Romînia Liberă, iulie 1960 (Anul 18, nr. 4893-4913)
1960-07-22 / nr. 4905
Pag. 2-a ne Sestecoza Gestionarul Bufetului din Livada, Andrei Ivan,oainei, întrebuinţează, răcitorul pentru depozitarea diferitelor acte şi hîrtie, iar gheaţa o ţine intr-un lighean. ,,Originalizarea" lui se manifestă chiar si în zelul cum şi-a tapisat pereţii bufetului cu afişe, nici unul insă din domeniul comercial. De altfel acest lucru nu l-a făcut pentru reclamă, ci pentru a acoperi murdăria de pe pereţi. Tejgheria necorespunzătoare, nespălarea paharelor, lipsa sifonului şi a apei minerale şi multe altele legate de deservirea consumatorilor fac ca celor ce intră odată să le treacă pofta de a reveni. Cititorul nostru THEODOR RUDAC care ne semnalează cele de mai sus, ne scrie pe bună dreptate că U.R.C.C. Arad trebuie să ia măsuri urgente de îndreptare a acestei stări de lucruri. Comuna Teiu din raionul Topoloveni e electrificată de mai multă vreme. Dacă la început instalaţia putea satisface in bune condiţiuni necesitatea de curent electric, acum, prin mărirea reţelei şi sporirea numărului abonaţilor, grupul electrogen pe care-l posedă a devenit necorespunzător. Pentru remedierea acestui neajuns, in luna martie a anului trecut comuna a primit in dar un grup electrogen de 50 C.P. întreprinderea Regională de Electricitate Piteşti insă amină punerea sa in funcţiune, de la un trimestru la altul, de la un an la altul. Grupul este montat, aranjat şi gata de funcţionare. E necesar să i se facă doar ieşirea şi să fie legat de reţeaua comunală. Pentru aceste operaţii se cere insă, ne scrie tov. M. SANDU, mai multă preocupare şi înţelegere a nevoilor cetăţenilor din partea sus-numitei întreprinderi şi a sfatului popular regional Piteşti. Creşte volumul construcţiilor în regiunea Iaşi Anul acesta în oraşele regiunii Iaşi se construiesc aproximativ 1400 de apartamente, cu peste 300 mai mult decît în anul trecut. De la începutul anului şi pînă acum constructorii au dat în folosinţă circa 500 de apartamente la Iaşi, Bîrlad, Paşcani şi în alte localităţi. Numai în cvartalul de locuinţe din cartierul Copou din Iaşi se construiesc în prezent mai multe blocuri care vor totaliza circa 430 de apartamente. Recent au început lucrările la alt© aproape 700 de apartamente situate pe străzile prof. dr. C. I. Parhon, Tudor Vladimirescu şi în Piaţa Unirii. Noi locuinţe se construiesc şi în alte oraşe ale regiunii. A Xl-a expoziţie CLUJ (de la corespondentul nostru). In prezenţa unei numeroase asistenţe, ieri înainte de amiază a avut loc în sala de expoziţii din parcul oraşului Inaugurarea celei de a Xl-a expoziţii de sfârşit de an a studenţilor Institutului de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj. Cele peste 100 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă oglindesc în marea lor majoritate preocuparea studenţilor pentru a ilustra în lucrările lor viaţa, munca şi preocupările oamenilor muncii din patria noastră. insă ** »it . V.-. x' -.7 I , 7 ' ' i ♦ . * ’* / £ £ * *. 