România Liberă, noiembrie 1950 (Anul 8, nr. 1899-1923)

1950-11-01 / nr. 1899

m QIHA 2-a„rohama libera" ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Pentru înflorirea oraşelor noastre 650.000 Iei economii realizate la lucrările edilitare din oraşul Călăraşi CALARAŞI (de la redactorul nostru). — Dând urmare chemării Comitetului Provizoriu al Oraşului Stalin şi fiind îndrumat şi ajutat de organizaţia de Partid, Comitetul Provizoriu al­­oraşu­lui Călăraşi şi-a organizat temeinic munca pentru a putea realiza la timp angajamentele luate în cinstea zilei de 3 Decembrie 1950. O parte din aceste angajamente au fost îndeplinite, realizăndu-se la lu­­cările executate economii în valoare de 650.000 lei. Astfel s-a terminat com­plect repararea grupului electrogen de la uzina comunală, asigurăndu-se con­tinuitatea furnizării curentului electric pe timpul iernii. Lumina este acum mai puternică, capacitatea de produc­­ţie a uzinei fiind mărită de la 98 la 135 kw. Muncitorii uzinei au lucrat pentru repararea grupului electrogen, prestând un număr de 210 ore de muncă volun­tară. In mod deosebit s’au evidenţiat mecanicii Ion Francisco şi Radu Calp­­ignu. Prin utilizarea şi rectificarea fi­lor piese şi materiale vechi, clasificate ■— din anul 1939 — drept rebuturi (pistoane, bacele vechi, etc.), s'au rea­lizat economii in valoare de 450.000 lei. S‘au mai executat până acum urmă­toarele lucrări prevăzute in angaja­­’­fentele Comitetului Provizoriu: con­­d­ruirea pănă la acoperiș a unei sere moderne, cu cuptoare şi rafturi speciale din rezidurile de materiale provenite iar la diferitele lucrări, realizându-se în a­cest fel — cât şi prin orele de muncă­­voluntară prestate de salariaţii Comi­tetului Provizoriu — economii in va­loare de 100.000 lei; amenajarea unei g­rădinițe,parc pe B-dul Generalissimul talin, realizăndu-se — prin mat­er­ia­lele recuperate folosite şi prin orele de­­muncă voluntară prestate — economii in valoare de 100.050 lei; desăvârşirea lucrărilor pentru punerea în funcţiune a unui număr de 12 brutării vechi; a­menajarea localurilor pentru un număr de 5 centre de desfacere a pâinii, 10 centre de desfacere a zarzavaturilor şi legumelor şi a unui nou centru de des­facere a produselor lactate, in scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare. In acelaş timp, Comitetul Provizoriu orăşenesc s-a mai îngrijit de intensifi­carea ritmului de realizare a altor lu­crări ,edilitare ca: instalarea conducte­lor de apă pe strada Tudor Vladimi­­rescu pentru alimentarea muncitorilor ceferişti din cartierul A, lucrare exe­cutată in projoi­­ie de 40 la sută; exe­cutarea in proporţie de 35 la sută a lucrărilor de revizuire a vechii uzine de apă in scopul asigurării unei rezerve pentru furnizarea apei potabile; înce­perea lucrărilor pentru instalarea con­ductei de apă pe strada Stalingrad pen­tru alimentarea muncitorilor din car­tierul , ,Cărămidari“. In cadrul ultimei şedinţe a colectivu­lui insărcinat cu toate aceste lucrări, s'au luat noi angajamente menite să contribue la înfrumuseţarea oraşului. Astfel, s’a hotărit organizarea unei ,,Săptămâni a curăţeniei". In acest scop s’au luat o serie de măsuri orga­nizatorice pe sectoare şi străzi, ape­­lându-se la concursul organizaţiilor de masse pentru intensificarea acţiunii de antrenare şi lămurire a cetăţen­ia­. La sfârşitul şedinţei, s’a mai hotărit organizarea pentru astăzi 29 octom­brie a unei ,,Z­ile a sădirii pomilor’’. In această zi, vor fi sădiţi prin muncă voluntară — îndeosebi, de şcolari — an mare număr de pomi pe B-dul Repu­blicii şi nu grădiniţele-parc nou ame­­najate. Realizări edilitare în oraşul Mediaş MEDIAŞ.