România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)
1948-07-01 / nr. 1182
6 REGIZORI SOViETICI AU PRIMIT TILUL DE ARTIST A POPORULUI U.R.S.S. Printr’un decret al Prezidimului Sovietului Suprem al URSS s’a acordat titlul de artist al poporului URSS pentu realizări excepționale în domeniul artei următorilor incrișori de cinematograf: G. V. Alexandrov, S. D. Vasilev, V. I. Pudovkin, I. Apíriev, M. E. Ciaureli, F. M. Eimler, conducător artistic al studo-ului cinematografic din Tilisi. EXCUSSIEi POPULARĂ LA CURTEA DE ARGES ȘI CUMPĂNA Oficiul National de Turism continuând executarea excursia, oilor pentru popularizarea turismului. organizează in ziua de Dntaiască 1 Iulie ac., o excursie populară muncitorească la Curtea de Argeș și Cumpăn. ftk.exan din București. Duminică la orele 6 elimini ața precis și înapoierea seara în jurul orei 21. Costul participării va fi de 300 lei de persoană. Fiecare își va lua hrană rece pentru o zi. Inscririle se fac la Biroul de Informeți ONT, din calea Vietoreiâ8 (Piața Reublicii). COUNICAT ASUPRA CONSFĂTUIRII BIROULUI INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE In a doua jumătate a lunii iunie a avut șC in România o consfătuire a Biroului Informativ alcătuit din reprezentanții următoarelor Partide: Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar — tovarășii T. Rostov și V. Cervencov ; Partidul Muncitoresc Român — tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, V. Luca și A. Pauker; Partidul celor ce muncesc din Ungaria — tovarășii M. Rákosi, M. Farkas și E. Gero ; Partidul Muncitoresc Polonez—tovarășii I. Eterman și A. Zavadski; Partidul Comunist (bolșevic) al U.R.S.S. —tovarășii A. Jdanov, G. Malenkov și M. Ssisfov; Partidul Comunist Francez — tovarășii J. Direlos și E. Fajon ; Partidul Comunist Cehoslovac — tovarășii R. Slansky, V. Siroky, B. Geminder și G. Baresch; Partidul Comunist Italian — tovarășii P. Togliatti și P. Seechisa. Biroul Informativ a discutat fnrduenta situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și a adoptat in unanimitate o rezoluție asupra acestei chestiuni, * (in pun at a, textul REZOLUȚIEI BIROULUI INFORMATIV ASUPRA SITUAȚIEI RIN Pjiffici OUL COMUNIST DIN IUGOSLAVIA). CI REUȘESC TEHNICIENII SOVIETICI SĂ ASGURE O PRODUCȚIE OPTIMĂ D6 VORBA CU ȘEFUL CELEI MAI BUNE SECȚIUNI DE TOPIRI A OȚELULUI DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Personalul secțiilor de cuptoare producție. Principalele puncte ale pe metrul pătrat de podea acup Martit a uzinelor metalurgice din acestei întreceri sunt: Cine va da toarelor? Cine va da rebute mai Uniunea Sovietică, a desfășurat o mai mut oțel? Cine va reuși să puține? Cine va micșura mai mult mișca e de întrecere socialistă în obțină un maximum de randament (ContinuaFiTto^ng. Va) Dacă treci linia ferată, de lângă Vama Obor, pe dreapta întâlnești o clădire roșie. Fabrica ..Metalîo globus“. Cele 11 secții ale fabricii produc: caele, fermoare, lămpi de gătit, felinare de vânt, tuburi pentru paste de dinți, dopuri pentru sticle de bere, diferite bidoane de aluminium și orice fel de ambalaje metal ce. Materile prime necesare fabrcației sunt: tabla și sârma. „Tabla o primim de la „Titan, Nadrag-Calan” ar sârma de la ’’Uzinele Oțelul Roșu”, ne spune inginerul șef Ivanovici. Dar ne lovim de diferite greutăți în privința materialelor. Spre exemplu la secția caele este întrebuințată sârma trimisă de „Uzinele Oțelul Roșu”. Or, o însemnată parte din sârmă nu are forma dreptunghiulară perfectă și din această cauză, multe mașini se opresc. Până ce sunt din nou puse în funcțiune, se pierde destul tip din producție. E drept că meșterul Boroș Ion, a căutat să remedieze deficiențele sârmei, prin montarea unor dispozitive la mașinile de forjat. Aceste dispozitive au fost itroduse la 3 mașini și ele au darul de a regla sârma imperfectă. Astfel am recuperat o mare cantitate de sârmă, care înainte era inutilizabilă. Materii prime care lasă de dorit La secția de litografiat unde se produc tablele pentru ambalajele metalice este necesar uleiul de in. Fabrica a primit însă o cantitate de ulei de tutun care se usucă foarte greu și împiedica astfel realizarea zilnică a celor 6.000 de foi de tablă programate. In timp ce uleiul de in se usucă în 12 ore, celui de tutun íi trebuie 3 zile Tot în legătură cu materiile prime, se constată că alama