Romînia Liberă, noiembrie 1955 (Anul 13, nr. 3443-3468)

1955-11-01 / nr. 3443

Pag. 2-a Sa folosim pe deplin posibilităţile locale, să stimulăm iniţiativa obştească! Pentru o cît mai bună aprovizionare a oamenilor muncii în ultimii ani, in raionul Rimnîcu Vîlcea ca şi în alte raioane ale ţării, au luat fiinţă noi fabrici moderne care prelucrează lemnul şi fructele, altele sint in curs pe construire, au aparut instituţii de cultură noi. Faţă de această dezvoltare a raio­nului şi implicit a creşterii populaţiei, şi ţinînd seama de făptui că în raion mai există cîteva staţiuni balneo-cli­­matice frecventate tot anul de mii de oameni ai muncii, sfatul popular ra­ional se preocupă îndeaproape de asi­gurarea unei cit mai bune aprovizio­nări cu diferite produse (materiale de construcţii, alimentare, bunuri de larg consum) a oraşelor şi comunelor din raion, folosînd în mare măsură resur­sele locale existente. Pentru a cunoaşte activitatea comi­tetului executiv în această privinţă ne-am adresat tov. Dumitru Jianu, res­­cretarul comitetului executiv al sfatu­lui popular raional care a răspuns la mai multe întrebări. ÎNTREBARE : Cum s-a preocupat sfatul popular raional de punerea în valoare a bogăţiilor locale ? RĂSPUNS : Pentru valorificarea resurselor locale noi am antrenat ma­sele largi de cetăţeni la această ac­ţiune. De un real folos ne-au fost de­putaţii, comisiile de femei, activele de cetăţeni care au mobilizat mii de ce­tăţeni la o serie de lucrări. Ţinînd seama de caracterul mun­tos al raionului nostru, s-a reuşit să se pună în valoare cantităţi ma­sive de material lemnos, piatră, var, nisip şi alte materiale pentru con­strucţii. Aceste materiale au folosit atit la efectuarea lucrărilor din auto­­impunere, cît şi la aprovizionarea oa­menilor muncii care-şi construiesc sau repară locuinţele. In comuna Zmeurătu de pildă, s-au confecţionat şi ars 35.000 bucăţi cără­mizi prin valorificarea resurselor lo­cale şi munca cetăţenilor. Acelaşi lu­cru s-a intîmplat şi in comuna Dobri­­ceni unde se execută lucrări de elec­trificare, cele mai multe materiale ne­cesare construcţiei uzinei procurîndu­­se pe plan local. Convorbire cu tov. Dumitru Jianu, secretarul comitetului executiv al sfatului popular raional Rîmnicu Vîlcea Exemple similare se pot găsi în cele mai multe comune din raion unde s-au executat ori se execută lucrări de interes obştesc la care materialele se procură din resurse locale. Prin întreprinderea raională „6 Mar­tie“ s-a reuşit să se vatornice însem­nate cantităţi de material lemnos (în­treprinderea avînd ateliere de prelu­crare), piatră de rîu din carierele exis­­tente precum şi cărămidă. In acelaşi timp întrepremierea „6 Martie“ îşi construieşte o fabrică de cărămidă din fonduri locale, în afara prevederilor planului în comuna Căzăneşti. Fructele existente d­in mari cantităţi în raionul nostru sînt valorificate prin Agevacoop şi Aprozar. In centre­le de industrializare ale acestor uni­tăţi se produc diferite compoturi, conserve, marmeladă care sunt puse la dispoziţia oamenilor muncii. Pentru producerea mierii de albine am creat recent în comuna Milcoiu o­­stupină. ÎNTREBARE: Ce resurse există un raion care ar putea fi puse în valoare ? RĂSPUNS : In raionul nostru exis­tă încă numeroase bogăţii care pot fi valorificate. Astfel avem pe malul Ol­tului cantităţi însemnate de răchită de a cărei exploatare s-ar putea ocu­pa o cooperativă meşteşugărească, in comuna Muereasca s-au descoperit iz­voare care după cîte se pare au o putere curativă superioară izvoarelor de la Călimăt­eşti-Căciulata şi un de­bit mai mare. Pentru valorificarea lor noi am trimis probe la Institutul de Cercetări din Bucureşti şi aşteptăm rezultatele pentru a trece apoi la ex­ploatarea lor. De asemenea în comuna Zmeurătu există şase izvoare cu ape diferite iar la Runcu, izvoare cu apă sulfuroasă, care vor fi de asemenea exploatate în scop curativ. Apicultura