Romînia Liberă, septembrie 1960 (Anul 18, nr. 4939-4964)

1960-09-01 / nr. 4939

Pag. 2-a România liberă (Continuare in pag. 3-a) Joi 1 septembrie 1960 — ^ 4939 Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului (Urmare din pag. l-a) J­oasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaţiona­­le, Republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Ac­tuala sesiune a Marii Adunări Na­ţionale este o nouă şi puternică con­firmare a­ acestei linii consecvente în politica noastră» externă1. Deşi principiile coexistenţei paşni­ce, recunoscute ca singurele raţio­nale de către popoare, sunt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relaţiile tuturor sta­telor, există însă forţe imperialiste care exercită încă o puternică influ­enţă asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii şi mijloace economice, propagandis­tice şi militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri des­tinderii internaţionale, statornicirii unor relaţii fireşti, bazate pe încre­dere între state. Paralel cu săvîrşi­­rea unei serii de acţiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera in­ternaţională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa periculoasă a înarmărilor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema funda­mentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistenţa paşnică, Uniunea Sovietică împreună cu celelalte ţări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de d­ezarmare generală şi totală care întruchipează năzuin­ţele întregii umanităţi, a­u manifestat răbdare şi bunăvoinţă în găsirea unor soluţii reciproc acceptabile, în­­trucît toate aceste încercări construc­tive s-au­ izbit de refuzul puterilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de impor­tantă ca această problemă să fie discutată la apropiata sesiune O.N.U., cu participarea reprezentanţilor po­poarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes făptui că, în ciuda serioaselor rezistenţe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezar­mare a ajuns la concluzia că pro­blema dezarmării trebuie dezbătută în Adunarea Generală O.N.U., forul internaţional reprezentativ, care a adoptat rezoluţia cu privire la dezar­marea generală şi totală şi care poate şi trebuie să ia hotărîrile corespun­zătoare şi să îndrepte tratativele pe un drum real. Faptul că Marea Ad­unare Naţio­nală s-a întrunit pentru a examina situaţia internaţională şi a dezbate politica externă a R. P. Române - a spus vorbitorul — subliniază ma­rea importanţă pe care partidul, guvernul şi întregul nostru popor o acordă acestor probleme. Document valoros al politicii ex­terne de pace, pe care o promovea­ză cu consecvenţă statul nostru de­mocrat-popular,­­raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej exprimă poziţia clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, întregului nostru po­por faţă de problemele situaţiei in­­ternaţionale şi, în primul rînd, faţă de problema dezarmării care va f­i dezbătută în apropiata sesiune a A­­dunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împărtăşim cu bucurie propune­rea ca delegaţia care va reprezenta Republica Populară Romînă la se­siunea Adunării Generale a O.N.U. să aibă în fruntea ei pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exponen­tul cel mai autorizat al năzuinţelor de pace al© poporului nostru. A­­ceasta va su­bl­inia şi mai mult do­rinţa sinceră a poporului nostru de a contribui activ la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a vieţii in­ternaţionale — problema dezarmă­rii, deosebita însemnătate p© care o acordăm apropiatei sesiuni a O.N.U. Sunt convins că Marea Adunare Naţională, exprimând sentimentele întregului popor, va sprijini cu en­tuziasm propunerea făcută. In continuare deputatul Victor Bolojan a spus: Marile realizări ale poporului nostru în construirea vieţii sale noi, socialiste, sunt cea mai grăitoare dovadă a voinţei noastre de pace şi totodată o con­tribuţie de preţ la întărirea păcii în lume. Planul de 6 ani de dezvoltare a economiei naţionale şi schiţa pro­gramului de perspectivă, aprobate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., oglindesc cu putere, după cum se arată în raportul tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preocupările paşnice, constructive, ale poporului român şi marea lui încredere în viitor, în