România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)

1951-06-10 / nr. 2085

A. ff------------­----------------------------------------------------------------------­Trei ani de la naţionalizare Pe întreg cuprinsul Republicii, poporul nos­tru muncitor sărbăto­reşte trei ani dela înfăp­tuirea actului revoluţio­nar al naţionalizării principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. Dat,’, de 31 Iunie 1948 marchea­ză un moment important în lupta revoluţionară pe care poporul nos­tru muncitor sub conducerea Partidu­lui o duce pentru construirea socia­lismului. Izgonind pentru totdeauna pe capitalişti din întreprinderi, cla­sa muncitoare a devenit stăpână pe principalele mijloace de producţie. Această minunată victorie, ca şi toate celelalte dinainte şi de după naţionalizare, n’ar fi fost posibile ccă Armata Sovietică nu ne-ar fi eliberat ţara de sub jugul fascist german, dacă clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului n’ar fi smuls puterea politică şi deci conducerea Statului din mâinile burgheziei. Trecerea principalelor mijloace de producţie în mâinile Statului poporului muncitor a constituit o lo­vitură de moarte dată puterii econo­mice a burgheziei. Prin actul măreţ al naţionalizării s’a produs o schim­bare esenţială în cadrul economiei noastre naţionale. Naţionalizarea n’a fost o trecere a întreprinderilor din mâinile unui proprietar în ale altuia; ele au devenit bunuri comune ale întregului popor muncitor, schim­­bându-se în mod radical raportul de forţe între clase în favoarea clasei muncitoare, lichidându-se în aceste ramuri ale economiei naţionale ex­ploatarea omului de către om. Pline de măreţie sunt realizările obţinute de la naţionalizare de că­tre oamenii muncii care, sub condu­cerea înţeleaptă a Partidului, merg pe drumul construirii socialismului. Chiar din prima zi s-a pornit la reorganizarea fabricilor şi moderni­zarea utilajului. Fiecare fabrică sau uzină preluată de la capitalişti s’a desvoltat cum nimeni n’ar fi bănuit vreodată. Producţia a crescut. Au fost clădite fabrici şi uzine noi, în­treaga ţară a devenit un vast şantier al construcţiei paşnice. Regiuni ţi­nute de burghezie in neagră mizerie şi înapoiere sunt chemate la viaţă. In Dobrogea se construeşte măreaţa construcţie a păcii, Canalul Dunăre Marea Neagră. La Bicaz, se înalţă tot mai mult barajele puternicei hi­drocentrale „V. I. Lenin”, ale cărei turbine vor fi puse în mişcare de apele Bistriţei. Cresc zidurile mare­lui combinat poligrafic „Casa Scân­teii”. Oriunde îţi îndrepţi privirile, în fiecare colţ al iubitei noastre Patrii, se construeşte. Mai puterni­că, se desvoltă industria socialistă. Prin lărgirea bazei Industriei socia­liste, clasa muncitoare a pus temelia transformării socialiste a agricul­turii. Cu sprijinul şi ajutorul frăţesc al puternicului Stat Socialist, Uniu­nea Sovietică, ţara noastră s’a trans­format dintr’o semi-colonie a impe­rialismului apusean într’un stat inde­pendent, politiceşte înaintat, în plină şi rapidă desvoltare industrială. Şo­majul şi crizele care sdruncină din temelii lumea capitalistă au dispărut pentru totdeauna din ţara noastră. Tot ce am realizat pe drumul lu­minos al construirii socialismului, sprijiniţi puternic din punct de ve­dere politic şi economic de Uniunea Sovietică, este o confirmare strălu­cită a învăţăturii geniale a lui Lenin şi, Stalin cu privire la cucerirea puterii politice de către clasa mun­citoare în alianţă cu ţărănimea mun­citoare. In acelaş timp, toate succe­sele noastre se datoresc bogatei ex­perienţe a construirii socialismului în Uniunea Sovietică, precum şi