poate constitui una din cele mai rentabile resurse locale da­torită plantaţiilor masive de salcîmi care există pe teritoriile comunelor Blidari, Milcoiu, Păuşeşti, Măglaşi, Zmeurătu, Goleşti, etc. De aceea ne propunem ca în anul viitor să extin­dem stupăritul în aceste comune. Printre materialele de construcţii se pot cita cantităţi masive de piatră de var, păm­înt alb pentru faianţă, pia­tră de rîu, piatră neagră pentru var de tencuit, etc, care acum se exploa­tează doar pentru acoperirea nevoilor locale. Piscicultura poate să ia şi ea o dez­voltare mai mare prin creşterea peş­telui în Olt, în eleşteu­ de la Ostro­­veni, în lacurile din comunele Runcu, Goleşti, Zmeurătu, cu o suprafaţă de peste 13.000 metri pătraţi. Intr-o măsură mai mare pot fi va­lorificate şi fructele ce se află în par­tea nordică a raionului — afine, fragi, măceşi, mure. Poate fi extinsă de asemenea cultivarea de căpşuni deoa­rece clima şi solul se prieşte. Acestea sînt doar cîteva din resur­sele de a cărei exploatare se va ocupa comitetul executiv raional în viitor. Faptul că pînă acum multe din a­­cestea nu au fost puse încă în valoare se datoreşte atît lipsei de iniţiativă şi spirit gospodăresc a comitetului nostru executiv, care nu întotdeau­na s-a străduit suficient pentru a învin­­ge unde greutăţi ce i-au stat în cale cît şi insuficientului sprijin, îndeosebi material, primit din partea sfatului popular regional. E drept că pentru punerea în valoare a bogăţiilor din raionul nostru sînt necesari bani şi materiale, dar veniturile obţinute prin valorificarea lor ar fi fost cu mult mai mari. Aceasta ar fi de folos şi statului care ar putea investi venitu­rile de aici în alte lucrări, şi ar fi de folos şi cetăţenilor care ar fi mereu mai bine aprovizionaţi. Ţinînd seama de acestea, cred că pe viitor vom primi mai mult sprijin de la organele în drept, iar noi ne vom strădui să folosim cu chibzuinţă sprijinul primit, să punem în valoare cît mai multe bogăţii locale. I Manifestări muzicale­­ în Capitală Marţi 1 noiembrie, ora 19:45 va a­­vea loc in sala Ateneului R.P.R. con­certul extraordinar al Orchestrei Sim­fonice Radio cu un program consacrat in întregime operei marelui compozi­­tor so­fiet, SERGHEI S. PROKO­FIEV. Dirijor: M­­oala! Anosov, maes­tru emerit al artei din R.S.F.S.R. Pro­gramul cuprinde Suita a Il-a de ba­­let" „Romeo şi Julieta", Concertul nr. 3 , de major pentru pian şi orches­tră (Solist: Iacov Zak, laureat al con­cursurilor unionale şi internaţionale de pianişti­ solist al Filarmonicii din Mos­cova) şi Simfonia a Vil-a In do diez minor. Tot marţi 1 noiembrie, ora 20 va a­­vea loc în sala Studio din Ateneul R.P.R. (Intrarea prin Str. Franklin nr. 3) recitalul vocal al sopranei Blanche Adelstein, şi al baritonului V. Logh­ fl. Miercuri 2 noiembrie, ora 20, in sala Dalles va avea loc un recital vocal dat de soprana Marieta Grebenişan, lau­reată a Concursului Tinerilor Solişti, solistă a Operei de Stat din Timi­şoara şi de baritonul Francisc Kadar, solist al Operei, de Stat din Timişoara. Vineri 4 noiembrie, ora 20 In sala Ateneului R.P.R. va avea loc recitalul extraordinar dat de pianistul Iacov Zak, laureat al concursurilor unio­nale şi internaţionale de pianişti, so­list al Fiarmonicii de Stat din Mosco­va, in program 33 Variat, luni pe o temă de DiabetH, op. 120 şi Sonata op. 106 In si bemol major (Hammer­­klavier) de Beethoven. Simbătă 5 noiembrie, ora 17 in sala Dalles se prezintă Concert-lecţie cu subiectul „Figura copilului oglindită in muzică". Conferenţiar: Hilda Je­­rea, laureată a Premiului de Stat. Simbătă 5 noiembrie, ora 20 şi du­minică 6 noiembrie, ora 11 in sala Ateneului R.P.R. concert la zi: Orches­tra Simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu", colectiv artistic e­­ment din R.P.R. In program figurea­ză : Simfonia a ll-a „Cele patru tem­peramente" de Carl Nielsen, in pri­mă audiţie; Uvertura la opera „Ifi­­genia