perspectivele păcii mondiale. Sub înţeleaptă conducere a Parti­dului Muncitoresc Român întreaga noastră ţară a devenit un vast şan­tier al muncii paşnice; avântul crea­­tor al oamenilor muncii transformă Convocarea sesiunii extraordinare a Marii noastre Adunări Naţionale în preajma celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. pe a Marii Adunări Naţionale Pentru a da întreaga autoritate,­­ toată ponderea necesară­ acestor dez­bateri, pentru a se mişca tratativele în probl­ema dezarmării din punctul mort în care au ajuns şi a le trans­forma în discuţii eficace, cu rezul­­­ tate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte şi să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezentanţilor cu cel mai mare prestigiu în viaţa statelor, împuter­niciţi de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii importante pentru viaţa uma­nităţii. Declaraţia fostului ministru labu­rist, Arthur Henderson, membru în Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times“, care afirmă că : „Sunt multe de spus în favoarea par­ticipării şefilor de guverne la discu­tarea problemelor dezarmării în ca­drul Adunării Generale O.N.U. în plus, şefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întâlnească între ei ca parte a activităţii morale a Adunării Generale“ şi care cere premierului britanic Macmillan să conducă dele­gaţia ţării sale la apropiata sesiune O.N.U. — arată că această necesi­tate este înţeleasă de cercuri destul de largi ale opiniei publice din Occi­dent. Acordînd o deosebită importanţă actualei sesiuni a Adunării Generale O.N.U. în care se va dezbate pro­blema problemelor timpului nostru, dezarmarea generală şi totală, Gu­vernul şi Prezi­di­ul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro­mâne propun ca în fruntea delega­ţiei noastre la lucrările acestei se­siuni a O.N.U. să fie desemnat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrşit aspiraţiile poporului ro­mân şi voinţa sa de pace, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa sa în fruntea delegaţiei va conferi reprezentării noastre la O.N.U. în­treaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, con­tribuţia activă pe care Republica Populară Romînă se străduieşte s-o aducă la soluţionarea problemelor­­importante ale vieţii contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Naţională va sprijini pe deplin această propunere. Suntem­ îm­predinţaţi că poporul român va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delega­ţiei noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt, solul năzuinţelor, al hotărî­­rii sale de a-şi consacra toate pu­terile creatoare făuririi unei vieţi noi, luptei pentru apărarea păcii, înfăţişarea ţării. Asistăm la dezvol­tarea fără precedent a industriei şi agriculturii, la înflorirea ştiinţei şi culturii, la crearea unui belşug de bunuri material© şi spirituale. Arătând că acest proces se oglin­deşte şi in Regiunea Oradea vorbi­torul a scos în evidenţă succesele importante obţinute de oamenii muncii din această parte a ţării în industrie, agricultură, în ştiinţă, cultură, la ridicarea bunăstării lor materiale. După ce a subliniat importanţa problemei dezarmării şi eforturile depuse de ţările socialiste pentru rezolvarea ei, vorbitorul a spus : sa­lutăm cu satisfacţie faptul că gu­vernul român, consecvent politicii sale de pace, a propus înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii O.N.U. a unor probleme importante legate de relaţiile de bună vecinătate între state, precum şi de necesitatea edu­cării tineretului în spiritul ideilor păcii şi coexistenţei paşnice. Arătînd că poporul român este convins că pe calea tratativelor toate problemele litigioase, inclusiv problema dezarmării, îşi pot găsi soluţia, deputatul Victor Bolojan a scos în evidenţă ideea marxist­­leninistă că în timpurile noastre nu există o inevitabilitate fatală a răz­boaielor, că forţele agresiunii pot fi silite să bată în retragere ; acea­stă idee insuflă popoarelor din în­treaga lume încredere în forţele lor, în victoria cauzei păcii. Iniţiativei© Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pentru asigurarea unei păci trainice, gă­sesc un larg ecou în rândurile tutu­ror popoarelor iubitoare de pace. Ideea păcii a devenit o forţă ma­terială care a cuprins mase de zeci şi sute de milioane de oameni de pe toate continentele. Noi