­­ In oraşul Mediaş au fost realizate în ultima vreme serie de importante lucrări edilitare. Au luat astfel fiinţă trei circum­scripţii sanitare, o maternitate, un spital pentru copii şi un spital anexă pentru secţiile O.R.L., antirabică şi dermato-venerică, o policlinică şco­lară, o casă de copii şi un dispensar antirabic. Deasemeni, au fost înfiinţate in­ternate pe lângă şcolile medii, me­talurgică, textilă şi liceul teoretic. A mai fost amenajat un frumos ateneu popular înzestrat cu o biblio­tecă, sală de lectură, sală pentru re­petiţii teatrale şi un muzeu. A luat deasemeni fiinţă un parc de cul­tură numit „Parcul Puşkin“. Nume­roase străzi au fost asfaltate şi pa­vate, a fost construit stăvilarul din Valea Mojnei şi s-au înfiinţat trei ateliere mecanice şi de tâmplărie. (Agerpres). ul ■° Ţar­anii muncitori din Galbinaşi­ Bucureşti şi'au propus candidăţii pentru alegerile în Sfatul Popular al comunei Dela un capăt la altul al­ comunei ti­neri şi vârstnici, s’au îndreptat spre se­diul organizaţiei de Partid. Aci, în ini­ma satului, la numai câţiva paşi de Casa Alegătorului, în sala de şedinţe a orga­nizaţiei de Partid, ţăranii muncitori din Gălbinaşi, veneau să propună pe cei mai buni fii ai satului, candidaţi în a­­legerile de deputaţi pentru Sfatul Popu­lar al comunei. Cei dintâi, care au răspuns chemării Comitetului Provizoriu de a presta munca voluntară la împietruirea şose­lei, la căratul lemnelor pentru şcoală, au fost tovarăşii Alexandru I. Lungu şi Ion T. Popa, care au atras în această acţiune de folos obştesc pe mai toţi oa­menii din sat. Tot ei au eşit primii la însămânţările de toamnă. Tovarăşul Tudor Osu a organizat cel mai bun cerc de cetit din sat. Printre candidaţii propuşi sunt şi aceşti trei to­varăşi. Adunarea generală a primit cu entuziasm propunerile făcute, manifes­tând cu dragoste pentru aceşti buni gospodari care ştiu să fie exemplu to­varăşilor lor de muncă. In comuna Budeşti raionul Olteniţa In comuna Budeşti din raionul Olte­niţa de mai multe zile se discută des­pre evenimentul propunerii de candi­daţi pentru Sfatul Popular comunal. Locuitorii se sfătuiau pentru a propune pe cei mai buni dintre ei, ca să gospo­dărească cât mai bine treburile comu­nei. După ce au propus în urmă cu câteva zile candidaţii pentru Sfaturile Popu­lare, regional şi raional, locuitorii din Budeşti s-au adunat un număr mare în sala Căminului Cultural, unde a avut loc o adunare populară. Aceasta a fost prezidată de tov. Dumitru Simionescu, pe care tovarăşii săi l-au propus drept candidat pentru Sfatul Popular al re­giunii Bucureşti. La adunarea populară, care s’a des­făşurat într’o atmosferă de mare însu­fleţire, au luat pe rând cuvântul nume­roşi ţărani muncitori care au propus pe cei mai vrednici oameni din comună drept candidaţi pentru Sfatul Popular raional : Cristian Ghimpeţeanu, Tănase Crişu, Tudor Stanciu, Sică Ilie Iorga, Niculae Tudose, Niculae Ioniţă, Dobre Deacă, Nicolae Bivolaru, Elena Turna, Ion N. Marcu, Viorica Dimache, Tudo­ra Chirculescu, Maria Tănase, Constan­tin Stoica. Fiecare propunere a fost entuziast susţinută, cei prezenţi m­anifestându-şi adeziunea pentru propunerile făcute. Candidații poporului Cineisufistul loan Gabor E seară... Peronul gării este plin de lume... In zare se văd farurile unei lo­comotive. E trenul care vine de la Ora­dea. Peste câteva clipe, locomotiva uriaşă se opreşte scrâşnind din frâne. Din ea coboară un om voinic, plin de funingine. E mecanicul cineistifist loan Gabor. In întâmpinare îi iese schimbul său, tovarăşul Romul Trâmbiţaş şi fochistul Traian Andraş. Feţele lor oglindesc o bucurie nemărginită. Sunt primii care-1 felicită, aducându-i vestea că adunarea muncitorilor din Depou i-a propus să candideze în alegerile de deputaţi în Sfatul Popular... ★ Pe strada Lasalle 30, într-o casă mo­destă cu pereţii proaspăt văruiţi, locueş­­te mecanicul cincisutist Ioan Gabor Aici îşi petrece el orele libere, studiind, căutând să-şi îmbogăţească necontenit cunoştinţele Are 53 de ani. E un om robust, pu­ternic. Vorbeşte oprindu-se parcă asu­pra cuvintelor. Cei doi copii ai săi sunt acum mari Au răzbit frumos în viaţă, datorită grijii pe care Partidul o acordă tineretului. Silviu este astăzi în colectivul de con­ducere al Policlinicii C.F.R. Cluj, iar Silvia îşi continuă studiile de specia­lizare în medicină la Moscova. De 27 de ani stăpâneşte mecanicul Gabor locomotiva. E cunoscut şi respec­tat de toţi tovarăşii săi de muncă, atât din unităţile clujene cât şi din întreaga ţară. Este unul dintre primii mecanici de locomotivă din ţară care au iniţiat mişcarea cincisutistă — a parcurs cu locomotiva sa, până la 1 Mai, peste 30.000 km. între două