România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)

1948-03-01 / nr. 1084

u f A r-' CONDOLEANTELE PREZIDIULUI R.P.R. LA MOARTEA PATRIARHULUI NICODIM Cu prilejul morta­l P. S. Patriarh Nicodim, d. Prof. C. I.­Partion, Preșe­dintele Prezidiumului Provizoriu al Re­publicei Populare Române, a trimis ur­mătoarea telegramă de condoleanțe: Sfântului Sinod al Bisericii Creștine Or­todoxe Române. Adânc impresionat de incetarea din viață , I. P. S. Nicodim, Patriarhul Re­publicei Populare Române, Prezidiumul Provizoriu al R. P. R. exprimă prin mine condoleanțele sale Sfântului Sinod și clerului Bisericei Creștine Ortodoxe Române, C. I. PARHON Președintele Prezidiumului Provizoriu al R. P. R. IUREȘUL MÂRȚIȘOARELOR L­egends spune că întâi Mar­­tie, prima zi a primei luni de primăvara trebuie să găsească fetele în posesia unui mărțișor. A­­ceasta pentru ca soarele care deja a­­ceastă dată prin prezența sa va izgoni iarna, să nu te inegrească și­­­ă nu te pistruieze. După legendă, mărțișorul spre a-și îndeplini misiunea trebuie să fie un trifoi, îndeobște cu patru foi, pentru a avea adiacență și cu norocul, dar cu timpul oamenii, și mai cu seamă femeile, nesocotind legenda, nu mai poartă mărțișorul la gât ci legat la rever sau de mână „că-i mai șic“ și preferă ca din tot simbolul să ră­mâie șnurul alb-roșu de care să nu mai fie atârnat brelocul acela mic și eftin ci un cadou cât mai sub­stanțial. De bună seamă însă, nici ocazio­nalii ambulanți cari fără preget, din zori și până în puterea nopții îi e­­nunță prezența la toate răspântiile, nici fetele cari așteaptă mărțișoarele nu se mai gândesc la legendă ci la respectarea obiceiului, „că așa tre­buie de întâia Martie“. De aceia, pre­tutindeni, în birouri, pe stradă, în case, zilele acestea nu se mai vor­bește decât de mărțișor. Pe o platformă de tramvai, două școlărițe: — Vai de capul meu. O să-mi meargă prost de acum înainte... — Da’ ce-ai pățit, tu? — M­-am­ pierdut mărțișorul... intr‘o stație, două ucenice. — Cumpără-mi tu un mărțișor că îți iau și eu ție unu. — Spune-i lui Gică, tu.. — Vai tu, se poate să spui una ca asta? M­­ihai Popescu (Continuase te pag. 4- La gala care are loc azi Duminică 29 Februarie, ora 10, în arena Palladium cu ocazia FINALELOR CAMPIO­­NAULOR NAȚIONALE DE BOX AMATOR, ZK «ROMÂNilA LIBERi» of­:ă 15 PREMII • Aceste premii vor fi a­­tribuite­ celor 8 campioni na­ționali și altor 7 boxeuri ti­neri care s’au destins în mod deosebit cu prilejul acestor campionate, .......... 1 ■ • " T ■'>■!' ", Romania și Polonia vor încheia un tratat­e­e PRIETENIE, COLABORARE ȘI ASISTENTĂ MUTUALA TEXTUL COMUNICATULUI OFICIAL DELA VARȘOV­IA. • CONVENȚIA CULTURALĂ ROMÂNO-POLOWA VARȘOVIA, 28 (Rador). —~ Cores­­pondenții Agenției Rador transmite următorul comunicat oficial: In zilele de 26, 27 și 28 Februarie 1948, d. dr. Petru Groza, Preșe­dintele Consiliului de Miniștri, îm­preună cu membrii guvernului Re­publicei Populare Române; minis­trul Afacerilor Străine d-na Ana Pauker; ministrul afacerilor in­terne d. Teohari Georgescu; mi­nistrul informațiilor d. Octav Li­­vezeanu, ministrul Artelor d. Ion Pas, au vizitat Varșovia. In cadrul convorbirilor care au avut loc cu Guvernul Republicei Polone s’au discutat, într’un spirit de prietenie și înțelegere reciprocă, probleme de interes comun pentru ambele părți, constatându-se un a­­cord în punctele de vedere asupra esențialelor probleme politice. Cele