România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)
1951-06-10 / nr. 2085
A. ff----------------------------------------------------------------------------------Trei ani de la naţionalizare Pe întreg cuprinsul Republicii, poporul nostru muncitor sărbătoreşte trei ani dela înfăptuirea actului revoluţionar al naţionalizării principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. Dat,’, de 31 Iunie 1948 marchează un moment important în lupta revoluţionară pe care poporul nostru muncitor sub conducerea Partidului o duce pentru construirea socialismului. Izgonind pentru totdeauna pe capitalişti din întreprinderi, clasa muncitoare a devenit stăpână pe principalele mijloace de producţie. Această minunată victorie, ca şi toate celelalte dinainte şi de după naţionalizare, n’ar fi fost posibile ccă Armata Sovietică nu ne-ar fi eliberat ţara de sub jugul fascist german, dacă clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului n’ar fi smuls puterea politică şi deci conducerea Statului din mâinile burgheziei. Trecerea principalelor mijloace de producţie în mâinile Statului poporului muncitor a constituit o lovitură de moarte dată puterii economice a burgheziei. Prin actul măreţ al naţionalizării s’a produs o schimbare esenţială în cadrul economiei noastre naţionale. Naţionalizarea n’a fost o trecere a întreprinderilor din mâinile unui proprietar în ale altuia; ele au devenit bunuri comune ale întregului popor muncitor, schimbându-se în mod radical raportul de forţe între clase în favoarea clasei muncitoare, lichidându-se în aceste ramuri ale economiei naţionale exploatarea omului de către om. Pline de măreţie sunt realizările obţinute de la naţionalizare de către oamenii muncii care, sub conducerea înţeleaptă a Partidului, merg pe drumul construirii socialismului. Chiar din prima zi s-a pornit la reorganizarea fabricilor şi modernizarea utilajului. Fiecare fabrică sau uzină preluată de la capitalişti s’a desvoltat cum nimeni n’ar fi bănuit vreodată. Producţia a crescut. Au fost clădite fabrici şi uzine noi, întreaga ţară a devenit un vast şantier al construcţiei paşnice. Regiuni ţinute de burghezie in neagră mizerie şi înapoiere sunt chemate la viaţă. In Dobrogea se construeşte măreaţa construcţie a păcii, Canalul Dunăre Marea Neagră. La Bicaz, se înalţă tot mai mult barajele puternicei hidrocentrale „V. I. Lenin”, ale cărei turbine vor fi puse în mişcare de apele Bistriţei. Cresc zidurile marelui combinat poligrafic „Casa Scânteii”. Oriunde îţi îndrepţi privirile, în fiecare colţ al iubitei noastre Patrii, se construeşte. Mai puternică, se desvoltă industria socialistă. Prin lărgirea bazei Industriei socialiste, clasa muncitoare a pus temelia transformării socialiste a agriculturii. Cu sprijinul şi ajutorul frăţesc al puternicului Stat Socialist, Uniunea Sovietică, ţara noastră s’a transformat dintr’o semi-colonie a imperialismului apusean într’un stat independent, politiceşte înaintat, în plină şi rapidă desvoltare industrială. Şomajul şi crizele care sdruncină din temelii lumea capitalistă au dispărut pentru totdeauna din ţara noastră. Tot ce am realizat pe drumul luminos al construirii socialismului, sprijiniţi puternic din punct de vedere politic şi economic de Uniunea Sovietică, este o confirmare strălucită a învăţăturii geniale a lui Lenin şi, Stalin cu privire la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare. In acelaş timp, toate succesele noastre se datoresc bogatei experienţe a construirii socialismului în Uniunea Sovietică, precum şi multiplului ajutor primit din partea marii noastre prietene. Materii prime şi maşini unelte, specialişti trimişi în ţară şi studenţi chemaţi să înveţe şi să se specializeze în şcolile sovietice, documentaţie şi metode superioare de lucru în fiecare domeniu, convenţii economice în condiţii de egalitate şi însfârşit Sovromurile, „formă deosebit de eficace de colaborare economică de tip socialist” — cum le numeşte tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — ajutorul sovietic, pârghie importantă pentru