România Liberă, februarie 1961 (Anul 19, Nr. 5069-5092)
1961-02-01 / nr. 5069
Pag. 2-0 CANDIDATII POPORULUI MUNCITOR Răspunderea față de cetățeni Acum vreun an și ceva, Constantin Iov, deputat în circumscripția electorală nr. 143 din orașul Galați, a trecut cu unele treburi pe la comitetul executiv orășenesc. Se interesa unde anume trebuie predat fierul vechi colectat de cetățeni, ce s-a întîmplat cu o sesizare în legătură cu lipsa unor mărfuri din magazinul „Alimentara“ și alte probleme gospodărești. Tot atunci, după ce a primit lămuririle necesare la întrebările sale, a aflat și o veste îmbucurătoare. Comitetul executiv orășenesc hotărîse ca pe locul acela viran, plin de gropi, de lingă str. 11 Iunie, să se construiască o piață. Aceasta era de altfel și dorința cetățenilor pe care deputatul o adusese la cunoștința sesiunii. Așa s-a ivit încă un șantier pe cuprinsul orașului. Desigur că pentru lucrare s-au alocat fondurile necesare din bugetul local. Deputatul a considerat însă de datoria sa să discute cu cetățenii și să-i antreneze pe cît mai mulți la construirea pieții. Ajutat de comitetul de cetățeni, de tov. Elena Lovin, responsabila comisiei de femei din cadrul circumscripției, Iov Iov a stat de vorbă cu majoritatea alegătorilor, a organizat adunări și astfel contribuția lor la construirea clădirilor, printre care un magazin alimentar, boxe pentru desfacerea legumelor, centre de carne, pîine și pește — ce formează acum piața ,,11 Iunie“ a fost deosebit de efectivă. La secția de gospodărie comunală a comitetului executiv, circumscripția electorală nr. 143, este considerată ca una dintre cele mai bine îngrijite. Aceasta nu este un fapt întîmplător: în acțiunile de înfrumusețare a orașului, cetățenii din această circumscripție au fost mereu printre primii, împreună cu deputatul lor cetățenii Ștefan Turcea, Ch. Constantinescu, Gr. Lovin, Gh. Pușchilă și mulți alții, au participat la repararea străzilor Bolintineanu, „11 Iunie", la sădirea a sute de puieți, la repararea dispensarului medical de pe str. Traian și la numeroase alte acțiuni. Iată dar ce înseamnă a fi pe deplin conștient de mandatul ce ți l-au încredințat cetățenii. Tocmai acest lucru îl dovedește și deputatul Constantin Iov, muncitor la Paza din Galați a Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. De aceea, cetățenii din circumscripția electorală nr. 14 1 a orașului Galați (aceeași care la trecutele alegeri a purtat nr. 143) l-au propus din nou candidat pentru alegerile de la 5 martie. L. BASSERO corespondentul „României libere“ în Regiunea Galați In Regiunea Crișana Printre cei propuși în ultimele zile In alegerile de deputați in Marea Adunare Națională se află : VICTOR BOLOJAN, prim secretar al Comitetului regional de partid Crișana, în circumscripția electorală nr. 11 Tileag ; TRAIAN GlRBA, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional Crișana, în circumscripția electorală nr. 14 ; învățătorul TEODOR BALOG în circumscripția electorală nr. 22 Ținea ; maistrul miner LEONTIN CHIȘ în circumscripția electorală nr. 8 Șimleu ; GHEORGHE GOMA, președintele gospodăriei colective „Viața nouă Sîntana, în circumscripția electorală nr. 19 Sîntana. Pentru sfatul popular regional Crișana au mai fost propuși : ANDREI SZÁSZ, prim-secretar al comitetului orășenesc P.M.R. Oradea, în circumscripția electorală numărul 3 ; EMIL COTOI, secretar al comitetului executiv al sfatului popular regional Crișana, în circumscripția electorală nr. 32 Pericei ; NICOLAE DUBRONCA, directorul SM.T. Sntana în circumscripția electorala nr. 75 Sidana. Propuși de oameni ai muncii din Raionul 23 August din Capitală TUDORICA MARIN Prim