0p ? f3 ■ y §§i. \ 'ji ■*. Sg'xf . «v. Pe lacul Herăstrău din Capitală Foto I A. CONSTANTINESCU Reţeaua comercială la nivelul cerinţelor Cîteva aspecte din regiunea Hunedoara in fiecare localitate mai importantă, din regiunea Hunedoara s-au deschis in ultimii ani numeroase unităţi comerciale şi de deservire iar altele au fost renovate şi utilate mai bine. Numai anul acesta în oraşul Hunedoara a luat fiinţă un bufet expres, o cramă, un magazin „Bijuteria“, un centru de pîine şi unul de lapte, un magazin alimentar etc. Unităţi noi s-au deschis la Deva, Brad, Cugir, în Valea Jiului şi alte localităţi. Dacă există un mare număr de unităţi comerciale şi de deservire, repartizarea teritorială, aprovizionarea şi specializarea lor necesită unele discuţii şi măsuri. Din acest punct de vedere există lipsuri mai ales în cartierele mărginaşe şi in noile cartiere ale oraşelor. Pînă în ultima vreme n-a existat o colaborare strînsă între institutele de proiectare şi sistematizare şi organele comerciale. Ca urmare, în noile cartiere nu s-a asigurat spaţiul comercial corespunzător cu nevoile locatarilor. In oraşul nou din Hunedoara s-a rezervat iniţial puţin spaţiu pentru comerţ, iar o parte din unităţile amenajate pe parcurs nu acoperă decît în parte cerinţele de aprovizionare şi desfacere. De asemenea, intr-unil din cartierele din Petroşani, s-au amenajat unităţi provizorii în loc să se construiască de la bun început localuri moderne. Nici la noile blocuri, din oraşul Deva nu s-a rezervat spaţiu comercial deşi în unele cazuri sunt absolut necesare. La cele amintite se adaugă faptul că secţiile comerciale ale comitetelor executive n-au veghiat suficient ca să asigure o repartizare justă a reţelei între centre şi cartierele mărginaşe ale oraşelor. Nu-i suficient să existe doar reţeaua O cerinţă de primă importanţă in comerţ o constituie aprovizionarea unităţilor cu un bogat sortiment de produse după gusturile populaţiei. In momentul de faţă există un mare volum de mărfuri in reţea care sunt prezentate din ce în ce mai bine cumpărătorilor. Cu toate acestea, din cauza anumitor deficienţe în aprovizionare şi desfacere consumatorii nu sunt uneori pe deplin mulţumiţi. De exemplu, în unităţile specializate pentru desfacerea articolelor necesare copiilor se găsesc de multe ori sortimente sărace şi în cantităţi mici. In ultimele săptămîni la Deva, Petroşani şi în alte localităţi n-au existat costumaşe pentru copii sub un an, chiloţi, ghetuţe cu numere mici. In general aprovizionarea cu articole pentru copii se face încă defectuos. Fabricile producătoare şi organele comerciale trebuie să ţină seama că şi copiii sunt totuşi mari consumatori. De altfel, nu-i prima oară cînd se discută această problemă, dar măsurile luate nu sunt suficiente. Lipsuri în aprovizionare şi deservire se constată şi lacile unităţi. De exemplu, magazinul Gostat din piaţa Hunedoarei nu-i bine aprovizionat cu legume şi fructe, iar la depozitul de băuturi Gostat din Deva se aduc de obicei vinuri inferioare. Toate acestea arată că secţia comercială regională (şef Ioan Tomescu) şi conducerile organizaţiilor comerciale nu urmăresc întotdeauna dacă unităţile sînt bine aprovizionate cu produsele cerute de consumatori. Măsuri şi planuri Analizînd de mai multe ori activitatea comercială, comitetul executiv al sfatului popular regional Hunedoara a iniţiat , drept, cu întîrziere, unele măsuri care sperăm că vor da rezultate bune. Astfel, în oraşul muncitoresc din Hunedoara vor fi amenajate 24 unităţi comerciale şi de deservire. De asemenea, în noul oraş care se construieşte la Călan s-au rezervat circa 3.000 m.p. pentru spaţiu comercial, unde vor funcţiona 20 de