România Liberă, noiembrie 1950 (Anul 8, nr. 1899-1923)
1950-11-01 / nr. 1899
m QIHA 2-a„rohama libera" ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Pentru înflorirea oraşelor noastre 650.000 Iei economii realizate la lucrările edilitare din oraşul Călăraşi CALARAŞI (de la redactorul nostru). — Dând urmare chemării Comitetului Provizoriu al Oraşului Stalin şi fiind îndrumat şi ajutat de organizaţia de Partid, Comitetul Provizoriu aloraşului Călăraşi şi-a organizat temeinic munca pentru a putea realiza la timp angajamentele luate în cinstea zilei de 3 Decembrie 1950. O parte din aceste angajamente au fost îndeplinite, realizăndu-se la lucările executate economii în valoare de 650.000 lei. Astfel s-a terminat complect repararea grupului electrogen de la uzina comunală, asigurăndu-se continuitatea furnizării curentului electric pe timpul iernii. Lumina este acum mai puternică, capacitatea de producţie a uzinei fiind mărită de la 98 la 135 kw. Muncitorii uzinei au lucrat pentru repararea grupului electrogen, prestând un număr de 210 ore de muncă voluntară. In mod deosebit s’au evidenţiat mecanicii Ion Francisco şi Radu Calpignu. Prin utilizarea şi rectificarea filor piese şi materiale vechi, clasificate ■— din anul 1939 — drept rebuturi (pistoane, bacele vechi, etc.), s'au realizat economii in valoare de 450.000 lei. S‘au mai executat până acum următoarele lucrări prevăzute in angaja’fentele Comitetului Provizoriu: condruirea pănă la acoperiș a unei sere moderne, cu cuptoare şi rafturi speciale din rezidurile de materiale provenite iar la diferitele lucrări, realizându-se în acest fel — cât şi prin orele de muncăvoluntară prestate de salariaţii Comitetului Provizoriu — economii in valoare de 100.000 lei; amenajarea unei grădinițe,parc pe B-dul Generalissimul talin, realizăndu-se — prin materialele recuperate folosite şi prin orele demuncă voluntară prestate — economii in valoare de 100.050 lei; desăvârşirea lucrărilor pentru punerea în funcţiune a unui număr de 12 brutării vechi; amenajarea localurilor pentru un număr de 5 centre de desfacere a pâinii, 10 centre de desfacere a zarzavaturilor şi legumelor şi a unui nou centru de desfacere a produselor lactate, in scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare. In acelaş timp, Comitetul Provizoriu orăşenesc s-a mai îngrijit de intensificarea ritmului de realizare a altor lucrări ,edilitare ca: instalarea conductelor de apă pe strada Tudor Vladimirescu pentru alimentarea muncitorilor ceferişti din cartierul A, lucrare executată in projoiie de 40 la sută; executarea in proporţie de 35 la sută a lucrărilor de revizuire a vechii uzine de apă in scopul asigurării unei rezerve pentru furnizarea apei potabile; începerea lucrărilor pentru instalarea conductei de apă pe strada Stalingrad pentru alimentarea muncitorilor din cartierul , ,Cărămidari“. In cadrul ultimei şedinţe a colectivului insărcinat cu toate aceste lucrări, s'au luat noi angajamente menite să contribue la înfrumuseţarea oraşului. Astfel, s’a hotărit organizarea unei ,,Săptămâni a curăţeniei". In acest scop s’au luat o serie de măsuri organizatorice pe sectoare şi străzi, apelându-se la concursul organizaţiilor de masse pentru intensificarea acţiunii de antrenare şi lămurire a cetăţenia. La sfârşitul şedinţei, s’a mai hotărit organizarea pentru astăzi 29 octombrie a unei ,,Zile a sădirii pomilor’’. In această zi, vor fi sădiţi prin muncă voluntară — îndeosebi, de şcolari — an mare număr de pomi pe B-dul Republicii şi nu grădiniţele-parc nou amenajate. Realizări edilitare în oraşul Mediaş MEDIAŞ. In oraşul Mediaş au fost realizate în ultima vreme serie de importante lucrări edilitare. Au luat astfel fiinţă trei circumscripţii sanitare, o maternitate, un spital pentru copii şi un spital anexă pentru secţiile O.R.L., antirabică şi dermato-venerică, o policlinică şcolară, o casă de copii şi un dispensar antirabic. Deasemeni, au fost înfiinţate internate pe lângă şcolile medii, metalurgică, textilă şi liceul teoretic. A mai fost amenajat un frumos ateneu popular înzestrat cu o bibliotecă, sală de lectură, sală pentru