in Allida“ de Gluck; Aria Re­ginei nopţii din opera „Flautul ferme­cat" , Canzona Cherub­inul­ui din opera „Nunta lui Figaro" şi Aria Constan­ţei din opera ,,Răpirea din Serai“ de Mozart, Variaţiuni de bravură de Adolphe Adam (Solistă: Gpar Gas­­parian, artistă a poporului din R.S.S. Armeană; la flaut: F. Pil­aru-Bunifar). Temă cu variaţiuni din Divertismen­tul nr 17 In re major de Mozart. Con­certul va fi dirijat de Nicolai Anosov, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R Duminică 6 noiembrie, ora 20 in sala Ateneului R.P.R concert festiv de muzică vocală, dat in cinstea Lunii prieteniei rorhiko-sovietice. Interpreţii sunt: Cvartetul vocal al Filarmonicii de Stat compus din: Emilia Petrescu- Cironeanu, laureată a concursului ti­nerilor salişti-soprană, Elena Cernei laureată a celui de al IV-lea Fes­tival Mondial al Tineretului — me­­zzo-soprană, Aurel Alexandrescu — tenor şi Alexandru Vlimescu — bariton. La pian: Nicolae Rădul­escu , Corul Filarmonicii de Stat „George Enescu“ dirijat de D. D. Botez, artist emerit al R.P.R. In cadrul concertului îşi dau concursul: basul Mircea Bu­­ciu, artist emerit al R.P.R., laureat al­ Premiului de Stat, mezzo-soprana Ana Vimieluc şi tenorul Aurel Constanti­ne­scu. La pian: Josef Primmer. Viaţa nouă pentru muncitorii forestieri In centrele forestiere, pentru harnicii tăietori de pădure s-au construit locuinţe, s-au amenajat puncte sanitare, au luat fiinţă cluburi, cinema­tografe. In clişeu : Muncitorul forestier Nicolae Ungureanu din comuna Lereşti, regiunea Piteşti. Împreună cu soţia şi fiica lui, părăsesc frumoa­sa lor locuinţă, îndreptîndu-se spre cinematograful din comună, pentru a vedea un nou film. România liberăMărfi 1 noiembrie 1956 —­­fir. 3443 De vorbă cu 99 îmi aminteam de convorbirea aceas­ta a lui Gorki cu un milionar ameri­can cu prilejul unui interviu luat de curîn­d unui „milionar“ de la noi din­ţară. Era un om trecut de prima tine­reţe, de statură mijlocie, bine legat, cu o faţă roşie şi sănătoasă. Era îm­brăcat în nişte haine vechi de lucru şi trăgea deseori dintr-o „naţională“. Ca să-mi dea mîna, îşi scuturase întîi pămîntul de pe ea : săpa la varză. Să nu vă închipuiţi cumva că a­­cesta era un „am­uza­ment“ de bogă­taş excentric. Nici de cum. Săpatul la varză, sau mai bine zis, grădină­ritul, constituie ocupaţia­­de bază a a­­cestui „milionar“. Să nu vă închipuiţi că recolta poa­me de aur... De loc. Fasolea, ridierii­le, roşiile, varza şi ceapa, erau culturile îngrijite de „milionarul“ care nu-i altul decit Ştefan Halaşi, grădinarul şef al gospodăriei agricole colective „Petőfi Sándor“ din comuna Rovine. Acasă e la fel de simplu. „Milio­narul“ nostru locuieşte într-o casă cu­rată, rinduită, cum sînt îndeobşte ca­sele prin­ Banat. In tindă, un radio cî­ntă, în timp ce soţia gazdei plămă­deşte pîinea — o pîine cît roata ca­rului, tot ca în Banat. Ca pe nişte oaspeţi ce ne aflăm, Ştefan Halaşi ne cinsteşte cu o licoare curată ca lacrima şi tare ca focul — palincă de prune. Apoi ne duce prin toată gospodăria sa... Ce poate să-ţi placă mai mult aici ? Mîndria cu care deschidea el fiecare uşă, şi curiozitatea amestecată cu bucuria pe care i-o citeam în ochi ? (— Ei, ce zici ? Parcă spuneau ochii lui albaştri. Ai văzut cum trăim noi ?) Curăţenia şi ordinea care dom­neau în fiecare loc ? Lucrurile frumoa­se şi trainice pe care le avea în casă? Toa­te-ţi plac în casa lui Ştefan Halaşi. Cărţile pe care le vezi în bi­bliotecă şi pe ale căror cotoare citeşti numele lui Hugo, al lui Brehm­ şi al lui Miciurin. Cămara plină de bor­cane şi sticle cu conserve de roşii, de caise, de vinete şi alte bunătăţi; ma­gazia cu lăzile de grîu şi porumb; slănina atîrnată în­ cui; coşarul de cereale; co­cin­a de porci proaspăt pardosită curtea în care îşi înălţau tulpinele dalii svelte. Dar Halaşi nu e singurul „milionar" din Rovine. Ca el mai sînt cîteva su­te. Iată încă un altul: pe