România Liberă, septembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1236-1261)

1948-09-01 / nr. 1236

' PAG. Z-B A apărut recent în edi­tura P.M.R. o broșură a d-lui Victor Russu: «Intrecer­ie socialiste în R. P. R.», broșură ce aduce o do­­cumentată analiză a felului în care trebuesc organizate în­trecerile pentru a putea co­­respunde ridicării producției și productivității industriei naționale. Prin revoluționarul act din­­ 11 iunie, înfăptuit prin lupta susținută a clasei muncitoare condusă de detașamentul ei de avantgardă Partidul Munci­toresc Român, capitaliștii au fost isgoniți din toate între­prinderile importante, ele de­venind un bun al poporului muncitor. Conștientă de în­­sem­nătatea istorică a acestui om muncitorimea a pornit nouă întreceri în producție, întreceri ce se deosebesc in total de cele duse până acum, întreprinderile intrând acum în posesia Statului, devenind un bun al poporului muncitor, capătă un caracter socialist, iar întrecerile devin întreceri socialiste. «Abea acum, spu­ne Lenin, se ivesc în pro­porții­ mari cu adevărat de massă posibilitățile de mani­festare a spiritului de între­prindere, de emulație, de ini­țiativă îndrăzneață. Fiecare fabrică din care a fost dat a­­fară capitalistul ’sau în care acesta este cel puțin ținut în frâu de un adevărat con­trol muncitoresc fiecare sat din care a fost alungat moșie­rul exploatator luând b­ine pământul, constitue acum, și deabea acum, un teren pe care omul muncii se va putea manifesta, tși va putea deschoi spinarea, va putea sta drept, se va putea simți om». Ime­diat după 23 August, sub lo­zinca lansată de Partidul Co­munist Român, și însușită de toate organizațiile de massă și cu ajutorul economic pri­mit din partea URSS munci­torimea a pornit la ridicarea noastră din haosul și mizeria războiului în care ne­a târît monarhia și regimurile isto­­rico-antonesciene In scurt timp transporturile sunt refă­cute. In Valea Jiului între­cerile cuprind toate exploa­tările, programul e depășit în trecându-se randamentul anu­­lui 1938. Aceste succese au contribuit la desvoltarea nrris­­tră economică, la consolida­rea regimului nostru de de­mocrației populară. Acum, când elementele ca­­pitaliste, în starea lor majo­ritate, au fost scoase de pe pozițiile din care manevrau industria și economia țării pen­tru întărirea poziției lor de clasă ^ împotriva proletariatu­lui, când fiecare muncitor știe că munca sa contribue la im­­bunătățirea stării întregului popor, întrecerile în producție trebuesc să devină metodă per­manentă de lucru în R.P.R. La baza primelor întreceri — după 23 August 1944 — a stat o concepție simplistă, spune d. Russu, — cantitatea Fabric» întreprinderea care în perioada stabilită va produce mai mult, va fi câș­tigătoare. Era un fel dăună­tor de a privi lucrurile căci îmboldiți de a produce cât mai mult și de a câștiga în­trecerea, muncitorii s’au mul­țumit să lucreze la repezeală cu deșeuri și rebuturi multe. Treptat ideea întrecerii și-a lărgit interesul cuprinzând toate elementele care stau la baza adevăratei întreceri. Con­dițiile în care trebue să se desfășoare întrecerea au fost temeinic analizate și formu­late: ridicarea productivității, economie de materii prime, împlinirea normelor fixate, e­­conomie de regie, economie de combustibil, reducerea de­­șeurilor, mărirea disciplinei, întrecerile socialiste contri­bue într’o largă măsură la desvoltarea interesului mun­citorului pentru economia fa­bricilor lor, pentru economia întregei țări. Întrecerile indi­­viduale sunt și ele