spălări. Acum, şi-a luat un nou angajament: peste 76.000 km. Minunatele performanţe ale mecanici­lor sovietici îi servesc drept exemplu. El caută să-i urmeze necontenit, să înveţe de la ei, îşi îngrijeşte locomotiva cu multă dragoste. In staţii verifică fiecare piesă, fiecare şurub. Economiile de combustibil pe care a reuşit să le facă sunt însemnate. Numai în luna Sep­tembrie a economisit 52 tone combusti­bil, trecându-şi în contul de economii suma de 146.000 lei. — Eşti mulţumit, tovarăşe Gabor, de realizările dumitale? — îl întreabă to­varăşii lui. — Nu. Trebue să fac mult mai mult. Nu putem rămâne pe loc şi nimeni nu ne poate opri. Mulțumirea mea va fi mare atunci când nici o locomotivă de lung parcurs nu va rămâne în afara întrecerilor socialiste, răspunde el. întrebări şi răspunsuri ©î* privii© la legea alegerii de deputaţi , Sfaturile Populare OBREJA ELISABETA călcătoreasa de la Fabrica de Confecţii din Bârlad ne întreabă : Cum se popularizează candi­daţii * RĂSPUNS: In baza art. 31 din Con­stituţia Republicii Populare Române, organizaţiile politice şi de massă, pre­cum şi toţi cetăţenii au dreptul de agi­taţie în mod nestânjenit, pentru popu­larizarea prin presă, radio şi prin alte mijloace a candidaţilor propuşi. Dar nu numai atât. In Republica noastră Popu­lară unde întreaga putere aparţine po­porului, oamenii muncii nu numai că au dreptul de a populariza candidaţii propuşi în alegeri, ci în acelaş timp Statul pune la dispoziţia masselor toate mijloacele — tipografii, hârtie, săli de întrunire, etc. — pentru a asigura în fapt exercitarea acestui drept. Tov. ŞERBU NICOLAE, VASII­E TETCULESCU şi SELEGEAN PARTAN d­ela uzinele „Republica” - Bucureşti, ne întreabă: Cum au posibilitatea oa­menii muncii să cunoască numele celor care s’au înscris in listele electorale ? RĂSPUNS: După întocmirea registru­­­lui electoral şi cel puţin cu 30 de zile înainte de data alegerilor, copia regis­trului electoral va fi afişată la sediul Sfatului Popular respectiv, până în a­­junul datei alegerilor astfel că toţi ce­tăţenii pot lua cunoştinţă de numele ce­lor înscrişi în listele electorale şi pot face cerere pentru înscrierea lor — dacă au fost cumva omişi — în regis­trele electorale. Cu această ocazie ale­gătorii au dreptul şi datoria de a de­masca pe duşmanii poporului care s’au strecurat in listele electorale şi de a cere Sfatului Popular îndreptarea omi­­siunilor şi erorilor făcute La 2 Noembrie expiră termenul de înscriere în registrul electoral Cetăţeni! Indepliniţi-vă această datorie patriotică De aproape o lună de zile, în întreaga ţară, toţi ce­tăţenii cu drept de vot, de la vârsta de 18 ani, împli­niţi, fără deosebire de sex, religie, naţionalitate, pro­fesie sau grad de cultură, cu excepţia celor incapa­bili sau nedemni — se înscriu în registrele electo­rale. La 3 Decembrie ei se vor prezenta cu dragoste în faţa urnelor spre a-şi spune cuvântul alegând din rândurile lor ca deputaţi în Sfaturile Populare pe cei mai buni fii ai Patriei noastre, luptători hotărîţi pentru cauza păcii şi socialismului, organizatorii suc­ceselor noastre. In multe comune, raioane, oraşe şi chiar regiuni întregi, înscrierile în registrele electorale s’au termi­nat. Alegătorii sfătuită temeinic de agitatorii organi­zaţiilor de Partid şi cei ai organizaţiilor de massă, care au mers din casă în casă, s’au prezentat la vre­me la centrele respective şi s’au înscris în regis­trul electoral. Pe alocuri însă, şi aceasta datorită muncii de agitaţie care nu s’a dus în suficientă mă­sură, operaţiunile de înscriere s’au desfăşurat cu în­cetineală, şi au rămas unii cetăţeni cu drept de vot care nu s’au înscris încă în registrele electorale. Este de datoria Comitetelor Provizorii din co­munele, raioanele, oraşele şi regiunile, unde înscrie­rile nu s’au terminat încă, să-şi intensifice energic munca. Agitatorii organizaţiilor de Partid, agitato­rii şi activiştii organizaţiilor de masse şi fiecare om conştient, să desfăşoare o vie muncă de agitaţie, să sfătuiască şi să in­drume pe fiecare alegător să se înscrie în registrele electorale. Să desfăşurăm o largă agitaţie politică de massă folosind în acest scop toate