repetiţii teatrale şi un muzeu. A luat deasemeni fiinţă un parc de cultură numit „Parcul Puşkin“. Numeroase străzi au fost asfaltate şi pavate, a fost construit stăvilarul din Valea Mojnei şi s-au înfiinţat trei ateliere mecanice şi de tâmplărie. (Agerpres). ul ■° Ţaranii muncitori din Galbinaşi Bucureşti şi'au propus candidăţii pentru alegerile în Sfatul Popular al comunei Dela un capăt la altul al comunei tineri şi vârstnici, s’au îndreptat spre sediul organizaţiei de Partid. Aci, în inima satului, la numai câţiva paşi de Casa Alegătorului, în sala de şedinţe a organizaţiei de Partid, ţăranii muncitori din Gălbinaşi, veneau să propună pe cei mai buni fii ai satului, candidaţi în alegerile de deputaţi pentru Sfatul Popular al comunei. Cei dintâi, care au răspuns chemării Comitetului Provizoriu de a presta munca voluntară la împietruirea şoselei, la căratul lemnelor pentru şcoală, au fost tovarăşii Alexandru I. Lungu şi Ion T. Popa, care au atras în această acţiune de folos obştesc pe mai toţi oamenii din sat. Tot ei au eşit primii la însămânţările de toamnă. Tovarăşul Tudor Osu a organizat cel mai bun cerc de cetit din sat. Printre candidaţii propuşi sunt şi aceşti trei tovarăşi. Adunarea generală a primit cu entuziasm propunerile făcute, manifestând cu dragoste pentru aceşti buni gospodari care ştiu să fie exemplu tovarăşilor lor de muncă. In comuna Budeşti raionul Olteniţa In comuna Budeşti din raionul Olteniţa de mai multe zile se discută despre evenimentul propunerii de candidaţi pentru Sfatul Popular comunal. Locuitorii se sfătuiau pentru a propune pe cei mai buni dintre ei, ca să gospodărească cât mai bine treburile comunei. După ce au propus în urmă cu câteva zile candidaţii pentru Sfaturile Populare, regional şi raional, locuitorii din Budeşti s-au adunat un număr mare în sala Căminului Cultural, unde a avut loc o adunare populară. Aceasta a fost prezidată de tov. Dumitru Simionescu, pe care tovarăşii săi l-au propus drept candidat pentru Sfatul Popular al regiunii Bucureşti. La adunarea populară, care s’a desfăşurat într’o atmosferă de mare însufleţire, au luat pe rând cuvântul numeroşi ţărani muncitori care au propus pe cei mai vrednici oameni din comună drept candidaţi pentru Sfatul Popular raional : Cristian Ghimpeţeanu, Tănase Crişu, Tudor Stanciu, Sică Ilie Iorga, Niculae Tudose, Niculae Ioniţă, Dobre Deacă, Nicolae Bivolaru, Elena Turna, Ion N. Marcu, Viorica Dimache, Tudora Chirculescu, Maria Tănase, Constantin Stoica. Fiecare propunere a fost entuziast susţinută, cei prezenţi manifestându-şi adeziunea pentru propunerile făcute. Candidații poporului Cineisufistul loan Gabor E seară... Peronul gării este plin de lume... In zare se văd farurile unei locomotive. E trenul care vine de la Oradea. Peste câteva clipe, locomotiva uriaşă se opreşte scrâşnind din frâne. Din ea coboară un om voinic, plin de funingine. E mecanicul cineistifist loan Gabor. In întâmpinare îi iese schimbul său, tovarăşul Romul Trâmbiţaş şi fochistul Traian Andraş. Feţele lor oglindesc o bucurie nemărginită. Sunt primii care-1 felicită, aducându-i vestea că adunarea muncitorilor din Depou i-a propus să candideze în alegerile de deputaţi în Sfatul Popular... ★ Pe strada Lasalle 30, într-o casă modestă cu pereţii proaspăt văruiţi, locueşte mecanicul cincisutist Ioan Gabor Aici îşi petrece el orele libere, studiind, căutând să-şi îmbogăţească necontenit cunoştinţele Are 53 de ani. E un om robust, puternic. Vorbeşte oprindu-se parcă asupra cuvintelor. Cei doi copii ai săi sunt acum mari Au răzbit frumos în viaţă, datorită grijii pe care Partidul o acordă tineretului. Silviu este astăzi în colectivul de conducere al Policlinicii C.F.R. Cluj, iar Silvia îşi continuă studiile de specializare în medicină la Moscova. De 27 de ani stăpâneşte mecanicul Gabor locomotiva. E cunoscut şi respectat de toţi tovarăşii săi de muncă, atât din unităţile clujene cât şi din întreaga ţară. Este unul dintre primii mecanici de locomotivă din ţară care au iniţiat mişcarea cincisutistă — a parcurs cu locomotiva sa, până la 1 Mai, peste 30.000 km. între două spălări. Acum, şi-a