de o în­semnată importanță pentru desvoltarea unei întreprinderi căci raționalizând complect munca, muncitorul găsește forme no­i de lucru pentru creșterea producției și produc­tivității D. Russu arată apoi că în­trecerile interne trebuesc în­curajate și susținute de Or­ganizația de Partid și sin­dicat. Sindicatelor sub îndruma­rea Organizațiilor de Par­tid le revine rolul principal în organizarea întrecerilor, căci acolo unde Organizația de Partid a înțeles însem­nătatea lor mobilizând și în­drumând pe muncitori rezul­tatele au fost din cele mai bune. Organizațiile de Partid trebue să ducă o muncă in­tensă pentru ridicarea nive­lului ideologic și cultural al masselor, îndrumătorii de partid și sindicali având un rol de cea mai mare impor­tanță, ei fiind aceia ce dina­mizează massele. Scrisă clar și documentată lucrarea d-lui Victor Russu poate fi folosită ca un în­dreptar prețios în problemele pe care le ridică astăzi între­cerile socialiste din Republi­ca noastră Populară. C. BARZAN A apărut în limbile rusă, română franceză și engleză «PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAȚIE POPULARĂ!» BUCUREȘTI - ORGAN AL BIROULUI INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE ȘI MUNCITOREȘTI cuprinde: Lupta clasei muncitoare pentru interesele ei vitale. Clica lui Tito degenerează în bandă de asasini. H. POLLITT: Din ce cauză scade nivelul de trai al mun­citorilor din Anglia. P. de GROOT: Reacțiunea olandeză în serviciul Statelor Unite. I. COLEMAN: Căile de desvoltare ale industriei în Ceho­slovacia. T. CERNOKOLEV: Politica agrară a Partidului Muncito­resc (comunist) Bulgar. J. REDING: Războiul colonial din Malaya dus de imperia­liștii englezi. P. ROSSI: Oamenii muncii din Italia apără dârz unitatea sindicală. M. MANININ: Bătălia electorală și ofensiva reacțiunii în Statele Unite. ST. VOICU: Mincinoșii din Turcia. Spicuiri din presă — Revista Presei. De vânzare la „Librăria Noastră” alea Victoriei Nr. 45 și la toate chioșcurile. Lei 12.— A FOST INAUGU­RATĂ CABANA «VÂRFUL CU DOR O­ ficiul Național de Tu­­r­sm și Asociația Tu­rismului Popular au organizat în zile­­ de Sâm­bătă și Duminică o excursie la cabana Vârful cu Dor de pe muntele Furn­ca. Acea­stă cabană­, aparținând în tre­cut grupului etnic german, nu putea­ fi vizitată decât de protipendada nemțească și de empatizanții hitleriști din așa zisa lume bună românească. Construită în condițiuni im­proprii pentru a adăposti un număr mare de excursionișt, cabana începuse în ultimii ani să intre din ce în ce mai mult in stare de paragnă datorită așezării sale Într'o poziție unde se acumula ză­pada. Intrată în 1944 în posesia ONT, cabana Vârfu­ cu Dor a fost refăcută în întregime anul acesta. In noua­­i for­mă, clădirea asigură adăpo­­stirea în condițiuni conforta­bile a circa 120 persoane, are instaații de dușuri calde și reci, lumină electrică, o ex­­celentă bucătărie care serve­ște la prețuri populare, etc. Inaugurarea cabanei a a­­vut loc prin găzduirea timp de o zi și o noapte a unui nu­meros grup de muncitori și funcționari de la uzinele 23 August, Asam și Vestitorul (Standard-telefoane), dintre care cei mai mulți nu făcu­seră până atunci nici o as­censiune. Excursia a avut loc în ex­celente condi­țiuni, nouăi alpi­­n­ști dovedi­nd din primul mo­ment că știu să prețuiască admirabilele ocazii de a cu­noaște țara și a se odihni în acelaș timp, ce li se pun la dispoziție, urmând îndrumă­rile date în acest sens de Partidul Muncitoresc Român. Deși în genera­­l ne­orga­nizată, excursia a avut totuși­­? suferit