România Liberă, iunie 1950 (Anul 8, nr. 1770-1795)

1950-06-10 / nr. 1778

PENTRU ÎNCHEIEREA DE CONTRACTE SCRISE INTRE ÎNTREPRINDERI Trecerea principalelor mijloace de producţie In mâinile oamenilor muncii a creiat relaţii fundamental schimbate între diferitele noastre întreprinderi din sectorul socialist al economiei naţionale. In locul concurenţei, încercărilor de a se înşela reciproc, caracteristice între­prinderilor în epoca patronatului, rela­ţiile dintre întreprinderile devenite bu­nuri comune ale întregului popor se bazează pe colaborare şi ajutor reciproc tovărăşesc Efortul comun al celor ce muncesc în vederea edificării economiei noastre socialiste nu poate fi conceput fără o deplină colaborare atât între conduce­rile cât şi între­­ colectivele de muncă ale diferitelor unităţi economice. Experienţa a dovedit însă că relaţiile dintre diferite unităţi aparţinând Statu­lui poporului muncitor, nu­ pot decurge la întâmplare, că ele trebuesc cristali­zate într’o formă juridică menită să introducă claritate și precizie în legă­turile dintre întreprinderi. Forma ju­ridică trebue tocmai să întărească acea­stă colaborare tovărășească, să coordo­neze eforturile pe care fiecare întreprin­dere în parte le face. Dezvoltarea planificată a economiei noastre aduce cu sine mereu noui sar­cini în ceea ce priveşte coordonarea relaţiilor reciproce între întreprinderi. Au fost cazuri bunăoară când unele întreprinderi s’au văzut în situaţia de a nu-şi putea procura la un moment dat materialele necesare producţiei şi în­treţinerii utilajului, deoarece întreprin­derile care puteau furniza materialele respective nu putuseră prevedea din timp şi necesităţile acestor fabrici. Pentru înlăturarea greutăţilor de acest fel se cerea aplicarea unui sistem nou, care, pe baza principiilor gospodăririi chibzuite, să acorde întreprinderilor po­sibilitatea de a-şi asigura din timp executarea planurilor de producţie. Folosind şi în această privinţă bo­gata experienţă a Uniunii Sovietice, Guvernul nostru a luat încă din vara anului trecut măsuri prin care se re­glementează relaţiile dintre diferitele în­treprinderi, în vederea îndeplinirii în bune condiţiuni a Sarcinilor de produc­ţie ce le au de îndeplinit. Prin Decretul Nr. 265 din Iunie 1949 s’au introdus în mod obligatoriu contractele scrise, ca formă juridică a raporturilor dintre în­treprinderi. Prin acest decret s-a stabilit că livrarea de produse, executarea de lucrări şi prestarea de servicii de către întreprinderile şi organizaţiile econo­mice către alte întreprinderi, organizaţii economice sau instituţii de Stat, se vor face numai pe bază de contracte, sau comenzi scrise, încheiate în mod obli­gatoriu de părţi, care sunt responsabile de îndeplinirea lor. Importanţa contractelor scrise este deosebită. Ele desvoltă spiritul de răs­pundere în muncă a conducătorilor de întreprinderi. Prin determinarea modu­lui în care urmează să-şi îndeplinească obligaţiile şi prin stabilirea răspunderi­lor în cazul când obligaţiile nu sunt îndeplinite, contractele asigură unităţi­lor de producţie posibilitatea de a-şi îndeplini în cele mai bune condiţiunil sarcinile de Plan ce le revin. Aplicarea contractelor scrise a fost de aceea de un mare ajutor pentru în­treprinderi, ajutându-le să-şi îndepli­nească sarcinile ce le-au revenit în cadrul Planului de Stat. Mai sunt totuşi unele conduceri de întreprinderi care nu şi-au dat seama de importanţa contracte­lor scrise, pe care le consideră simple formalităţi. Lupta pentru lichidarea a­­cestei mentalităţi dăunătoare în bunul mers al economiei noastre este de aceea o sarcină a tuturor cadrelor noastre de conducere din