă. A luat întâi albumul de fotografii, dar se uitase de atâtea ori la dânsul, că-l ştia pe dinafară, a privit apoi la ’’pozele” cărţilor, dar nici ele nu mai prezentau nici o noutate. Se învârtea de colo până colo prin casă şi nu-şi găsea un rost. Intr’un târziu a zărit pe trotoarul de vis-a-vis câţiva copii care se jucau. S’a mai uitat odată la cel mari şi convingându-se că erau prea absorbiţi de joc ca să se poată preocupa de lipsa lui, s’a strecurat afară. Doar în clipa când automobilul a frânat brusc la un nistru de el şi Mirciulică a început să ţipe, pasionaţii din jurul mesei i-au observat lipsa. Au sărit de pe scaune ca arși și au dat buzna afară să vadă ce s’a întâmplat. Numai madam Firea, căreia accidentul îi stricase o bunătate de ca.cialma, a rămas In casă și nu s’a putut abţine să nu spună: — Al dracului copil. O clipă l-ai scăpat din ochi și a »i făcut o boro, hoață.. Na ©4-S29 J lO nouă crimă misterioasă in Capitală ENIGMATICUL CAZ DIN BD. FILANTROPIA. SI AŞTEAPTĂ REZULTATELE AUTOPSIEI In ultima vreme, asasinatele se ţin ăiar vecinii şi cu ajutorul acestora, lanţ în Capitală. F.rî, a fost descoperită, ■ cu un glonte de revolver în inimă, tânăra Ţinea Cernat, în vârstă de 19 ani, domiciliată în Bd. Filantropia 26. Deşi aparenţele pledau pentru sinucidere, anumite Indică dovedesc in mod neîndoios că este vorba de o crimă. ___________■___________ Dar să vedem cum s’au petrecut faptele. este viefîma Ţinea Cernat, originară din comuna Rânzeşti, jud. Tutova, a venit în Capitală cu câteva luni în urmă, ca să urmeze cursurile unei şcoale de moaşe. Stătea la sora şî cumnatul ei, Elena şi Ion Gherasim, din Bd. Filantropia 29 şi părea o fată serioasă, care-şi vedea liniştită de treburi. înainte de a veni în Capitală, Tînca locuise câtva timp la Piteşti, unde avea o bună prietenă. Tot aici, la Piteşti ea cunoscuse un tânăr de care se îndrăgostise şi cu care începuse să întreţină relaţii amoroase. După câtva timp a rămas gravidă, venind apoi în Capitala. Dacă Ţinca Cernat şi-a mai reguzat amantul, nu se ştie precis. In orice caz, sora ei nu ştie nimic in această privinţă. «Nastă stimat feliaea“ In seara crimei d-na şi d. Gherasim au plecat la cinema. ‘ Tinea n’a vrut să meargă cu el — „Nu mă simt bine!” — le-a spus ea. , Deceţi-vă, singuri, vă aştept până vă întoarceţi!“. Era gravidă în luna 9-a, având dureri mari. Dar nu se plângea nimănui. Sora şi cumnatul ei au plecat Ceea ce s’a petrecut apoi în cameră, nu este nimeni în măsură să spună deocamdată. O oră după plecarea soţilor Gherasim, a sosit fratele victimei, Ion Cernat, mare mutilat care venise în Capitală să încaseze pensia. Ion cernat a bătut în uşă, dar nu i-a răspuns nimeni. A apăsat pe clanţă şi a Intrat, uşa nefiind încuiată. In pat, Ţinea cernat era întinsă moartă Ut» re voi vet* automat Fratele, victimei a alarmat ime a transportat victima la Spitalul Filantrop'd unde s’a stabilit că fusese împușcată. Glonțul trecuse prin inimă. Lucru curios, orificiul de intrare al glontelui fusese astupat cu un tampon de vată. La domicilul victimei s’a deplasat imediat comisarul de serviciu