sîntem con­vinşi că există premize favorabile ca forţei© păcii să zădărnicească unel­tirile agresorilor să oprească cursa înarmărilor. îmi exprim tacă o dată adeziu­nea totală faţă de ideile şi conclu­ziile ce se desprind din raportul to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi­ urez succes deplin delegaţiei care va reprezenta la Organizaţia Naţiu­nilor Unite voinţa de pace a între­gului nostru popor, cărei ordine de zi, la propunerea U.R.S.S., se află problema vitală a măsurilor ce urmează a fi luate pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale şi totale — scoate în evidenţă însemnătatea covârşitoare a lucrări­lor ce avem de săvîrşit în actuala sesiune, tocmai fiindcă privesc pro­blema hotăritoare ce frământă în­treaga omenire şi de care depînd­e soarta ei. Politica externă a R. P. Române,, alături de cea a celorlalte ţări so­cialiste în frunte cu Uniunea So­vietică, a fost din nou minunat ca­racterizată şi fundamentată în ra­portul atât de limpede şi de grăitor­­prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, reamintindu-ne­ con­tribuţiile substanţiale pe care ţara noastră le-a adus la cauza coexis­tenţei paşnice, şi, deci, la rezolva­rea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase în relaţiile dintre state. Referindu-se la propunerile ţării noastre cu privire la dezvoltarea co­laborării interbalcanice şi la crearea unei zone denuclearizate şi fără armă rachetă în Balcani, deputatul Traian Ionaşcu a subliniat că aceste propuneri au stârnit un ecou deose­bit în opinia publică a ţărilor din­­regiunea balcanică deoarece cores­pund intereselor fundamentale ale popoarelor din această regiune şi intereselor păcii şi securităţii în Europa. Vorbitorul a subliniat faptul că tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a exprimat voinţa întregului popor român, de a păşi, mereu înainte, pe singura cale ce poate salva omenirea de la catastrofa unui nou război, — calea păcii şi coexistenţei paşnice. Este demn de reţinut că acţiunile de politică externă ale ţârilor socia­liste sunt în concordanţă desă­vîinşată cu principiile Cartei O.N.U., ce con­stituie un minimum de codificare a legalităţii internaţionale în relaţiile dintre state, indiferent de sistemul lor social-economic, pentru menţi­nerea păcii şi securităţii internaţio­nale şi pe car© statele semnatare s-au obligat prin propria lor voinţă, să te respecte şi să 1© realizeze­ în raporturile dintre ele. Privind, în lumina dispoziţiilor ci­­bb­eratorii ale Cartei O.N.U. care­ tre­buie să fie respectate de toate sta­tele membre ale O.N.U., politica „războiului rece" dusă de agreuele­ agresive din S.U.A. şi din alte sta­te occidentale — constatăm că a­­ceastă politică şi acţiunile prin care s-a tradus şi se traduc reprezintă tocmai negarea sus-ziselor scopuri şi principii. . . Intr-adevăr, „război­ rece"n­ în­seamnă pregătiri pentru destăinui­rea războiului cald, o permanentă ameninţare cu folosirea forţei, ac­ţiuni agresive, care afectează profund colaborarea dintre state şi împiedică relaţiile de bună vecină­tate. Zborurile de spionaj — care nu s-au produs numai deasupra U.R.S.S. ci, după cum se ştie, a­­vioane americane au pătruns în re­petate rânduri şi în spaţiul aerian al altor state socialiste, sau nesocia­­liste — zboruri ridicate la rangul unei politici oficiale, constituie un fapt fără precedent în relaţiile nor­male dintre state. Atari zboruri de spionaj sunt gra­ve violări ale normelor elementare din dreptul internaţional, care con­sfinţesc suveranitatea statelor asu­pra teritoriului lor, inclusiv, asupra spaţiului aerian. Sunt norme consa­crate ş­i în convenţiile internaţiona­le privind navigaţia aeriană, sem­nate şi de S.U.A. (Convenţia de la Paris din 1919 şi de la Chicago din 1944), precum şi în legislaţia inter­nă a statelor, printre care şi, cea, a S.U.A. (Legea americană a aviaţiei din 1938). . Evenimentele Internaţionale, ce au urmat după zădărnicirea de către S.U.A. a Conferinţei la nivel înalt au confirmat din păcate şi ele că cercurile agresive din S.U.A. şi din alte ţări occidentale , continuă politica de încordare a relaţiilor in­ternaţionale, de încălcare a dreptu­rilor popoarelor. După ce a amintit acţiunile agre­sive la care s-au dedat în ultima vreme puterile imperialiste, vorbi­torul a scos în evidenţă cit de im­portant este ca popoarele să-şi