economie, care trebue să vegheze şi să insiste pentru încheerea de contracte scrise. Este de aceea cu totul greşită atitudinea unor organe din De­partamentele noastre economice care iau măsuri fără a ţine seama de specificul întreprinderilor respective şi ignorând contractele încheiate între aceste între­prinderi, uitând că clauzele prevăzute în aceste contracte nu se pot modifica decât cu avizul celor două părți con­tractante. Iată un exemplu în acest sens: La 20 Aprilie, Comisia de repartizare a Com­bustibilului, a repartizat întreprinderii Moara C. David, combustibil de la De­pozitul Griviţa-Competrol, întreprinderea a ridicat combustibilul de la acest de­pozit — pe bază de contract scris — până la 30 Aprilie când Comisia de re­partizare a Combustibilului a modificat repartiţia în sensul că restul de com­bustibil să fie ridicat de la un alt de­pozit al unei alte societăţi. Dar acest depozit nu a avut combustibil special de la 2 până la 22 Alai, timp în care întreprinderea C. T. David a trebuit să folosească motorina, plătind-o mai scump. Se pune întrebarea dacă tova­răşii de la Comisia de repartiţie a Com­bustibilului s-au gândit că modificând repartiţia la un depozit ce nu avea com­bustibil, îngreunează buna funcţionare a întreprinderii şi că au forţat-o să-şi urce preţul de cost al produselor. în acelaş timp, tovarăşii care au luat o asemenea măsură fără a ţine seama de contractul existent între cele două întreprinderi nu au întărit, ci au slăbit ideia rostului contractelor scrise. Greutăţi în încheierea contractelor provoacă deasemeni unele Direcţii Cen­trale care întârzie în mod neper­mis cu repartizarea materialelor. La uzina ,,21 Decembrie"­ de pildă, repartizarea ma­terialelor pe trimestrul II de către Di­recţia Centrală a Metalurgiei Prelucră­toare s’a făcut abea la 15 Aprilie. Este dela sine înţeles că în astfel de condiţiuni încheierea contractelor cu întreprinde­rile furnizoare întâmpină o serie întrea­gă de dificultăţi. Aceste dificultăţi, provocate din vina organelor centrale, se adaugă cazu­rilor destul de frecvente de desconside­rare a importanţei contractelor scrise din partea întreprinderilor. Unele uni­tăţi, cum ar fi de pildă unitatea Griviţa a „Competrolului“ livrează produsele comandate, încheind contractul ulterior. Prin acest sistem de a se încheia con­tracte cu caracter retroactiv, operaţiu­nea devine o simplă formalitate şi nuu mai prezintă niciun fel de importanţă. Mai există deasemeni cazuri, cum ar fi de pildă cel al fabricei de ulei vege­tal „Filimon Sârbu" în care contractele conţin clauze neprecise cum ar fi de exemplu „livrarea pe măsura posibili­tăţii“. Şi acest fel de contracte care oglindesc fuga de răspundere a părţii contractante, nu pot avea nici un fel de folos practic. Iată de ce este necesar să se întărea­scă în toate ramurile vieţii noastre eco­nomice disciplina contractuală, înche­ierea la timp a contractelor, precizia clauzelor privitoare la recepţia mărfuri­lor, la calitate, sortimente, etc., respec­tarea întocmai a acestor clauze sunt condiţiuni care contribue într-o măsură hotărîtoare la îndeplinirea sarcinilor de Plan. „Sistemul raporturilor contractuale constitue cel mai bun mijloc pentru îm­binarea planului economic cu principiile gospodăriei chibzuite şi de aceea trebue acordată acestei probleme o atenţie spe­cială de către toate organizaţiile eco­nomice“. Aceste cuvinte ale tov. V. M. Molooov oglindesc în mod strălucit rolul impor­tant a! contractelor economice în buna gospodărire a întreprinderilor. Nu poa­te fi vorba de gospodărire chibzuită ,a­­colo unde aprovizionarea şi livrările simt lăsate la întâmplare, după­ cum nu poate