luat un nou angajament: peste 76.000 km. Minunatele performanţe ale mecanicilor sovietici îi servesc drept exemplu. El caută să-i urmeze necontenit, să înveţe de la ei, îşi îngrijeşte locomotiva cu multă dragoste. In staţii verifică fiecare piesă, fiecare şurub. Economiile de combustibil pe care a reuşit să le facă sunt însemnate. Numai în luna Septembrie a economisit 52 tone combustibil, trecându-şi în contul de economii suma de 146.000 lei. — Eşti mulţumit, tovarăşe Gabor, de realizările dumitale? — îl întreabă tovarăşii lui. — Nu. Trebue să fac mult mai mult. Nu putem rămâne pe loc şi nimeni nu ne poate opri. Mulțumirea mea va fi mare atunci când nici o locomotivă de lung parcurs nu va rămâne în afara întrecerilor socialiste, răspunde el. întrebări şi răspunsuri ©î* privii© la legea alegerii de deputaţi , Sfaturile Populare OBREJA ELISABETA călcătoreasa de la Fabrica de Confecţii din Bârlad ne întreabă : Cum se popularizează candidaţii * RĂSPUNS: In baza art. 31 din Constituţia Republicii Populare Române, organizaţiile politice şi de massă, precum şi toţi cetăţenii au dreptul de agitaţie în mod nestânjenit, pentru popularizarea prin presă, radio şi prin alte mijloace a candidaţilor propuşi. Dar nu numai atât. In Republica noastră Populară unde întreaga putere aparţine poporului, oamenii muncii nu numai că au dreptul de a populariza candidaţii propuşi în alegeri, ci în acelaş timp Statul pune la dispoziţia masselor toate mijloacele — tipografii, hârtie, săli de întrunire, etc. — pentru a asigura în fapt exercitarea acestui drept. Tov. ŞERBU NICOLAE, VASIIE TETCULESCU şi SELEGEAN PARTAN dela uzinele „Republica” - Bucureşti, ne întreabă: Cum au posibilitatea oamenii muncii să cunoască numele celor care s’au înscris in listele electorale ? RĂSPUNS: După întocmirea registrului electoral şi cel puţin cu 30 de zile înainte de data alegerilor, copia registrului electoral va fi afişată la sediul Sfatului Popular respectiv, până în ajunul datei alegerilor astfel că toţi cetăţenii pot lua cunoştinţă de numele celor înscrişi în listele electorale şi pot face cerere pentru înscrierea lor — dacă au fost cumva omişi — în registrele electorale. Cu această ocazie alegătorii au dreptul şi datoria de a demasca pe duşmanii poporului care s’au strecurat in listele electorale şi de a cere Sfatului Popular îndreptarea omisiunilor şi erorilor făcute La 2 Noembrie expiră termenul de înscriere în registrul electoral Cetăţeni! Indepliniţi-vă această datorie patriotică De aproape o lună de zile, în întreaga ţară, toţi cetăţenii cu drept de vot, de la vârsta de 18 ani, împliniţi, fără deosebire de sex, religie, naţionalitate, profesie sau grad de cultură, cu excepţia celor incapabili sau nedemni — se înscriu în registrele electorale. La 3 Decembrie ei se vor prezenta cu dragoste în faţa urnelor spre a-şi spune cuvântul alegând din rândurile lor ca deputaţi în Sfaturile Populare pe cei mai buni fii ai Patriei noastre, luptători hotărîţi pentru cauza păcii şi socialismului, organizatorii succeselor noastre. In multe comune, raioane, oraşe şi chiar regiuni întregi, înscrierile în registrele electorale s’au terminat. Alegătorii sfătuită temeinic de agitatorii organizaţiilor de Partid şi cei ai organizaţiilor de massă, care au mers din casă în casă, s’au prezentat la vreme la centrele respective şi s’au înscris în registrul electoral. Pe alocuri însă, şi aceasta datorită muncii de agitaţie care nu s’a dus în suficientă măsură, operaţiunile de înscriere s’au desfăşurat cu încetineală, şi au rămas unii cetăţeni cu drept de vot care nu s’au înscris încă în registrele electorale. Este de datoria Comitetelor Provizorii din comunele, raioanele, oraşele şi regiunile, unde înscrierile nu s’au terminat încă, să-şi intensifice energic munca. Agitatorii organizaţiilor de Partid, agitatorii şi activiştii organizaţiilor de masse şi fiecare om conştient, să desfăşoare o vie muncă de agitaţie, să sfătuiască şi să indrume pe fiecare alegător să se înscrie în registrele electorale. Să desfăşurăm o largă agitaţie politică de massă folosind în acest scop toate mijloacele ce ne