spo­rească vigilenţa, ca voinţa de pace a omenirii să fie sprijinită prin ac­ţiuni eficiente. Paralel cu uneltirile agresive —a spus deputatul Traian Ionaşcu, cercurile interesate în menţinerea încordării relaţiilor internaţionale încearcă­ să creeze, pentru o­pinia publică mondială, aparenţa disimu­­latoare că ar fi preocupate de a urma calea tratativelor în timp ce, în realitate, ele continuă politica lor agresivă. După ce a subliniat că poziţia adoptată la Geneva de puterile Occidentale în tratativele în problema dezarmării arată, că ele nu doresc realizarea unei dezarmări efective sub controlul internaţional eficace, ci intensificarea cursei înar­mărilor, vorbitorul a spus în con­tinuare: Acţiunile cercurilor a­­gresive au dus, din pricina caracte­rului lor provocator, la izolarea , a­­cestor cercuri, ca urmare a atitudi­­nii opiniei publice mondiale, care le-a dezaprobat şi veştejit total. Este imperios necesar ca, pe ca­lea tratativelor, să se ajungă la o neîntârziată rezolvare a problemei dezarmării generale şi totale, ur­­mîndu-se, în acest scop, singura me­todă constructivă în măsură de a­ înlătura tergiversările fără sfîrşit în care sunt interesaţi adversarii destinderii şi anume metoda indi­cată în propunerile recente ale U.R.S.S. ca această problemă să fie discutată, la apropiata­­ sesiune a A­­dunării Generale a O.N.U., cu par­ticiparea, la cel mai înalt nivel, a­­ statelor membre. Prin participarea factorilor de maximă răspundere ai statelor membre, s-ar putea ajunge, în cadrul dezbaterilor Adunării Ge­nerale a O.N.U., la scoaterea proble­­­e­mei dezarmării din impasul în care a fost adusă,, de către puterile oc­cidentale. De aceea socotesc că propunerea , ca: delegaţia Republicii Populare Exprim aici, în numele tuturor cetăţenilor din circumscripţia mea­­ ■electorală, deplina aprobare a rapor-­­­tului făcut de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tabloul politicii ex­terne a ţarii noastre car© ne-a fost prezentat reafirmă consecvenţa cu car© ţara noastră aplică, în relaţiile internaţionale, principiile coexisten­ţei paşnice. Sunt muncitor la uzinele „Tim­puri Noi" — a spus în continuare vorbitorul. Numele, fabricii noastre este­ foarte nimerit! De fapt el s-ar potrivi întregii ţări, pentru că noi avem intr-adevăr marea fericire să făurim şi să trăim timpuri noi. în­treprinderea noastră s-a transformat în anii puterii populare dintr-o mică fabrică de reparaţii, cu utilaj înve­chit, în care muncitorii erau crunt exploataţi, într-o întreprindere mo­dernă aşa, cum o cer timpurile pe care le trăim. Sîntem mîndri de vic­toriile pe car© le obţinem sub con­ducerea partidului nostru. Ca toţi oamenii muncii din ţara noastră, i­­maginaţia noastră este înaripată­­ de marile perspective pe care ni le-a deschis Congresul al III-lea al PIM­R. Harnicul nostru colectiv nu va pregeta să-şi îndeplinească sarci­nile ce-i revin, în acelaşi timp cu munca din u­­zină pe noi n© preocupă ce se în­tâmplă şi dincolo de hotarele ţării noastre. Sîntem convinşi că­­astăzi­­este posibil ca pacea să fie asigu­rată. Ţările socialiste au adresat ţă­rilor capitaliste chemarea: să ne întrecem nu p© câmpurile d© luptă, ci pe tărîmul rezultatelor materiale în făurirea bunăstării popoarelor şi a confruntării ideilor. Noi suntem­ convinşi că aceasta este calea ce corespunde cerinţelor menţinerii păcii, intereselor clasei muncitoare şi tuturor oamenilor muncii şi că în întrecerea paşnică între cele două sisteme victoria va fi de partea so­cialismului. Să fiţi convinşi că în­tr-o astfel de întrecere muncitorii din mijlocul cărora vin au o hotă­râre de nestrămutat şi sunt siguri că toate popoarele vor ave® n ţinuşi de cîştigat.­­ Am urmărit cu multă satisfacţie, a spus deputatul Ion Moldoveanu, felul în care guvernul nostru luptă pentru coexistenţa paşnică, pentru relaţii de colaborare între state, pentru dezarmarea generală şi to­tală.. Peste scurt timp vor începe lucrările Adunării Generale a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite. Vedem în propunerile sovietic© privind dezar­marea generală şi totală calea paş­nică şi realistă care va elibera ome­nirea de pericolul de război. Discu­tarea problemei dezarmării generale şi totale la cel mai înalt nivel pre­zintă cea mai mare însemnătate pen­tru evoluţia situaţiei internaţionale. Pacea este o binefacere măreaţă pentru