multiplului ajutor primit din partea marii noastre prietene. Materii prime şi maşini unelte, specialişti trimişi în ţară şi studenţi chemaţi să înveţe şi să se speciali­zeze în şcolile sovietice, documenta­ţie şi metode superioare de lucru în fiecare domeniu, convenţii econo­mice în condiţii de egalitate şi în­­sfârşit Sovromurile, „formă deose­bit de eficace de colaborare econo­mică de tip socialist” — cum le nu­meşte tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — ajutorul sovietic, pârghie impor­tantă pentru progresul industriei noastre, se manifestă sub nenumărate aspecte: înflorirea economică a ţării, înflo­rire neîntâlnită încă în decursul Is­toriei sale, măreşte încrederea în­tregului popor muncitor în capacita­tea creatoare a clasei muncitoare care ştie să conducă fără burghezie, împotriva burgheziei şi mai bine de­cât burghezia. , La conducerea întreprinderilor se găsesc azi directori din rândurile muncitorilor. Felul lor de a conduce, seriozitatea cu care fac faţă sarcini­lor Planului Cincinal şi Planului de Electrificare a ţării ,confirmă în practică încrederea acordată cadre­lor muncitoreşti de conducere din economie. De la naţionalizare încoace am parcurs, prin trecerea la planifi­carea economiei, paşi uriaşi spre in­dustrializarea socialistă a ţării. Ra­muri industriale inexistente la noi cu trei ani în urmă, ca de pildă indu­stria construcţiilor de maşini, au fost create şi se desvoltă din an în an. La „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, fabricăm rulmenţi; la ,,Vic­toria“-Arad strunguri din cele mai perfecţionate; la „1 Mai“-Ploeşti, sonde metalice, rulmenţi oscilanţi de presiune pentru capete hidraulice de 150 tone; la „Progresul”-Brăila, trolii pentru forajul petrolifer; la „Republica” diferite ţevi pentru in­dustria petroliferă; la Reşiţa şi Cu­­gir, ciocane de abataj; iar agricul­tura noastră, pe calea transformării socialiste, primeşte acum de la „Sov­­romtractor”-Oraşul Stalin, tractoare pe şenile R. D. 35, de la „Semănă­­toarea”-Bucureşti, semănători-legă­­tori. Lista noilor produse fabricate în ţară poate fi complectată cu nu­meroase alte produse fabricate în uzinele ţării. Producţia industrială a fost considerabil mărită, valoarea producţiei globale industriale atin­gând în anul 1950 un nivel de 137,3 la sută faţă de anul 1949. Investiţiile de zeci şi sute de mi­liarde lei — numai în anul 1950, vo­lumul total al investiţiilor pe în­treaga industrie însumează 161 mi­liarde — au dus la sporirea consi­derabilă a Industriei. Tresaltă de mândrie inima fiecărui om al muncii la gândul că sub conducerea Parti­dului ne-am cucerit independenţa po­litică şi economică, independenţa naţională. In conştiinţa constructorilor socia­lismului s’a sădit adânc atitudinea nouă faţă de muncă, exprimată prin caracterul de masă al întrecerilor socialiste, întrecerea socialistă por­nită de ,,Sovrommetal“-Reşiţa, şi „Steagul Roşu“-Oraşul Stalin, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Partidului, întrecere care a cuprins marea masă a salariaţilor din ramu­rile productive, vorbeşte prin însăşi rezultatele obţinute. Nivelul tehnic al producţiei în continuă creştere, mai buna organizare a producţiei, înzestrarea întreprinderilor cu utilaj modern perfecţionat, justa folo­sire a timpului de lucru, apli­carea pe scară largă a meto­delor sovietice, ridicarea calificării muncitorilor, au făcut posibilă creşte­rea productivităţii muncii. Numai pe trimestrul I al anului 1951, produc­tivitatea muncii în Industrie a fost mărită la 11 la sută faţă de trime­strul corespunzător al anului 1950, iar în tot cursul anului 1951 pe