în urma ivirii câ­torva defecțiuni­, care, cu mai multă atențiune ar fi putut fi evitate. Astfel unele organe sindi­cale nu au informat exact partcipanții asupra drumului pe care-l au de parcurs, așa că oamenii au venit echipați ca pentru o plimbare obișnui­tă. Deasemeni nici Organi­zația Turismului Popular sau ONT nu au luat contact direct cu excursioniștii spre a-i preveni cum trebu­e să se îmbrace. Cu atât mai mult cu cât drumul fiind suficient de ușor, o haină de lucru, comodă, încălțăminte de stradă cu toc plat și o traistă legată în spate, ar fi supli­­nit perfect orice alt echipa­ment special. Deasemeni trebuie subli­niată lipsa de disciplină a u­­nora di­ntre excursioniști care fără a ține seama că ascen­siunea s’a făcut în timpul nopții n’au ascultat de sfatu­rile călăuzelor, s’au despărțit de grup și au pornit siguri într’o direcție necunoscută (or. In modul acesta, unii s’au rătăcit, în timp ce alții au ajuns la cabană cu întârzieri considerabile și foarte obo­siți. Este indiscutabil că pe vii­tor ONT și Asociația Turis­mul Popular vor trebui ca înainte de a porni în aseme­nea excursii muncitorești, să întreprindă câte o scurtă ședi­nță cu excursioniștii, ln care să le pună la îndemână câteva sfaturi de felul cum trebuie să se îmbrace sau să umble pe munte. Dat fiind că în trecut tu­rismul a fost practicat nu­mai de burghezie, astăzi când el este pus la dispoziția mas­selor muncitorești, se impu­ne să nu fie făcut la întâm­plare, ci potrivit regulilor in general stabi­ite. Având perspectiva turismului des­­chh­să, muncitorimea trebuie la rândul ei sa profite de ea însu­șindu-și temeinic cuno­ștințele legate de practicarea acestui sport. încadrată în marele efort de a se asigura muncitorilor exercitarea în condițiuni op­time a dreptului la odihnă, cabana Vârful cu Dor este o realizare deosebită pusă la dispoziții sindicaliștilor în condițiuni accesibile tuturor. POSTA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI IONESCU ȘTEFAN.­­ 1. Absolvenții fostului gimnaziu unic urmează să dea un examen de admitere pentru a intra în școlile medii. 2. Pentru examen pre­gătiți numai materia din clasa II-a a fostului gimnaziu unic. MAI MULȚI CITITORI­­ Citiți cu­prinsul reportajului din nu­marul de ieri al ziarului nostru, MIOARA A. — 1. Citiți răspunsul pe care l-am dat la «câțiva elevi din car­tierul Grivița». Materia care trebue stu­diată este aceea a fostei clase a V-a teoretică. 2. Pentru fizico-chimice, invă­­vățați materia prevăzută de programa analitică a clasei a V-a pentru acest o­­biect 3. Din școlile medii se poate in­tra în învățământul superior printr-un examen de admitere. STELIAN FILIP, Bălăcini — Fără trecerea examenului de bacalaureat comercial sau teoretic, nu vă pu­teți înscrie la facultate. FILIP BAN. — Urmând cursurile «nei școli medii tehnice industriale, veți putea intra în oricare ramură a învățământului superior, univer­sități, Politehnici sau institute de învățământ superior 2. Frecvența este obligatorie. 3. Situația elevi­lor pregătiți în particular nu a fost încă reglementată. UN ELEV DE LICEU CL. V. — Sunteți considerat a fi promovat clasa IV. Dealtfel, elevii fostelor clase a III-a și a IV a au același situație. 2. Ministerul învățămân­tului Public va da în curând o de­cizie, publicând localitățile unde se vor organiza școli medii tehnice. CORNELIU CALMAN — Minist­­erul învățământului Public va da în curând o decizie privind modul de organizare a învățământului su­perior Universități, Politehnici și Institute de învățământ superior. Vă sfătuim­ să urmați Institutul su­perior tehnic. 