mijloacele ce ne stau la dispoziţie, pentru ca nici un alegător să nu rămâ­nă neînscris în registrele electorale! Cetăţeni! Termenul pentru înscriere în registrul electoral expiră în seara zilei de 2 Noembrie. Mai sunt doar trei zile. Prezentaţi-vă la centrul res­pectiv şi înscrieţi-vă în registrul electoral îndepli­­nindu-vă astfel o datorie de onoare. Cetăţeni! La 3 Decembrie vă veţi spune cuvân­tul alegând în Sfaturile Populare pe reprezen­tanţii voştri. înscrieţi-vă în registrele electorale pentru a vă prezenta cu toţii la alegeri. Agitatori! In aceste trei zile lozinca voastră să fie: „Nici un alegător din raza mea de acţiune să nu rămână neînscris în registrul electoral“. ! De la o „Casă“ la alta... dar toate sunt închise pretutindeni. In satele, comunele şi oraşele Patriei noastre, au fost Infiin­­ţate prin grija Partidului „Case ale A­­legătorului“. In ele se află asigurată permanenţa zilnică, după un plan de lucru bine întocmit, a unui colectiv de agitatori care dă consultaţii şi infor­­­maţii asupra legii electorale şi lămu­resc pe alegători asupra diferitelor pro­bleme legate de alegerile ce vor avea loc la 3 Decembrie. In oraşul Cluj, lucrurile însă stau cu totul altfel. „Casele Alegătorului“, înfiin­ţate cu multă întârziere, duc aici o muncă cu totul dezordonată, fiind lip­site complect de un plan de lucru bine orientat. E ora când zecile de mii de muncitori din oraşul Cluj stau aplecaţi peste u­­nelte, veghează plini de dragoste asu­pra strungurilor, toarnă în tipare fonta topită, depăşesc normele, îşi îmbunată­ţese zi de zi, ceas de ceas munca. Gân­­dul le este la 3 Decembrie, ziua ale­gerilor. In cinstea acestui eveniment, puterile lor sporesc, producţia se mă­reşte. La această oră un grup de ce­tăţeni, printre ei muncitori care sunt în altă ţară de lucru, gospodine, stu­denţi stau în faţa uşii „Casei Alegă­torului“ nr. 1 din plin centrul oraşu­lui. Ei discută cu aprindere, plouă mă­­runt şi des. Ei totuşi aşteaptă deschi­derea „ Casei“. Fiecare are o nelămu­rire şi pune întrebări celorlalţi. Cine să răspundă însă? „Casa Alegătorului“ nu se deschide şi niciun agitator nu îşi face apariţia. — În sfârşit, se deschide — exclamă ,un student, ş­i cel dintâiu intră ei, după tov. Marcu Maria, ufederistă. Deindată, întrebările curg. Fără răs­puns, tovarăşa Marcu Maria, trimisă de organizaţia UFDR, nu este pregătită şi nu poate să răspundă. Nu este agita­toare. Ea a fost trimisă pentru a în­druma pe cetăţeni la locul de înscriere în registrele electorale şi nu pentru a da lămuriri asupra legii electorale, pe care n’o cunoaşte. Cojocaru Aurel, student la Institutul Medico-Farmaceutic, întreabă unde se poate înscrie în registre. — Pe ce stradă staţi ? — Întreabă u­­federista. I— Avram Iancu — i se răspunse. — Apoi... mi se pare... că la... „pri­mărie“. Oamenii se privesc unii pe alţii, plini de mirare, apoi ies tăcuţi. Poate vor găsi o altă „casă“. o „casă“ unde agitatorii să nu-i îndrume la... „pri­mărie“, ci să le dea lămuriri la toate problemele ce-i frământă. Şi oamenii ei pornesc mai departe. — Haideţi cu mine tovarăşi — spune pensionarul Andrei Jorda, din cartierul Mureşanu. Ştiu eu o „Casă a Alegă­torului“ pe calea Turzii. Unii renunţă. Majoritatea însă, por­nesc într’acolo. Dar şi pe calea Turzii „Casa Alegătorului“ este închisă. Aşa stă mai toată vremea. Câte­odată, după amiază se deschide. Dar aceasta se în­tâmplă rar. Unde or fi agitatorii? Nu ştie nimenea. — Ce­­ de făcut? — a exclamat Ma­ria Păun, gospodina din strada Teilor. Eu nu mai am vreme de umblat. Plec. Au plecat şi alţii. Cei trei care au rămas, s’au dus în altă parte. Dar au­­ aflat uşa închisă Şi pe str. Budai Nagy Antal la „Casa Alegătorului“ din sediul clubului RATA. S’au Împrăştiat şi ei. , ★ Sunt mulţi cetăţeni In oraşul Cluj care caută „Casele Alegătorului“ şi se găsesc ori închise, ori cu oameni ne­pregătiţi , agitatori care nu-şi cunosc îndatoririle. Şi nu sunt decât 5 „Case" în tot oraşul. De ce nu s’au deschis mai multe „Case ale Alegătorului?