două guverne au convenit să tin­cheie o convenție de colaborare culturală între Republica Populară Română și Republica Polonă. Convenția a fost semnată in 7&a­­ Continuare In pag. I Dacă puterea de cumpărare a morților masse ale populației Sta­telor Unite n’a încetat de a se micșora, producția a crescut însă în proporții fantastice în timpul războiului, ca urmare a, reînnoirii mașin­ilor și a progreselor tehnice impuse de situație. Cum poate­m asimilată această massă enormă de produse de tot felul? Nu poate fi vorba de o scădere a prețurilor dacă se caută a se menține, cum e cazul, marile beneficii. Trebuie deci obligați consuma­torii a cumpăra, exercitându-se a­­supra lor o presiune halucinantă prin reclame de tot felul. Iată ex­plicați­ a cere­lui „decor” în care decurge viața americană. Iată ceea ce face nopțile New- York-ului mai luminoase ca zi­lele. Cum se crează o lume imaginară Nenorociților care cu ai lor ISO sau 200 de dolari pe lună au abia atât cât să nu moară de foame, jur­nalele, zidurile acoperite de litere uriașe, avioanele care trasează pe cer sloganuri de fum, difuzoarele, radiourile le repetă toată ziua: „cumpărați un aparat de radio!”, „Deșteptați-vă cu muzică!”, „Cum­părați mașina de spălat ’’Bendix”!”, „Cumpărați noua mașină de schim­bători de viteză automat!” „Beți whisky!”, ’’Mestecați chewing­­gum!”, „Vizitați Colorado!“ Se creiază astfel în jurul lumii reale, în metroul înghesuit unde se perindă milioane de new york-ezi, care n’au automobile, o altă lume, absolut fantastică, absolut imagi­nară. Cetățeanul care n’a avut nicio­dată vacanță și nici nu va avea, sfârșește prin a crede că el poate pleca în Florida dacă aceasta­ îi face plăcere; el sfârșește prin a crede că noul tip „Chrysler” cu transmisiune hidraulică, care alunecă pe șosea ca o barcă pe văluri, e al lui dacă-l vrea. . .. I capul plin de iluzia abundenții și puterii, el sfârșește prin arși cumpăra o țigară de 10 cenți. A­­ Continuare In pag. 4- CE-AM VĂZUT IN AMERICA (3) CIUDATA EXISTENȚA A CETĂȚEANULUI DIN U­S­A. CASĂ CU RADIO, DAR FĂRĂ CAMERA DE BAIE.­­ OMUL DE PE STRADĂ O VICTIMĂ A RECLAMELOR De P­I­E­R­R­E C­O­U­R­T­A­D­E IA FIINȚĂ O ORGANIZAȚIE A ELEVILOR PE ÎNTREAGA ȚARA APELUL LANSAT DE CĂTRE COMITETUL CENTRAL DE INIȚIATIVĂ AL UNIUNII­ ASOCIAȚIILOR DE ELEVI Ținând seama de vremurile mă­rețe pe care le trăește țara noa­stră, de eforturile neobosite ale muncitorimii, ale țărănimii, ale intelectualității progresiste care și-au unit forțele pentru a conso­lida ree­mul de democrație popu­lară și pentru a asigura masselor un trai mai bun și un viitor mai strălucit. Comitetul Central de Init«tîvă al Uniunii Asociațiilor de Elevi din România a lansat un apel către elevii și elevele de pe tot cuprinsul țării, prin care îi chiamă să se unească într’o orga­nizație capabilă să dea partea ei de contribuție la efortul de ridicare și înflorire a Patriei-Citând exemplul tineretului muncitoresc organizat în UTM, care a dat pildă strălucită de dra­goste de țară și muncă, al tinere­tului universitar încadrat în U.N. S. R., care a știut să se înroleze sub steagul reconstrucției al tine­retului sătesc care participă în massă la nsămânțări și la lucră­rile obștești, apelul către tineretul din Ucee și școlî spune: «Să ne făurim organizația noa­stră, armă de preț întruparea for­țelor creatoare ale școlărimii, ală­turi de cele ale tineretului din fa­brici, sate și universități, pentru