unităţi. Planurile întocmite pentru anii viitori conţin prevederi în legătură cu dezvoltarea reţelei comerciale şi în alte localităţi. In cartierul „Vîscoza" din Lupeni se vor construi 11 magazine şi unităţi de deservire, la Zlatna 6 unităţi, la Simeria 4, la Brad 6 etc. Şi în oraşul Deva se acordă acum mai multă atenţie spaţiului comercial. In ultimul timp s-au luat unele măsuri pentru delimitarea razei teritoriale în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea unităţile comerciale sau cele cooperatiste. După cum se vede există o anumită preocupare pentru dezvoltarea reţelei dar e bine să se ia în considerare noi măsuri pentru realizarea planurilor întocmite. Pentru o bună aprovizionare a unităţilor e necesar ca Ministerul Comerţului şi comitetul executiv regional să găsească posibilităţi pentru înfiinţarea unei baze de aprovizionare în apropierea oraşului Hunedoara. In felul acesta se lichidează marile cheltuieli care se fac în transportul mărfurilor de la Timişoara. De asemenea, se cere mai multă preocupare pentru crearea de noi depozite la Deva şi Hunedoara. O dată cu dezvoltarea reţelei e bine să se treacă mai organizat la profilarea şi specializarea unităţilor şi la extinderea metodelor noi de deservire. Deocamdată aceste chestiuni nu se bucură de toată atenţia. Astfel stau lucrurile în raioanele Sebeş şi Orăştie, unde uniunile raionale ale cooperaţiei nu se grăbesc cu măsurile necesare pentru profilarea şi specializarea unităţilor. Desigur, că dezvoltarea reţelei comerciale din regiunea Hunedoara şi aprovizionarea unităţilor ridică şi o serie de alte probleme. Comitetele executive trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea muncii pe care o desfăşoară secţiile comerciale şi conducerile organizaţiilor comerciale. In acest domeniu se aşteaptă un sprijin mai temeinic şi din partea Ministerului Comerţului. I. COJOCARU corespondentul „Rominiei libere" in regiunea Hunedoara Din carnetul corespondentului voluntar In plină dezvoltare sunt aproape 4 ani de atunci. Cu litere mari, ziarele aduceau vestea primului raion colectivizat din ţară. Primul raion, Negru Vodă, care a pornit pe drumul arătat de partid, pe drumul belşugului şi al bunei stări. De atunci s-au schimbat multe. Colectiviştii făuresc împreună noile rosturi, muncind cu tragere de inimă. Şi comunele işi schimbă faţa pe zi ce trece. In toate satele se construiesc pe marginea şoselelor garduri noi, tip, care le dau un aspect urbanistic. Pînă acum s-au construit 15.300 m.l. de garduri tip, 22.310 m.l. trotuare pe marginea şoselelor, 47.250 m.l. şanţuri noi şi s-au plantat 15.300 pomi. Acestea sunt doar cîteva cifre dar ele ilustrează, cred, cit de mult se schimbă faţa acestui raion considerat de burghezie, drept cel mai înapoiat şi sălbatec colţ de ţară. In comune şi sate au început să apară şi spaţii verzi, colţuri frumoase de fiori prin centru şi în jurul căminelor culturale. Pînă acum, au apărut în satele raionului 12.550 m.p. de spaţii verzi. Noi cămine culturale, noi formaţii artistice înveselesc viaţa sătenilor, îi învaţă şi îi luminează. Echipa de teatru de la Comana selecţionată acum pentru faza regională a celui de-al II-lea festival bienal ,,I.L. Caragiale“, e bine cunoscută în toată regiunea. După cum vestită e şi hărnicia colectiviştilor din Comana al căror preşedinte este Eroul