toate popoarele. Ne bucură Am urmărit cu cea mai mare a­­tenţie raportul tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Consider că discutarea problemei aflat© pe ordi­nea de zi este de cea mai arzătoare actualitate şi susţin întrutotul rapor­tul şi concluziile lui. Acest docu­ment prezintă, concentrat şi cu mare forţă de pătrundere, politica consec­ventă a R.P.R. de coexistenţă paşnică între state cu sisteme sociale diferite, hotărîrea ei de a nu considera niciodată vreun efort ca fiind prea greu pentru înfăptui­rea ţelului comun al întregii ome­niri asigurarea păcii şi securită­ţii în întreaga lume. Consider propunerea ca delega­ţia noastră la sesiunea a 15-a a A­­dunării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite să fie condusă d© to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ca o expresie a importanţei pe care o acordă poporul nostru cauzei păcii şi o sprijin fără rezerve, înţelegerea ştiinţifică a epocii ace luate în­teme­iată p© învăţătura atot­­biruitoar­e, marxist-leniniată ne dă un puternic izvor d© încredere că în prezent, cînd raportul de forţe pe arena internaţională sa schim­bat radical în favoarea socialismu­lui şi, păcii, s-a creat posibilitatea preîntâmpinării unui nou război mondial. Spre deosebire de trecut, astăzi există forţe puternice, capa­bile să menţină pacea. Imensele realizări în toate dome­niile ale lagărului socialist — facto­rul fundamentat al victoriei forţelor păcii — au creat o situaţie, în care, cercurile agresive nu-şi mai pot a­­tinge obiectivele lor războinice. Uniunea Sovietică dispune de o tehnică militară modernă, neegalată de nici un alt stat din lume. Acel© cercuri care ar dori să declanşeze un război mondial pot fi sigure că, în condiţiile actualei dezvoltări a tehnicii rachetelor, nu există nici un loc pe glob care să nu poată fi lovit. Permiteţi-mi să mă refer la un singur fapt concludent, demonstra­t cu prilejul do­borîrii avionului de spionaj trimis de Statele Unite în spaţiul aerian sovietic în ziua de 1 Mai. Nu voi insista asupra binecu­noscutului eşec politic suferit de către Statele Unite în urma acestui episod. După cum se ştie, planurile militare ale Pentagonului se bazau Române la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, are o deosebită­ însemnătate. Aceas­ta demonstrează importanţa pe care guvernul nostru o aco­rdă dezbate­rilor de la O.N.U. şi va spori apor­tul pe care ţara noastră doreşte să-l aducă rezolvării problemelor inter­naţionale de bază, faptul că împreună cu ţările lagăru­lui socialist, luptă pentru apărarea păcii numeroase state independente din Asia şi Africa, clasa muncitoare şi pături largi de oameni din ţările capitaliste. Stau de multe ori şi mă gândesc cum or fi judecind acei politicieni din ţările occidentale car© nu vor să-şi dea seama de schimbările pe­trecute în lume şi care instigă şi se pregătesc de război. Aceşti poli­ticieni se cramponează de ideile şi metodele trecutului. Ei ar vrea să aplice situaţiei existente astăzi în lume norme car© s-au învechit de mult. Ei sînt prizonierii propriilor lor lumi. Hotărît lucru, acestor oameni li s-au uzat facultăţile min­tale ! Se ştie că în industrie maşi­nile care nu mai ţin pasul cu dez­voltarea tehnicii, care suferă, după cum se spune, de uzură morală sânt înlocuite. Ceea ce nu corespund© cerinţelor este aruncat şi înlocuit. Sunt convins că şi acei politicieni care nu înţeleg realităţile actuale vor avea aceeaşi soartă ca şi maşi­nile învechite. Este un adevăr al zilelor noastre că, pe măsură ce cercurile agresive se dedau la acţiuni provocatoare, sporeşte izolarea lor, ele se discre­ditează tot mai mult. Oriunde au căutat în ultima vreme exponenţii cercurilor agresive să creeze provo­cări, acestea s-au îndreptat împo­triva lor. Aşa cum spune un pro­verb din popor ei „au plecat după luna şi s-au întors tunşi“. Viaţa însăşi arată că politica co­existenţei paşnice este pe deplin rezonabilă pentru a fi sprijinită de toate. Statele, aşa cum ceri perseve­rent ţările socialiste. Ca şi ceilalţi deputaţi, sprijin cu hotărîre înţeleaptă politică a ţării, a Partidului Muncitoresc Ro­mân şi a Guvernului. Poporul nostru, a spus în conti­nuare vorbitorul, este harnic, vesel, cu gânduri curate, iubitor de pace. El primeşte cu inima deschisă pe cel care vin­e cu gânduri paşnice şi prietenoase în frumoasa noastră ţară. Nu