Bakoş, cel mai bătrîn grădinar al gospodăriei. De mult de tot, — să tot fie vreo 30 de ani de atunci — l-a învăţat meşte­şugul grădinăriei şi pe Halaşi. Cu cinci ani în urmă, cînd gospodăria co­lectivă din Rovine a luat fiinţă, la rugămintea colectiviştilor, el a venit să-i înveţe şi pe aceştia cum să-şi or­ganizeze o grădină de legume. S-a dus şi i-a învăţat, fără să se fi îrnscris în colectiv. Dar cum venea să tot vadă cum au crescut legumele, să mai dea, un sfat, să mai îndrepte ceva (gospo­dăria era tînă­ră şi oamenii nu aveau prea multă experienţă) s-a hotărît şi el. Intr-o bună zi s-a sfătuit cu baba şi a făcut cerere de intrare. Au trecut de atunci patru ani... Am fost la Bakoş acasă. Am cunos­­cut-o pe femeia lui, o bătrînă înaltă . ,,Ce fac fetî cu banii dumneavoastră ? Omul ridică uşor din umeri, ochii lui se miş­cară tn orbite și îmi răspunse: — Fac alt bani... — Pentru ce ?... — Ca să fac alti bani... — Pentru ce ? M. GORKI : „Unul din regii republicii“ și dreaptă, plină de înțelepciune. I-am cunoscut pe István, feciorul lui şi pe Ana, tînăra -noră. — S-au cunoscut la colectiv, a zîm­­bit bătrîna. Ana era şefa brigăzii în care lucra Istva­n. E o fată bună. A adus şi o zestre frumoasă. — Zestre ? Ce fel de zestre ? Pă­­mînt ? La colectiv ? — A, nu! şi bătrîna zîm­beşte iar. Apoi o strigă pe noră-sa: — Hai, Ană, du oaspeţii în casă ! Şi am intrat în casă la Bakoş. O ca­meră mare, cu mobilă, frumoasă, de oraş. Patul dublu, cu acoperitoare în­florată, sub care sînt aşezate, în stivă înaltă, multe, multe perne şi saltele de puf; un dulap cu trei uşi, toaleta cu oglindă mare, să se vadă omul din cap pîn­ă în tălpi, masă acoperită cu horbotă. Mobila-i elegantă, lucrată de o mînă meșteră. — Frumoasă mobilă... Unde ați luat-o ? Ana răspunde, trecînd ușor cu de­getele peste luciul mesei. — La cooperativă... Am făcut-o de comandă, 5.000 de lei am­­dat pe ea. Apoi adăugă cu un zîmbet: — Şi în bucătărie am mobilă specială, tot la cooperativă făcută... Mă pofteşte să-i văd bucătăria. Ş­i cu acelaşi zîmbet mă cheamă să-mi arate rafturile dulapului, în care stau rînduite cămăşi, ciora­pi, pijamale şi cearceafuri, pantofii, hainele, tacîmu­­rile, serviciul de ceai şi tot ceea ce a adus în tînăra ei căsnicie ca „zestre“. In faţa casei în care locuieşte Ana Bakos, s-a mutat de curînd familia Gheorghe Na­gy — u­n alt „milionar“ — Iuliana, soţia lui şi Iţalia, fetiţa lor de­ un an. Casa încă nu e gata. Mai e de lucrat la ferestre, la uşi mai tre­buie dată la rindea podeaua în came­ra din faţă. De 12 ani îşi făcea socoteala Gheorghe Nagy că o să trebuiască să-şi facă o casă. Pe atunci era doar un flăcăiandru şi îşi făcea socoteli şi aduna bani, şi casă tot nu ieşea. — Cît timp ţi-a trebuit ca să strîngi banii de casă ? Omul se lăsă de pe un picior pe al­tul și-și desface palmele într-un gest larg : —­ Dacă las la o parte cei 12 ani în care făceam doar planuri și soco­teli, a­păi de vreo 2—3 ani am început să string material. Cherestea, lemn, ciripă... Mi-au trebuit, una peste alta, 16.000 de lei ca să fac casa asta. Cel mai mult însă, am adunat anul trecut. Gîndiţi-vă : pentru fiecare zi-muncă, în afară de cereale, am­­primit cîte 11 lei Am fost la­­Rovine,­­l­a gospodăria mare şi bogată, la gospodăria milio­nară de aici... L-a­m cunoscut pe preşedinte, şi m-am gîndit la faimosul dialog al lui Gorki. Mai avea oare vre­un rost să-l în­treb și eu pe conducătorul gospodăriei milionare : „pentru ce­­faceţi bani ?