România Liberă, iunie 1948 (Anul 6, Nr. 1160-1181)

1948-06-02 / nr. 1160

1 S STUAȚI­A RECURSURILOR AVOCAȚI­LOR N­EA­DM­I­ȘI IN COLEGIU Uniunea Colegiilor de Avocați din întreaga țara a hotărât ca do* sarde de recurs ale avocaților neadmiși In Colegiile de Avocați să nu poată fi consultate decât după afișarea termenului de jude­cata. Acest termen se va afișa cu cul puțin 10 zile înainte de judecare. Măsura a fost luată din cauza aglomerării lucrărilor. Institutul Central de Statistici a trecut la Președinție Monitorul Oficial de ieri publică decretul prin care Institutul central de Statistică care funcționa pe lângă fostul­ minister al Industriei și Co­merțului trece la Președinția Const, listat de miniștri și va funcționa sub îndrumarea primului vice-președinte al Consiliului de miniștri, însărcinat cu coordonarea­ activității ministere­­lor economice și financiare. 140.000 PROSOAPE DISTRIBUITE DE IHC0OP Incoop a repartizat în cursul­ ulti­melor sile l a cooperativele din Capi­tală, cantitatea de 100.000 buc. pro­­soape care se vor distribui coopera­torilor la prețul de 71 lei bucata. Urmând ca la celelalte cooperativa să se livreze pe măsură ce se vor mai fabrica. Deasemeni Institutul Național al Cooperației distribuie tuturor coope­­rativelor de salariați din Capitală, brânză telim«a la un preț de 140 ie­ hg Brânza este de o calitate bună, MARCAREA BRICHELOR printr'o decizie * CAM posesorii de brichete de aprins nemți*care sunt o­­bligați ca în temen de 60­ zile să le depună spre marcare, la Admi­­nistrațiile CAM județene $1 la Direc­­ți­unea Generală din str. sf. Ionică 9. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Miile 6-7-9 Cent­rel. 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cent Ce« portal Nr. 7798 i ABON­AM­ENT­E« încep la 1 și 15 ale lunii D_nA„rvo bocham..«.i­tatS­­eî 120 f REDACTOR RESPOSSABILita K 65 «6 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Firme individuale : 2000 H I «n * 1,400 * lună lei 100 Autorități, Instituții, Loc. * 6000 NICULAE BELLU Noi descoperiri sovietice cu privire la nucleul atomic C@r €,firi a& fraților Alihanov, bureați ai premiului Stalin MOSCOVA, 31 (Rador). — TASS transmite: IZVESTÎA publică un articol­­, al academicianului Landau, intitu­lat “Descoperiri noui în fizică“, în care autorul­ scrie: Descoperirile remarcabile ale fraților Ali­anov, pentru care fi­m­­ândoi au­­ obținut premiul Stalin, reprezintă o strălucită încununare a unei munci stăruitoare de cinci ani. Frații Almanov au început să se ocupe de razele cosmice în 1942. Până atunci se ocupaseră de fizica nucleului atomic, a cărui desco­perire este strâns legată de stu­diul proprietăților particulare cu mișcare rapidă, deci de­ studiul ra­­­­zelor cosmice. Fraților Alihanov < li se datoresc diferite lucrări bst- i­portante în domeniul fizicei nucle­­ v­i­ste, care le-au adus o faimă moll- 1 (Gontma^a*to*^âgT1^'«) j REZULTATELE OFICIALE ALE ALEGERILOR DIN CEHOSLOVACIA FRAGA. 