Muncii Sociniste, Nicolae Hudiţeanu. In raion sunt 160 formaţii artistice care cuprind peste 4000 artişti amatori din rîndul colectiviştilor. Smulsă din întuneric şi ignoranţă, asemenea oamenilor muncii din întreaga ţară, populaţia raionului Negru Vodă şi-a făurit o viaţă nouă, demnă de vremurile noastre, de orînduirea democratpopulară. C. MOCANU activist cultural Locuitorii din Cugir au la dispoziţie un nou lăcaş de cultură. Clubul muncitoresc construit de curînd are o sală cu o capacitate de 400 de locuri in care artiştii amatori din localitate desfășoară o diversă și bogată activitate, foto sorin dan pomima liberă MATINEE SPECIALE pentru copii şi tineret vor avea loc şi duminică 24 iulie. Incepînd de la ora 10 dimineaţa vor prezentaprograme speciale următoarele cinematografe : Mihail Eminescu, Unirea, Al- Popor, Timpuri Noi, 23 August. Aurel Vlaicu, George Bacovia şi Cinematograful copiilor. TEATRUL „C. NOTTARA“ iși va începe stagiunea de vară la 1 august prezentînd alternativ mai întîi pe scena, teatrului de vară din Farcul 1- V. Stalin (1—10 august) și apoi pe scena teatrului de vară ,,N. Bălcescu“ (10—14 august) piesele ,,Fotoliul nr. 16“, „Nota zero la purtare", „Scurtă convorbire „Filomena Marturano“, „Secunda 58“ şi „Nud cu vioară“. ECHIPA DE MARIONETE a Teatrului „Ţăndărică“ dă acum o serie de spectacole pe litoral cu „Humor pe sfori“, care a atins cifra impresionantă de 600 de reprezentaţii şi cu „Galoşul fermecat“ urmînd să-şi continue apoi turneul în Regiunea Ploieşti şi Regiunea Stalin. Echipa de păpuşi dă la rîndul ei, o serie de spectacole în comunele Regiunii Bucureşti, cu „Păcală“. IN VEDEREA POPULARIZĂRII muzicii clasice in rîndul oamenilor muncii, Casa raională de cultură din Caransebeş a iniţiat organizarea in mod periodic (o dată la două săptămini) a unor audiţii muzicale. In cadrul primei audiţii care a avut recent loc, după ce in prealabil s-a făcut prezentarea bucăţilor muzicale, participanţii au ascultat arii din opere şi operete precum şi diferite lucrări de Verdi, George Enescu, Mozart, etc. Această iniţiativă a Casei raionale de cultură Caransebeş a fost primită cu interes de locuitorii oraşului. (N. PIRVU, activist cultural) LA CASA DE CULTURA din Oraşul Stalin s a deschis o expoziţie a secţiei de artă plastică a Şcolii Populare de Artă din localitate, unde sunt expuse lucrări de sculptură, pictură, grafică, scenografie și cusături populare. I ! ! f I fr ! ! IN EDITURA POLITICA au apărut în tiraj de masă: J Directivele Congresului al lil-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naţional© pe anii 1960—1965 și la schița planului economic de perspectivă pe 15 ani. k Statutul Partidului Muncitoresc Român (Text cu modificările aprobate de Congresul al IlI-lea al P.M.R.). IN EDITURA STIINTIFICA 1 ARISTOTEL — Organon II. Analitica prima. 1280 pag- 8,95 -ei \ * * * Istoria filozofiei, vol. II. I 640 pag. 32,40 lei ( TH. MORUS — Utopia.180 pag- 4,55 lei | D. I. PISAREV — Studii filozofice si politico-sociale. 1332 pag. 4 lei | J. J. ROUSSEAU — Contractul social. 1290 pag. 6,75 lei \ J. J. ROUSSEAU — Discurse asupra Inegalității dintre oameni. 1204 pag. 5 lei | M. STERIADE — Activitateacreierului.328 pag. 9,50 lei \ IN EDITURA ACADEMIEI R.P.R. | FR. BACON {236 pag. L__,__ Noul organon. 