“ se în­treabă mulţi alegători. Sau, de ce nu se îngrijeşte nimeni de activitatea ce ar trebui să se ducă în cadrul „Case­lor Alegătorului“ care sunt deja „ame­najate“? Iată întrebări la care Comi­tetul Provizoriu cât şi tovarăşii ce tre­bue să se îngrijească de munca de agi­taţie în campania electorală sunt che­maţi să dea un răspuns. Această stare de lucruri care nu face cinste oraşului Cluj, trebuie neîntâr­ziat lichidată. „Casele Alegătorului“ vor trebui numaidecât dotate cu cât mai bogat material propagandistic vi­zual, care azi lipseşte complectamente. In cadrul „Casei Alegătorului“ se pot şi trebue organizate întâlniri între can­­didaţi şi cei care s-au propus. Numai astfel, la „Casele Alegătoru­lui“ se va putea duce o activitate rod­nică, care să ducă la deplina lămurire a tuturor alegătorilor din Cluj. Astfel ei vor participa cu toţii la alegerile din 3 Decembrie, care trebuie să fie o mare şi strălucită victorie a regimu­lui nostru de democraţie populară. I. Petran ★ întărirea organelor locale ale puterii in ţările de democraţie populară*) I­n Republica Populară Ungară au avut loc la 22 octombrie, într’o at­mosferă de mare avânt politic, a­­legerile Sfaturilor locale. Pentru alege­rile Sfaturilor Populare se pregăteşte şi Republica Populară Română. Crearea Sfaturilor Populare in Bulgaria, Polo­nia, România, Ungaria, Albania şi a Comitetelor naţionale, care îndeplinesc funcţiunile Sfaturilor Populare în Ceho­slovacia, marchează o importantă etapă în desvoltarea politică a ţărilor de do­­motivaţie populară, în opera de continuă democratizare a puterii de stat în aceste ţări, întărirea organelor ireale ale puterii — Sfaturile Populare — in ţările de democraţie populară a devenit posibilă in urma luptei victorioase împotriva uneltirilor duşmanilor dinafară şi dinăuntru ai regimului de democraţie populară, în urma întăririi continue a alianţei dintre muncitori şi ţărani şi a rolului conducător al clasei munci­toare în această alianţă. Massele populare din ţările de de­mocraţie populară datorează ajutorului nepreţuit al U.R.S.S. şi eroicei Armate Sovietice, nu numai faptul că au iz­butit să se smulgă din lanţurile impe­rialismului, dar şi faptul că au căpă­tat posibilitatea să-şi hotărască în mod independent soarta, să-şi creeze şi să-şi desvolte prin toate mijloacele noua fiinţă de stat, să creeze şi să în­tărească regimul de democraţie popu­lară, care este o formă a dictaturii proletariatului. Eliberate de Armata Sovietică de sub asuprirea seculară, popoarele acestor ţări, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti călite în luptele de clasă, au răsturnat puterea odioasă a moşie­rilor şi capitaliştilor, au sdrobit parti­dele burgheze contrarevoluţionare, care sprijinindu-se pe imperialiştii an­eri­­cano-englezi, au căutat să reinstaureze în aceste ţări vechile rândueli. Folo­sind bogata experienţă revoluţionară a Uniunii Sovietice, ele au înfăptuit re­forma agrară, au naţionalizat băncile, industria mare şi mijlocie, minele de cărbuni şi de minereuri, transporturile comerţul cu ridicata. Aceste mari prefaceri politice şi economice, care, prin conţinutul lor, sunt echivalente cu o revoluţie socialistă, n'ar fi putut să fie realizate fără o luptă consecventă şi hotărită împotriva duşmanilor po­porului, împotriva elementelor exploa­tatoare de la oraşe şi sate, împotriva a­­genţilor imperialiştilor americano-en­­glezi — socialiştii de dreapta, naţiona­liştii burghezi, sabotorii, spionii şi tră­dătorii, împotriva tuturor acelora care opuneau rezistenţă creării noului stat, statul de democraţie populară. In cursul acestei lupte a fost distrus pas cu pas vechiul aparat de stat şi a luat naştere un n­ou aparat de stat, care corespunde intereselor poporului; a fost creat un nou aparat al puterii de stat pentru organizarea vieţii eco­nomice şi culturale a acestor ţări; au fost create în aceste ţări armate noi, populare, organe ale miliţiei populare, ale securităţii statului. In aparatul de stat, şi la posturile de comandă în e­­conomie, în armata populară, în ctiliția *) Articol de fond apărut în «Pentru pace trainică, pentru democraţie popu­lară!" Nr. 43 (103) din 27 Octombrie 1950. populari, ia organul* securităţii statu­lui au fost promovaţi seci şi sute de mii dintre cei mai buni fii şi dintre cele mai bune