31 (Rador). — «.Tass“ transmites ßupa primele rezultate oficiale anunțate de co­misia centrală electorală a Adunării Naționale Ce­hoslovace, în provinciile cehe 4,929,250 de voturi« adică 90 la sută din tota­lul celor valide« au fost acordate listei Frontului Național, 525.051, adică 10 la suta din alegatori au depus buletine albe. In Slovacia 1.499.895 de voturi, adică 86 la sută din totalul voturilor vali­de, au fost acordate listei Frontului Național, 243.630 adică 14 la sută din alegători, au depus buletine albe. Astfel, în întreaga Ce­­hoslovacie, 6,429,149 de alegători, adică 89,3 la sută și au acordat votu­rile lor listei Frontului Național, 770,701, adică 10,7 la sută din alegători au depus buletine albe, î Sărbătoare la Praga ALIGIRI Fara NICI m INCIDENT-DESAMAGIIWA unor CORESPONDENT! in presă- alegătorii CSIH05L CVACI VOI CA OMNI­IU LOR SĂ FIE CUNOSCUȚI — DfLA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL, M. GHIMPU­L* I­n dimineața alegerilor, o ploaie măruntă așternea peste capi­tală o pânză rece și fumurie. Străzile erau totuși deosebit de a­­nimate: calmi, aproape solemni, cetățenii se îndreptau spre localu­rile de vot grupuri mici, câte două, câte trei, uneori în grupuri fami­liale în care erau reprezentate mai multe generații. A­junși la centrele de vot, foarte mulți dintre alegători au refuzat să treacă în spatele pa­ravanelor, votând pe față în chip demonstrativ. La întrebările unora dintre ziariștii streini, ei și-au ex­plicat atitudinea, răspunzând ca „nu treb­ue să se aifl secret pentru nimeni că poporul muncitor al Ce­hoslovaciei este strâns unit în ju­rul Frontului Național și hotarît să ducă mai departe cu dârzenie lup­­ta­ sa pentru pace, pentru întărirea democrației sale populare, împotri­va imperialismului și a ațâțători­lor la razboiu“. Femei, bărbați, tineri și bătrâni, ofițeri, soldați, preoți s'au perin­dat într'o ordine desăvârșită în fa­ța urnelor. Ordinea desăvârșită îm­preună cu libertatea cea mai de piită au constituit dealtminteri ca­­racteristicele acestor alegeri. Și dacă punctualitatea și sobrietatea în manifestări sunt caracteristice poporului acestuia muncitor și ferm, apoi este pentru prima dată în istoria politică a țarii când, în zi de alegeri, agenții polițienești au lipsit cu totul din decorul centre­lor de vot: liniștea a fost asigura­tă în toată țara exclusiv de către comisia centrală și tot ei îi revine meritul că în întreaga Cehoslova­cie nu s’a înregistrat nici un sin­gur incident. Vorbeam mai sus de sobrietatea po­porului cehoslovac. Este cu atât mai semnificativă pentru oamenii aceștia puțin expansivi, bucuria pe care sa ară­tat-o cu pr­­ejul alegerilor. Praga era toată tn sărbătoare: încă de Sâmbătă seară, feeria miilor de lumini, deosebita an mafie a străzilor, echipele de munci­tori ți cele de studenți, care de la plat­forma camioanelor transformate in po­­dium-uri ad hoc, executau scenete repre­zentând plastic însemnătatea akgee­lor, toate exprmau o bucurie în sfârșit li­beră să fie și să se exprime. Daca pentru ziariștii din țările demo­crației noi și pentru corespondenții ga­zetelor progresiste din apus, alegerile acestea au fost un prilej de frățească și manifesta mulțumire, foarte mulți dintre colegii­lor americani și din țările satelite Statelor Unite se arătau mai degrabă nesatisfăcuți. Doritori ea găsească un cât de m­­ic pretext pentru comentarii dubioase, puneau în centrele de noi întrebări în do­peri, provonitoa­­re. Au