primita deja fabrica „Laromet“ iasă de dorit. Direcția trebue însă să facă — prin Oficiul căruia aparține — intervențiile necesare, pentru ca întreprinderile care-i furnizează materialele de calitate inferioara să remedieze cât mai grabnic aceste lipsuri. Trecând prin halta mare a fabricei observă câteva mașini care stau în timp ce restul lucrează intens, c ©le 3 mașini stau din cauza lucrătorilor plecați în concediu. Deci orânduirea concediilor a fost defectuoasă, fiindcă lipsesc mai mulți oameni decât era îngăduit. Și producția suferă. Mai ales îni mașinile (Continuare în pag. ”2*1)“ IN ÎNTREPRINDERILE NAȚIONALIZATE Concediile trebue orânduite astfel ca să nu stingherească producția INOVAT» CREȘTERI DE PRODUCȚIE LA «METALLOGLOBUS» din inițiativa Partidului Muncitoresc Român, sectorul spitale .București, s’au organizat în fiecare Duminică echipe sanitare care se deplasează la sala pentru a da consultații gratuite țăranilor și a împărți medicamente. Astfel s Duminică 27 Iunie au plecat l Jud. Ilfov peste 60 echisamfitare, alcătuite din medici,feti, surori și îndrumători sai. Activitatea echipelor coBimele Județului Ilfov, e cela mai frecvente, pelagramia și taberculoza, se ridică la procent nebanuit care imobiliză deja muncă un mare număr ârani Astfel numai în campia sa iiia Rurală au fost înregistrate aturi de pelagră din 65 de parasat consultați Duminică, ceia ce înseamnă 65% din numărul bolsia jvilor prezentați la consult. Tot în Oltenița Rurală sunt 5 cazuri de tuberculoză înaintată, cazuri constate la consultații. Deasemenni în comuna Darvari au fost găsiți 2 © bolnavi de pelagră și peste 40 bolnavi de malarie, dintr’un total de ISO de oameni prezenți la consultații. Tuturor bolnavilor li s’au împărțit medicamente gratuite, iar acolo unde a fost cazul, s’a procedat imediat la internarea lor în spital. O mentalitate care irsbuc să dispară in afară de consultațiile făcute individual, fiecare echipă sanitară a vizitat în cea mai mare parte casele locuitorilor, dând sfaturilo necesare pentru o cât mai desavâr șttă curățenie a gospodăriilor și lă 1murind țăranii asupra necesitații sanitare - - ‘1 .Se observă însă că, mai există Ș ș azi, datorită în mare parte regi‘murilor trecute, care tratau jS.nS.tat Continuare în pag. 2-a)"TM BN CAMPANIA SANITARĂ DIN JUD. ILFOV CONSULTAȚII ȘI MEDICAMENTE PENTRU LOCUITORII SATELOR RODELI UNEI INITIATIVE A PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN.-Dl VORBĂ CU PLUGARII m SPUi NAȚA VÂLZA^g ȘI DISPUI ROLUL SINDICATELOR AGRICOLE DESPRE UNII DASCALI de IOACHIM BOTEZ S’a dat, zilele acestea, de către Ministerul învățământului, o sumă de pedepse, unele mai aspre, altele mai blânde, unui lung șir de dascăli și dăscălițe de țară care nu-și împlineau datoria pe catedră și în lume. Așa de pildă, d. Marius din cutare sat din Vlașca, folosea mijloace antipedagogice și barbare pentru îndrumarea sufletească a școlarilor săi.D. Ilie din acelaș județ a fost dovedit de incapacitate totală și lipsă de pregătire in meseria de dascăl. D. Grigore lipsea sistematic de la școală. D. Ion avea năravuri ce nu se potriveau cu obrazul său de învățător. D-na Florica nu-și dădea de fel osteneala de a îngriji de clasa sa, așa cum o femee harnică se poartă cu o răsadniță de flori. D. Anton care era chiar subinspector peste școli, a fost găsit vinovat de nepricepere profesională și anume abateri. D-na Dolînă... • JStraft /Mp jMMI V-J»-J Și tot astfel șirul celor pedepsiți cu izgonirea de la catedră, cu suspendarea cu gloaba din simbrie, cu mustrare, se lungește. . .iată, în sfîrșit, că nu mai merge ca înainte vreme când uftele mai multe ori greșeli încarnate, nepricepere în meserie, sălbătăcie în purtări, se acopereau cu mușamaua unei vechi toleranțe. Se făcea, aim spune o vorbă, aguridă miere. Cine se gândea să dojenească cu tot dinadinsul pe cei care necinsteau scutul de argint luminos al Minervei?.. Cine-i da în vileag la gazetă, ca să-i știe toată lumea ?.. Odată, așa ca un musafir, ducăndu-mă cu un mare dregător al școlilor, la o școală de țară, și am aflat ? Copiii stăteau închiși în clasă sub paza unui vlăjgan înarmat cu un retevenu, învățătorul care era și director, plecase la oraș fără înlocuitor, fără cerere de înt nari sunt scutite de taxe, dvoire. Intrând în cancelarie, intr’un ungher prăfuit, dregătorul cel mare a dat cu piciorul