fi vorba în aceste condiţiuni, nici de îndeplinirea cu succes a sarcini­lor de Plan. Iată un adevăr care trebue să intre în preocuparea fiecărui director de între­prindere, care trebue să vadă în con­tracte un ajutor însemnat ce i se dă pentru a putea conduce cât mai^organi­­zat unitatea de muncă respectivă, _ spre înflorire și desvoltare. Iar Arbitrajul de Stat trebue cu mult mai multă energie să intervină pentru a contribui la lupta pentru încheierea și respectarea^ con­tractelor scrise între întreprinderi. A FOST ÎNFIINŢAT COMITETUL CINEMATOGRAFIEI Având în vedere importanţa produc­­ei­ei difuzării filmului pentru munca educare şi ridicare a nivelului cur­­rat al poporului muncitor şi necesi­tea unei largi desvoltări a activităţii aematografice şi pentru asigurarea­nei politici juste în domeniul organi­­cii, conducerii, exploatării şi desvoi­­rii reţelei cinematografice, Prezidiul arii Adunări Naţionale a emis un revet pentru înfiinţarea Comitetului nematografiei de pe lângă Consiliul Miniştri. Comitetul Cinematografiei va fi com­­is de un preşedinte, ajutat de doi pa­­i la trei vicepreşedinţi şi de patru mă la şase membri. Comitetul Cinematografiei realizează clitica Guvernului în domeniul pro­­fcţiei de filme, în domeniul construi­­i şi conducerii studiourilor cinemato­­■afice, în domeniul organizării, con­­icerii, exploatării şi desvoltării reţelei nematografice, în domeniul difuzării, aportului şi exportului de filme; exer­­tă controlul de Stat asupra activităţii streprinderilor de sub conducerea şi­ndrumarea sa; îndrumează, planifică coordonează activitatea întreprinde­­lor de sub conducerea şi îndrumarea­­, în cadrul Planului de Stat; îndru­­mează şi exercită controlul de Stat a­­spra tuturor unităţilor cinematografi­e, fixe sau mobile, precum şi asupra itregii activităţi cinematografice a or­­anizaţiilor de massă, instituţiilor şi in­­reprinderilor; organizează învăţămân­­ul de calificare profesională, precum şi învăţământul mediu şi superior pri­vind sectorul cinematografic; execută lucrări de cercetări ştiinţifice în dome­niul cinematografiei; execută controlul asupra calităţii producţiei de filme, din punct de vedere al conţinutului şi al formei, organizează introducerea tehni­ce­ noui în activitatea cinematografică. Prin acest Decret este desfiinţat Ser­viciul Cinematografic din Ministerul Artelor, iar Societatea de Stat „Rom­film“ şi Societatea „Sovromfilm“­­ trec sub îndrumarea şi controlul Comitetu­lui Cinematografiei. Decretul mai prevede că în termen de 30 de zile de la publicarea sa, toate cinematografele trec sub conducerea Comitetului Cinematografiei cu excep­ţia cinematografelor sindicale, cinema­tografelor căminelor culturale şi cara­vanelor cinematografice. Printr’o hotărîre a Consiliului de Miniştri, tov. Niculae Bellu a fost numit Preşedintele Comitetului Ci­nematografiei de pe lângă Consi­liul de Miniştri; ca vice-preşedinţi ai Comitetului au fost numiţi to­varăşii Pavel Constantinescu, Vic­tor Iliu şi Dinu Negreanu. Membri ai Comitetului Cinema­tografiei au fost numiţi tovarăşii Elisabeta Luca, Vasile Ungureanu, Alexandru Moldoveanu, Edgar E­­lian şi Silvia Armaşu. (Agerpres) ANUL VIII Nr. 1778 P. 4 PAGINI 4 III Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. 108.828, 16 Septembrie T9411 ] REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Constantin Miile 5-7-9 Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.35 Cont. Cec Poștal Nr. 7796 — ABONAMENTE: încep la 1 şi 15 ale lunii IL. 1 lună lei 120 * SALARIAŢI ŞI STUDENŢI * REDACTOR RESPONSABIL 1 an lei 1400 1 lună lei 100— NICULAE BELLU SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 . Sâmbătă 16 Iunie 1950 Pentru o recoltă îmbelşugată a început secerişul orzului CRAIOVA (prin telefon de la re­dactorul n­ostru).