topitor oțelar la Uzinele 1,23 August Candidat în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională în circumscripția electorală nr. 16 DUMITRU NICULAE Tehnician la Uzinele „Republica“. Candidat în circumscripția electorală raională nr. 138 MARIA CÄLINESCU Casnică. Candidată în circumscripția electorală raională nr. 148 AURELIA ALDEA Profesoară. Candidată în circumscripția electorală raională nr. 77 MARIA PARTENIE Filatoare la F.R.B. Candidată în circumscripția electorală raională nr. 110 OCTAVIAN CRISTESCU Student. Candidat în circumscripția electorală raională nr. 124 Fotografii : MIHAI POPESCU Cetățenii — participanți activi la gospodărirea treburilor obștești (Urmată din caal d) ceva. Gospodărirea și înfrumusețarea satelor, orașelor în care locuiesc, a devenit pentru fiecare cetățean o datorie de onoare, o chestiune de mîndrie îndreptățită. Sute și mii de oameni ai muncii, în frunte cu comuniștii, deputații, pot fi găsiți în timpul lor liber la plantarea puieților, la îngrijirea straturilor de flori, la alinierea gardurilor, la construcția școlii, a căminului cultural sau a dispensarului. Intr-un timp scurt, în comuna Voineasa din Raionul Balș, de pildă, a fost terminat un local de școală cu 4 săli de clasă , se lucrează la electrificarea comunei și se construiește un pod de piatră. Țăranii colectiviști din comuna Poiana Mare, Raionul Calafat, au construit prin muncă și contribuție voluntară un local de cămin cultural cu o capacitate de 1.200 locuri. Când sfatul popular a pornit, acțiunea de sistematizare și înfrumusețare a comunei, cetățenii au răspuns cu entuziasm ; într-un timp foarte scurt, ei au aliniat gardurile și au săpat șanțuri pe o lungime de 84 km și, ca peste noapte, au răsărit în fața curților ronduri cu flori, pe, o distanță de 15 km. Nu s-au lăsat ,mai prejos nici cetățenii din comuna Gostavățu, Raionul Caracal; aici ,a fost dat în folosință un cămin cultural cu o sală de festivități spațioasă, a fost procurat mobilierul necesar acestui cămin , în satul Fîntînele a fost construit un nou local de școală ; școlile din satele Slăveni și Brezuica au fost reparate și dotate cu mobilier nou. Și locuitorii orașelor se preocupă de rezolvarea problemelor gospodărești ; pe drept cuvînt este considerată, spre exemplu, circumscripția electorală nr 9 din Tr. ,Severin ,ca cea mai frumoasă și mai bine gospodărită circumscripție din oraș. In frunte cu deputatul lor, cetățenii din acest cartier au amenajat un spațiu verde cu flori, alei, bănci și lumină electrică, au participat la amenajarea noului bulevard ce se construiește pe malul Dunării, au curățat rigolele, au îngrijit parcurile, s-au ocupat de întreținerea străzilor și a fațadelor clădirilor. Prin munca patriotică efectuată de cetățenii din această circumscripție s-a economisit suma de 5.237 lei. Dacă centralizăm rezultatele unor acțiuni obștești întreprinse de cetățeni, cifrele sînt de-a dreptul impresionante. DIN ANUL 1952 PÎNĂ IN PREZENT, IN REGIUNEA OLTENIA AU FOST RIDICATE PESTE 1.500 CONSTRUCȚII SOCIAL-CULTURALE DIN CARE : 287 ȘCOLI, 233 CĂMINE CULTURALE, CASE DE CULTURĂ, TEATRE DE VARĂ, DISPENSARE, CASE DE NAȘTERE ȘI ALTELE. NUMAI ÎN ANUL 1960 AU FOST DATE ÎN FOLOSINȚĂ 69 CLĂDIRI DE ȘCOLI, 42 CĂMINE CULTURALE ȘI PESTE 200 ALTE LUCRĂRI DE FOLOS OBȘTESC. Perspectivele luminoase ale dezvoltării patriei noastre pe drumul indicat de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., determină un avînt creator în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea continuă a bazei tehnice materiale a socialismului, continuarea într-un ritm susținut a industrializării țării, transformarea socialistă a