fiice ale poporului, în locul elementelor duşmănoase şi biro­cratice înlăturate. Noul aparat de stat creat, întărit cu elemente proletare, a­­sigură îndeplinirea sarcinilor care re­vin ţărilor de democraţie populară in opera de construire a bazelor socialis­mului. Trebue, totuşi, remarcat că reorga­nizarea organelor locale ale puterii de stat s’a desfăşurat în ţările de demo­craţie populară mult mai încet decât construirea organelor centrale ale pu­terii. Dar în ultimii ani s’au produs Însemnate schimbări şi in acest dome­niu. Din organele administrative locale au fost măturate elementele reacţio­nare, totuşi acest lucru n’a însemnat nicidecum complecta lichidare a rămă­şiţelor a tot ce e vechi în organele ad­ministrative locale. S’au luat măsuri pentru intensificarea controlului activi­tăţii organelor locale, dar acest con­trol n’a devenit încă un control gene­ral, care să cuprindă organele puterii locale. S'au realizat cu succes multe măsuri urmărind apropierea die popu­laţie a organelor de jos ale puterii; to­tuşi şi în această direcţie e departe de a se fi făcut tot ce trebuia făcut Lichidarea rămăşiţelor vechiului sis­tem administrativ, care în mâinile ex­ploatatorilor fusese un mijloc de înlă­turare a poporului de la conducerea sta­tului, are loc in legătură cu alegerea Sfaturilor Populare, care întocuesc or­ganele locale provizorii ale puterii de stat existente până acum. Odată cu introducerea sistemului Sfaturilor Popu­lare in toate organele puterii de­­stat din ţările de democraţia populară, de jos până sus, vor fi deputaţi­­aleşi de popor şi răspunzători în faţa­ poporului. Astfel se traduce în practică principiul: «Intreaga putere aparţine poporului muncitor şi emană dela el», care a in­trat în Constituţia tuturor ţărilor de democraţie populară Sfaturile Populare au luat fiinţă în ţările de democraţie populară şi s’au desvoltat ca organe ale puterii statulu de democraţie populară. Folosind bo­gat­a experienţă a organelor puterii de stat din U.R.S.S., ele realizează în proporţii tot mai mari participarea masselor largi ale oamenilor muncii la conducerea statului. De pildă, oamenii muncii din Republica Populară Ungară au ales 220.000 de membri şi supleanţi ai Sfaturilor Populare. In Republica Populară Română, la începutul lunii Decembrie a. c., vor fi aleşi peste 80.000 de membri ai Sfaturilor locale. Sfaturile Populare din Polonia au peste 95.000 de membri, dintre care munci­tori­i­­ persoane de origină muncito­rească 29,5 la sută, ţărani 50,8 la sută, oameni ai muncii intelectuale 14,2 la sută, meseriaşi 4,9 la sută şi alţii 0,6 la sută. Sfaturile populare din Bulga­ria au 50.000 de membri. Dacă ţinem seama de faptul că pe lângă Sfaturile Populare se creează diferite comisii permanente ,de planificare, financiare, pentru ocrotirea sânătăţii, pentru in­strucţia publică, pentru munca cultu­rală etc.), în care sunt antrenaţi mult­ zeci de mii­ de activişti care îşi însu­şesc prin intermediul Sfaturilor arta de a conduce statul, devine absolut clar cât de ne­mărginite sunt posibilităţile de partidare a masselor populare la Conducerea statului in ţările de de­mocraţie populară. Partidele comuniste şi muncitoreşti sunt forţa conducătoare, organizatoare şi inspiratoare a ţărilor de democrate populară. Sfaturile Populare, fiind or­ganizaţii largi de massă ale oamenilor muncii, realizează legătura strânsă în­tre massele de milioane ale oamenilor muncii fără partid şi avantgarda cla­sei muncitoare,­­ partidele comuniste şi muncitoreşti . Prin munca lor de zi cu zi, ele întăresc legăturile directe dintre oamenii muncii şi statul de de­mocraţie populară, scot la iveală pu­ternicele forţe creatoare ale poporului, talentele lui organizatorice, iniţiativa lui constructivă. In sarcinile Sfaturilor Populare intră planificarea economică şi bugetară, mobilizarea resurselor locale pentru nevoile economiei naţio­nale, controlul asupra activităţii şcoli­lor, spitalelor, instituţiilor culturale, e­­ducative, de copii, grija pentru nevoile populaţiei, grija pentru îmbunătăţirea zi cu zi a condiţiilor ei de viaţă etc. In timp ce in ţările de democraţie populară are Ioc un proces de întărire