2) Liceele militare s’au desființat­­ " UN ELEV DIN CL VI-o. — Sun­teți con­siderat a fi promovat cla­sa V*a, prin urmare fia că dați examen de admitere In clasa IX-a de liceu, fie că dați examen de admitere în anul II al unei școli medii tehnice sau pedagogice. 2. Pentru examenul de admitere la d*a» XX-a, vezi Kwaft»!, fg§ s’a învățat în clasa V a a fostului liceu teoretic, următoarele materii: probe scrise in limba română și matematici, oral, limba română, is­toria, geografia, matematici și­ na­­turale, fizico-chimice și Constituția RPR. MAI MULȚI CITITORI — Dacă nu ați trecut de limita de vârstă, puteți da examenul de admitere pentru școala medie comercială. E­xemenul nu se poate amâna. L­­EGERU. — Programa analitică a examenului de admitere in­­ Fa­cultatea de Litere va fi publicată în scurt timp. Urmăriți ziarul nos­tru UN GRUP DE ELEVI. — Promo­vații clasei a V a a fostului liceu teoretic pot intra în clasa IX-a de liceu, după prealabilul examen de admitere, sau tot cu examen, în anul II al oricărei școli medii teh­nice sau pedagogice. O ELEVA NELĂMURITA. — Răs­puunsul de mai sus este valabil și pentru dv. S’A MAJORAT LIMITA DEPUCILOR LA MANDATELE TELEGRAFICE Direcțiunea Generală PTT a hotărât să majoreze valoarea maximă la man­datele telegrafice la 200.000 lei pentru mandatele destinate oficiilor reședință de județ, la 100.000 lei pentru cele de­stinate oficiilor rurale. Deasemeni, la mandatele telegrafice a­­dresate post-restant sau telegraf-restant valoarea maximă admisă a fost majo­rată la 100.000 pentru cele designate oficiilor de reședință, la 50.000 lei pen­tru cele destinate oficiilor u­mane și la 25.000 lei pentru cele destinate sticlilor plate. ROMÂNIA LI BEKA R­EBUS SĂRTURA CALULUI Plecând dela unul din colțurile tablei de șah și urmând săritura calului, veți afla una din lozincile lansate cu ocazia zilei de 1 Sep­tembrie ziua unității sindicale. VASILE IORDACHESCU-VAIOR Găsiți cifrele care să corespundă tuturor operațiilor indicate prin semnele aritmetice, w, I, e. 1 POȘTA REBUS NICU FILIPESCU-Bacău. — Din ma­­­terialul primit n’am putut reține nimic. j­nvitați conjugale (osificată, asimilaseră, t­rei părisem) și greșelile de încrucișare: raretate, tetanoșii. Un careu corect în­crucișat și definit are mai multe șanse de publicare decât a­nul în care datorită do­­­­rinței de a bate un record în ceea ce privește numărul mic de puncte negre, prezintă multe deficiențe. TH. STOICESCU-Pitești. — Cele două careuri și în special „Tema com­partimentată" vor vedea lumina tiparului Așteptări de la Dv. conform promisiuni­lor, lucruri mai interesante M POPA-Târnăveni. — Reținem mo­­noverbul. Careul este prea superficial trna­­tat.GH HUȚA-Comănești-Bacău. — Prin ciclul de probleme „Cutreerând țara*’ am înțeles tratarea unei regiuni locale din toate punctele de vedere și nu un simple joc geografic așa cum ați reușit dv. în­cercați spre exemplu un joc cu tema ju­dețul Bacău, în dimensiunile obișnuite NICK 1 BEALCU-GIURGIU.