­­ In dimineaţa zilei de 6 iunie muncitorii şi teh­nicienii de la Gospodăria Agricolă de Stat „Afumaţi”-Dolj au început să secere cele 130 ha. însămânţate cu orz de toamnă. Până în seară, ei au secerat 10 ha., recolta fiind foarte bună da­torită însămânţării ei după me­toda agro-tehnică sovietică „în cruce”. înălţimea orzului este de 1,30 m., iar spicul numără între 80-100 boabe. Muncitorii şi tehnicienii Gospodăriei şi-au luat angajamen­tul ca până în seara zilei de 12 iunie să termine cu seceratul or­zului. Echipe muncitoreşti pentru repararea uneltelor In întreprinderile craiovene s-au organizat echipe de reparat unelte care au plecat în judeţ. Cu ateliere mobile instalate pe maşini, având cantităţi suficiente de material şi piese, trei echipe formate din muncitori fruntaşi de­coraţi şi evidenţiaţi în producţie, de la fabricile metalurgice „Desro­­birea”, „Lupta” şi „Electroputere”, au plecat în plăşile rămase în urmă pentru a repara şi pune la punct maşinile şi uneltele agricole nece­sare campaniei de recoltare, astfel ca şi în aceste plăşi să se termine reparatul uneltelor. Virgil Vasilescu In judeţul Dorohoi trebue intensificată munca pentru pregătirea campaniei de recoltare DOROHOI (prin telefon de la redactorul nos­tru).­­ Campania strângerii recoltei este una din sarcinile cele mai importante care se pun în faţa ţărănimii muncitoare. Răspunzând chemării Partidului ţăranii munci­tori din jud. Dorohoi au muncit pe ogoare la în­grijirea culturilor privind până în prezent 99,94 la sută şi prăşind 79,90 la sută din prevederile Planu­lui. In comunele Borzeşti şi Vlăsineşti a început a 2-a praşilă la floarea soarelui. Dacă ţărănimea muncitoare a lucrat cu deosebit avânt, nu acelaş lucru se poate spune despre Comi­tetul Provizoriu judeţean care trebue să treacă de­­indată, cu hotărîre la îndeplinirea planului ce şi l-a întocmit, deoarece în sectorul agricol particular re­paraţia maşinilor şi uneltelor a rămas mult în urmă. Astfel din 118 batoze numai 48 au fost repa­rate până acum. Din 47 motoare numai 27 au fost reparate, iar din 46 tractoare sunt gata pentru tre­­ieri, numai 27 tractoare. Comitetele Provizorii co­munale trebue să-şi ascută vigilenţa faţă de sabo­tajul chiaburilor. Trebue să se combată intenţia criminală a unor chiaburi ca Olaru din Hudeşti şi Nichilciuc din Borzeşti, care până în prezent nu şi-au reparat batozele, deşi figurează în registrele Comitetului Provizoriu ca reparate. Deasemenea Comitetul Provizoriu din Cracalia trebue să ia o atitudine hotărîtă faţă de chiaburii care încearcă să saboteze campania de recoltări, nu aşa cum a procedat cu chiaburul Moraru Constan­tin pe care l-a crezut pe cuvânt că are tractoarele reparate, deşi ele nu erau încă reparate. Deasemenea gospodăriile agricole de Stat trebue să-şi revizuiască cu mai multă iuţeală uneltele pen­tru a fi pregătite temeinic şi din vreme în vederea campaniei. Cooperativele trebue să fie aprovizionate cu cât mai multe seceri şi trebue să fie deschise toată ziua, nu aşa cum se întâmplă la Lozna şi Dersca unde sunt închise tocmai în orele când ţăranii muncitori vin să se aprovizioneze cu unelte in vederea campaniei. Mergând pe această cale, controlând efectiv munca Comitetelor Provizorii comunale şi având permanent îndrumarea organizaţiilor de Partid, Comitetul Provizoriu judeţean va merge cu succes pe calea transformării bătăliei recoltării într’o vic­torie a ţăranilor muncitori din judeţul Dorohoi. L. Ropot Vom îndeplini cu cinste sarcinile trasate de Partidul