ne amestecăm în treburile altora, iar ei să facă la fel. Să ştie că poporul român este şi bun şi vi­teaz şi că are prieteni puternici, de nădejde. Mă bucur nespus de mult că to­varăşul Gheorgh© Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit şi încercat al po­porului nostru, va conduce delega­ţia ţării la Organizaţia Naţiunilor Unite. Aceasta est© o veste mare şi bună pentru noi. Eu văd în alegerea tovarăşului Gheorgh© Gheorghiu-Dej, ca şef al delegaţiei, dovada că ţara noastră dă o foarte mare însemnătate discuţiei care va avea loc la Organizaţia Na­ţiunilor Unit© în problema dezarmă­rii generale şi totale. Voi vota cu încredere propunerea făcută­ pe „lovitura nucleară“ întreprinsă de bombardierele strategice zburînd la un plafon de 13—15 km. Fap­tul că avionul de spionaj a fost doborât d© unităţile sovietice de ra­chete, chiar din prima lovitură, la o înălţime de 20 km, a dovedit în mod elocvent tuturor specialiştilor că bombardierele strategice nu mai au nici o şansă să-şi transporte spre ţintă încărcătura lor mortală. Tre­buie subliniat însă că, deşi Uniunea Sovietică deţine supremaţia în do­meniul tehnicii celei mai moderne de luptă, ea nu ameninţă,, pe nimeni, întreaga omenire s-a putut con­ving© că Uniunea Sovietică, între­gul lagăr socialist este cel mai trai­nic sprijin al realizării unei lumi fără război, în care pacea să fie veşnică. Arătînd că în occident există cercuri importante şi foarte in­fluente car© nu vor să tragă încă concluziile logice din situaţia ac­tuală şi car© promovează cursa înar­mărilor, vorbitorul a subliniat ne­cesitatea urmăririi vigilente a unel­tirilor cercurilor agresive. Ca militar, care am participat la cele două războaie mondiale şi car© cunosc uriaşa putere de distrugere a tehnicii de luptă actuale, — a spus deputatul Jacob Teelu — îmi dau şi mai bine seama de necesita­tea­ imperioasă a apărării şi conso­lidării păcii în lume. Calea sigură şi unanim acceptabilă pentru men­ţinerea şi consolidarea păcii în lume este dezarmarea generală şi totală. După ce a amintit că puterile oc­cidentale car© au respins propune­rile ţărilor «ocialiste au împiedicat înregistrarea oricărui progres în tratativele d© dezarmare, vorbitorul a spus: Noi nu dorim nici „dezar­mare fără control“ şi nici „control fără dezarmare“. Sîntem pentru în­făptuirea dezarmării generale şi to­tale sub un control internaţional ,­­fie­text. Pe calea înfăptuirii dezarmării, ţara noastră, ca şi alte ţări socia­liste, a întreprins deja unele măsuri unilateral©. Efectivul forţelor arma­­te ale ţării noastre a fost redus cu 115.000 d© oameni. Anul acesta cheltuielile pentru apărare repre­zintă numai 6,3 la sută din totalul cheltuielilor bugetare. Militînd cu toată energia pentru realizarea de­zarmării generale şi totale, pentru promovarea principiilor­­politicii de coexistenţă paşnică, poporul nostru îşi menţine trează vi­gilenţa faţă de uneltirile agre­sive ale imperialiştilor. Cu mîn­­drie patriotică arătăm că, prin gri­ja Partidului şi Guvernului, astăzi ţara noastră are o armată mo­dernă, bine înzestrată şi bine instruită. Alături de forţele ar­mate ale celorlalte state participan­te la Tratatul de la Varşovia arma­ta noastră stă de strajă păcii, Inde­pendenţei patriei şi cuceririlor ,revo­luţionare ale oamenilor muncii, in­tegrităţii şi securităţii lagărului so­cialist. Ca, cetăţeni ai ţării noastre, hoi Am ascultat cu multă atenţie ra­portul tovarăşului Gheorgh© Gheor­ghiu-Dej asupra situaţiei internaţio­nale în care se reafirmă politica ex­ternă ■ a statului nostru democrat­­popular, politică activă de apărare a păcii, bazată pe principiul leninist al coexistenţei ,paşnice între ţări cu orânduiri sociale diferite. Această politică, promovată cu ho­tărâre de Partidul Muncitoresc Ro­mân şi de Guvernul Republicii Popu­lare Romíne, corespunde întrutotul veinţei unanime şi năzuinţelor între­gului nostru popor muncitor. Ea re­flectă interesele maselor de milioane de oameni ai muncii din ţara noas­tră de la oraş© şi sate, preocupările paşnice, constructive ale lor. In pre­zent poporul nostru luptă cu avînt în uzine, fabrici şi pe ogoare pentru a transpune în viaţă măreţele preve­deri ale Directivelor celui de-al III- lea Congres al P.M.R. în vederea desăvîrşirii construcţiei socialismu­lui în Republica Populară Romînă, pentru un trai mai îmbelşugat şi fe­ricit. După