agriculturii, crearea unui belșug de produse în vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc vor face ca orașele și satele noastre să Înflorească și mai mult, să apară noi întreprinderi,gospodării colective, blocuri de locuințe, școli, instituții social-culturale, viața noastră va deveni mai bogată, mai frumoasă. Datoria sfaturilor populare, a deputaților, a tuturor activiștilor de stat, este de a antrena mase din ce in ce mai largi de oameni ai muncii la rezolvarea treburilor obștești, de a dezvolta la fiecare cetățean sentimentul de mîndrie patriotică pentru realizările obținute, dorința de a contribui din plin, sub conducerea partidului, la obținerea unor succese din ce în ce mai mari, pe frontul luptei pentru desăvirșirea construirii socialismului in patria noastră. t Lucrări gospodărești edilitare TG. MUREȘ (de la corespondentul nostru). Sfaturile populare din Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară au înfăptuit in cursul anului trecut importante lucrări gospodărești edilitare. Au fost electrificate 36 sate și comune, aproape de trei ori mai mult decât în anii anteriori. La Tg. Mureș s-a construit un mare pod modern de beton armat peste Mureș. Două poduri moderne au fost construite și în orașul Reghin. S-au extins rețelele de apă și canalizare la: Tg. Mureș (în valoare de 2.400.000 lei) Borsec, Tușnad, Odorhei și Gheorghieni. De pildă la Gheorghieni a fost dată in funcțiune o modernă uzină de apă și rețeaua ncrut de apeducte din centrul orașului. La Reghin și Odorhei s-a realizat, prin racordarea acestor centre la rețeaua de înaltă tensiune, îmbunătățirea radicală a furnizării curentului electric. La Tg. Mureș au fost date în folosință un mare ștrand modern și un hotel cu 5 etaje cu o capacitate de 256 de locuri. La Târnăveni au fost modernizate 12 străzi printre care și Calea Gh. Dimitrov și s-a introdus iluminatul fluorescent pe toate străzile centrale. Trebuie arătat totodată, că în orașele regiunii au fost date in folosință în anul 1960 mai bine de 1200 de apartamente în blocuri noi de locuințe construite pentru oamenii muncii. Romima liberă Noi construcții de școli Datorită grijii partidului și guvernului, învățământului i se creează tot mai bune condiții de activitate. Rețeaua școlară se extinde an de an. Numai în Capitală, în cursul anului trecut s-au construit 8 școli noi cu 154 săli de clasă, 16 laboratoare și anexele respective. Totodată s-au distribuit, în mod gratuit, manuale școlare la 130.091 elevi din clasele 1—7. In acest an, se vor construi 11 școli cu 228 săli de clasă în cartierele Giulești, Jiului, Mihai Bravu, Berceni, Drumul Taberei, Colentina, Văcărești, etc. 3 « s ft cm • « * m v «rtimera BUGARU D. CONSTANTIN din București, cooperator, întreabă dacă soția sa angajată intr-o unitate de stat, poate să ia alocația de stat pentru copii ? RĂSPUNS : Mama nu poate primi alocația de stat pentru copii, dacă tatăl copiilor lucrează într-o unitate, fată de care s-a extins aplicarea decretului privind acordarea alocației de stat pentru copii. DUMITRU CONSTANTIN din Iași întreabă cum poate pune în executare un ordin de repartiție la care locatarul principal se opune P RĂSPUNS : Punerea în executare a unui ordin de repartiție, cînd există o punere din partea locatarului principal, se face numai pe cale judecătorească, în afară de cazurile în care legea prevede autorizarea evacuării pe cale administrativă. ION MARINESCU din Constanța întreabă dacă pensia alimentară se poate da în natură ? RĂSPUNS : De regulă, instanțele judecătorești obligă pe pivot la plata unei sume de bani cu titlu de pensie alimentară, fixată în raport de venitul său. Dacă instanța