şi Guvernul nostru Angajamentul ceferiştilor de la Atelierele C. F. R. Nicolina-Iaşi Hotărîrea privind pregătirea şi exe­cutarea la timp a strângerii recoltei şi executării planului de colectări pe anul 1950, trasează sarcini deosebit de importante şi atelierelor C.F.R. Ele trebue să execute la timp şi în cele mai bune condiţiuni reparaţiile între­gului parc de vagoane necesare trans­portului de cereale. Hotărîrea prevede deasemeni­ că ate­lierele C.F.R. în afara programului de reperaţii de­ vagoane, trebue să mai repare şi un număr de maşini şi unel­te agricole, necesare recoltării şi strân­gerii cerealelor. Potrivit acestor sarcini muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la atelierele C.F.R. Nicolina în cadrul unui meeting fulger, şi-au luat anga­jamente concrete, de a organiza şi mai temeinic întrecerile socialiste, de a reduce complect timpii morţi, şi de a îndeplini cu cinste sarcinile pe care Partidul şi Guvernul nostru le-au în­credinţat în campania de recoltare şi colectare. Colectivul secţiei a 2-a vagonaj, or­ganizând întreceri socialiste, a reuşit ca până la 5 iunie să repare complet 86 vagoane pe care au pus inscripţia : „Bun pentru transportarea cerealelor’... Muncitorii de la atelierele C.F.R. Ni­colina Iaşi continuă cu însufleţire munca, hotărîţi să dea cât mai multe vagoane pentru transportarea cereale­lor. GH. PUŞCAŞU coresp. voluntar Ţăranii muncitori din corn. Budeşti-Ilfov se aprovizionează — de la cooperativa din satul ,lor — cu uneltele de care au nevoie în campania agricolă de vară care va începe în curând. (Fotografie: E. IAROVICI) in Comitetele de sprijin depun o rodnică activitate cinstea Congresului U.F.D.R. F­iecare sector U.F.D.R., are un cen­tru de Comitete de sprijin for­mat din subunităţi repartizate pe lângă unităţile social-sanitare din sec­torul respectiv. In preajma Congresului U.F.D.R., comitetele de sprijin şi-au intensificat activitatea atât în ceea ce priveşte ac­ţiunile pe teren — spital, cămin, case de naştere, etc. — cât şi în munca de atragere de noi membre în aceste co­mitete. Această muncă voluntară dusă de femeile din Comitetul de sprijin este cu atât mai plină de semnificaţie, cu cât majoritatea lor sunt în câmpul muncii. La Spitalul de Stat nr. 18 (spitalul de urgenţă) cele 17 tovarăşe care ac­tivează în Comitet, duc o rodnică mun­că de ajutorare a personalului auxiliar sanitar şi de îndrumare printre bolna­vi. In cinstea Congresului ele au mo­bilizat în această activitate întră 3 to­varăşe noi, care s’au dovedit a fi de­asemeni destoinice şi cu multă tragere de inimă. Zilnic, câte 2—3 tovarăşe, dau ajutor la bucătărie, asistă la împărţirea mese­lor, servesc masa, citesc ziare bolnavi­lor sau le scriu scrisori pentru cei de c­oasă, iar unele dintre cele mai price­pute fac şi pansamente. Tovarăşa Oteteleşanu Maricela, şefa asistenţei sociale a Spitalului, aprecia munca Comitetului de sprijin U.F.D.R., ca fiind egală cu munca prestată efec­tiv, săptămânal, de 6—7 surori sala­riate. — «Aseară de pildă, una din tova­răşele noi intrate în Comitet, tovarăşa Olarian, a făcut de gardă, deşi venise de la ora 3 în continuare», — spune dânsa. In ziua de 6 Iunie sunt de serviciu tov. Ana Radovici, Elena Sandu şi Zei­­des Elena. Tovarăşa Zeides Elena este repartizată pe lângă biroul Asistenţei ca ajutoare. Tov. Ana Radovici este la etajul I şi Elena Sandu la al 11-lea. Ana Radovici deşi cea mai vârstnică dintre toate, prestează muncă efectivă 4 zile pe săptămână, ca şi tov. Chiri­­cuţă, de altfel. Şi la Spitalul de Stat Nr. 1-Ortope­die, există un Comitet de sprijin, ceva mai restrâns însă, sub responsabilitatea tov. Ch­ei. Bolnavii