dela circa 35. S’a găsit, sub perna din pat, un revolver automat calibrul 6.35 cu 3 cartușe și un tub gol, provenit de la un glonte proaspăt tras. Pe masă, lângă pat, era un pahar cu un lichid gros, care a fost dat la analiză pentru a se stabili ce este. H,ML . APROPIATA RATIFICARE A TRATATULUI CU ROMÂNIA DE CĂTRE U. S. A. NEW-YORK, 30 (Radio). — Senatorul Vandenberg, preşedintele Comisiei de afaceri străine « Senatului american a declarat aseară la o conferinţă de presă că SENATUL VA RATIFICA PÂNĂ LA SFÂRŞITUL SĂPTĂMÂNII VIITOARE TRATATELE DE PACE CU ITALIA, ROMANIA, UNGARIA ȘI BULGARIA. .P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI AL OSCOVEI Şl AL ÎNTREGII RUSII, SOSEŞTE AZI IN CAPITALA IN PRIMIREA OFICIALĂ LA UNGHENI Şî IAŞI - L'ki-IA Idilli. Mssfflgiwl BdP.S.S. Patriarhului* Alexeii_ cătr© poporul r©*wâta» sl Saîse- Briisa ©rtoîliîXiă romana „$$4ind . pe pământul prietenei noastre 'România, în aşteptarea plăcută a întâlnirii cu prea Fericitul Patriarh Nicodîm şi a comuniunei pioase cu , clerul şi poporul credincios, sunt fericit să transmit binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Ruse, Bisericii Române surori şi întregului popor român de aceiaşi credinţă cu noi, legat cu poporul rus prin sângele vărsat în luptele comune pentru libertate şi independenţă, dreptate şi pace pentru întreaga omenire. 1 ALEXEI, Patriarh al Moscovei şi al întregei Rusii 29 Mai 1947, Iruse, care-l însoţesc în vizita făcută, în ţara noastră: P.S.S. Mitropolitul Grigorie al Leningradului şi Novgorodului, P. S. S. Arhiepiscopul Vitalie Dniepetrovsk, Ştefan Carcov protoereul clerului din Moscova, protoereul Grigorie Razomovski, arhidiacon G. Antonenko, arhidiacon Serghei Colciski şi Chelenic Istomeu Nicolae. S’au făcut prezentările, înaltele feţe bisericeşti au schimbat tradiţionala sărutare de frăţie şi dragoste creştinească. Trenul special s-a îndreptat apoi spre Iaşi, unde a avut loc primirea oficială. Primirea drnl capitala Moldovea In gara Iaşi se mai aflau în întâmpinare d-nii: Scarlat Huhulescu secretar general al Ministerului Cultelor, reprezentând Guvernul, Î.P.S.S. Mitropolitul Irineu al Moldovei, Iorgu Iordan Ambasadorul României la Moscova, P.S.S. Arhiereu Emilian Antal mitropolit-locotenent al Bucovinei de Sud, P.S.S. Justinian Vicarul Mitropoliei Iaşi, C. Bordei arin prefect al Judeţului Iaşi precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale ai partidelor politice, ai armatei şi instituţiunilor de cultură, sindicatelor, etc. (Continuare în pag. 4-a) Ieri dimineaţa, la ora 10, a intrat în ţară, prin punctul de frontieră Ungheni, înalt Prea Fericitul Alexei Patriarhul Moscovei şi al întregei Rusii. La Ungheni se afla, în întâmpinare, o parte din delegaţia plecată din Capitală, formată din reprezentanţi ai Bisericii Române, ai Ambasadei Sovietice şi ai Ministerului Cultelor, în frunte cu: P. S. Episcopul dr. Nicolae al Oradiei, P. S. Episcopul Iosif al Argeșului, S. A. Dangulov Consilier al Ambasadei Sovietice, N. P. Feodorov, prim secretar de Ambasadă, preot Grigore Cernăianu, directorul general al Cultelor, preot G