progresul industriei noastre, se manifestă sub nenumărate aspecte: înflorirea economică a ţării, înflorire neîntâlnită încă în decursul Istoriei sale, măreşte încrederea întregului popor muncitor în capacitatea creatoare a clasei muncitoare care ştie să conducă fără burghezie, împotriva burgheziei şi mai bine decât burghezia. , La conducerea întreprinderilor se găsesc azi directori din rândurile muncitorilor. Felul lor de a conduce, seriozitatea cu care fac faţă sarcinilor Planului Cincinal şi Planului de Electrificare a ţării ,confirmă în practică încrederea acordată cadrelor muncitoreşti de conducere din economie. De la naţionalizare încoace am parcurs, prin trecerea la planificarea economiei, paşi uriaşi spre industrializarea socialistă a ţării. Ramuri industriale inexistente la noi cu trei ani în urmă, ca de pildă industria construcţiilor de maşini, au fost create şi se desvoltă din an în an. La „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, fabricăm rulmenţi; la ,,Victoria“-Arad strunguri din cele mai perfecţionate; la „1 Mai“-Ploeşti, sonde metalice, rulmenţi oscilanţi de presiune pentru capete hidraulice de 150 tone; la „Progresul”-Brăila, trolii pentru forajul petrolifer; la „Republica” diferite ţevi pentru industria petroliferă; la Reşiţa şi Cugir, ciocane de abataj; iar agricultura noastră, pe calea transformării socialiste, primeşte acum de la „Sovromtractor”-Oraşul Stalin, tractoare pe şenile R. D. 35, de la „Semănătoarea”-Bucureşti, semănători-legători. Lista noilor produse fabricate în ţară poate fi complectată cu numeroase alte produse fabricate în uzinele ţării. Producţia industrială a fost considerabil mărită, valoarea producţiei globale industriale atingând în anul 1950 un nivel de 137,3 la sută faţă de anul 1949. Investiţiile de zeci şi sute de miliarde lei — numai în anul 1950, volumul total al investiţiilor pe întreaga industrie însumează 161 miliarde — au dus la sporirea considerabilă a Industriei. Tresaltă de mândrie inima fiecărui om al muncii la gândul că sub conducerea Partidului ne-am cucerit independenţa politică şi economică, independenţa naţională. In conştiinţa constructorilor socialismului s’a sădit adânc atitudinea nouă faţă de muncă, exprimată prin caracterul de masă al întrecerilor socialiste, întrecerea socialistă pornită de ,,Sovrommetal“-Reşiţa, şi „Steagul Roşu“-Oraşul Stalin, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Partidului, întrecere care a cuprins marea masă a salariaţilor din ramurile productive, vorbeşte prin însăşi rezultatele obţinute. Nivelul tehnic al producţiei în continuă creştere, mai buna organizare a producţiei, înzestrarea întreprinderilor cu utilaj modern perfecţionat, justa folosire a timpului de lucru, aplicarea pe scară largă a metodelor sovietice, ridicarea calificării muncitorilor, au făcut posibilă creşterea productivităţii muncii. Numai pe trimestrul I al anului 1951, productivitatea muncii în Industrie a fost mărită la 11 la sută faţă de trimestrul corespunzător al anului 1950, iar în tot cursul anului 1951 pe întreaga Industrie se va mări cu 14 la sută faţă de 1950. Veniturile bugetare ale statelor capitaliste sunt realizate prin impozitele suportate de clasa muncitoare. In Statele Unite, imperialiştii aruncă greul impozitelor asupra oamenilor muncii. Cu totul alta este situaţia din ţara noastră unde cea mai mare parte a bugetului Statului provine din acumulări şi beneficiile întreprinderilor socialiste. Principiul socialist al salarizării după cantitatea şi calitatea muncii a dus la stimularea puternică a muncitorilor, a dus la creșterea nivelului lor de trai. Salariul mediu în industrie pe primul trimestru al acestui an, a crescut cu 5,4 la sută faţă de acelaş trimestru al anului 1950, iar fondul total de salarii cu 24,3 la sută. De asemenea, salariul social vine să mărească câştigul salariaţilor prin partea de beneficii ce este alocată fondului directorial. ElLberaţi de exploatarea capitalistă, oamenii muncii din ţara noastră îşi intensifică eforturile pentru construirea