ce a trecut în revistă succe­sele obţinute de gospodăria colec­tivă din Coşereni, al cărei pre­şedinte este, subliniind hotărîrea colectiviştilor de a dezvolta aceste succese, vorbitorul a spus: Sîntem siguri că şi ţăranii din ţările capi­taliste doresc să trăiască o viaţă îm­belşugată, fericită. Este adevărat, că aceştia trăiesc în ţări cu un alt mod de viaţă, că noi trăim într-o socie­tate în care am pus capăt exploatării omului de către om, că ne-am orîn­­duit viaţa după inimă. Consider însă că nu există ţăran pe lume care să nu se gîndească cum să muncească mai, cu spor, să obţină recolte bo­gate, să-şi făurească o viaţă tot mai prosperă. Am auzit, spre exemplu, că fer­mierii americani au acumulat o ex­perienţă bună în unele sectoare ale agriculturii. Şi noi, cei ce lucrăm ogoarele pa­triei noastre, folosim metode care au dat rezultate foarte bune în agricul­tură. N-ar fi mai bine să n© cunoaş­tem reciproc experienţa? Sânt sigur că ţăranii din lumea capitalului ar prefera, în locul cursei înarmărilor, schimburi de experienţă, de pe urma cărora ar putea deprinde cum să cultive mai bine griul, pe­ Raportul prezentat de la această înaltă tribună de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a spus vorbitorul — exprimă încă o dată voinţa nestrămutată a poporului şi statului nostru de a-şi ad­uce şi pe vi­itor, alături d© celelalte stat© so­cialiste, contribuţia la destinderea încordării internaţionale, La conso­lidarea păcii în întreaga, lume. In mod neîndoielnic azi orice om cu raţiune îşi dă seama că evoluţia evenimentelor pe plan internaţional a ajuns la acel stadiu cînd necesi­tatea tratativelor şi discuţiilor se­rioase pătrunse de spiritul răspun­­derii, se impune ca un imperativ absolut. Problema problemelor, punctul nodal al vieţii politice con­temporane, aşa cum s-a arătat în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, o constituie dezar­marea, care îşi poate afla în prezent rezolvarea numai pe calea tratative­lor purtate la nivelul celor mai înal­te responsabilităţi. * Atitudinea constructivă a ţărilor socialiste faţă de ideea tratativelor, menită să ducă la realizarea unei dezarmări efective, la soluţionarea pe cale paşnică a diferendelor de orice natură este cunoscută tuturor. Propunerile Uniunii Sovietic© cu privire la dezarmare generală şi totală, au deschis întregii omeniri perspective noi şi au stîrnit un uriaş ecou în întreaga lume. Datorită pro­­gramului prezentat anul trecut la ■Organizaţia Naţiunilor Unite de to­varăşul Hruşciov, pentru prima oară principiul dezarmării generale şi total© a căpătat recunoaşterea una­nimă a tuturor statelor. In contrast cu voinţa de pace a popoarelor, zilnic demonstrată de masele populare din întreaga lume, şi în faţa perspectivelor destinde­rii încordării în relaţiile dintre state, cercurile agresive din S.U.A. ‘n-au ezitat să recurgă la­ acţiuni­ provo­catoare, menite să ducă la o recru­descenţă a „războiului rece". Politica lor de sabotare a unei în­ţelegeri internaţional© n-a reuşit însă să frâneze creşterea luptei pentru pace şi pentru destindere internaţională : această politică s-a întors îm­potriva autorilor ei ca un bumerang. Referindu­s© la eşecurile tot mai frecvente ale politicii cercurilor e­­gresive din­ S.U.A. vorbitorul a ară­tat că acţiunile acestor cercuri n-au fost niciodată atit de discreditate şi respinse cu atîta hotărîre de po­poarele de pretutindeni. militarii sîntem animaţi de aceleaşi năzuinţi ca şi întreg poporul, sîntem profund interesaţi în asigurarea unei păci trainice. Vorbitorul şi-a exprimat convin­gerea că obstacolele care stau încă în calea consolidării păcii pot fi în prezent învinse. Pe întregul glob pământesc sute şi sute de milioane de oameni au luat cauza păcii în propriile lor mîini şi luptă cu hotă­rîre pentru apărarea şi consolida­rea ei. Permiteţi-mi să-mi exprim convin­­gerea că în confruntarea car© are loc între falimentara politică „de pe poziţii­­de forţă“ şi politica „de pe poziţiile raţiunii“, raţiunea, pacea va triumfa t rumbul, cum să obţină producţii s­po­i rit© la hectar. Cursa înarmărilor nu poate aduce decît nenorociri maselor populare. Cred că aşa gîndeşte şi fermierul american, şi ţăranul italian, şi viti­cultorul francez. Nici n-ar­­pu­tea să gîndească altfel deoarece politica cursei înarmărilor înseamnă pentru milioanele de ţărani din ţările