“— Răspunsul îl aflasem văzînd cu ochii , pentru fericirea oamenilor. EVA MOLHO • ›› Cuvîntul colectivistelor fruntaşe CONSTANŢA (de la trimi­sul nos­tru). — Duminică, în sala de festivi­tăţi a clubului C.C.S., a avut loc con­sfătuirea colectivistelor fruntaşe din re­giunea Constanţa, la care au partici­pat peste 200 de colectiviste, precum şi numeroşi activişti de partid şi de stat. Referatele tov. Valentina Negriei, care a subliniat contribuţia femeilor la întărirea gospodăriilor colective, şi al tov. Maria Duţă, care a relevat munca femeilor pentru sporirea pro­ducţiei agricole, au fost urmate de vii discuţii. Vorbitoarele au arătat contribuţia lor în m­un­ca gospodării­lor colective, marile perspective ce le stau în faţă şi hotărirea lor de a munci fără preget pentru continua s­porire a producţiei agricole, pentru întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor colective. Fabrica „Cimentul păcii" trebuie să-şi realizeze sarcinile de plan înfăptuirea construcţiilor industri­ale, agricole şi social-culturale prevă­zute în planul cincinal a necesitat o dezvoltare rapidă a industriei mate­rialelor de construcţii şi în special a industriei cimentului. Ca o conse­cinţă, în anii cincinalului au luat fiinţă noi fabrici de ciment ,iar cele vechi au fost înzestrate cu utilaje noi de mare randament. Printre fabricile de ciment ce au luat fiinţă încă din primii anii ai cincinalului este şi „Ci­mentul păcii" din Medgidia. O analiză cît de sumară a activi­tăţii acestei întreprinderi scoate însă la iveală faptul că la această unitate există deficienţe serioase, în fiecare an ea ră­mînînd da­toare patriei c­u sute d­­one de ciment. Este suficient s­ă aratăm că în trimestrele I şi II ale anului în curs planul producţiei glo­bale a fost realizat doar în procent de 63,1 la sută şi respectiv 88,6 la sută. Mergînd pe aceeaşi linie a nerealizării planului, lunile august şi septembrie s-au soldat cu aceleaşi slabe rezultate. Productivitatea scăzută a fabricii „Cimentul păcii“ vădeşte existenţa unor serioase lipsuri în organizarea producţiei şi în folosirea capacităţii de producţie a utilajelor. Situaţia aceasta nu este nouă iar principalele cauze care determină rămînerea în urmă a întreprinderii din Medgidia sînt în general cunoscute. O frînă în calea îndeplinirii planu­lui de producţie o constituie proasta aprovizionare cu materie primă res­pectiv calcar şi argilă. In urma greu­tăţilor întîmpinate a­ni de zile di­n cau­za lipsei de materie primă, cond­ucerea întreprinderii a l­uat o serie de măsuri pentru deschiderea de noi cariere. Ast­fel, spre sfîrşitul anului trecut a fost deschisă cariera de la Taşaul. Exis­tă posibilitatea ca această carieră îm­preună cu celelalte să acopere nevoile fabricii. Dar felul defectuos în care se exploatează aceste cariere face ca pro­ducţia lor să fie mult mai mică. In luna august de pildă producţia de calcar a fost doar de 84,5 la sută faţă de nevoile întreprinderii. In exploatarea normală a carierelor o frînă serioasă o constituie transpor­tul pe linia normală şi pe liniile de co­­vil de la cariere la fabrică, precum şi neterminarea lucrărilor de investiţii, încă de la deschiderea carierei Taşaul care în momentul de faţă constituie baza de aprovizionare a întreprinderii, conducerea fabricii a cerut ministeru­lui locomotive pentru linia normală şi fonduri pentru repararea acestei linii pe o porţiune de cîţiva kilometri. Mi­nisterul a repartizat însă întreprinderii două locomotive complet inutilizabile care au stat cîteva luni în reparaţie generală iar una din ele nici pînă în prezent nu este pusă în funcţiune. in luna august a fost repartizată fabricii o nouă locomotivă ce ieşise din repa­raţie generală şi stătea nefolosită la fabrica din Turda. De data aceasta se credea că problema este oarecum re­zolvată. Insă după ce delegatul de la Medgidia a luat în primire locomotiva şi plecase cu ea spre fabrică, pe drum locomotiva a fost îndreptată la „Stîrnea“ Brăila, deoarece Direcţia Generală a Lianţilor din minister o repartizase în acelaşi timp şi acestei întreprinderi. Şi astfel fabrica „Ci­mentul păcii" a fost lăsată să trans­porte materia primă mai departe cu locomotive închiriate. Cît priveşte fon­­durile pentru repararea liniei ferate, acestea nu au fost aprobate nici pînă in prezent. O cauză nu mai puţin importantă care provoacă greutăţi în