a Sfaturilor Populare, în timp ce se iau noi măsuri pentru democratizarea conducerii statului, pentru antrenarea masselor la rezolvarea chestiunilor de stat d­in Statele Unite, Anglia, Franţa şi în alte ţări capitaliste are loc un proces de fascizare a vieţii politice şi a orânduirii de stat Clasele dominante din aceste ţări folosesc violenţa direc­tă împotriva claselor asuprite, lipsesc pe oamenii muncii de cele mai elemen­tare drepturi cetăţeneşti şi de liber­tate individuală, crnslănţite monstruoase represiuni împotriva elementelor pro­gresiste şi organizaţiilor democratice ale oamenilor muncii. Imperialiştii a­­mericano-englezi îşi ascund tot mai pu­ţin planurile criminale, care au drept scop înnăbuşirea rezistenţei nopulare crescânde împotriva pregătirilor de război. Imperialiştii caută să-şi extindă acţiunile agresive dincolo de Coreea, tă­târască omenirea în ale­sul Îngrozitor al unui nou război mondial. Atrocită­ţile sălbatice ale inter­venţioniştilor a­­mericano-englezi in Coreea dau tuturor popoarelor, iubitoare de pace, o imagi­ne clară a soartei pe care monopoli­ştii Wall­ Street-ului o pregătesc­­umi. In aceste condiţii, când de la pregă­tirea agresiunii, guvernanţii Statelor Unite au trecut la acte făţişe de agre­siune, când se desfăşoară tot mai vi­guros puternica mişcare mondială a partizanilor păcii, alegerile Sfaturilor Populare din Ungaria şi România, în­tărirea continuă a organelor puterii lo­cale din Cehoslovacia, Polonia, Bulga­ria şi Albania capătă o mare însemnă­tate­ internaţională. Acest important fapt istoric demonstrează lumii întregi unitatea poporului muncitor din ţările de democraţie populară, hotărîrea lui fermă de a da o ripostă aţâţătorilor la război. Prin participarea lor unanimă la ale­gerile Sfaturilor Populare, prin noile lor succese în construcţia de stat, eco­nomică şi culturală, prin participarea lor la lupta comună a popoarelor pen­tru pace, oamenii muncii din ţările de democraţie populară arată încă şi încă odată că, urmând experienţa Uniunii Sovietice, ei merg neclintit spre reali­zarea marelui lor ţel — construirea so­cialismului în ţările lor. Ştiri de la corespondenţii noştri Pentru ssuatarea timpu­lui de intervene lnoindu-şi angajamentele luate in întrecerea socialistă, petroliştii din e­­chipa de intervenţie de la «Sovrompe­­trol Schela Mare, au hotărit să cin­stească aniversarea Marii Revoluţii din Octombrie cu noi succese în lupta pentru Plan, pentru Pace. Astfel, prin muncă dărză, echipa maistrului sondor Ştefan Vasilescu, compusă din tov. Savu Ilaralambie, podar, Fior­ea Mecşoiu şi Puiu Maria sondori, a reuşit, datorită bunei or­ganizări a muncii, să extragă 900 me­tri tubing în numai 3 ore. GHEORGHE IONESCU corespondent Daruri muncitoreşti pentru colectivişti Pentru a veni în sprijinul tinerei gospodării agricole colective „Calea Viitorului“, din comuna Vulturul, regiunea Constanţa, muncitorii de la I. R. E. C. au luat iniţiativa să con­tribue la înzestrarea ei cu utilajul necesar. Muncitorii au cumpărat un plug cu două brazde şi un însemnat nu­măr de lopeţi, cazmale, greble, to­poare şi căldări, precum şi nume­roase cărţi şi broşuri. Aceste daruri au fost înmânate colectiviştilor. O delegaţie a munci­torilor de la I. R. E. C. s-a deplasat în comuna Vulturul. ANA LIBIDOV şi C. CONSTANTINESCU corespondenţi MATĂ In textul Comunicatului asupra realiză­rii Planului de Stat pe trimestrul III 1950, pasagiul privitor la realizarere în domeniul campaniei de lichidare a anal­fabetismului trebue citit astfel: In domeniul învățământului, începutul trimestrului III coincide cu încheerea anului școlar 1949—1950. In acest an şcolar s’a continuat campania de lichi­dare a analfabetismului, fiind cuprinşi în cursurile de alfabetizare până la 30 Septembrie, 069.000 neştiutori de carte, cu peste 15 la sută mai mult faţă de anul trecut. Desvoltarea rapida a extracţiei de carteane în U. R. S. S. de T. CUNHANOV In ultima perioadă, industria de căr­bune a U.R.S.S. s’a desvoltat intr’un ritm rapid. Creşterea anuală a extrac­ţiei de cărbune reprezintă actualmente un spor de 12,13 la sută. In anul 1948 extracţia de cărbune în U.R.S.S. de­păşea nivelul