stau la dispoziţie, pentru ca nici un alegător să nu rămână neînscris în registrele electorale! Cetăţeni! Termenul pentru înscriere în registrul electoral expiră în seara zilei de 2 Noembrie. Mai sunt doar trei zile. Prezentaţi-vă la centrul respectiv şi înscrieţi-vă în registrul electoral îndeplinindu-vă astfel o datorie de onoare. Cetăţeni! La 3 Decembrie vă veţi spune cuvântul alegând în Sfaturile Populare pe reprezentanţii voştri. înscrieţi-vă în registrele electorale pentru a vă prezenta cu toţii la alegeri. Agitatori! In aceste trei zile lozinca voastră să fie: „Nici un alegător din raza mea de acţiune să nu rămână neînscris în registrul electoral“. ! De la o „Casă“ la alta... dar toate sunt închise pretutindeni. In satele, comunele şi oraşele Patriei noastre, au fost Infiinţate prin grija Partidului „Case ale Alegătorului“. In ele se află asigurată permanenţa zilnică, după un plan de lucru bine întocmit, a unui colectiv de agitatori care dă consultaţii şi informaţii asupra legii electorale şi lămuresc pe alegători asupra diferitelor probleme legate de alegerile ce vor avea loc la 3 Decembrie. In oraşul Cluj, lucrurile însă stau cu totul altfel. „Casele Alegătorului“, înfiinţate cu multă întârziere, duc aici o muncă cu totul dezordonată, fiind lipsite complect de un plan de lucru bine orientat. E ora când zecile de mii de muncitori din oraşul Cluj stau aplecaţi peste unelte, veghează plini de dragoste asupra strungurilor, toarnă în tipare fonta topită, depăşesc normele, îşi îmbunatăţese zi de zi, ceas de ceas munca. Gândul le este la 3 Decembrie, ziua alegerilor. In cinstea acestui eveniment, puterile lor sporesc, producţia se măreşte. La această oră un grup de cetăţeni, printre ei muncitori care sunt în altă ţară de lucru, gospodine, studenţi stau în faţa uşii „Casei Alegătorului“ nr. 1 din plin centrul oraşului. Ei discută cu aprindere, plouă mărunt şi des. Ei totuşi aşteaptă deschiderea „ Casei“. Fiecare are o nelămurire şi pune întrebări celorlalţi. Cine să răspundă însă? „Casa Alegătorului“ nu se deschide şi niciun agitator nu îşi face apariţia. — În sfârşit, se deschide — exclamă ,un student, şi cel dintâiu intră ei, după tov. Marcu Maria, ufederistă. Deindată, întrebările curg. Fără răspuns, tovarăşa Marcu Maria, trimisă de organizaţia UFDR, nu este pregătită şi nu poate să răspundă. Nu este agitatoare. Ea a fost trimisă pentru a îndruma pe cetăţeni la locul de înscriere în registrele electorale şi nu pentru a da lămuriri asupra legii electorale, pe care n’o cunoaşte. Cojocaru Aurel, student la Institutul Medico-Farmaceutic, întreabă unde se poate înscrie în registre. — Pe ce stradă staţi ? — Întreabă ufederista. I— Avram Iancu — i se răspunse. — Apoi... mi se pare... că la... „primărie“. Oamenii se privesc unii pe alţii, plini de mirare, apoi ies tăcuţi. Poate vor găsi o altă „casă“. o „casă“ unde agitatorii să nu-i îndrume la... „primărie“, ci să le dea lămuriri la toate problemele ce-i frământă. Şi oamenii ei pornesc mai departe. — Haideţi cu mine tovarăşi — spune pensionarul Andrei Jorda, din cartierul Mureşanu. Ştiu eu o „Casă a Alegătorului“ pe calea Turzii. Unii renunţă. Majoritatea însă, pornesc într’acolo. Dar şi pe calea Turzii „Casa Alegătorului“ este închisă. Aşa stă mai toată vremea. Câteodată, după amiază se deschide. Dar aceasta se întâmplă rar. Unde or fi agitatorii? Nu ştie nimenea. — Ce de făcut? — a exclamat Maria Păun, gospodina din strada Teilor. Eu nu mai am vreme de umblat. Plec. Au plecat şi alţii. Cei trei care au rămas, s’au dus în altă parte. Dar au aflat uşa închisă Şi pe str. Budai Nagy Antal la „Casa Alegătorului“ din sediul clubului RATA. S’au Împrăştiat şi ei. , ★ Sunt mulţi cetăţeni In oraşul Cluj care caută „Casele Alegătorului“ şi se găsesc ori închise, ori cu oameni nepregătiţi , agitatori care nu-şi cunosc îndatoririle. Şi nu sunt decât 5 „Case" în tot oraşul. De ce nu s’au deschis mai multe „Case ale Alegătorului?