aprovizio­narea cu materie primă este şi faptul că întreprinderea de construcţii nr. 1 hidrotehnice şi hidromecanizare Cer­navodă nu a terminat la timp lucrările de construcţie la cele două bunchere ale concasoarelor 1 şi 2, inclusiv li­nia ferată pentru acestea. De aseme­nea la concasoarele 3 şi 4 nici nu au început lucrările pentru bunchere, deşi ele trebuiau terminate în luna august. Neterminarea acestor lucrări a redus capacitatea de concasare a calcarului şi a creat imposibilitatea ca concasoa­rele 3 şi 4 să intre în reparaţie capi­tală conform planului stabilit. La toate acestea se mai adaugă slaba organi­zare a muncii în carieră şi neglijenţa în supravegherea şi întreţinerea utila­jului. In luna august de pildă s-a re­petat ruperea barelor lira de la con­­casoare din cauza proastei întreţineri şi a reparaţiilor de calitate inferioară. O condiţie de bază pentru realiza­rea planului este folosirea întregii ca­pacităţi a agregatelor. Acest lucru însă nu e urmărit cu consecvenţă la fabrica „Cimentul păcii“. Conducerea între­prinderii pare că este mulţumită de rezultatele pe care le obţine şi nu ia măsuri severe împotriva celor care în repetate rînduri se fac vinovaţi de grave abateri în întreţinerea utilaje­lor. Astfel lună de lună se opresc agregatele pentru reparaţii neplanifi­cate din cauza dezinteresului condam­nabil al maiştrilor faţă de întreţinerea lor şi a reparaţiilor de proastă cali­tate. In luna august deşi a existat aproape în permanenţă un stoc de pastă de peste 4.000 tone mobile pu­ţind acoperi necesităţile de material pentru realizarea planului, totuşi cuptoarele de clinker nu au realizat planul decit în proporţie de 76 la sută. Una din principalele cauze a acestei rămîneri în urmă este faptul că cuptorul nr. 3 a fost oprit două săp­­tămîni pentru reparaţii neplanificate iar cuptorul nr. 2, 21 de zile. Aceste opriri se datoresc maiştrilor Aurel Popuţă şi Dumitru Cotmeanu care au tolerat funcţionarea fără pastă a cup­toarelor ducînd la degradarea virolei în zona de ardere. In aceeaşi măsură se fac vinovaţi şi cocătorii Niculae Lazăr şi Ion Zanet care nu au supra­vegheat cuptoarele şi nu au semnalat la timp lipsa pastei. La nerealizarea planului contribuie şi morile de ciment care nu funcţio­nează normal din cauza deselor defec­ţiuni ale compresoarelor de aer, ale pompelor Fuller şi podurilor rulante. Serviciul mecanicului şef, în sarcina căruia cad reparaţiile, nu s-a străduit să insufle echipelor de reparaţii res­ponsabilitatea pentru ceea ce fac, nu a căutat să ridice calificarea muncito­rilor astfel ca să poată folosi cît mai bine utilajul modern cu care este înzestrată fabrica. Trebuie arătat că se face simţită lipsa unui atelier cores­punzător, ceea ce face ca o serie de maşini repartizate pentru atelierul de reparaţii să nu poată fi utilizate din cauza spaţiului restrîns în care este înghesuit actualul atelier. Este drept că în prezent se construeşte un atelier mecanic, însă el trebuia să fie gata încă de anul trecut. Şantierul 5 construcţii aparţinînd de Trustul 10 Construcţii Constanţa tărăgănează construirea acestui atelier de mai bine de doi ani şi — în situaţia în care se găsesc lucrările în prezent — este po­sibil ca nici anul acesta atelierul să nu fie terminat. Conducerea întreprinderii „Cimentul păcii“ a cerut în repetate rînduri mi­nisterului tutelar să intervină pentru accelerarea acestor lucrări, însă mi­nisterul a dat uitării această proble­mă. De altfel sprijinul ministerului se rezumă doar la trimiterea de delegați, cu diferite sarcini pentru întreprin­dere, delegaţi care uneori deşi sînt tehnicieni nu se preocupă să sprijine rezolvarea problemelor întreprinderii. In faţa întreprinderii „Cimentul păcii“ din Medgidia stau sarcini mari. Ele însă nu vor fi realizate nici de acum înainte dacă conducerea între­prinderii nu va trece neîntîrziat la o serie de măsuri care să ducă la o mai bună organizare