­­ După cum cred că ați remarcat din paginile «magazinului», punem accent pe deslegarea fonetică a monoverbelor Criptografia are părți întrebuințate în deslegarea altor lucrări de acelaș gen. Așteptăm totuși lucrări mai bune, așa cum ne obișnuisem într’un trecut nu prea îndepărtat. ION STROESCU-FOCȘANI. — Am­ reținut întreg materialul trimis. O notă bună pentru «Tabla de șah» și felul în­­ care prezentați problemele Veți avea în curând satisfacția de a vi vedea publicat. EDU Și MIRCEA DE LA TURDA. — Din cele șase manoverbe și criptografii cu greutate am putea întruni ceva pentru publicat. Ceea ce înseamnă că au totuși unele calități insuficiente însă pentru a fi publicate. Neglijați deci cantitativul în favoarea calitativului. I­I. I­. BALAȘ COM. IANCA JUG­I BRAILA. — Palindrom șaradă și îarăș palindrom, toate acoperite cu un strat gros de praf. Aceasta atât în ceea ce privește tema cât și sursele de inspira­­­ție. Scuturați-vă puțin — căci ușurința versificări nu vă lipsește — și nu veți avea decât de câștigat AL. M. ENE-BRAȘOV.­­ Mai în­­tâi e aceiaș recomandație în ceea ce pri­vește scrisul mai citeț. Din noul trans­port reținem reconstituirea. Celelalte nu merg. STOICA ADAM — GIARMATA TI­MIȘ. — Monoverbul și antimonover­­bul sunt „antirebusiste“ Iar careului școlar nu i se poate acorda nici măcar scuza unei corigențe. Așa că... DINESCU I. GH-PLOESTI. — De data aceasta vom alege probabil câte ceva și pentru rubrica «Rebus-Maga­zin». Totuși pentru a nu-i supăra nici pe ,i­ei mic:“ restul va apărea la pagina rezervată lor. MIHAILESCU SLATINA. - Greșe­lile de încrucișare fac careul nepublica­bil. Așteptăm totuși de la dvs. lucruri mai bune MARIN IACOB PITEȘTI. — «Cerul românesc» are destule șanse de a fi publicat. Am dori totuși să dați mai multă atenție transcrierii semnificați­­­lor uitând că noi înșine suntem rebu­­siști și putem descifra chiar un scris mai puțin citeț. NICULAE ANDRONESCU - TIMI­­ȘOARA, — Careul „Caprici estivale“ este în acest moment puțin cam tom­­natec. Așteptăm ceva mai de sezon. PAȘALI BORIS BRAILA. — Șara­da e o adunare de două sau mai mul­te cuvinte corecte, care la un loc fac un nou cuvânt corect. Șarada dvs e greșită: El + vi -­- ar + va nu face la un joc Elvira. * NOTA: Careul «Conversație» apărut în N-rul nostru de ieri aparține d-lu­i :Gh. Dinescu Ploești, \ 1 Viata new Mantadă /mm letfEnuliii mmm/ de A. LEONIDOV — IV — Este zadarnic să căutăm în cartea lui Evans vre­o analiză a politicii ex­terne a lui Bevin. Ca întotdeauna au­torul se limitează la fraze șablon și ditirambe eftine. El nici nu încearcă să-și pună întrebarea, de care ar tre­bui să se intereseze fiecare biograf al lui Bevin. Cum se explică că lea­derul partidului laburist care­ îi spune socialist, a putut să-și însușească atât de desăvârșit principiile de bază ale politicii imperia­ismului englez și să le introducă în viață sub o formă și mai agresivă decât aceea pe care au prac­­ticat-o până la el miniștrii d­e externe conservatori ai Angliei. Este însă suficient să citești cu a­­tenție unele din discursurile lui Bevin, in special cele din perioada antebelică, când nu-i negau obligațiile ministeriale, pentru ca totul să devină limpede. Chiar de la început, Bevin a fost cel mai e­­nergic și mai hotărât reprezentant al acelei școli reformiste ale readeri­or și conducătorilor aristocrației muncitorești ai Angliei, care — numai într’un cerc restrâns de inițiați, e drept. — apă­rau teoria potrivit căreia straturile su­perioare ale clasei muncitoare engleze sunt în mod vital legate de imperialis­mul englez. Aceasta teorie era prezen­tată și cercurilor largi ale mun­citorilor englezi sub afirmația că­ nivelul lor de viață, comparativ mai ridicat decât în celelalte țări capitaliste din Europa de­pinde în primul rând de existența și integritatea imperialismului colonial și că fără acest imperiu, fără menținerea forței imperialismului englez in­­ lume, muncitorimea Angliei s’ar vedea ame­nințată de o puternică scădere a condi­­țiunilor de viață până la „nivelul mij­lociu al Europei“. Astfel sistemul de a corupe aristocrația clasei muncitoare de către monopoluri în contul venitu­rilor lor coloniale — fenomen pe care l-a semnalat ln timpul său V.