socialismului, pentru ridicarea propriului lor nivel material şi cultural. întrecerea pentru terminarea înainte de termen a planului pe primul semestru îmbogăţeşte succesele dobândite în cinstea zilei de 8 Mai. Noi şi minunate sarcini stau în faţa poporului muncitor, în lupta pentru construirea bazei economice a socialismului. Făcând bilanţul măreţelor realizări obţinute in numai trei ani de la alungarea patronilor exploatatori ai fabricilor şi uzinelor, oamenii muncii din ţara noastră sub conducerea înţeleaptă a Partidului, privesc cu încredere în viitor, conştienţi că în mâinile lor stă apărarea şi consolidarea păcii, construirea unui viitor fericit Patriei şi lor înşişi. Furnaliştii de la Hunedoara au îndeplinit planul pe primul semestru HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). In dimineaţa zilei de 8 iunie secţia furnale a Combinatului Siderurgic Hunedoara şi-a realizatprogramul semestrial depăşindu-l cu 133 tone fontă la acest important succes au contribuit din plin cele trei brigăzi utemiste de la Furnalul Tineretului, în fruntea cărora se află brigada condusă de tânărul Ion Hăulica. Şi muncitorii de la cuptorul electric al combinatului şi-au îndeplinit planul pe data de 6 iunie producând un plus 275 tone oţel special. Aci s’au evidenţiat echipele tovarăşilor Gheorghe Bada cu o depăşire a planului pe luna Mai de 31,67 la sută şi Alexandru Popa ,cu o depăşire de 15,88 la sută. Tot mai mulţi cetăţeni ai Capitalei semnează Apelul In toate raioanele Capitalei, , cetăţenii cinstiţi care încă nu au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii, complectează listele prezentate de echipele Comitetelor de luptă pentru pace. In raionul I. V. Stalin, cele 3.330 echipe ale Comitetelor de luptă pentru pace au strâns până acum mai mult de 140.000 de semnături pe Apel. In raionul Tudor Vladimirescu au semnat până in prezent Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii, 122.660 cetăţeni. Echipele conduse de Iosif Sigmund, muncitor la fabrica de tricotaje din str. Breiner Bela, Constantin Jibou de la fabrica „Flacăra Roşie” şi Anastasia Sorela de la Ministerul Agriculturii au adunat semnăturile tuturor cetăţenilor din străzile Epureanu şi Vitan. I PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE A CENTRULUI DE PRODUCŢIE CINEMATOGRAFICĂ DIN R. P. R. Sâmbătă la amiază a avut loc la Buftea, solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R. P. R. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin roma, acad. Mihail Roller, Nicolae heliu, oameni ai artei şi culturii. Au participat deasemeni: S. S. Span, Marian, consilier al Ambasadei UniuniiSovietice, Robert Schmeltz, ambasariorul R. Cehoslovace, László Pataki, Cuvântarea rostită Dr. Petru Groza a arătat în introducere că Centrul de Producţie Cinematografică din Republica noastră va fi un adevărat focar de răspândire a culturii, de luminare a masselor, de educare a poporului nostru in spiritul ideilor înaintate ale societăţii socialiste pe care o construim. Cinematografia are un rol deosebit în gigantica bătălie ce se duce în ţara noastră pentru distrugerea rămăşiţelor putredei ideologii şi morale burgheze, în lupta poporului muncitor împotriva duşmanilor păcii, democraţiei şi socialismului. Dr. Petru Groza a scos apoi în relief înaltul nivel artistic şi ideologic al cinematografiei sovietice care, sub conducerea Partidului Comunist (bolşevic) şi a marelui Stalin a devenit cea mai populară dintre arte, câştigându-şi dragostea şi aprecierea întregului popor sovietic. Vorbitorul a arătat apoi, prin contrast, că in ţările capitaliste cinematografia constitue un mijloc de îndobitocire a masselor inspirându-le sentimente de neîncredere în forţele lor, individualism, şovinism, laşitate şi servilism. Spre deosebire totală de acest rol odios pe care îl joacă, cinematograful în mâinile capitaliştilor, se ridică, ca o adevărată şcoală a dragostei de om ministrul R. P. Ungare, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea Ambasadei R. P. Bulgaria şi alţi membri ai Corpului Diplomatic. Au