în­treaga Industrie se va mări cu 14 la sută faţă de 1950. Veniturile bugetare ale statelor capitaliste sunt realizate prin impo­zitele suportate de clasa muncitoare. In Statele Unite, imperialiştii aruncă greul impozitelor asupra oamenilor muncii. Cu totul alta este situaţia din­­ ţara noastră unde cea mai mare parte a bugetului Statului provine din a­­cumulări şi beneficiile întreprinderi­lor socialiste. Principiul socialist al salarizării după cantitatea şi calitatea muncii a dus la stimularea puternică a mun­citorilor, a dus la creșterea nivelu­lui lor de trai. Salariul mediu în industrie pe primul trimestru al a­­cestui an, a crescut cu 5,4 la sută faţă de acelaş trimestru al anului 1950, iar fondul total de salarii cu 24,3 la sută. De asemenea, salariul social vine să mărească câştigul sa­lariaţilor prin partea de beneficii ce este alocată fondului directorial. ElL­beraţi de exploatarea capitalistă, oa­menii muncii din ţara noastră îşi in­tensifică eforturile pentru construirea socialismului, pentru ridicarea pro­priului lor nivel material şi cultu­ral. întrecerea pentru terminarea înainte de termen a planului pe pri­mul semestru îmbogăţeşte succesele dobândite în cinstea zilei de 8 Mai. Noi şi minunate sarcini stau în faţa poporului muncitor, în lupta pentru construirea bazei economice a socialismului. Făcând bilanţul mă­reţelor realizări obţinute in numai trei ani de la alungarea patronilor exploatatori ai fabricilor şi uzinelor, oamenii muncii din ţara noastră sub conducerea înţeleaptă a Partidului, privesc cu încredere în viitor, con­ştienţi că în mâinile lor stă apăra­rea şi consolidarea păcii, construi­rea unui viitor fericit Patriei şi lor înşişi. ­ Furnaliştii de la Hunedoara au îndeplinit planul pe primul semestru HUNEDOARA (de la corespondentul nostru).­­ In dimineaţa zilei de 8 iunie secţia furnale a Combinatului Siderurgic Hune­doara şi-a realizat­­programul semestrial depăşindu-l cu 133 tone fontă la acest important succes au contribuit din plin cele trei brigăzi utemiste de la Furnalul Tineretului, în fruntea cărora se află brigada condusă de tânărul Ion Hăulica. Şi muncitorii de la cuptorul electric al combinatului şi-au în­deplinit planul pe data de­ 6 iunie producând un plus 275 tone oţel special. Aci s’au evidenţiat echipele tovarăşilor Gheorghe Bada cu o depăşire a planului pe luna Mai de 31,67 la sută şi Alexan­dru Popa ,cu o depăşire de 15,88 la sută. Tot mai mulţi cetăţeni ai Capitalei semnează Apelul In toate raioanele Capitalei, , cetăţe­nii cinstiţi care încă nu au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii, complectează listele prezentate de echi­pele Comitetelor de luptă pentru pace. In raionul I. V. Stalin, cele 3.330 echipe ale Comitetelor de luptă pentru pace au strâns până acum mai mult de 140.000 de semnături pe Apel. In raionul Tudor Vladimirescu au semnat până in prezent Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii, 122.660 cetăţeni. Echipele conduse de Iosif Sigmund, muncitor la fabrica de trico­taje din str. Breiner Bela, Constantin Jibou de la fabrica „Flacăra Roşie” şi Anastasia Sorela de la Ministerul Agri­culturii au adunat semnăturile tuturor cetăţenilor din străzile Epureanu şi Vitan. I PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE A CENTRULUI DE PRODUCŢIE CINEMATOGRAFICĂ DIN R. P. R. Sâmbătă la amiază a avut loc la Buftea, solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Centrului de Produc­ţie Cinematografică din R. P. R. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca, I. Chişinev­­schi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin roma, acad. Mihail Roller, Nicolae heliu, oameni ai artei şi culturii.