obținut răspunsuri ironice, foarte mulți dintre alegători le-au răspuns că "­regretă” de a nu le putea oferi specta­colul cu care fără îndoială s-au obișnuit in Italia. Alții dintre acești corespondenți, au preferat să oprească mașinile, inter-­­vievând pe ocupanții lor; a­u obținut doi pi­ ale guvernului Gottwald, ale activi­tății pe care a desfășurat-o (dela rema­n* w* eafd­jwiohfl au tresat ț) au­­ fost puse în aplicare peste o sută de trei), manifestări de încredere in viitorul pe care regimul îi asigură țării. Car­etarii au fost dealtminteri o­beciul unor atenții speciale. Nu numai eu au avut pos­­ilitatea de a­­ irita oricare centru de vot, punindu­-i-se la dispoziție mijloace d­e tramport si translatori dar (Con­t­ravara pi.’pag. 8-«)"' NOUI AMĂNUNT! [U PRIVIRI LA] Tramvaiul și patru cu trei uși motoare . Recent­ am publicat știrea că un grup de 2 ingineri de la S. T. B. au întocmit planul unui nou tip de tramvai, cu­ trei uși și patru mo­toare, dând totodată și unele date. Astăzi revenim cu o serie de noi a­­mănunte. Duminică s’a inaugurat în stil Romană 8, expoziția „Agîr", unde, printre altele, se află și macheta noului tip de tramvai, pe care o re­producem. Tramvaiul, sare va fi pus în cir­culație la 1 Octombrie a­ ce va a­­vea o lungime totală de 14,860 m., (Crimitassare la p&3­8-a) Mad»*# m od« treaarait mm DIN INIȚIATIVA A PAR­TIDULUI ORGANIZATIEI MUNCITORESC CAPITALII ROMÂN O MARE ACȚIUNE PENTRU RIDICAREA SANITARĂ A SATELOR ECHIPE FORMAU DIN PROFESORI UNIVERSITARI ȘI MEDICI SPECIALIȘTI, IN MIJLOCUL ȚARANILOR/TRIMITEREA COPIILOR­­­­»ILI $1 A BOLNAVILOR IN COLONIE S In condițiile de munca pe care i­ j aveau țin trecut, medici« dela site MMH pote fi ® »»« «S­acerftate efstí« I SPITALE » Pentru a imeliora această si­­­­tuație, Organizația * Capitalei a GI GL . Astfel s’a explicat mortalitatea imfarfaită­ foarte ridicată la sate , precum și procentul majeet «­ «ai quar te sum "«N^dbb­B ■»15^ C­U­R­S­I­E POPULARĂ PE DUNĂRE Ooaul de Turism, in ca­ bilul programului ce și-a propus sa­­ retlizeze, organizează pentru Du­minică 5 Iunie a. c­. o excursie populară muncitorească la OHe­nit. Transportul se face cu autoca­­mb­affie amenajate special cu bănci și prelata și cu vaporul pe Du­nara. Gestul participării este de 300 lei de persoană. Fiecare excursionist iși va aduce hrană rscă. înscrierile se fac colectiv, pe in­stituții, fabrici și Întreprinderi, până Vineri, 4 Iunie a. c., orele 13, la Biroul de Informatiuni ONT, din calea Victoriei 88 (Piața Republi­cii), totjeonde 8.30-13 și 1630-19­3 ®. La Totrt face și Înscrieri Sndlin, totala numai pentru salariații de la micile Întreprinderi sau fabrici. itiimuiLmmiiiiiiiiiimitiimiiiiniimiiiiiuuifi VARTEJU JOACHIM ROTII VArteju este un sat nu departe ăn București, pe apa Ciorogârlei, ce-și cântă veșnicia prin Lutte» $i sălcii și mim*. C»­că numele i se trage 'de la o furtună grozavă care s'a rotit și sta spart aicea­ nu 'de la­­ vechea caznă la care supuneau boerii ps țăranii îndărătnici, Ti legau pe creștin de un copac gros,, și pe sub nodul funiei de la spate petreceau un lemn pe care o su­ceau, ii suceau, până ca începeau a prini coastele celui legat. Asta ii chema tot vârtej. Sâmbăta