luat parte numeroşi muncitori ai şantierului de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locuitori ai comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest prilej dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, de dr. Petru Groza şi de viaţă, de adevăr şi de muncă, cinematografia sovietică şi cinematografia ţărilor de democraţie populară. Cinematografia sovietică smulge vălul de minciună şi de ipocrizie în care provocatorii la război îşi îmbrobodesc planurile lor ticăloase. Paridul Muncitoresc Român şi Guvernul nostru — a spus in continuare dr. Petru Groza — călăuzite de experienţa Uniunii Sovietice, au hotărît crearea condiţiilor pentru desvoltarea artei noastre cinematografice naţionale, pentru mărirea producţiei de filme româneşti artistice şi documentare, cu un înalt conţinut politico-ideologic, pentru crearea cadrelor necesare unei asemenea cinematografii. Noul edificiu de cultură a cărui construcţie începe aci va constitui un nou şi puternic mijloc care să ajute oamenilor muncii din ţara noastră in lupta măreaţă pe care o duc pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi sub steagul măreţelor Viei atotbiruitoare, ale lui Marx, Engel, Lenin, Stalin. Să facem din cinematografia noastră naţională o mândrie a patriei noastre, o armă ascuţită a luptei pentru pace, pentru construirea unei vieţi fericite şi îmbelşugate poporului nostru muncitor. Să trimitem de aci marelui conducător de popoare, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin, şi întregului popor sovietic frate, salutul, mulţumirea şi recunoştinţa noastră pentru marele şi frăţescul ajutor pe care ni-l acordă, pentru dragostea şi căldura cu care îmbrăţişează lupta şi strădania poporului nostru care se îndreaptă, sub conducerea Partidului, cu paşi siguri pe calea luminoasă a socialismului.IT * Luând cuvântul, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Buftea, Gh. Iordan, a exprimat bucuria locuitorilor de a putea contribui prin muncă la ridicarea măreţului edificiu de cultură. Noi, oamenii muncii din Buftea, a spus Gh. Iordan, am fost ţinuţi sub cruntă exploatare şi în Întuneric sub regimurile burghezo-moşiereşti, de către marele moşier Ştirbei. Marea majoritate a locuitorilor n’au avut posibilitatea să înveţe carte. Astăzi, sub conducerea Partidului, prin alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, noi începem să cunoaştem bucuria vieţii şi a ridicării noastre materiale şi culturale, alături de întregul popor muncitor. Muncitorul Iancu Florea, de pe şantierul de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică, a exprimat bucuria muncitorilor care pornesc la ridicarea acestei mari construcţii ce ia fiinţă din iniţiativa Partidului şi Guvernului şi cu ajutorul marii Ţări a Socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Tov. Nicolae Bellu, preşedintele Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri al R P. R., a dat citire unei telegrame către tovarăşul Stalin, genialul Învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, spre a-i mulţumi pentru marele ajutor pe care Uniunea Sovietică, ca şi în atâtea alte rânduri, a înţeles să-l dea din plin pentru ridicarea acestui însemnat centru de cultură din ţara noastră. Asistenţa a manifestat îndelung pentru cel mai bun şi cel mai iubit prieten şi învăţător al poporului nostru, sprijinitorul culturii, stegarul luptei pentru pace şi socialism în lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. Tov, Pavel Constantinescu, vicepreşedinte al Comitetului Cinematografiei, a citit apoi telegrama adresată tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al C. C. al P. M. R., exprimând angajamentul oamenilor muncii din domeniul cinematografiei de a munci cu toată însufleţirea pentru ridicarea cinematografiei noastre la nivelul sarcinilor măreţe pe care Partidul le-a pus în faţa poporului muncitor in lupta pentru construirea socialismului şi pentru apărarea păcii. Telegrama a fost primită cu vinovaţii în cinstea tovarăşului Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al