Vintilescu, director al Sfântului Sinod. După sosirea trenului special în gară, membrii delegaţiei au urcat în vagonul salon al înalt Prea Fericitului Patriarh, unde se mai aflau în afară de înalt Prea Sfinţia Sa ceilalţi reprezentanţi ai Bisericii (Continuare în pag. 4 a) mmm crainic VA FI CONFRUNTAT cu Ksasu și am eu. mmb. Nichifor Crainic, arestat acum câteva zile într'o comună din jud. Mureș, se află de eri încarcerat în arestul Ministerului de Interne. In cursul după amiezii de eri el a fost supus unui lung ’interogatoriu înisistându-se în special asupra activităţii sale în timpul cât a funcţionat ca ministru în „guvernul fantomă“ a lui Horia Sima care avea sediul la Viena Nu s-au putut, obţine încă amănunte asupra declaraţiilor pe care le-a dat în faţa anchetatorilor. Se afirmă însă că Nchifor Crainic este pe cale de a face senzaţionale mărturisiri în legătură cu modul cum a funcţionat guvernul trădător de la Viena. Crainic , pe numele său adevărat Ion Dobrer este deocamdată singurul „membru al guvernului“ de la Viena, care a căzut în mâinile autorităţilor. Alţi câţiva ,miniştrii din acelaş guvern se află după câte se ştie arestaţi în zona franceză de ocupaţie din Germania şi urmează să fie aduşi în ţară in timpul cel mai scurt. Printre ei se află Vasile Iasinski, Ilie Gârneaţfl şî generalul Mhaîl Gheorghe fostul ambasador la Berlin, devenit mai târziu ministru de războ’iu în formaţiunea guvernamentală a lui Horia Sima. Când aceştia vor fî repatriaţiro şi pentru aceasta lucrează o comisiune română mixtă, ce se află în Germania —* vor fî confruntaţi cu Nichifor Crainic astfel că noi şi senzaţionale desvăluîri vor fi făcute atunci. CE PREŢURI PLĂTESC SINDICALIŞTII LA BĂI Direcţiunea tarifelor din ministerul industriei şi comerţului, a fixat preţurile băilor în staţiunile balneo climaterice. Sindicaliştii, care ocupă în respectiva localitate, camere cu tarife maximale, vor beneficia de preţuri reduse le băi. Tariful va fi preţul redus din anul trecut majorat cu de 10 ori. Ministerul a stabilit însă că preţurile nu pot depăşi următorul plafon: Băi calde de nămol 40.000 lei băi calde obişnuite 35.000 lei şi băile reci 20.000 lei. PLOI MARI IN NORDUL MOLDOVEI Observatorul Băneasa ne informează că ploile au continuat ieri să cadă în diferite părţi ale ţării. Ploile au căzut pe o zonă care cuprinde următoarele nuclee: Predeal 43 litri pe metru pătrat; Lugoj 26 1; Piatra Neamţ 17 1; Roman 11 1; Vârful Omului 13 1; Cluj 11 1; Turda 9 1; Bistriţa 9 1; Iara 2 1; Arad 4 1; Deva 3 1; Timişoara picături; Reşiţa 2 1; Caransebeş 7 litri; Petroşani 3 litri; Păltiniş, 1; Turnu Severin 1 1; Sibiu 0,5 1; Făgăraş 14 1; Sighişoara picături; Sinaia 1 1; Intorsura Buzăului 8 1; Brusturoasa 9 1; Tg. Ocna picături; Tecuci 0,1 1; Bârlad 7 1; Iaşi X 1 pe metru pătrat. Timpul se menţine nestabil cu cerul variabil. Vântul va domina cu 15—60 kiS pe oră. Temperatura în creştere. Vor continua să cadă ploi locale în Sudul şi Nord Estul ţării. turi NU SE LUCREAZĂ Luni 2 Iunie a. c., (Sf. Treime), fiind sărbătoare legală, întreprinderile comerciale și industriale nu lucrează.