trecută, ce-mi veni ? Ia­să «noi văd o dată satul unde am dăscălit acum patruzeci și patru de ani, când eram un bă&țanint de abia-mi­mijeau cele dintâi tu­fei*. Dimineața era răcoroasă. Ce­rul sta acoperit de niște nori sub firi ca harangicul. Drumul de țară din șoseaua cea mare până *n sat, are pro parte și pe alta, trotoare netede de lut, line ca o prispă, toate au izmă și mușețel. De la un loc, cârmesc la stânga pe o po­teca, către lunca reavănă, a Cioro­gârlei, și iată că din urmă mtai junge un drumeț trecut de ani, încărunții deabinelm, cu d dăsagă la spinare. T­e dăm în­ vorbă. A fost­ școlar~ur­mén acum pai flip și petru de ani... Iși mai aduce a­minte, măcar că de atunci, n'am mai călcat ție aici. Zice­ cu fața Ia­,­­continu­atra un pag- Amm Centenarul anului revolu­ționar 1848 nu poate fi sărbă­torit pe măsura însemnătății sale fără a cunoaște în amă­nunțime adevărul istoric asu­pra­­ evenimentelor anului re­voluționar, fără a cunoaște datele secularei lupte pentru înfăptuirea principiilor acestei ridicări a poporului nostru. In acest scop „România Liberă“ a publicat o suită de foiletoa­ne care au stârnit un viu in­teres în rândurile largului no­stru public cetitor. In două ul­­time foiletoane se analizează modul în care lupta de un veac a poporului roman a pu­tut fi încununată cu succes, în condiții­ noul ale Republicii Populare Române. Iim­­por­tante masări pent­r­u asigur­are­a curățeniei in Capitală AI! ÎNTRĂ IN VIGOARE ORDONANȚA HHM&RÍN MUNICIPIULUI BUCUREȘTI începând­­ de astăzi întră în vi­­tează problema salubrității publice .cetățenii sünnt obligați sa spoi ala goare o ordonanță a Primăriei j pe­ întreg cuprinsul Municipiului. s clădirile, să dărâme constricține CapitaleL prin care se reglemen­t in baza acestei ordonanțe, toți “ (frontfecare la pa<a 3-a) eM^'wjgug IwrnjjiireuMji ;i).g4^MMy«i»agwe»MW»Jji him—i IA COMEMORAU LA A 18 ANI DE LA NAȘTEREA LUI M. BALCESCU PRIMUL CĂMIN DE ODIHNĂ AL SCRIITORILOR ÎN A FOST DESCHIS­Ă D­uminica 30 Mai a. o. a avut loc în comuna Bălcești jud. Argeș inagurarea pri­mului cămin de odihna și creație a­ scriitorilor și ziariștilor, instalat în casa­ natală a celui ce a fost ma­rele luptător al Revoluției dela 1848 CASA NATALĂ A LUI NICOLAI BĂLCESCU MIHAIL COSMA în țara românească — Nicolae Băl­­­cescu­ dela­­ cirul, naștere s’au îm-* plinit astă/­ 128 ani. Solemnitatea a‘a desfășurat în prezența d-nor. P. Constantînescu-» înșî și Mihail Sadoveanu, vicepre­­­ședinți ai Prezidiului Marei Adu­­­nări Naționale, Ștefan Voitec, vi­­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Octav Livezeanu, Ministrul Artelor și informațiilor, Nicolae Moraru și Mihail Florescu secre­tari Generali ai Ministerului Arte­lor și Informațiilor, L. Răutu Mem­bru în C. C. al P. M. R. I. P. S, E­­piscopul Iosif al Argeșului, Zaharia Stancu, Președinte a­ Soc. Scriito­rilor din România, Deputatul m­i­­hail Roller, Constantin Doncea, Prim ajutor de Primar General al Capitalei, Marcel Breslașu, M. Nou vicov din partea I­. S. A. S. Z. pre­­cum și nu­meroși scriitori și ziariști. O masă impresionantă de săteni sosiți din comunele învecinate, au manifestat călduros în tot timpul festivității. * ■Da fupraapa­rut cea ® op*

Next