poporului nostru. Dr. Petru Groza a dat apoi citire actului de fundaţie al construcţiei, pe care au fost înscrise cuvintele: „Astăzi, 9 iunie 1951, se pune piatra fundamentală Centrului de Producţie Cinematografică din R.P.R., care se construeşte în urma hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Române, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice". Actul de fundaţie a fost semnat de dr. Petru Groza, tovarăşii Vasile Luca, I. Chişinevschi şi Chivu Stoica. Preşedintele Consiliului de Miniştri a aşezat actul la temelia construcţiei, zidind deasupra prima cărămidă, în aplauzele celor prezenţi. Membrii C. C. al P. M. R. şi ai Guvernului s-au întreţinut apoi cu locuitorii din comună şi cu muncitorii de pe şantier, care le-au făcut, la plecare, o caldă manifestaţie de dragoste. (Agerpres). PROLETARI DIN tratmarine, UNITI-VA ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX. — Nr. 2085 4 pagini—4 lei hminică 10 Iunie 1951 Poporul nostru își afirmă hotârîrea sa nestrămutată de a apăra pacea ■ Pentru muncitorii, tehnicienii și inginerii Canalului Dunăre—Marea Neagră, „schimbul păcii“ a constituit un minunat prilej de a-şi manifesta, printr’o muncă susţinută, hotărirea de a apăra pacea. Incă din dimineaţa zilei „schimbului, păcii“ munca pe şantierele Canalului s’a desfăşurat cu un deosebit elan. Graficul de producţie, complectat din două in două ore, oglindea neîncetat depăşirea normelor. Pe şantierele 5 şi 6 escavaţii, Elena Ciocan, responsabila brigăzii I, Dumitru Costea şi Gheorghe Martin au scos din albie cu 80 la sută mai mult pământ decât prevedea planul. Pe şantierul termocentralei Ovidiu II, încă din primele ore ale dimineţii, brigada condusă de Sabin Zladin îşi depăşise norma de lucru cu 42 la sută, brigada lui Nicolae Drăgoi cu 23 la sută, iar cea a lui Florian Sipa cu 15 la sută. Tot în cadrul „schimbului păcii“ tinerii constructori ai termocentralei au terminat confecţionarea urui cărucior pentru transportarea mortarului la înălţimi mari, cu ajutorul căruia un singur muncitor poate deservi 12 zidari. In cadrul unei adunări fulger care a avut loc pe şantierul 11 escavaţii stâncă, la terminarea schimbului, prof. Alexandru Graur, membru in Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care a venit împreună cu scriitorul Dumitru Corbea In mijlocul constructorilor Canalului, pentru a participa la minunata lor manifestare pentru pace, a adus acestora salutul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, arătând că realizările obţinute in această zi constitue o nouă şi puternică dovadă a elanului creator al poporului nostru, a hotăririi lui dârze de a apăra pacea. ■ Ziua „schimbului păcii” organizată de către muncitorii de pe marele şantier al hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bicaz, a fost o zi cu totul deosebită. Muncitorii care au luat parte la acest schimb au fost salutaţi din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii de o delegaţie compusă din preşedintele Comitetului pentru invenţiuni şi descoperiri din R. P. R., Iuliu Gherendi, şi scriitorii Ion Călugăru şi Radu Boureanu. La galeriile de prospecţiune din sectorul baraj, echipele conduse de minerii Iosif Berchezi, Ştefan Ivaclon şi Pavel Oţel, au depăşit normele în cele trei şuturi cu circa 500 la sută. Cu aceiaşi dragoste de patrie, cu aceiaşi convingere că repurtând succese pe frontul construcţiei socialismului în ţara noastră şi consolidează întregul lagăr al păcii, au muncit şi membrii brigăzii I U. T. M., care şi-au depăşit norma cu 255 la sută şi brigada a II-a condusă de Gh. Nistoroiu şi zidarii A. Ciobotaru, Maria Ciocan, I. Plăcintă şi D. Bordeanu dela punctul de eşire al tunelului, care şi-au depăşit normele cu peste 351 la sută. ■ Lucrând In „schimbul păcii" muncitorii atelierelor R. A. T. A. Filaret, şi-au depăşit propriile lor angajamente, atât în ce priveşte cantitatea cât şi calitatea. S’au evidenţiat in mod deosebit muncitorii : Maria Mihai, Constantin Marcu, Gheorghe Sila şi Dinu Mihalache dela secţia vopsitorie care au