­­ Au participat deasemeni: S. S. Span, Marian, consilier al Ambasadei Uniunii­­Sovietice, Robert Schmeltz, ambasa­­riorul R. Cehoslovace, László Pataki, Cuvântarea rostită Dr. Petru Groza a arătat în introdu­­cere că Centrul de Producţie Cinema­tografică din Republica noastră va fi un adevărat focar de răspândire a culturii, de luminare a masselor, de educare a poporului nostru in spiritul ideilor înaintate ale societăţii socialis­te pe care o construim. Cinematografia are un rol deosebit în gigantica bătălie ce se duce în ţara noastră pentru distrugerea rămăşiţe­lor putredei ideologii şi morale bur­gheze, în lupta poporului muncitor îm­potriva duşmanilor păcii, democraţiei şi socialismului. Dr. Petru Groza a scos apoi în relief înaltul nivel artistic şi ideologic al ci­nematografiei sovietice care, sub condu­cerea Partidului Comunist (bolşevic) şi a marelui Stalin a devenit cea mai populară dintre arte, câştigându-şi dragostea şi aprecierea întregului popor sovietic. Vorbitorul a arătat apoi, prin con­trast, că in ţările capitaliste cinema­tografia constitue un mijloc de îndo­bitocire a masselor inspirându-le sen­timente de neîncredere în forţele lor, individualism, şovinism, laşitate şi ser­vilism. Spre deosebire totală de acest rol odios pe care îl joacă, cinematograful în mâinile capitaliştilor, se ridică, ca o adevărată şcoală a dragostei de om ministrul R. P. Ungare, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea Ambasadei R. P. Bulgaria şi alţi mem­bri ai Corpului Diplomatic. Au luat parte numeroşi muncitori ai şantierului de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locui­tori ai comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest prilej dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, de dr. Petru Groza şi de viaţă, de adevăr şi de muncă, cinematografia sovietică şi cinemato­grafia ţărilor de democraţie populară. Cinematografia sovietică smulge vălul­­ de minciună şi de ipocrizie în care pro­vocatorii la război îşi îmbrobodesc pla­nurile lor ticăloase. Paridul Muncitoresc Român şi Gu­vernul nostru — a spus in continuare dr. Petru Groza — călăuzite de expe­rienţa Uniunii Sovietice, au hotărît cre­area condiţiilor pentru desvoltarea ar­­tei noastre cinematografice naţionale, pentru mărirea producţiei de filme ro­mâneşti artistice şi documentare, cu un înalt conţinut politico-ideologic, pentru crearea cadrelor necesare unei asemenea cinematografii. Noul edificiu de cultură a cărui con­strucţie începe aci va constitui un nou şi puternic mijloc care să ajute oame­nilor muncii din ţara noastră in lupta măreaţă pe care o duc pentru construi­rea socialismului în scumpa noastră patrie, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român şi sub steagul măre­ţelor Viei atotbiruitoare, ale lui Marx, Engel, Lenin, Stalin. Să facem din cinematografia noas­tră naţională o mândrie a patriei noas­tre, o armă ascuţită a luptei pentru pace, pentru construirea unei vieţi fe­ricite şi îmbelşugate poporului nostru muncitor. Să trimitem de aci marelui conducă­­tor de popoare, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin, şi în­tregului popor sovietic frate, salutul, mulţumirea şi recunoştinţa noastră pen­tru marele şi frăţescul ajutor pe care ni-l acordă, pentru dragostea şi căl­­dura cu care îmbrăţişează lupta şi strădania poporului nostru care se în­­dreaptă, sub conducerea Partidului, cu paşi siguri pe calea luminoasă a socia­lismului.IT * Luând cuvântul, preşedintele comi­tetului executiv al sfatului popular al comunei Buftea, Gh. Iordan, a expri­mat