antebelic, iar la sfâr­şitul anului 1949 ea atingea nivelul prevăzut prin plan pe anul 1950. Statul Sovietic alocă sume importan­te pentru construcţii de noi mine, cât şi pentru refacerea minelor care au fost distruse de către cotropitorii hitlerişti. Planul cincinal pe 1946—1950 a prevă­zut să fie puse în funcţiune în cadrul acestui răstimp, mine cu o capacitate generală de producţie de 183 milioane tone de cărbune. . Această sarcină se rezolvă cu succes. Marea desvoltare a lucrărilor a constituit unul din factorii principali care au contribuit la creş­terea rapidă a extracţiei de cărbune din perioada postbelică. In primul trimes­tru al anului curent construcţiile capi­tale în industria carboniferă au cres­cut cu 19 la sută, iar in cel de al doilea trimestru cu 17 la sută faţă de aceleaşi perioade ale anului trecut. In industria carboniferă din U.R.S.S. are loc o mare revoluţie a proceselor de extracţie a cărbunelui. Munca ma­nuală a minerilor este înlocuită cu munca maşinilor. Majoritatea procese­lor de extracţie a cărbunelui au fost mecanizate în Uniunea Sovietică încă înaintea războiului. Actualmente sunt mecanizate şi ultimile operaţiuni la care se mai foloseşte munca manuală. In acest, scop se utilizează puternice com­bine carbonifere, maşini pentru încăr­carea minereului şi cărbunelui. Fabri­carea acestor maşini se face pe o scară largă în cadrul uzinelor pentru cons­trucţii de maşini. Marea forţă a aces­tei tehnici moderne o arată următoa­rele cifre: o combină minieră extrage lunar câte 15.000 tone cărbune şi chiar mai mult; productivitatea maşinilor de perforare şi încărcare atinge cifra de 10.000 tone cărbune lunar. Se perfecţionează deasemenea tehnica tuturor celorlalte procese de extracţie a cărbunelui. Astfel, transportul vago­­netelor în mină se efectuează actual­mente cu puternice locomotive elec­trice de câte 10-14 tone, în locul ce­lor de 7 tone care se foloseau înainte de război. Larga mecanizare a extracţiei de căr­bune uşurează din ce în ce mai mult munca minerilor, ridicând productivita­tea muncii lor. In prima jumătate a anului curent productivitatea muncii minerilor sovietici s’a mărit in medie cu 11-12 la sută. intr’un ritm tot atât de accelerat creştea şi productivitatea muncii în industria carboniferă sovie­tică şi în anii dina­nte de război; în decurs de 11 ani, in perioada dinaintea războiului, ea a crescut cu mai mult de două o­ri. industria carboniferă a ţărilor capi­taliste nu a cunoscut niciodată aseme­nea succese. Astfel, in Statele Unite ale Americii în cursul ultimilor 20 de ani, productivitatea muncii în industria bitumului a crescut cu numai 1,3 la sută, in industria de antracit cu 3 la sută. In industria carboniferă a Angliei productivitatea muncii a scăzut în ulti­mii 10 ani cu 5 la sută. Iar în Franţa cu 33 la sută , Statul Sovietic acordă o înaltă pre­ţuire muncii minerilor, ei fiind cei mai bine plătiţi muncitori. Câştigurile lor ating adesea 8­9.000 ruble pe lună. Aceasta este o sumă foarte mare Pen­tru a face o comparaţie vom da urmă­toarele cifre: chiria unei locuinţe bine amenajată, având 3—4 camere, este de 60­—70 ruble pe lună. Salariul real al minerilor, întocmai ca al tuturor oamenilor sovietici, creste şi datorită faptului că Statul Sovietic reduce în mod sistematic neturile la mărfuri. In cursul ultimilor 3 ani in Uniunea Sovietică au avut loc 3 redu­ceri masive de preţuri. Ultima redu­cere a avut loc în luna Martie a anu­lui curent, atunci când preţurile au fost reduse în medie cu 21 la sută, in urma acestui fapt a crescut con­siderabil puterea de cumpărare a popu­laţiei. Astfel de exemplu, în cel de al doilea trimestru al anului curent, vân­zarea mărfurilor in întreaga Uniune Sovietică a crescut cu 30 la sută. A­­ceasta înseamnă că oamenii sovietici consumă acum mărfuri aproape cu o treime mai multe decât în cursul anu­lui trecut. Desigur că aceasta se referă și la mineri. Grija Statului Sovietic pentru îmbu­nătăţirea vieţii poporului, ridică şi mai mult productivitatea muncii minerilor sovietici. O mărturie în această pri­vinţă o constituie puternica întrecere socialistă care a cuprins întreaga massă a minerilor.

Next