depăşit norma zilnică cu 80 la sută; Gheorghe Ionescu dela secţia mosoare care a realizat sută la sută peste normă; Dinu Voicu dela fierărie cu sută la sută peste normă, Francisc Bărbulescu şi Vasile Marin dela electricitate care au dat 90 la sută peste normă şi Gheorghe Bitescu, Dumitru Stoica şi Ştefan Anghel dela strungărie car® au realizat depăşiri de normă de 90 la sută. Totodată muncitorii atelierelor RATA Filaret au realizat însemnate economii In fruntea acestora se află Petre Stavrescu de la secţia electricitate care, ajutat de utemistul Petre Giogu, a realizat in şase zile, în cinstea „schimbului păcii” o economie de 219.286 lei. ■ In Întreprinderile din Timişoara „schimburile păcii” au dus la obţinerea unor însemnate succese in producţie. In „schimbul păcii”, muncitorii fabricii „Electromotor” au depăşit planul pe întreaga fabrică cu 28 la sută. Un deosebit succes a înregistrat brigada I U. T. M. de la turnătorie care şi-a depăşit norma cu 258 la sută, iar la secţia bobinaj brigada condusă de Aurel Marcu care şi-a întrecut norma cu 191 la sută. Şi pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la fabrica I M. B., ziua „schimbului păcii” a fost o adevărată sărbătoare. La turnătorie programul de lucru a fost depăşit cu 170 la sută, evidenţiindu-se muncitorul D. Trofin, care până la ora 12 realizase patru norme. Utemistul Emil Bucovan şi-a Îndeplinit până la aceeaşi oră planul de muncă pe Întreaga zi. Importante depăşiri au mai Înregistrat turnătorii Pavel Halaş, Sandu Mihai şi alţii. ■ „Schimbul păcii” organizat de muncitorii fabricilor din oraşul Bacău s-a soldat cu Însemnate victorii in producţie, Filatura „Proletarul" a dat peste plan in ziua „schimbului păcii” 400 m, ţesături finite, cele mai bune rezultate fiind obţinute de solfactoriştii C. Goia şi Mircea Maxim care au realizat, împreună cu echipele lor, depăşiri de norme între 85—65 la sută, însemnate victorii au obţinut şi muncitorii fabricii de cherestea „Horia, Cloşca şi Crişan” care încă din ajun s’au pregătit cu deosebită grijă. In schimbul de dimineaţă echipa de gaterişti formată din Ion Enea şi C întuneric a reuşit să dea peste plan 19 m. c. cherestea. Tot în acest schimb echipa de la gaterul II a debitat 37 m. c. cherestea în loc de 26 m. c. In schimbul de după amiază la gaterele I şi II au fost debitaţi 76 m. c. cherestea în loc de 56 m. c, cât era norma. Pe întreaga sală a gaterelor în ziua „schimbului păcii” s-au debitat 69 m. c. cherestea peste plan. IMPORTANTE SUCCESE IN PRODUCŢIE REALIZATE CU PRILEJUL „SCHIMBURILOR PĂCII“ Şi în cursul zilei de ori, muncitorii din fabricile şi uzinele ţării noastre au organizat „schimburi ale păcii”, hotărit să-şi întărească semnătura pusă pe Apelul pentru încheerea unui Pact al Păcii cu tot mai multe realizări în producţie. UNITI IN aceeaşi Către Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Ţăranii muncitori din satul Râmeşti, raionul Drăgăşani, au semnat cu toată dragostea Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru încheierea Unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. Pentru a întări semnăturile puse pe Apel, ne-am luat angajamentul să predăm la timp cotele de cereale iarprisosul să-l valorificăm prin cooperativă, asigurând astfel pâinea poporului muncitor. La încheierea acţiunei de strângere a semnăturilor ne manifestăm încă odată solidaritatea noastră cu lupta partizanilor păcii din toată lumea, şi dragostea noastră pentru stegarul păcii în lumea întreagă, marele Stalin. Comitetul de luptă pentru pace al satului Râmeşti Preşedinte, M. D. GHIŢA VOINŢA de pace Către Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor chimice Turda au semnat cu entuziasm Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. La închiderea campaniei, cu ocazia meetingului ce a avut loc în fabrica noastră, salariaţii luat angajamente hotărîte de a nu înceta nicio clipă lupta pentru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii fericite a lor şi a copiilor lor. Comitetul de luptă pentru pace al uzinelor chimice Turda Preşedinte, ALEXANDRU