­­ Le­nin — și-a găsit corespondent ideologic în concepția conducătorilor laburiști. In decursul mul­tor ani în cabinetele lui Transport-Hause, pe culoarele să­ilor un­de se țineau congresele laburiste, în ședințele secrete ale fracțiunilor parla­mentare laburiste, Bevin prezenta ne­încetat această teză falsă și nefastă reprezentanților organizațiilor laburiste, pe de altă parte presa laburistă credin­cioasă lui Bevin infiltra această teză în conștiința cititorilor săi într-un­ mod ceva mai camuflat. Sub influența lui Bevin și a colaboratorilor săi mai a­­propiați doctrina unității de interese a laburismului cu imperialismul englez a devenit motorul principal al polticii ex­terne a partidului terurist și cei cari îndrăzneau să o calce erau pasibili fie grave pedepse. Urmările doctrinei lui Bevin în politica engleză Conformându-se acestei doctrine, a­­nume că aristocrația muncitorească, șe­fii trade-union-urilor și conducerea par­tidului laburist, încă cu mult înainte de venirea sa la putere, sprijinea în mod constant toate acțiunile imperiali­ste ale guvernelor conservatoare. Ea a ajutat la păstrarea asprului regim co­lonial în India și în celelalte țări sub­jugate de Anglia; ea l-a ajutat pe Chamberlaine să-și ducă politica de îm­păciuire și de înțelegere cu Hitler pe baza «diviziunei Europei în sfere de influență»; ea a susținut tendințele anti­sovietice ale conducătorilor conserva­tori care erau pe atunci la putere. Aceiași teorie conduce și astăzi po­litica externă a guvernului laburist care a adus Angl­ia la cea mai mare criză din cursul istoriei sale și a transformat-o într-o bază militară a imperialismului a­­m­erican. Această teorie este contrară intereselor vitale ale masselor muncito­rești engleze, pe spinarea căreia se face aplcarea acestei teorii. Cum s’a afirm la alianța dintre Bevin și monopoliști Este ușor de presupus că s’a ajuns în cursul unor întrevederi speciale la un «acord de principii», între gruparea lui Bevin și cercurile conducătoare ale ca­pitaliștilor din Anglia, acord care a a­­vut urmări de cea mai mare impor­tanță pentru viitorul partidului labu­rist. încă din 1928 - un an și jumătate după eșuarea grevei generale torpilată de Bevin—la insistența unui grup de con­ducători trade-union­iști a avut loc o în­tâlnire între aceștia și delegația a 24 de monopoliști englezi printre care erau conducătorii celor mai mari monopoluri în frunte cu Sir Alfred Monch, stăpâ­nul trustului «Imperial Chemical Indu­stries». La această conferință s-a hotărât să se pună capăt conflictelor dintre prin­cipalele trade-union-uri și concernele monopoliste și de a se duce în viitor o politică comună în toate problemele fundamentale. Cu toate încercările disperate ale readmului minerilor­ Cook, de a împie­deca aceste tratative, pactul între grupul lui Bevin și conducătorii din City a fost încheiat Este remarcabil faptul că anume dela această dată Be­vin n’a m­ai permis nici o grevă im­portantă în trade-union-ul său. Amintind despre aceste tratative care au avut loc în anii 1928 și 1929, E­­vans scrie: , «Așa s’a născut legătura între «trade-union-uri și patronii orgai­­nizați legătură păstrată Dana în ziua de azi și care se manifestă «printr’un schimb de păreri asupra «chestiunilor celor mai importante »la ordinea zilei, iar în perioada ce­­­lor mai ascuțite crize prin pregă­ «tirea