“ se întreabă mulţi alegători. Sau, de ce nu se îngrijeşte nimeni de activitatea ce ar trebui să se ducă în cadrul „Caselor Alegătorului“ care sunt deja „amenajate“? Iată întrebări la care Comitetul Provizoriu cât şi tovarăşii ce trebue să se îngrijească de munca de agitaţie în campania electorală sunt chemaţi să dea un răspuns. Această stare de lucruri care nu face cinste oraşului Cluj, trebuie neîntârziat lichidată. „Casele Alegătorului“ vor trebui numaidecât dotate cu cât mai bogat material propagandistic vizual, care azi lipseşte complectamente. In cadrul „Casei Alegătorului“ se pot şi trebue organizate întâlniri între candidaţi şi cei care s-au propus. Numai astfel, la „Casele Alegătorului“ se va putea duce o activitate rodnică, care să ducă la deplina lămurire a tuturor alegătorilor din Cluj. Astfel ei vor participa cu toţii la alegerile din 3 Decembrie, care trebuie să fie o mare şi strălucită victorie a regimului nostru de democraţie populară. I. Petran ★ întărirea organelor locale ale puterii in ţările de democraţie populară*) In Republica Populară Ungară au avut loc la 22 octombrie, într’o atmosferă de mare avânt politic, alegerile Sfaturilor locale. Pentru alegerile Sfaturilor Populare se pregăteşte şi Republica Populară Română. Crearea Sfaturilor Populare in Bulgaria, Polonia, România, Ungaria, Albania şi a Comitetelor naţionale, care îndeplinesc funcţiunile Sfaturilor Populare în Cehoslovacia, marchează o importantă etapă în desvoltarea politică a ţărilor de domotivaţie populară, în opera de continuă democratizare a puterii de stat în aceste ţări, întărirea organelor ireale ale puterii — Sfaturile Populare — in ţările de democraţie populară a devenit posibilă in urma luptei victorioase împotriva uneltirilor duşmanilor dinafară şi dinăuntru ai regimului de democraţie populară, în urma întăririi continue a alianţei dintre muncitori şi ţărani şi a rolului conducător al clasei muncitoare în această alianţă. Massele populare din ţările de democraţie populară datorează ajutorului nepreţuit al U.R.S.S. şi eroicei Armate Sovietice, nu numai faptul că au izbutit să se smulgă din lanţurile imperialismului, dar şi faptul că au căpătat posibilitatea să-şi hotărască în mod independent soarta, să-şi creeze şi să-şi desvolte prin toate mijloacele noua fiinţă de stat, să creeze şi să întărească regimul de democraţie populară, care este o formă a dictaturii proletariatului. Eliberate de Armata Sovietică de sub asuprirea seculară, popoarele acestor ţări, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti călite în luptele de clasă, au răsturnat puterea odioasă a moşierilor şi capitaliştilor, au sdrobit partidele burgheze contrarevoluţionare, care sprijinindu-se pe imperialiştii anericano-englezi, au căutat să reinstaureze în aceste ţări vechile rândueli. Folosind bogata experienţă revoluţionară a Uniunii Sovietice, ele au înfăptuit reforma agrară, au naţionalizat băncile, industria mare şi mijlocie, minele de cărbuni şi de minereuri, transporturile comerţul cu ridicata. Aceste mari prefaceri politice şi economice, care, prin conţinutul lor, sunt echivalente cu o revoluţie socialistă, n'ar fi putut să fie realizate fără o luptă consecventă şi hotărită împotriva duşmanilor poporului, împotriva elementelor exploatatoare de la oraşe şi sate, împotriva agenţilor imperialiştilor americano-englezi — socialiştii de dreapta, naţionaliştii burghezi, sabotorii, spionii şi trădătorii, împotriva tuturor acelora care opuneau rezistenţă creării noului stat, statul de democraţie populară. In cursul acestei lupte a fost distrus pas cu pas vechiul aparat de stat şi a luat naştere un nou aparat de stat, care corespunde intereselor poporului; a fost creat un nou aparat al puterii de stat pentru organizarea vieţii economice şi culturale a acestor ţări; au fost create în aceste ţări armate noi, populare, organe ale miliţiei populare, ale securităţii statului. In aparatul de stat, şi la posturile de comandă în economie, în armata populară, în ctiliția *) Articol de fond apărut în «Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!" Nr. 43 (103) din 27 Octombrie 1950. populari, ia organul* securităţii statului au fost promovaţi seci şi sute de mii dintre cei mai buni fii şi dintre cele mai bune fiice ale poporului, în