capi-­ taliste -reducerea suprafeţelor agri­cole prin exproprierea de n­oi şi noi terenuri destinate aerodromurilor mi­litare, impozite mari — ca urmare a acestei politici. Numai marii monopolişti, carea profită de pe urma fabricării arme­lor, vor războiul. Continuarea aces­tei politici arată cît de străini sunt aceştia faţă de interesele, de preocu­pările maselor largi de oameni simpli. Milioanele de oameni care iubesc pacea şi luptă pentru apărarea ei, pot astăzi, au forţa necesară, să stă­vilească nebunia acelora care vor să împingă omenirea în război. Trăind în gospodăria noastră co­lectivă şi muncind pentru înflorirea ei, pentru belşug şi bunăstare, învă­ţând, noi ne interesăm totodată de mersul evenimentelor internaţionale. Aceasta pentru că ne este scumpă pa­cea şi nu putem fi nepăsători faţă de cei ce vor război. Ţărănimea noastră muncitoare, împreună cu întregul­ popor, este hotârîtă să-şi apere cu­ceririle revoluţionare obţinute sub conducerea Partidului nostru drag, este hotărîtă să-şi dea toată contribu­ţia la lupta pentru triumful cauzei­­păcii în lume, încrederea noastră în victoria for­ţelor păcii se bazează pe forţa şi unitatea lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., ca şi­ pe hotărîrea fer­mă a tuturor popoarelor lumii de a apăra cauza păcii. De la tribuna acestui înalt for, în numele alegătorilor circumscripţiei electorale Coşereni, care mi-au acor­dat mandat pentru a-i reprezenta în Marea Adunare Naţională, exprim acordul deplin faţă de raportul pre­zentat în sesiunea noastră de tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tot­odată, vreau să-mi exprim marea bucurie cu care am primit propune­rea ca tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej să conducă delegaţia R. P. Române la Organizaţia Naţiunilor Unite. O îngrijorare legitimă, a spus în continuare deputatul Anton Breiten­hof­er, manifestă popoarele europene faţă d­e cursul­­politicii din Germania occidentală. In timp ce Republica Democrată Germană, stat democrat şi iubitor de pace, luptă consecvent îm­potriva militarismului german, expria­mînd prin aceasta adevăratele inte­rese şi năzuinţe ale întregului­­popor german, în Germania occidentală militari­ştii şi revanşarzii cu sprijinul puterilor occidentale, care nu şi-au respectat obligaţiile asumate la sfâr­şitul războiului, suflă azi din nou în goarna războiului. Semnăturile puse pe „memoran-» du­mul“ statului major al Bundes­­wehrului dat publicităţii de curînd, dezvăluie scopurile urmărite de mi­­lit­ariştii vestgermani. In fruntea a­­­estor semnături se află :cea a gene­ralului Heusinger, care în 1940 a devenit şeful secţiei operative a ma­relui stat major hitl­erist, a genera­lului Kammhuber fost adjunct al lui Goering şi participant la bom­bardamente­le de distrugere la locali­­tăţii Coventry, a amiralului Rugge, participant la agresiunea împotriva Poloniei. In ciuda terorii anti-democratice, a propagandei militariste şi revan­şarde a exceselor naziste, cercuri tot mai largi din Germania occiden­tală cer promovarea unei politici de înţelegere şi cola­bora­r­e internaţio­nală. Politica înarmării atomice a Germaniei occidentale a stârnit, o mare indignare în rînn­ul popoarelor din Europa­, care îşi dau seama de urmările pe care aceasta ar putea s-o aibă. Este necesar un efort deosebit din partea tuturor popoarelor pentru a pun© capăt acţiunilor agresive şi revanşarde ale imperialismului ger­man. Ţara noastră, a spus vorbitorul, s-a străduit neîncetat să promoveze, pe baza reciprocităţii, relaţii de bu­­năvecinătate, să stabilească legături şi schimburi multilaterale cu toa­te ţările, indiferent, de orinduirea lor internă şi a obţinut în această di­recţie rezultate satisfăcătoare. In a­­cest spirit Marea Adunare Naţiona­lă a Republicii Populare Române a stabilit contacte şi schimburi inter­parlamentare. Astfel de relaţii au fost­ dezvoltate cu deputaţii ţărilor socialiste prietene Au fost stabilite contacte cu parlamentari al unor Cuvîntui deputatului Victor Bolojan Cuvîntul deputatului Traian Ionaşcu Cuvîntul deputatului Ion Moldoveanu Cuvîntui deputatului Nicolae Micşan Cuvîntui deputatului Anton Breitenhofer Cuvîntul deputatului Iacob Teciu SESIUNEA EXTRAORDINARĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Dezbateri asupra raportului tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej

Next