bucuria locuitorilor de a putea contribui prin muncă la ridicarea mă­reţului edificiu de cultură. Noi, oamenii muncii din Buftea, a spus Gh. Iordan, am fost ţinuţi sub cruntă exploatare şi în Întuneric sub regimurile burghezo-moşiereşti, de că­tre marele moşier Ştirbei. Marea ma­joritate a locuitorilor n’au avut posi­bilitatea să înveţe carte. Astăzi, sub conducerea Partidului, prin alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea munci­toare, noi începem să cunoaştem bucu­ria vieţii şi a ridicării noastre mate­riale şi culturale, alături de întregul popor muncitor. Muncitorul Iancu Florea, de pe şan­tierul de c­onstrucţie a Centrului de Producţie Cinematografică, a exprimat bucuria muncitorilor care pornesc la ridicarea acestei mari construcţii ce ia fiinţă din iniţiativa Partidului şi Gu­vernului şi cu ajutorul marii Ţări a Socialismului victorios, Uniunea So­vietică. Tov. Nicolae Bellu, preşedintele Co­mitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri al R P. R., a dat citire unei telegrame către tovarăşul Stalin, genialul Învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, spre a-i mul­ţumi pentru marele ajutor pe care Uniunea Sovietică, ca şi în atâtea alte rânduri, a înţeles să-l dea din plin pentru ridicarea acestui însemnat cen­tru de cultură din ţara noastră. Asis­tenţa a manifestat îndelung pentru cel mai bun şi cel mai iubit prieten şi în­văţător al poporului nostru, sprijinito­rul culturii, stegarul luptei pentru pace şi socialism în lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. Tov, Pavel Constantinescu, vicepre­şedinte al Comitetului Cinematografiei, a citit apoi telegrama adresată tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej, secretar ge­neral al C. C. al P. M. R., exprimând angajamentul oamenilor muncii din domeniul cinematografiei de a munci cu toată însufleţirea pentru ridicarea cinematografiei noastre la nivelul sar­cinilor măreţe pe care Partidul le-a pus în faţa poporului muncitor in lupta pentru construirea socialismului şi pentru apărarea păcii. Telegrama a fost primită cu vin­ovaţii în cinstea to­varăşului Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al poporului nostru. Dr. Petru Groza a dat apoi citire ac­tului de fundaţie al construcţiei, pe care au fost înscrise cuvintele: „Astăzi, 9 iunie 1951, se pune piatra fundamen­tală Centrului de Producţie Cinemato­grafică din R.P.R., care se construeşte în urma hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Româ­ne, cu ajutorul frăţesc al Uniunii So­vietice". Actul de fundaţie a fost semnat de d­r. Petru Groza, tovarăşii Vasile Luca, I. Chişinevschi şi Chivu Stoica. Preşe­dintele Consiliului de Miniştri a aşezat actul la temelia construcţiei, zidind deasupra prima cărămidă, în aplauzele celor prezenţi. Membrii C. C. al P. M. R. şi ai Gu­vernului s-au întreţinut apoi cu locui­torii din comună şi cu muncitorii de pe şantier, care le-au făcut, la plecare, o caldă manifestaţie de dragoste. (Ager­pres). PROLETARI DIN tratm­­arine, UN­ITI-VA ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX. — Nr. 2085 4 pagini—4 lei hm­inică 10 Iunie 1951 Poporul nostru își afirmă hotârîrea sa nestrămutată de a apăra pacea ■ Pentru muncitorii, tehnicienii și inginerii Canalului Dunăre—Marea Neagră, „schimbul păcii“ a constituit un minunat prilej de a-şi manifesta, prin­­tr’o muncă susţinută, hotărirea de a apăra pacea. In­că din dimineaţa zilei „schimbului, păcii“ munca pe şantierele Canalului s’a desfăşurat cu un deosebit elan. Graficul de producţie, complectat din două in două ore, oglindea neîncetat depăşirea normelor. Pe