locul elementelor duşmănoase şi birocratice înlăturate. Noul aparat de stat creat, întărit cu elemente proletare, asigură îndeplinirea sarcinilor care revin ţărilor de democraţie populară in opera de construire a bazelor socialismului. Trebue, totuşi, remarcat că reorganizarea organelor locale ale puterii de stat s’a desfăşurat în ţările de democraţie populară mult mai încet decât construirea organelor centrale ale puterii. Dar în ultimii ani s’au produs Însemnate schimbări şi in acest domeniu. Din organele administrative locale au fost măturate elementele reacţionare, totuşi acest lucru n’a însemnat nicidecum complecta lichidare a rămăşiţelor a tot ce e vechi în organele administrative locale. S’au luat măsuri pentru intensificarea controlului activităţii organelor locale, dar acest control n’a devenit încă un control general, care să cuprindă organele puterii locale. S'au realizat cu succes multe măsuri urmărind apropierea die populaţie a organelor de jos ale puterii; totuşi şi în această direcţie e departe de a se fi făcut tot ce trebuia făcut Lichidarea rămăşiţelor vechiului sistem administrativ, care în mâinile exploatatorilor fusese un mijloc de înlăturare a poporului de la conducerea statului, are loc in legătură cu alegerea Sfaturilor Populare, care întocuesc organele locale provizorii ale puterii de stat existente până acum. Odată cu introducerea sistemului Sfaturilor Populare in toate organele puterii destat din ţările de democraţia populară, de jos până sus, vor fi deputaţialeşi de popor şi răspunzători în faţa poporului. Astfel se traduce în practică principiul: «Intreaga putere aparţine poporului muncitor şi emană dela el», care a intrat în Constituţia tuturor ţărilor de democraţie populară Sfaturile Populare au luat fiinţă în ţările de democraţie populară şi s’au desvoltat ca organe ale puterii statulu de democraţie populară. Folosind bogata experienţă a organelor puterii de stat din U.R.S.S., ele realizează în proporţii tot mai mari participarea masselor largi ale oamenilor muncii la conducerea statului. De pildă, oamenii muncii din Republica Populară Ungară au ales 220.000 de membri şi supleanţi ai Sfaturilor Populare. In Republica Populară Română, la începutul lunii Decembrie a. c., vor fi aleşi peste 80.000 de membri ai Sfaturilor locale. Sfaturile Populare din Polonia au peste 95.000 de membri, dintre care muncitorii persoane de origină muncitorească 29,5 la sută, ţărani 50,8 la sută, oameni ai muncii intelectuale 14,2 la sută, meseriaşi 4,9 la sută şi alţii 0,6 la sută. Sfaturile populare din Bulgaria au 50.000 de membri. Dacă ţinem seama de faptul că pe lângă Sfaturile Populare se creează diferite comisii permanente ,de planificare, financiare, pentru ocrotirea sânătăţii, pentru instrucţia publică, pentru munca culturală etc.), în care sunt antrenaţi mult zeci de mii de activişti care îşi însuşesc prin intermediul Sfaturilor arta de a conduce statul, devine absolut clar cât de nemărginite sunt posibilităţile de partidare a masselor populare la Conducerea statului in ţările de democraţie populară. Partidele comuniste şi muncitoreşti sunt forţa conducătoare, organizatoare şi inspiratoare a ţărilor de democrate populară. Sfaturile Populare, fiind organizaţii largi de massă ale oamenilor muncii, realizează legătura strânsă între massele de milioane ale oamenilor muncii fără partid şi avantgarda clasei muncitoare, partidele comuniste şi muncitoreşti . Prin munca lor de zi cu zi, ele întăresc legăturile directe dintre oamenii muncii şi statul de democraţie populară, scot la iveală puternicele forţe creatoare ale poporului, talentele lui organizatorice, iniţiativa lui constructivă. In sarcinile Sfaturilor Populare intră planificarea economică şi bugetară, mobilizarea resurselor locale pentru nevoile economiei naţionale, controlul asupra activităţii şcolilor, spitalelor, instituţiilor culturale, educative, de copii, grija pentru nevoile populaţiei, grija pentru îmbunătăţirea zi cu zi a condiţiilor ei de viaţă etc. In timp ce in ţările de democraţie populară are Ioc un proces de întărire a Sfaturilor Populare, în timp ce