sunt mulţumiţi de ajutorul ce li se dă. In privinţa aceasta, cadtul Comitetului de sprijin in care se no­tează prezenţele şi diversele observaţii, are scris în ziua de 5 iunie cuvinte de mulţumire ale bolnavului Marin Gheorghe care a plecat în acea zi la sanatoriul spitalului din Herculane. Activitate frumoasă, duc tovarăşele Cicei şi Lupaşcu Senia, una lucrează la chirurgie şi cealaltă la radiologie, prezenţa lor fiind de mare folos. La Spitalul Brăncovenesc este un Comitet de sprijin mai numeros (37 tovarăşe), astfel, putăndu-se acoperi prin prezenţa unui număr de 4­5 ac­tiviste zilnic, nevoile diverselor pavi­lioane. In ziua de 6 iunie, dimineaţa, au fost prezente 5 tovarăşe care şi-au re­partizat munca in aşa fel, încât să­ poată da repede ajutor acolo, unde e mai multă nevoie. Activistele din Comitetul de sprijin al Spitalului Brăncovenesc sprijină într’o foarte largă măsură efortul a­­nalfabetelor, aflate în spital, de a în­văţa carte. ★ Fie că lu­crează la Spitalul de ur­genţă, la Ortopedie sau Brăncovenesc, fie că lucrează într’un cămin de­ zi sau centru de reeducare, activistele U.F.D.R. dovedesc conştiinciozitate şi dragoste în munca lor. Congresul U.F.D.R., găseşte pe aceste activiste din Comitetele de sprijin, con­tribuind cu însufleţire la lupta pentru construirea unei lumi noi, la lupta pentru apărarea păcii. , Rădica Dumitriu­­ şi Gabriela Bucur 1 Comitetelor de luptă pentru pace, prin grija deosebită pentru buna funcţio­nare a dispensarelor, căminelor de zi, creşelor Gospodine, prin participarea activă la acţiunile şi terenurilor de joc, contribuiţi la făurirea unui viitor fericit copiilor noştri. Femeile muncitoare din Capitală cer anularea trimiterii în judecată a Eugeniei Cotton Spre a protesta împotriva măsurii te­roriste a guvernului francez, care a tri­mis în judecată pe Eugenie Cotton, pre­ședinta F. D. I. F., pentru vina de a fi o dârză luptătoare pentru pace, femei­le muncitoare dela „Industria Bumba­cului A” s’au întrunit într’un meeting, .Tot după amiază. A luat cuvântul, cu acest prilej, tov. Sanda Râpeanu, responsabila Organiza­ţiei UFDR din întreprindere. Tot toi după amiază a avut loc o ma­re adunare a muncitoarelor dela Grivi­ţa Roşie, care au protestat, deasemeni, împotriva actului arbitrar al guvernu­lui francez. Tov. Ana Rotaru, luând cuvântul, a arătat că darea în judecată a vajnicei luptătoare pentru pace, Eugenie Cotton, a stârnit proteste energice în toate col­țurile lumii. Au vorbit apoi numeroase muncitoare care au cerut anularea trimiterii în ju­decată a Eugeniei Cotton şi încetarea teroarei îndreptată în țările capitaliste împotriva tuturor luptătorilor pentru pace. (Agerpres). A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleză, germană şi spaniolă.­­Pentru pace trainică, pentru democraţie populară în Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 23 (83) ARTICOL DE FOND : JUZWIAK WITOLD, GH. STOICA, GUY DE BOYSSON , TODOR JIVCOV: GABRIEL d’ARBOUSSIER : TOLA DRAGOICEVA: Vineri 9 iunie 1950 Să lărgim şi să adâncim necontenit mişcarea pentru apărarea păcii. Despre activitatea Comisiilor contro­lului de partid ale Partidului Muncito­resc Unit Polonez. Organizaţia Bucureşti a P.M.R. în campania pentru strângerea semnătu­rilor. Participarea Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat la lupta pentru pace. Clica fascistă a lui Tito , aţâţătoare la război în Balcani. Mişcarea de eliberare naţională din Africa occidentală şi ecuatorială fran­ceză. Apărarea păcii este sarcina noastră de fiecare zi. . . . Note politice — Informaţii de vânzare la toate magazinele „Librăria Noastră“ şi la toate chioşcurile. Lei 8

Next