şantierele 5 şi 6 escavaţii, Elena Ciocan, responsabila brigăzii I, Dumitru Costea şi Gheorghe Martin au scos din albie cu 80 la sută mai mult pământ decât prevedea pla­nul. Pe şantierul termocentralei Ovidiu II, încă din primele ore ale dimineţii, brigada condusă de Sabin Zladin îşi depăşise norma de lucru cu 42 la sută, brigada lui Nicolae Drăgoi cu 23 la sută, iar cea a lui Florian Sipa cu 15 la sută. Tot în cadrul „schimbului pă­cii“ tinerii constructori ai termocentra­lei au terminat confecţionarea ur­ui cărucior pentru transportarea morta­rului la înălţimi mari, cu ajutorul că­­ruia un singur muncitor poate deservi 12 zidari. In cadrul unei adunări fulger care a avut loc pe şantierul 11 escavaţii stân­că, la terminarea schimbului, prof. Alexandru Graur, membru in Comite­tul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care a venit împreună cu scriitorul Dumitru Corbea In mijlocul constructorilor Canalului, pentru a parti­cipa la minunata lor manifestare pentru pace, a adus acestora salutul Comitetului Permanent pentru Apăra­rea Păcii, arătând că realizările obţi­nute in această zi constitue o nouă şi puternică dovadă a elanului creator al poporului nostru, a hotăririi lui dârze de a apăra pacea. ■ Ziua „schimbului păcii” organizată de către muncitorii de pe marele şan­tier al hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bicaz, a fost o zi cu totul deo­sebită. Muncitorii care au luat parte la a­­cest schimb au fost salutaţi din partea Comitetului Permanent pentru Apăra­rea Păcii de o delegaţie compusă din preşedintele Comitetului pentru inven­­ţiuni şi descoperiri din R. P. R., Iu­­liu Gherendi, şi scriitorii Ion Călugăru şi Radu Boureanu. La galeriile de prospecţiune din sec­torul baraj, echipele conduse de mi­nerii Iosif Berchezi, Ştefan Ivaclon şi Pavel Oţel, au depăşit normele în cele trei şuturi cu circa 500 la sută. Cu aceiaşi dragoste de patrie, cu aceiaşi convingere că repurtând succe­se pe frontul construcţiei socialismului în ţara noastră şi consolidează întregul lagăr al păcii, au muncit şi membrii brigăzii I U. T. M., care şi-au depăşit norma cu 255 la sută şi brigada a II-a condusă de Gh. Nistoroiu şi zidarii A. Ciobotaru, Maria Ciocan, I. Plăcintă şi D. Bordeanu dela punctul de eşire al tunelului, care şi-au depăşit normele cu peste 351 la sută. ■ Lucrând In „schimbul păcii" mun­citorii atelierelor R. A. T. A. Filaret, şi-au depăşit propriile lor angajamente, atât în ce priveşte cantitatea cât şi ca­litatea. S’au evidenţiat in mod deose­bit muncitorii : Maria Mihai, Cons­tantin Marcu, Gheorghe Sila şi Dinu Mihalache dela secţia vopsitorie care au depăşit norma zilnică cu 80 la sută; Gheorghe Ionescu dela secţia mosoare care a realizat sută la sută peste nor­mă; Dinu Voicu dela fierărie cu sută la sută peste normă, Francisc Bărbu­­lescu şi Vasile Marin dela electricitate care au dat 90 la sută peste normă şi Gheorghe Bitescu, Dumitru Stoica şi Ştefan Anghel dela strungărie car® au realizat depăşiri de normă de 90 la sută. Totodată muncitorii atelierelor RATA Filaret au realizat însemnate economii In fruntea acestora se află Petre Sta­vrescu de la secţia electricitate care, ajutat de utemistul Petre Giogu, a rea­lizat in şase zile, în cinstea „schimbu­lui păcii” o economie de 219.286 lei. ■ In Întreprinderile din Timişoara „schimburile păcii” au dus la obţine­rea unor însemnate succese in produc­ţie. In „schimbul păcii”, muncitorii fabricii „Electromotor” au depăşit pla­nul pe întreaga fabrică cu 28 la sută. Un deosebit succes a înregistrat bri­gada I U. T. M. de la turnătorie care şi-a depăşit norma cu 258 la sută, iar