CONSTANTINESCU • Industria noastră socialistă — Izvor de bună stare şi forţă In slujba păcii. • Industria capitalistă — instrument de exploatare, mizerie şi pregătiri războinice. • Săptămâna Internaţională de Florica Şelmaru • Lucrările conferinţei adjuncţilor miniştrilor afacerilor externe. In corpul carului. Lfi LIPTA PENTRU O RECOLTA îmbelşugata A început secerişul orzului La gospodăria agricolă de stat Chirnogi, raionul Olteniţa, regiunea Bucureştii, a început în ziua de 7 iunie secerişul orzului de toamnă. Muncind cu râvnă, salariaţii gospodăriei agricole de stat au reuşit să secere până în seara zilei de 8 Iunie peste 30 ha. orz. Lucrările s’au desfăşurat duipă metodele sovietic la executăndu-se imediat după seceriş greblatul şi desmiriştirea. In cadrul acestor lucrări s’au evidenţiat tractoriştii Costache Florea şi Gheorghe Clăbecu şi mecanicii dela secerători Gheorghe Ostroganu și Gheorghe Stan. Muncitorii ceferişti sprijină campania Muncitorii şi tehnicienii de la unităţile C.F.R. din regiunea Bihor şi-au luat angajamentul să-şi depăşească normele, spre a putea pregăti cât mai multe vagoane pentru transportul cerealelor. Colectivele de muncă din unităţile C.F.R. ajutate de comitetele de Partid şi de organizaţiile sindicale, au reuşit să antreneze In întreceri socialiste, numai Intr’o săptămână dela începerea campaniei, 85 la sută din numărul muncitorilor. Datorită acestui lucru, numai într’o singură zi, au putut fi etanşate 106 vagoane şi reparate 40. In această muncă s’au evidenţiat în mod deosebit colectivele de muncă din Atelierul de zonă C.F.R. Oradea, Revizia de Vagoane Oradea şi staţia Episcopia Bihor. BAROSAN DUMITRU corespondent in raionul Caracal pregătirile sunt în toi CARACAL.—In raionul Caracal, pregătirea magaziilor, silozurilor şi bazelor de recepţionare pentru campania de recoltări se desfăşoară cu intensitate. La silozul Caracal, curăţirea pereţilor şi a instalaţiei a fost terminată încă de la începutul lunii Mai. Tot atunci s’a executat şi spoirea cu lapte de var a întregului interior al silozului cu o suprafaţă de 30.000 m. p. Deasemenea, a fost desinfectată cu sodă caustică şi toată partea lemnoasă, în suprafaţă de 2250 m. p., iar printr’o revizuire generală a fost asigurată funcţionarea tuturor maşinilor din siloz. Toate aceste lucrări s-au făcut prin muncă voluntară de către personalul silozului, ceea ce a dus la o economie de 350.000 lei. Cu intensitate se desfăşoară şi pregătirea magaziilor la bazele de recepţionare Caracal, Jianca şi Frăsinet. La patru din magaziile bazei de recepţionare Jianca, a fost refăcută din nou duşumeaua pe o suprafaţă de 100 m. p., iar la trei din ele sunt în curs de reparaţie acoperişurile. In afară de baza Frăsinet, care mai are nevoie de încă două cântare, restul bazelor de recepţionare din raion sunt dotate cu tot utilajul necesar. EUSTAȚIU POPESCU corespondent ! Mai multă atenţie îngrijirii culturilor TIMIŞOARA (dela subredacţia noastră). — Dacă pentru comitetul executiv al sfatului popular al raionului Dela pregătirea campaniei de recoltare este o preocupare de seamă, nu acelaş lucru se poate spune şi despre îngrijirea culturilor. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că atât comitetul executiv al sfatului popular raional cât şi cele comunale nu au dus o muncă polică de mobilizare a ţărănimii muncitoare şi nici măcar a deputaţilor, n’au asigurat in control temeinic pe teren. Aşa se explică de ce însemnate suprafeţe cultivate cu grâu sunt pline cu măzăriche şi alte bunureni. Deasemenea prăşitul culturilor a râmas mult în urmă. La praşila I-a 1, culturile de porumb, din cele 30.957 ha. au fost prăşite deabea 22.888 ha., iar la culturile de floarea soarelui au fost prăşite deabea 3.522 ha. din cele 7.523 ha. cultivate. Acest lucru trebue să dea de gândit în prmul rând comitetului executiv al sfatului popular raional şi în special secţiunii agricole, care trebue să ia urgente măsuri de îndreptare, mobilizând ţărănimea muncitoare pentru executarea lucrărilor de întreținere a culturii lor.