se iau noi măsuri pentru democratizarea conducerii statului, pentru antrenarea masselor la rezolvarea chestiunilor de stat din Statele Unite, Anglia, Franţa şi în alte ţări capitaliste are loc un proces de fascizare a vieţii politice şi a orânduirii de stat Clasele dominante din aceste ţări folosesc violenţa directă împotriva claselor asuprite, lipsesc pe oamenii muncii de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti şi de libertate individuală, crnslănţite monstruoase represiuni împotriva elementelor progresiste şi organizaţiilor democratice ale oamenilor muncii. Imperialiştii americano-englezi îşi ascund tot mai puţin planurile criminale, care au drept scop înnăbuşirea rezistenţei nopulare crescânde împotriva pregătirilor de război. Imperialiştii caută să-şi extindă acţiunile agresive dincolo de Coreea, tătârască omenirea în alesul Îngrozitor al unui nou război mondial. Atrocităţile sălbatice ale intervenţioniştilor americano-englezi in Coreea dau tuturor popoarelor, iubitoare de pace, o imagine clară a soartei pe care monopoliştii Wall Street-ului o pregătescumi. In aceste condiţii, când de la pregătirea agresiunii, guvernanţii Statelor Unite au trecut la acte făţişe de agresiune, când se desfăşoară tot mai viguros puternica mişcare mondială a partizanilor păcii, alegerile Sfaturilor Populare din Ungaria şi România, întărirea continuă a organelor puterii locale din Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria şi Albania capătă o mare însemnătate internaţională. Acest important fapt istoric demonstrează lumii întregi unitatea poporului muncitor din ţările de democraţie populară, hotărîrea lui fermă de a da o ripostă aţâţătorilor la război. Prin participarea lor unanimă la alegerile Sfaturilor Populare, prin noile lor succese în construcţia de stat, economică şi culturală, prin participarea lor la lupta comună a popoarelor pentru pace, oamenii muncii din ţările de democraţie populară arată încă şi încă odată că, urmând experienţa Uniunii Sovietice, ei merg neclintit spre realizarea marelui lor ţel — construirea socialismului în ţările lor. Ştiri de la corespondenţii noştri Pentru ssuatarea timpului de intervene lnoindu-şi angajamentele luate in întrecerea socialistă, petroliştii din echipa de intervenţie de la «Sovrompetrol Schela Mare, au hotărit să cinstească aniversarea Marii Revoluţii din Octombrie cu noi succese în lupta pentru Plan, pentru Pace. Astfel, prin muncă dărză, echipa maistrului sondor Ştefan Vasilescu, compusă din tov. Savu Ilaralambie, podar, Fiorea Mecşoiu şi Puiu Maria sondori, a reuşit, datorită bunei organizări a muncii, să extragă 900 metri tubing în numai 3 ore. GHEORGHE IONESCU corespondent Daruri muncitoreşti pentru colectivişti Pentru a veni în sprijinul tinerei gospodării agricole colective „Calea Viitorului“, din comuna Vulturul, regiunea Constanţa, muncitorii de la I. R. E. C. au luat iniţiativa să contribue la înzestrarea ei cu utilajul necesar. Muncitorii au cumpărat un plug cu două brazde şi un însemnat număr de lopeţi, cazmale, greble, topoare şi căldări, precum şi numeroase cărţi şi broşuri. Aceste daruri au fost înmânate colectiviştilor. O delegaţie a muncitorilor de la I. R. E. C. s-a deplasat în comuna Vulturul. ANA LIBIDOV şi C. CONSTANTINESCU corespondenţi MATĂ In textul Comunicatului asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III 1950, pasagiul privitor la realizarere în domeniul campaniei de lichidare a analfabetismului trebue citit astfel: In domeniul învățământului, începutul trimestrului III coincide cu încheerea anului școlar 1949—1950. In acest an şcolar s’a continuat campania de lichidare a analfabetismului, fiind cuprinşi în cursurile de alfabetizare până la 30 Septembrie, 069.000 neştiutori de carte, cu peste 15 la sută mai mult faţă de anul trecut. Desvoltarea rapida a extracţiei de carteane în U. R. S. S. de T. CUNHANOV In ultima perioadă, industria de cărbune a U.R.S.S. s’a desvoltat intr’un ritm rapid. Creşterea anuală a extracţiei de cărbune reprezintă actualmente un spor de 12,13 la sută. In anul 1948 extracţia de cărbune în U.R.S.S. depăşea