10,50 lei CRONICA ESTRADEI Cu concertul în buzunar“. Această ultimă premieră a Teatrului satiric-muzical „C. Tănase“ continuă fără putinţă de tăgadă unele începuturi bune, făcut© la estradă în cursul acestei stagiuni. „Cu concertul în buzunar“ se marchează astfel o creştere simţitoare a calităţii melodiilor şi textelor de muzică uşoară. Realizat, spre deosebire de multe alte concerte-spectacol sau pur şi simplu concerte de muzică uşoară, pe o solidă bază de melodii originale româneşti prezentate, ca să spunem aşa, în primă audiţie, „Cu concertul în buzunar“ are foarte puţine texte care să nu ţină nemijlocit de muzică. Această caracteristică creează desigur spectacolului avantaje şi dezavantaje — în primul rînd aducînd spectatorului constatarea îmbucurătoare că textierii şi compozitorii noştri au făcut un pas înainte, în al doilea rînd că acordînd maximum de atenţie părţii de concert, realizatorii spectacolului s-au ocupat mai puţin de prezentarea ca atare a concertului, de legarea intr-un tot unitar a diferitelor melodii, cuplete etc. Reunind intr-un singur concertspectacol numele a numeroşi compozitori de muzică uşoară. „Cu concertul în buzunar“ atestă încă o dată adevărul de mult ştiut că acest gen de muzică nu poate fi despărţit de text, că muzica şi textul se înrîuresc una pe cealaltă, calitatea artistică a unui cîntec fiind determinată de amîndouă aceste condiţii. Iată care credem că este secretul succesului unor cîntece îndelung bisate în spectacol ca „Ce deşteaptă e mama“, muzica de Temistocle Popa, text Radu Stănescu, „Cînd te scoli dimineaţa“ muzica Mircea Popovici, text Saşa Georgescu, „Zi cu soare" muzica Vasile Veselovski, text tot Saşa Georgescu (de altfel majoritatea textelor aparţin acestui textier pînă acum puţin cunoscut şi care împreună cu N. Stroe a realizat întregul text al spectacolului), „Tom-Tom“, muzica de Elly Roman, aranjament vocal de Edmond Deda, „Cine zice ăla e“ muzica Vasile Veselovski. Şi ceea ce realmente trebuie reţinut la aceste cîntece în afara calităţii indiscutabile a melodiilor, este faptul că textele lor, plasate mai mult în viaţă şi actualitate decît altele, tind a nu fi cuvintele rimate ale unor şlagăre oarecare, ci contribuie prin conţinutul lor nu numai la distracţia ci şi la educarea spectatorului („Cine zice, ăla e“), la popularizarea unor realizări („Zi cu soare“), la exprimarea solidarităţii noastre cu lupta de eliberare a popoarelor colonial© („Tom- Tom“) etc. Cu umor de bună calitate, satirizînd la obiect, sînt şi cele două cuplete „Vereşti“, text de C. Ottescu şi „Maşina“ Primul dintre ele a prilejuit spectatorului obişnuit , al estradei şi cunoştiinţa cu un nou şi talentat actor al acestui gen, tînărul Grigor© Caligari, dansator pînă acum în corpul de balet al teatrului, în vreme ce cel de-al doilea şi-a găsit în Ciupi Rădulescu un interpret plin de vervă. Soliştii spectacolului, Gigi Marga, Roxana Matei, Dorina Goga, Surorile Kosak, Nicolae Niţescu şi Rodion Hodovanski au interpretat cu căldură şi dragoste noile melodii romîneşti, în vreme ce unul dintre ei, Nicolae Niţescu a îndeplinit per alocuri cu cuceritoare veselie şi simplitate, rolul de prezentator. O surpriză ne-a oferit compozitorul şi unul din conducătorii muzicali ai spectacolului, Edmond Deda, interpretînd cu voce caldă şi expresivă „Balada şomerului", după cum cei trei fraţi Grigorescu, suflători în orchestra spectacolului, au executat un excelent număr de clovnerie muzicală. N-am înţeles insă, de ce Elisabeta Henţia s-a simţit obligată să confere Interpretării cîntecului brazilian „Tumbalele" o notă de vulgaritate (singura de altfel din spectacol), nici de c© pe lingă foarte bunul duo cu Roxana Matei („Lumea, spune...