la secţia bobinaj brigada condusă de Aurel Marcu care şi-a întrecut norma cu 191 la sută. Şi pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la fabrica I M. B., ziua „schimbului păcii” a fost o adevărată sărbătoare. La turnătorie programul de lucru a fost depăşit cu 170 la sută, evidenţiindu-se muncitorul D. Trofin, care până la ora 12 realizase patru norme. Utemistul Emil Bucovan şi-a Îndeplinit până la aceeaşi oră planul de muncă pe Întreaga zi. Importante depăşiri au mai Înregistrat turnătorii Pavel Halaş, Sandu Mihai şi alţii. ■ „Schimbul păcii” organizat de muncitorii fabricilor din oraşul Bacău s-a soldat cu Însemnate victorii in pro­ducţie, Filatura „Proletarul" a dat peste plan in ziua „schimbului păcii” 400 m, ţesături finite, cele mai bune rezultate fiind obţinute de solfactoriştii C. Goia şi Mircea Maxim care au rea­lizat, împreună cu echipele lor, depă­şiri de norme între 85—65 la sută, însemnate victorii au obţinut şi mun­citorii fabricii de cherestea „Horia, Cloşca şi Crişan” care încă din ajun s’au pregătit cu deosebită grijă. In schimbul de dimineaţă echipa de ga­­terişti formată din Ion Enea şi C întu­neric a reuşit să dea peste plan 19 m. c. cherestea. Tot în acest schimb echipa de la gaterul II a debitat 37 m. c. cherestea în loc de 26 m. c. In schim­bul de după amiază la gaterele I şi II au fost debitaţi 76 m. c. cherestea în loc de 56 m. c, cât era norma. Pe întreaga sală a gaterelor în ziua „schimbului păcii” s-au debitat 69 m. c. cherestea peste plan. IMPORTANTE SUCCESE IN PRODUCŢIE REALIZATE CU PRILEJUL „SCHIMBURILOR PĂCII“ Şi în cursul zilei de ori, muncitorii din fabricile şi uzinele ţării noastre au organizat „schimburi ale păcii”, hotărit­ să-şi întărească semnătura pusă pe Apelul pentru încheerea unui Pact al Păcii c­u tot mai multe realizări în producţie. UNITI IN aceeaşi Către Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii d­in R. P. R. Ţăranii muncitori din satul Râmeşti, raionul Dră­­­­găşani, au semnat cu toată dragostea Apelul Consi­liului Mondial al Păcii pentru încheierea Unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. Pentru a întări semnăturile puse pe Apel, ne-am luat­ angajamentul să predăm la timp cotele de ce­reale iar­­prisosul să-l valorificăm prin cooperativă, asigurând astfel pâinea poporului muncitor. La în­cheierea acţiunei de strângere a semnăturilor ne manifestăm încă odată solidaritatea noastră cu lupta partizanilor păcii din toată lumea, şi dragos­tea noastră pentru stegarul păcii în lumea întreagă, marele Stalin. Comitetul de luptă pentru pace al satului Râmeşti Preşedinte, M. D. GHIŢA VOINŢA de pace Către Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii uzinelor chimice Turda au semnat cu entu­ziasm Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. La închiderea campaniei, cu ocazia meetingului ce a avut loc în fabrica noastră, salariaţii luat angajamente hotărîte de a nu înceta nicio clipă lupta pentru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii feri­cite a lor şi a copiilor lor. Comitetul de luptă pentru pace al uzinelor chimice Turda Preşedinte, ALEXANDRU CONSTANTINESCU • Industria noastră socia­­listă — Izvor de bună stare şi forţă In slujba păcii. • Industria capitalistă — in­strument de exploatare, mizerie şi pregătiri răz­boinice. • Săptămâna Internaţională de Florica Şelmaru • Lucrările conferinţei ad­juncţilor miniştrilor afa­cerilor externe. In corpul c­arului­­. Lfi LI­PTA PENTRU O RECOLTA îmbelşugata A început secerişul orzului La gospodăria agricolă de stat Chirnogi, raionul Olteniţa, re­giu­­nea Bucureştii, a început în ziua de 7 