a muncii, la im­primarea spiritului de răspundere în rîndul maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor. De asemenea, este ne­apărat necesar ca întreprinderea să fie sprijinită mai mult de organele ministerului tutelar. In acest scop spe­cialiştii Ministerului Industriei Mate­rialelor de Construcţie trebuie să ana­lizeze temeinic, la faţa locului, lipsu­rile din această întreprindere, ajutînd concret conducerea fabricii să înlăture greutăţile ce-i stau în calea realizării planului, L­FICIU --DESPRE BOGĂŢIA ŞI FOLOSUL CĂRŢII SOVIETICE Cînd scriu de­spre cartea sovie­tică măsor cu gin- __ dul uriaşa pro­porţie a unui neobişnuit fapt de cultură. Căci am învăţat a cu­noaşte in ultimii ani de familiari­zare cu tipăriturile ce ne vin din Uniunea Sovietică, că aceste ti­părituri nu numai că depăşesc ca volum tot ceea ce s-a Încercat mai divers și mai multiplu plnă acum, dar dezvăluiesc un glnd înfăptuit care te uluieşte prin mărimea lui. Intr-adevăr, „cartea sovietică" ce se confundă in această perspectivă cu tipăritura sovietică în sensul cel mai larg, e glndită să ajungă şi să folosească nu numai unei for­maţii şi unei deveniri naţionale, ci să ajute pe orice om oriunde ar fi pus în trăirea lui, în drum spre cultură. In sensul acesta cartea sovietică nu e numai creaţia scriitoricească mai nouă sau mai veche, ci înto­vărăşeşte, transcrie şi comun că întreaga activitate a omului sovie­tic atit de divers şi înoitor in toate acţiunile şi preocupările lui. O organizare de viaţă nouă dă un aspect, de mare noutate ritmului tipăriturilor şi repartiţiilor. Intr­­un stat ce se­­ construieşte prin e­­fortul continuu al tuturor, toate profesiunile sunt de aceiaşi valoa­re in operă aceasta de conso­lidare şi de progres. Şi cartea in diversitatea şi răspindirea ei a împrumutat totul din însuşi felul de a fi al vieţii celei noi. Tehnica stă alături de literatură, de istoria literară, de teatru, de ştiinţa agri­culturii, de medicină, de oceano­grafie. In toate direcţiile, oricind poţi găsi prezente toate cărţile re­prezentante ale tuturor discipline­lor. Şi în fiecare sector lucrul se îndeplineşte de la cele mai impu­nătoare volume de specializare, până la broşurile de iniţiere pentru ma­sele largi de cititori. Şi alături de aceste atit de bo­gate, de complete şi de folositoare sectoare ale tuturor preocupărilor, adăugaţi o literatură specială, nuanţată cu multă pricepere, de la volumaşul ilustrat şi candid re­dactat pentru cei mai mici şi pînă la literatura pentru un tim­ret care cere pe calea aceasta o ini­ţiere în ştiinţă, in tehnică, în istorie. Nici o altă tipăritură n-a înfăptuit mai complet literatura pentru copii şi tineret, ca minuna­ta carte sovietică. Şi, fireşte, in completare pentru o circulaţie cit mai largă a unui mare fapt de cul­tură universală, care ajunge să fie un adevărat dar făcut omenirii iată cartea in limbi străine, din literatura rusă, sovietică sau stră­ină, tipărită la Moscova, in con­diţii optime şi difuzată d io Pre­­ţuri ce vorbesc numai despre fap­tul de cultură în sine, iar nu des­­pre cel comercial. Milioanele de volume traduse din autorii clasici universali pentru folosul cititoru­lui de limbă rusă, se asociază a­­ces­tor tipărituri cît mai bune şi cît mai ieftine, pentru străini. Completată de reviste şi de ziare, susţinută, neîncetat împrospătată de apariţii noi, acţiunea aceasta de un cuprins gigantic este tot ce a cunoscut înalta ofensivă cultu­rală de totdeauna mai grandios. E bine în zilele acestea ale cal­dei prietenii, să măsurăm cu toată admiraţia cuvenită această înfăp­tuire de înaltă cultură, unică, de cuprins universal. Ion Marin Sadoveanu Recitalul sopranei Goar Gasparian la Galaţi GALAŢI.