ridicarea Patriei și înflorirea ei. Să ne făurim organizația noas­tră capabilă să servească lupta în­tregului popor și în acelaș timp să fie în măsură să împlinească revendicările juste ce le avem”­­COLEGI ȘI COLEGE. „Strâns uniți, vom munci mai hotărît și cu mai mult spor, pen­tru împlinirea sarcinei noastre de onoare, de a da țării intelectuali luminați, pentru desvoltarea acti­vității culturale și sportive, pen­tru strângerea legăturilor frățești cu tinerii muncitori, săteni, stu­denți, cunoscându-ne reciproc și învățând unii dela alții, pentru munca noastră de organizare a brigăzilor de reconstrucție, pen­tru strângerea legăturilor noastre cu gloriosul tineret sovietic și cu organizațiile de elevi din­­ țările democrațiilor populare vecine”. COLEGI­U; COLEGE: „Să trecem pretutindeni 1*­­ constituirea Comitetelor de Iniția­tivă pentru crearea organizației noastre unice. Să strângem rândurile la jurul comitetelor noastre, afirmându-ne hotărârea de * făuri o organizația unică a elevilor din întreaga țară . Semnează­­ tn grup de elevi din Comitetul de inițiativă al Antenei Asociațiilor de elevi. IN POLONIA PRIETENĂ.­. ...reconstrucția teritoriilor devastate de război înregistrează mereu noi succese. Iată aci în orașul OPOCE din reg­iunea de vest, clădirea prefecturii construită in câteva luni seifi marii voluntari t timigliot, * ASTAZI PERCEPȚIILE FISCALE SUNT DESCHISE TOATĂ ZIUA Azi Duminică 29 Fe­bruar­­ie 1948, fiind ultima zi în care se mai pot plăti evaziunile fiscale, fără sancțiuni, Ministerul de Finanțe a dispus ca ghi­șeele Administrațiilor și Percepțiilor să fie deschi­­se toată ziua, întregul a­­parat f­scal fiind obligat să stea la disposiția publi­cului. POT FI PREVĂZUTE FENOMENELE ATMOSFEREI­ DE METODE ȘI ÎNTREBUINȚEAZĂ IN PREZENT Cutremurul, un fenomen ce nu poate fi prevăzut de GH DIACONESCU Șeful Laboratorului de Prevedere a­dmira­nd din înștiințat Meteorolo­gie Central N U E ȘTIINȚA care să exem­plifice mai bine colaborarea tuturor slujitorilor ei decât meteorologia. E un exemplu clasic de muncă științifică în colectiv și pentru colectivitate. Pornind de la cei­­ care muncesc obscur strângând materialul atât de divers și de de­­licat, la stațiuni și observatoare, la cele mai depărtate unghere ale pă­mântului și până în laboratoarele unde se prelucrează acest material, totul este în strânsă interdepen­dență și meritul sau eșecul se res­­frănge asupra tuturor. Interesul acordat de opinia pu­blică prevederilor timpului elabo­rate de Intitu­tul Meteorologic Cen­tral e o încurajare a tuturor și în primul rând a celor mulți și mici, observațiile cărora sunt folosite aici Și..sunt folosite simultan de toate­­ serviciile meteorologice ale lumii,­­ legate prin TFF, pentru scopul final de a cunoaște timpul de a-l preve­dea. V­indecând după cap ficiie vremii in ultimi ani, după iarna aceasta caldă interesul arătat e foarte întemeiat, căci, dela plugar, la aviator, dela drumeț, la marinar, omul în orice (Continuare In pag. 1­ ~~ > DEPARAZITAREA CĂLĂTORILOR PE G.F.R. întrucât aglomerațiile din tre­nuri pot fi un factor determinant pentru transmiterea tifosului exan­tematic, s’au luat măsuri ca toa­te persoanele care circulă cu tre­nul să fie deparazitate. In acest scop au fost instalate posturi de deparazitare în toate gările, iar în trenuri vor circula echipe care vor deparazita călă­torii. PRI­NT­RE VAGABONZII DIN LAGĂRUL DE REEDUCARE 300 