nivelul antebelic, iar la sfârşitul anului 1949 ea atingea nivelul prevăzut prin plan pe anul 1950. Statul Sovietic alocă sume importante pentru construcţii de noi mine, cât şi pentru refacerea minelor care au fost distruse de către cotropitorii hitlerişti. Planul cincinal pe 1946—1950 a prevăzut să fie puse în funcţiune în cadrul acestui răstimp, mine cu o capacitate generală de producţie de 183 milioane tone de cărbune. . Această sarcină se rezolvă cu succes. Marea desvoltare a lucrărilor a constituit unul din factorii principali care au contribuit la creşterea rapidă a extracţiei de cărbune din perioada postbelică. In primul trimestru al anului curent construcţiile capitale în industria carboniferă au crescut cu 19 la sută, iar in cel de al doilea trimestru cu 17 la sută faţă de aceleaşi perioade ale anului trecut. In industria carboniferă din U.R.S.S. are loc o mare revoluţie a proceselor de extracţie a cărbunelui. Munca manuală a minerilor este înlocuită cu munca maşinilor. Majoritatea proceselor de extracţie a cărbunelui au fost mecanizate în Uniunea Sovietică încă înaintea războiului. Actualmente sunt mecanizate şi ultimile operaţiuni la care se mai foloseşte munca manuală. In acest, scop se utilizează puternice combine carbonifere, maşini pentru încărcarea minereului şi cărbunelui. Fabricarea acestor maşini se face pe o scară largă în cadrul uzinelor pentru construcţii de maşini. Marea forţă a acestei tehnici moderne o arată următoarele cifre: o combină minieră extrage lunar câte 15.000 tone cărbune şi chiar mai mult; productivitatea maşinilor de perforare şi încărcare atinge cifra de 10.000 tone cărbune lunar. Se perfecţionează deasemenea tehnica tuturor celorlalte procese de extracţie a cărbunelui. Astfel, transportul vagonetelor în mină se efectuează actualmente cu puternice locomotive electrice de câte 10-14 tone, în locul celor de 7 tone care se foloseau înainte de război. Larga mecanizare a extracţiei de cărbune uşurează din ce în ce mai mult munca minerilor, ridicând productivitatea muncii lor. In prima jumătate a anului curent productivitatea muncii minerilor sovietici s’a mărit in medie cu 11-12 la sută. intr’un ritm tot atât de accelerat creştea şi productivitatea muncii în industria carboniferă sovietică şi în anii dinante de război; în decurs de 11 ani, in perioada dinaintea războiului, ea a crescut cu mai mult de două ori. industria carboniferă a ţărilor capitaliste nu a cunoscut niciodată asemenea succese. Astfel, in Statele Unite ale Americii în cursul ultimilor 20 de ani, productivitatea muncii în industria bitumului a crescut cu numai 1,3 la sută, in industria de antracit cu 3 la sută. In industria carboniferă a Angliei productivitatea muncii a scăzut în ultimii 10 ani cu 5 la sută. Iar în Franţa cu 33 la sută , Statul Sovietic acordă o înaltă preţuire muncii minerilor, ei fiind cei mai bine plătiţi muncitori. Câştigurile lor ating adesea 89.000 ruble pe lună. Aceasta este o sumă foarte mare Pentru a face o comparaţie vom da următoarele cifre: chiria unei locuinţe bine amenajată, având 3—4 camere, este de 60—70 ruble pe lună. Salariul real al minerilor, întocmai ca al tuturor oamenilor sovietici, creste şi datorită faptului că Statul Sovietic reduce în mod sistematic neturile la mărfuri. In cursul ultimilor 3 ani in Uniunea Sovietică au avut loc 3 reduceri masive de preţuri. Ultima reducere a avut loc în luna Martie a anului curent, atunci când preţurile au fost reduse în medie cu 21 la sută, in urma acestui fapt a crescut considerabil puterea de cumpărare a populaţiei. Astfel de exemplu, în cel de al doilea trimestru al anului curent, vânzarea mărfurilor in întreaga Uniune Sovietică a crescut cu 30 la sută. Aceasta înseamnă că oamenii sovietici consumă acum mărfuri aproape cu o treime mai multe decât în cursul anului trecut. Desigur că aceasta se referă și la mineri. Grija Statului Sovietic pentru îmbunătăţirea vieţii poporului, ridică şi mai mult productivitatea muncii minerilor sovietici. O mărturie în această privinţă o constituie puternica întrecere socialistă care a cuprins întreaga massă a minerilor.