­­ Duminică seara a avut loc în sala de festivităţi a clubului metalurgiştilor din Galaţi un recital extraordinar dat de soprana Goar Gasparian, artistă a poporului din R.S.S. Armeană, acompaniată la pian de G. M. Alexandrovna. Artista sovietică a interpretat cu multă căldură şi expresivitate cîntece populare ruseşti şi armene precum şi piese vocale de compozitori clasici, fiind îndelung aplaudată de numero­sul public prezent în sală. CÂRTI NOI GALA GALACTION : Oameni şi gînduri din veacul meu. CEZAR PETRESCU : Ai noştri ca brazii. G. CĂLINESCU: Am fost în China nouă. ZAHARIA STANCU : „Sarea e dulce“. PETRU DUMITRIU: Cronică de familie. MAGDA ISANOS: Versuri. A. P. CEHOV: Opere (Vol. III Povestiri). I. A GONCEAROV: Oblomov. O. CIORNII: Opera lui Sneghin. V. BELEAEV: Cetatea veche. LEV KASSIL: „E o stincă Volga“... E. P. KIRILIUK : Taras Șevcenco (monografie). pe ■O »»»mcggg Publicul nostru spectator a avut bucuria de a asculta pe cunoscutul pianist al Filarmonicii din Moscova. Iacov Zak, laureat al concursurilor unionale şi internaţionale. Interpreting cu o mare sensibilitate artistică, creînd tablouri de o rară armonie, pianistul sovietic a cîştigat simpatia unanimă a iubito­­rilor de artă din ţara noastră. In clişeu : Un aspect de la concer­tul valorosului pianist sovietic, care a avut loc la Ateneul R.P.R. Săptămînă teatrului şi muzicii ruse şi sovietice In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice, între 31 octombrie şi 6 no­iembrie, se desfăşoară în întreaga ţară Săp­tămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Teatrele din Capitală vor prezenta în această săptămînă, în distribuţii a­­lese, numeroase opere ale literaturii dramatice ruse şi sovietice. Repertoriul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" pentru această săptă­­mînă cuprinde piesele „Revizorul“ de N. V. Gogol, „Trei surori“ de A. P Cehov, ,Blaton Krecet“ de Al. Kor­neieiuk, „Nunta lui Krecinski“ de A. Suhovo-Kobîlin, „Liceenii“ de K. Tre­­niov. La Teatrul Municipal se va prezen­ta comedia „Pădurea“ de N. Ostrov­ski. In cadrul aceleiaşi săptămîni, co­lectivul teatrului va sărbători şi cel de al 250-lea spectacol cu această piesă. Artiştii Teatrului Armatei vor inter­preta „De partea cealaltă“ de A. Ba­­rianov, „Maşenka“ de A. Afinoghe­­nov şi „Invazia“ de L. Leonov. Pe scena Teatrului Tineretului se vor prezenta „Ani de pribegie“ de A. Arbuzov şi „Libelula“ de M. Barataş­­vili. La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giu­­leşti publicul va putea urmări specta­colele cu piesele „Vinovaţi fără vină“ de N. Ostrovski şi „Tania“ de A. Ar­buzov. In instituţii şi întreprinderi grupuri de artişti ai teatrelor noastre vor pre­zenta spectacole. In acelaşi timp, iubitorii de teatru vor putea asculta la posturile noas­tre de radio unele din cele mai repre­zentative opere ale dramaturgiei so­vietice. Ciclul de emisiuni radiofonice consacrate teatrului sovietic s-a des­chis duminică 30 octombrie cu pre­miera adaptării radiofonice după ro­manul „Miarkna“ de Maxim Gorki. După piesa „Te priveşte personal“ de L. Oşanin şi E. Uspenskaia, ca­re s-a transmis luni în acest ciclu, va putea fi ascultată miercuri la ora 10,15 piesa „Liceenii“ de K. Treniov. Vineri la ora 20,15, pe programul II, se va transmite piesa „Trenul blindat 14­69“ de V. Ivanov, iar duminică 6 noiem­brie, la ora 18, pe programul I, va avea loc premiera adaptării radiofo­nice a piesei „Omul cu arma“ de N. A. Pogodin. In cadrul emisiunilor de „Teatru la microfon pentru copii şi tineret“ tot duminică se va transmite la ora 11,30, pe programul 1, adapta­rea radiofonică „1918“ după nuvela cu acelaşi nume a scriitorului sovie­tic D. Furmanov. In ziua de 7 Noiembrie, la posturile noastre de radio se va transmite va­loroasa operă dramatică a lui V. Viş­­nevski „Tragedia optimistă“. . Teatrele muzicale şi orchestrele simfonice consacră în această săptă­mînă spectacolele şi concertele lor muzicii clasice ruse şi sovietice. De asemenea, posturile noastre de radio vor transmite zilnic în această săptămînă emisiuni muzicale consa­crate creaţiei ruse şi sovietice. (Agerpres)

Next