VAGABONZI, CERȘETORI ȘI PROSTITUATE SUNT RIDAȚI MUNCII A DOI KILOMETRI de la ca­­patul liniei tramvaiului 15 după bariera Rahovei, se află ba­răcile unui fost regiment de jan­darmi. Aici, în aceste spațioase con­strucții de lemn, „se află internați 300 cerșetori, vagabonzi și proști- Reportaj de H­MATEI .......................................................................... toate, adunați de raziile efectuate­­ de brigada socială și de poliția comunală, sub conducerea prima­­­­riei Capitalei. Vagabonzii și... frizerul Ne conduce revizorul Ion Niculae,­­ de la poliția comunală, șeful pazei lagărului de reeducare. Intrăm, la întâmplare, te prima , baracă. Aici, vreo 50 bărbați, unii retrași pe paturi, alții așezați pe bănci. Fumează, vorbesc. Unul din ei, cite­ște, cu voce tare, un ziar, iar cei­lalți, neștiutori de carte, ascultă. Sunt îmbrăcați în sdrențe, picioa­rele învelite de cârpe și ziare, hai­nele peticite în zeci de culori L-am întrebat pe gardian: — „De unde au ziarele ?” — „Le cumpără, în fiecare dimi­neață, un delegat al lor”. ..­.­re­­.„Și.. „delegatul” nu fuge.?” — „Nu. De ce să fugă ? Ei se simt bine aici”. Am privit baraca spațioasă, cu geamurile curate și soba care îm­prăștie o căldură plăcută , desigur mai bine decât sub planșeul Dîm­boviței. Intr'un colț unul din vagabonzi (am aflat că, pe vremuri fusese fri­zer) are un ellent” pe care il rade Alți trei așteaptă nerăbdători să le vină rândul. — „Au pus mână de la mână — explică gardianul — și au cumpărat o foarfecă, un bricâ și săpun de ras«., ț­.m­ . • 1 Cei trei clienți ar­f scrieri de aștep­tat, fiindcă fiecare ras dur­ează mai mult decât o jumătate de oră Dacă vezi bărbile lungi și țepoase ale „clienților” din frizeria improviza­tă la centrul de reeducare, îți dai seama cât de grea este câteodată meseria de frizer... „Ursu” face­m demonstra­ție Intrăm în baraca alăturată. Ace­­st aspect, numai că locatarii sunt mai tineri. Aici facem cunoștință cu Aurică Niculescu. Are vreo 30-35 ani și ține, în brațe un copilaș (1 an și jumăta­te, subaliment­at) cu ajutorul căruia cerșea. Având in vedere vârsta fra. I »tt * «miliiM am u­tau* mila ! trecătorilor, se pare că veniturile lui Aurică Niculescu erau aprecia­bile. In cartierul Dudești-Cioplea, unde locuia, vecinii erau convinși că are o meserie bine definită și o­­norabilă... Tot aici l-am găsit pe „Ursu”, cel mai popular dintre vagabonzi. E îmbrăcat în sdrențe, cu picioarele goale, o cămașă ruptă prin care se vede pieptul psos. Dar ceea ce îl face deosebit de toți ceilalți, e fața lui hidoasă, ochii mici si apropiați, fruntea îngustă, dinții ©șiți in afa­ră. E cocoșat și are la mâna dreap­­tă, toate degetele rupte, ca niște cârlige. Urâțenia respingătoare a lui „Ursu” a fost, pentru el și pentru alții, o bună sursă de venituri. „Ursu” a colindat toate bâlciurile din țară și a fost „expus” în baza­­rele cu minuni drept „omul cu 2 capete”, „monstrul cu trupul d­e om și capul de câine”, „Ursu” știa să latre ca un câine. Razzia l-a prins lângă Gara de Nord- un va­gabond bătea ritmic intr’o tobă, iar „Ursu” dansa făcând ne... ursu­i. In jurul lor, cetele de ț­ura­iască, o­­bișnuiții acestor spectacole. „Ursu” ne-a făcut o demonstrația completă a talentului său (Continuare in vag. 4 IMPORTANTA DECLARAȚIE A CONSILIULUI CEN­TRAL AL SINDICA­TE­LOR DIN URSS CU PRIVIRE LA „PLA­NUL MARSHALL“ — Tertuf count­­er iu . pagina de ultime știri —

Next