iunie secerişul orzului de toamnă. Muncind cu râvnă, salariaţii gos­podăriei agricole de stat au re­uşit să secere până în seara zilei de 8 Iunie peste 30 ha. orz. Lucrările s’au desfăşurat duipă metodele sovietic la executăndu-se imediat după seceriş greblatul şi desmiriştirea. In cadrul acestor lucrări s’au e­­videnţi­at tractoriştii Costache Florea şi Gheorghe Clăbe­­cu şi me­canicii dela secerători Gheorghe Ostroganu și Gheorghe Stan. Muncitorii ceferişti sprijină campania Muncitorii şi tehnicienii de la uni­­tăţile C.F.R. din regiunea Bihor şi-au luat angajamentul să-şi depăşească nor­mele, spre a putea pregăti cât mai multe vagoane pentru transportul ce­realelor. Colectivele de muncă din unităţile C.F.R. ajutate de comitetele de Partid şi de organizaţiile sindicale, au reuşit să antreneze In întreceri socialiste, nu­mai Intr’o săptămână dela începerea campaniei, 85 la sută din numărul mun­citorilor. Datorită acestui lucru, numai într’o singură zi, au putut fi etanşate 106 va­goane şi reparate 40. In această muncă s’au evidenţiat în mod deosebit colec­tivele de muncă din Atelierul de zonă C.F.R. Oradea, Revizia de Vagoane Oradea şi staţia Episcopia Bihor. BAROSAN DUMITRU corespondent in raionul Caracal pregătirile sunt în toi CARACAL.—In raionul Caracal, pre­gătirea magaziilor, silozurilor şi baze­lor de recepţionare pentru campania de recoltări se desfăşoară cu intensi­tate. La silozul Caracal, curăţirea pe­reţilor şi a instalaţiei a fost terminată încă de la începutul lunii Mai. Tot a­­tunci s’a executat şi spoirea cu lapte de var a întregului interior al silozu­lui cu o suprafaţă de 30.000 m. p. De­asemenea, a fost desinfectată cu sodă caustică şi toată partea lemnoasă, în suprafaţă de 2250 m. p., iar printr’o revizuire generală a fost asigurată funcţionarea tuturor maşinilor din si­loz. Toate aceste lucrări s-au făcut prin muncă voluntară de către perso­nalul silozului, ceea ce a dus la o eco­nomie de 350.000 lei. Cu intensitate se desfăşoară şi pre­gătirea magaziilor la bazele de recep­ţionare Caracal, Jianca şi Frăsinet. La patru din magaziile bazei de re­cepţionare Jianca, a fost refăcută din nou duşumeaua pe o suprafaţă de 100 m. p., iar la trei din ele sunt în curs de reparaţie acoperişurile. In afară de baza Frăsinet, care mai are nevoie de încă două cântare, restul bazelor de recepţionare din raion sunt dotate cu tot utilajul necesar. EUSTAȚIU POPESCU corespondent ! Mai multă atenţie îngrijirii culturilor TIMIŞOARA (dela subredacţia noas­­tră). — Da­că pentru comitetul execu­­tiv al sfatului popular al raionului Dela pregătirea campaniei de recoltare este o preocupare de seamă, nu acelaş lucru se poate spune şi despre îngri­­jirea culturilor. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că atât co­mitetul executiv al sfatului popular raional cât şi cele comunale nu au dus o muncă polică de mobilizare a ţără­­nimii muncitoare şi nici măcar a depu­­taţilor, n’au asigurat i­n control te­meinic pe teren. Aşa se explică de ce însemnate suprafeţe cultivate cu grâu sunt pline cu măzăriche şi alte bunur­eni. Deasemenea p­răşitul culturilor a râ­­mas mult în urmă. La praşila I-a 1, culturile de porumb, din cele 30.957 ha. au fost prăşite deabea 22.888 ha., iar la culturile de floarea soarelui au fost prăşite deabea 3.522 ha. din cele 7.523 ha. cultivate. Acest lucru trebue să dea de gândit în prmul rând comitetului executiv al sfatului popular raional şi în special secţiunii agricole, care trebue să ia ur­­gente măsuri de îndreptare, mobilizând ţărănimea muncitoare pentru executa­­rea lucrărilor de întreținere a culturii lor.

Next