întrț o movilă de hârțoage, s’a aplecat, a ridicat o zdreanță de hârtie căptușită cu pânză, și a constatat cu indignare că era o hartă. A lepădat-o cu silă. S’a supărat. A rostit chiar câteva vorbe aspre față de cucoana învățătorului absent, care avea altă clasă și deci nu putea vedea și de cea a soțului său, așa cum nu poți îngriji de două octle cu urzici care dau în foc. „S’a dus pe copcă!” zisei către dregătorul cel mare ieșind pe poarta școlii spre mașina luxoasă ce ne adăsta în șosea. Dar el dădu din umeri și răspunse plictisit din vârful buzelor: „Ce să le faci?!” Și nu le-a făcut nimic. BĂILE 1 TRENMI BAE C.F.R. Pilă LA DISPOZIȚIA PARTICULARILOR Conform aprobării Direcției Generale CFR, băile fixe și ale trenurilor bae CFR pot fi utilizate și de către particulari și familiile de ceferiști. Pentru particulari se percepe o taxă de 30 lei individual și 20 lei pentru grupuri. .1. Familiile de ceferiști și pensip« REEDUCAREA DEȚINUTELOR DIN PENITENCIARUL VĂCĂREȘTI a DINTRE DEȚINUTELE ELIBERATE, NICI UNA N’A CĂZUT IN RECIDIVĂ Am scris despre opera de resucces de Direcțiunea Generală a ,deosebit de grăitor al măsurilor educare morală și profesională a Penitenciarelor din Ministerul A jluate în închisori de regimul noideținuților, acțiune dusă cu mult facerilor Interne. Un exemplu! (Continiaxe"^ÎQ,“pag."e-ăr LISTA NOILOR ASESORI POPULARI și încep să funcționeze cu începere de la 1 IULIE Cu începere de Joi 1 Iulie ce întră în funcțiune, pe lângă toate instanțele din țară, noii asesori populari, Ei au fost trași la sorți conform ai«#«, «» o mină de tr« i Rot, de către primii președinți ai tribunalelor din întreaga țară. Iată cine sunt asesorii popular de pe lângă instanțele de Ilfov trași la sorți de d. prim președinte al Trib. Ilfov, d. D. Apostol. Curtea București SECȚIA I-A PENALA: Titulari: D. Bădescu, N. Surpățeanu și I. Cordea: Supleant: Tr. Comșa, Mircea Mărculescu, N. Valea, I. Stănescu, D. pîncă și I. G. lonescu, ______________ "''Tcon'imnărirto pa«a'*! PRINTRE COPIII ABANDONAȚI LA INSTITUTUL DE PUERCULTURA SF. ECATERINA Alb, linear, ca o rocă cristalizată printre pomii ce o strâng ca într’un brâu, și apoi se risipesc făcând loc unei pajiști întinsă, așa apare Institutul de Puericultura ”Sf. Ecaterina“ al Ministerului Sănătății. Am vizitat institutul trecând prin toate saloanele, care constitue diferitele etape pe care le parcurg copiii ce trăesc în acest lăcaș. Odată adus în Institut, copilul trebue să facă un stagiu de carantină în care timp este examinat medical, controlat, tratat dacă este cazul. Apoi trece în saloanele de adăpost, unde este bine alimentat. Numai după ce a început să crească în greutate, să se desvolte, pentru a exista siguranța că este deplin sănătos, trece într-un salon în care rămâne până la plecare. Copiii tuberculoși și sifilitici au saloane separate. Saloanele sunt foarte practic amenajate. Pătuțuri albe stau înșirate la distanțe egale între ele. Un termometru de perete indică temi jperatura camerei. Fiecare salon își are camera de baie proprie, cu două cădițe. La capătul fiecărui pat se găsește o fișă cu diagrame care indică starea generală a copilului.w îngrijirea medicală " este făcută după indicațiile doctorilor. Institutul posedă un laborator chimic, unul de radiologie și o secție de prosectură. Copiii sunt toți vaccinați împotriva variolei și a scarlatinei. Copii și mame crolate In Institutul Sf. Ecaterina sunt două sute patrusprezece copii, care ating vârsta maximă de trei ani. Pentru fugaci problema alimentației creiază dificultăți mari, căci ei nu pot fi hrăniți numai cu produse lactate. De aceea a fost nevoie să fie primiți nu numai copiii abandonați ci și unii cu mame. Ei îndeplinesc rolul de doici, ajută la întreținerea curățeniei și la supravegherea copiilor. O problemă ce se cere rezolvată Nu totul ese însă atât de perfect cum ar părea la prina vedere. Dacă acești copii se bucură de o bună îngrijire fizică, sunt însă lipsiți de posibilitatea de desvoltare psihică. Copii sunt lipsiți de vioiciune și nu manifestă nicio dorință de joc. După relatările unei surori care mi-a dat mai multe amănunte din viața copiilor, aceasta s-ar datora în primul rând faptulu că ei nu pot ieși din Institut niciodată neavând legătură cu lumea exterioară. Deasmeni personalul care se ocupă de ei fiind în număr redus, est« Hilda Don» WrjUi