“) şi nu mai puţin excelentul ritm din „Tom-Tom“, Sergiu Maragamba a trebuit să facă şi o demonstraţie de tobe. Expresive au fost din punct de vedere al regiei spectacolului (B. Fălticeanu) unele montări ca „Tom-Tom" (care ar putea fi eventual completat cu un dans). Foarte frumoase costumele (Mia Steriade şi Puiu Ganea). Cu umor creat şi interpretat „Dansul marinar“ (coregrafie N. Sever, interpreţi Silvia Pascal şi Grigore Caligari). O calitate a spectacolului : noi debuturi actoriceşti şi muzicale, ca Grigore Caligari, Silvia Pascal, Trno Grigorescu ceea ce denotă că estrada ar© rezerve de prospeţime şi noutate. MARIANA PIRVULESCU E frumos costumul acesta? ! Este firesc să fie aşa. Mîinile harnice ale tinerelor din comuna Bătrînu, regiunea Hunedoara cos adevărate bijuterii ale portului naţional. / Foto: prof. V. ORZA Expoziţii romîneşti peste hotare In prezent sînt în curs de organizare peste hotare mai multe expoziţii romîneşti. O expoziţie de afişe romîneşti a fost trimisă de curînd în R. P. Chineză ea urmînd să fie deschisă apoi în R.P.D. Coreeană şi în R. D. Vietnam. Expoziţia cuprinde peste 100 de machete de afişe şi afişe tipărite semnate de unii dintre cei mai cunoscuţi graficieni romîni. In cadrul convenţiei de colaborare culturală dintre R. P. Ungară şi ţara noastră, la Budapesta se va organiza o expoziţie a tînărului pictor român Covaliu Brăduţ. Artistul român va expune 50 de picturi în ulei- dintre care cea mai mare parte au figurat în expoziţiile anuale de stat şi în expoziţii personale. ■k Tot la Budapesta se va deschide în preajma zilei de 23 August în cadrul convenţiei de colaborare dintre cele două ţări expoziţia cărţii româneşti. Vor fi expuse aproape 1500 de cărţi, din diferite domenii publicate de editurile noastre. Un loc deosebit îl vor ocupa lucrările de literatură politicăbeletristică contemporană şi cele tehnico-ştiinţifice. Cu prilejul celei de-a 17-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară, se deschide la Roma o expoziţie de desene de copii. La această expoziţie au fost trimise şi 25 de lucrări cu teme din viaţa sportivă aparţinînd unor copii între 6 şi 12 ani din ţara noastră. De asemenea au fost expediate în R.P.D. Coreeană 100 de desene realizate de copii de vîrstă preşcolară pînă la şcolari din clasa a Vil-a, pentru, a participa la expoziţia internaţională de desene de copii ce se va deschide la Phenian. (Agerpres) ★ Olimpiada de matematică Joi dimineaţa s-a deschis la Sinaia cea de-a II-a Olimpiadă internaţională de matematică pentru absolvenţii şcolilor medii de cultură generală, organizată în ţara noastră. La Olimpiadă participă 39 de absolvenţi din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană- R . Romînă şi R. P. Ungară. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Grigore Moisil- preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice şi Fizice din R. P. Romînă. In timpul cit va dura Olimpiada, participanţii vor face zilnic excursii la Oraşul Stalin pe Valea Prahovei, vor vizita Castelul Peleş de la Sinaia- întreprinderi industriale, instituţii ştiinţifice, muzee- monumente istorice, iar în ultima perioadă vor petrece cîteva zile la Bucureşti şi pe litoralul Mării Negre. Vinea 22 iunie 1960 — nr.490$ ! ■ fssssssesssssssss ás-gsa £-0000000300000000000OC 00 OO 00 OOOOOO00000090eoeotK, în căutarea extra- § ordinarului, 20.30 : § Armatei (Teatrul de vară „N. Bălces g cu“); Print și cer-ghetor, 20: Tineretu- lui (Teatrul de vară „I. V. Stalin“); Parisul pe gheată, 20.30: OSTAg (Teatrul de vară „23 August); Re- § vista oglinzilor, 20: ,,C. Tănase" (sala Savei); Cu concertul în buzu-8 nar, 20.15: „C. Tănase“ (Grădina x Boema); Spectacolul prieteniei, 20.30: Circul de Stat. Cocoşatul: Patria, Bucureşti, Al. Sahia, Mioriţa, 23 August; Ultimul viraj: «rarriTri Republica, Elena l/InfiMA Pavel, înfrăţirea între popoare; Steaua dimineţii: Magheru, Lumina, Arta, Libertăţii; N-am ucis: V. Alecsandri, Maxim Gorki, T. Vladimirescu; Scrisoarea Elvirei: I. C. Frimu, Griviţa, 1 Mai; Drumul Hristinei: Central; Legea e lege : Victoria, 8 Martie, N. Bălcescu; Intîlnire cu diavolul: Timpuri Noi; Primăvara: Septembrie; Melodii de pe Neva: Tineretului; Rătăcirile dragostei: Gh. Doja, Donca Simo; Vîrsta dragostei: Al. Popov; Război şi pace (seria a II-a): C. David; Veneţia, luna şi tu: V. Roaită, Floreasca; In întîmpinarea zorilor: Unirea; Cei mari şi cei mici : Flacăra, Moşilor; O zi de odihnă: Munca, G. Coşbuc; Valurile Dunării: Popular; Nu aştepta luna mai: 16 Februarie; De sîmbătă pină luni: M. Eminescu; Lili: Hie Pintilie; Foma Gordeev: 8 Mai; Furtuna: Volga, Olga Bancic, Aurel Vlaicu; Răzbunarea: G. Bacovia: Stele de mai: Drumul Serii; Mamelucul: 30 Decembrie; Lanțul: Cultural, B. Delavrancea. DUMINICĂ PENULTIMUL CONCURS PRONOSPORT AL LUNII IULIE Fond suplimentar de premii : 200.000 lei, dintre care un autoturism Moskvici. Toate variantele cîştigătoare primesc, suplimentar, cîte un bilet Expres Olimpic. Prin Pronosport puteţi vedea Jocurile Olimpice de la Roma. SPORT Primii participanţi la „Regata Snagov” au sosit în Capitala Joi dimineaţa au sosit în Capitală sportivii sovietici care vor participa la tradiţionala competiţie nautică „Regiatia Snagov“. Printre cei care au făcut deplasarea în ţana noastră se numără Vladimir Silaev, campion mondial, european şi al U.R.S.S., Vladimir Pavlucikov, Andrei Himici, Ibrahim Hasanov, precum şi paiacistele Antonina Sereodinia şi Maria Şubina. După cum se ştie La această mare competiţie preolimpică vor mai participa sportivi cunoscuţi din R. P. Ungară, R. S Cehoslovacă şi două formaţii din ţara noastră care cuprind pe toţi componenţii lotului olimpic în frunte cu Simion Ismailciuc, Dumitru Alexe, Leon Rotmann, fraţii Lipaltt, Stavru Teodorov şi Mircea Anastasescu. Participanţii la „Regata Snagov“ vor lua startul duminică după-amiază, începînd de la ora 18 in toate cele 7 probe care se vor disputa cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Roma. (Agerpres) 1-0Mr Ştiri • Joi au continuat, meciurile turneului de baraj pentru calificarea în categoria B. în seriade la Bacău s-au disputat două întâlniri încheiate cu următoarele rezultate: C.F.R. Roşiori — Chimia Tîrnăveni 2—1; Rapid Regiunea Ploieşti — Academia Militară Bucureşti 1—0. In clasament conduce Academia Militară cu 6 puncte, urmată de Rapid Regiunea Ploieşti şi C.F.R. Roşiori