propunerilor comune făcute «guvernului». Se înțelege că după încheerea unui asemenea acord cariera lui Ernest Be­vin a fost consfinț­ă nu numai de către aparatul trade-um­an­ist și labur­st, ci și de adevărații stăpâni ai Angliei. De fapt Bevin a ocupat locul lui Mac­Do­nald. Alianța dintre Bevin și cercurile clasei conducătoare din Anglia a con­diționat tendințele spre dreapta ale lui Bevin și popularitatea sa crescândă în cercurile conservatoare. Până la urmă această alianță a asigurat colaborarea dintre Bevin și Churchill și numirea să­ în postul de ministru al muncii cu împuterniciri quasi dictatoriale în gu­vernul de coaliție din timpul războiului și in sfârșit avansarea sa ca titular la Externe, în aplauzele lui Churchill și ale potentaților din City. Bevin n’a fost niciodată reprezentan­tul clasei muncitoare engleze. Nicioda­tă el n’a luptat pentru cauza muncito­rimii. In toată cariera sa, începând cu primii ani și până în ziua de azi el a servit interesele imperialismului en­glez, atât ca trade-union­ist în trecut cât și ca ministru de Externe astăzi. Cariera lui Bevin oglindește trăsătură cea mai caracteristică a laburismului modern: refuzul total de a duce o po­­litică de clasă a proletariatului și tre­­cerea completă în lagă­rul capitalist. Iată de ce o biografie obiectivă a «boss­ului» laburist prezintă un real interes pentru muncitorimea britanică și pentru clasa muncitoare din întreaga lume. — Sfârșit — Deschiderea regionalelor In vederea deschiderii stagiunii 1948—1949, toa­te regionalele Teatrului Poporului, sunt în plină activitate. Într’o recenta ședință ținută de consiliul de în­drumare al Teatrului Po­porului, împreună cu di­rectorii tuturor regionale­lor, s’au stabilit reperto­riile și datele pentru de­schiderea stagiunii în fie­care regională. La București, stagiu­nea va fi inaugurată o­­ficial la data de 20 Sep­tembrie când se va pre­zenta pub­lcului «Alarma» de Orlin Vasiliev. Va ur­ma «O noapte furtunoa­să” de I. L. Caragiale și piesele pentru copii „Căsuța din câmpie“ și «Ariciul și iepurele» in regia d-lui Gabriel Negru. La Sibiu va fi prezen­tată la 17 Septembrie premiera «Pe sub castanii din Praga» de C. Simo­nov, după care va urma stagiunii și Teatrului la 21 Septembrie «Bur­­ghezul gentilom» de Mo­lare, în regia d-lui Ga­briel Negru și piesa pentru copii «Casa pisi­cii» de Marșak in re­gia d-lui C. Sincu. La Turda deschiderea activității se va face la data de 16 Octombrie cu «O scrisoare pierdută» de I. L. Caragiale, urmând ca după o săptămână, la 23 Octombrie, să vadă lumina rampei «Casa pi­sicii» de Marșak, în regia d-lui Nen­o Bucevski. La Timișoara va fi prezentată la 1 Octombrie piesa sovietică «Să în­tâmpinăm tinerețea» de Evghenie Permeac, iar la 10 Octombrie «Ariciul și iepurașul» și «Că­suța din câmpie» în re­gia d-lui Emil Giosan. La Brașov, în ziua de 25 Septembrie va­­ avea repertoriile Poporului loc premiera piesei lui E. Permeac „Să întâm­pinăm tinerețea» pentru ca a doua zi, să fie pre­zentată «Casa pisicii» în regia d-lui Puiu Maxi­milian. La Bacău vor fi pre­zentate publicului «Alar­ma» și «Casa pisicii» în regia d-lui Vassile Cre­­țoiu, respectiv în ziere­rie 28 Septembrie și 3 Octombrie a. g. La Petroșani vor vedea lumina rampei la data de 8 Octombrie «O scri­soare pierdută» în regia d-lui Val Mugur și la 10 Octombrie «Alarma» în regia d-lui Frantz Auerbach. La Sf Gheorghe va da spectacole echipa ma­ghiară, care va juca «Să întâmpinăm tinerețea“, „Alarma“ și „Casa pisi­cii», în regia d-nei Mag­da Borhatti w A X A * b

Next