cu cîte 4 punicte. Ultimele întîlniari se dispută duminică. . La Arad în meci suplimentar pentru desemnarea locului doi Dinamo Săsar, campioana Regiunii Baia Mare, a învins, pe Voinţa Oradea cu 1-0 şi s-a calificat alături de Voinţa Tig. Mureş câştigătoarea grupei. Pe aeroportul Strejnic din apropiere de Ploieşti a început campionatul internaţional de planorism la care iau parte sportivi din U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.P. Ungiară şi R.P. Romînă. Proba de deschidere zbor pe distanţa de 100 km. în circuit,a fost cîştigată de planoristul sovietic M. Veretnikov cu 1000 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat Ernő Kisely (R.P. Ungară) şi Mircea Finescu (R.P. Romînă). Planorista Aurelia Roşianu a stabilit cu acest prilej un nou record feminin al R.P Romíno. Comitetul olimpic internaţional a acceptat cererile de înscriere la Olimpiadăale Libanului, Insulelor Haiti şi Vietnamului de Sud. In acest fel numărul ţărilor participante la cea de-a 17-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Roma s-a ridicat la 87. Meciul de polo pe apă dintre echi- pele olimpice ale U.R.S.S. şi R. D. Germane, disputat la 20 iulie la Berlin, s-a terminat cu un rezultat de egalitate: 5—5. Echipele secunde ale celor două ţări s-au întîlnit în aceeaşi zi la Moscova, victoria revenind jucătorilor sovietici cu 6—0. Cei mai buni jucători de tenis din R. P. Bulgaria și R. P. Romînă participă în prezent la Sofia la un concurs de antrenament în vederea primei balcaniade de tenis de câmp, care vaavea loc între 25 și 29 iulie la Atena. O mare surpriză aprodus în prima zi a concursului jucătorul bulgar Ciuparov, care l-a învins pe G. Viziru cu 6 2, 4—6, 6—1, 6—1. Ceilalţi doi jucatori româniau obţinut victorii : Ţiriaca cîştigat la Rangherov cu 6—1, 6—3, 6—1, iar Serester l-a învinspe Tomov cu 6-1, 6—1, 6-1. ® în ce a de-a 5-ia rundă a campionatului mondial studenţesc de şah de la Leningrad s-au înregistrat următoarele rezultate : R. P. Romînă — R. S. Cehoslovacă l'/s—'/a puncte şi o partidă întreruptă; U.R.S.S. — Iugoslavia 2—1 (1); S.U.A. - Anglia 2-0 (2); R. DGermană — Finlerida 3—0, (1); R. P. Ungară - R. P. Mongolă 2 1/2-1 1/2; Olanda — R. P. Bulgaria 2—1 (1). In meciul dintre echipele R. P. Bulgaria și R.P.R. scorul este de 2—1, o partidă fiind întreruptă pentru a doua oară. SIJURATA 23 IULIE Programul I : 7,00 Radio jurnal şi sumarul presei centrale; 8,30 Simfonia nr. 29 in La major de Mozart; 9,00 Muzică populară romînească; 9,30 Un tăciune şi-un cărbune: „Răsplata împănatului păsărilor“ — basm coreean; 11,03 Fragmente din opera „Tristan şi Isolda“ de Wagner; 11,43 „Pe aripile valsului“; 13,05 „Cînt pentru tine“, muzică uşoară; 14,00 Din cele mai cunoscute melodii populare romîneşti; 14,20 Lucrări muzicale inspirate din lupta partidului; 15,50 Actualitatea literară în revistele noastre; 17,25 Cîntăreţi romîni de operă — soprana Maria Voloşescu; 19,15 Muzică din opereta „O noapte la Veneţia“ de Johann Strauss; 21,15 Muzică de dans. Programul II: 15,35 Lucrări muzicale inspirate din capodopere ale literaturii universale; 16,15 Muzică de estradă; 18,25 Cîntăreţi celebri: Mario del Monaco; 18,45 Cântă orchestra de muzică uşoară dirijată de Alexandr Varlamov; 19,30 Radioreportaj: „In tabăra studenţească“; 22,00 Muzică de dans; 22,38 Ciclul „Cvartete de Haydn“.