are motive întemeiate, poate să oblige pe pîrît a acorda în natură, pensia alimentară. MĂRIA SECARA din Craiova întreabă cui trebuie să se adreseze pentru rectificarea unui înscris de stare civilă ? RĂSPUNS : Potrivit legii, numai instanțele judecătorești pot să ordone pe bază de hotărîre definitivă, rectificarea unor înscrisuri de stare civilă. STAICU FLOREA din Ploiești întreabă dacă pot fi urmărite ajutoarele în bani pentru incapacitate temporară de muncă, din cauză de boală sau accident . RĂSPUNS . Legea prevede că ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, din cauză de boală ori accident, nu pot fi urmărite decît pentru sumele datorate cu titlul de obligații, de întreținere BRIGICĂ ZAHARIA, din Constanța, întreabă dacă studenții înscriși la invățămîntul seral plătesc vreo taxă școlară ? RĂSPUNS . Studenții de la cursurile serale sînt scutiți de plata taxelor școlare. DUMITRESCU CONSTANTIN din București întreabă ce vechime in muncă trebuie să dovedească pentru a primi pensia de bâtrînețe ? RĂSPUNS : Legea prevede că pentru a primi pensia de bătrînețe trebuie dovedită, cu acte oficiale, o vechime în muncă de cel puțin 10 ani. ENE ION din București întreabă dacă bursele de studii pot fi urmărite . RĂSPUNS : Legea stabilește că bursele de studii nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. | Știri sportive . Astă seară de la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca se va desfășura prima reuniune din cadrul turneului de box rezervat pugiliștilor de categoriile „cocoș“ și „semiușoară“. Această competiție este organizată cu scopul de a se depista elementele tinere talentate. Reuniunile următoare vor avea loc joi și vineri cu începere de la ora 19 și duminică dimineața de la ora 10. • In cadrul semifinalelor competiției feminine de handbal redus „Cupa campionilor europeni“ duminică de la ora 19 in sala sporturilor de la Floreasca se va desfășura întâlnirea dintre echipele Știința București și Jalgiris Kaunas. Returul acestei întîlniri se va desfășura la 19 februarie . Vilnius. • Amatorii de sport din Capitală vor avea prilejul să urmărească între 8 și 12 februarie competiția feminină internațională de handbal redus dotată cu „Cupa orașului București". La actuala ediție care se va desfășura în sala sporturilor de la Floreasca, vor participa echipele selecționate ale orașelor Belgrad, Berlin, Budapesta și București (cu două formații). Jocurile se vor disputa după sistemul turneu. • Tînărul maestru Leonid Ștein continuă să producă mari surprize în finala campionatului unional de șah. In runda a 13-a, jucînd cu albele, el a cîștigat la mutarea 41-a partida cu marele maestru Efim Gheller unul din liderii clasamentului. Partidele Petrosian — Bran Stein, Tarasov — Spasski, Lutikov — Auerbach și Bannik Gufeld s-au terminat remiză iar restul s-au întrerupt. In clasament conduce marele maestru Petrosian care totalizează 9 puncte din 13 posibile. Pe locurile următoare se află Gheller, Stein cu cîte 8 1/2 puncte, urmați de Polugaevski și Spasski cu 71/2 puncte și o partidă întreruptă fiecare. Un bilanț rodnic BACĂU (de la corespondentul nostru). —leri în cadrul unei consfătuiri care a avut loc la Sfatul Popular Regional Bacău au fost analizate rezultatele înregistrate în urma desfășurării celui de al II-lea concurs bienal „Cartea în slujba construcției socialiste“. La concurs au luat parte Biblioteca Regională, 7 biblioteci raionale, 90 biblioteci comunale și 369 biblioteci sătești din cuprinsul regiunii. Rod al activității desfășurate de activiștii bibliotecilor, în cursul anului 1930 au fostt înregistrați in evidența bibliotecilor aflate in concurs un număr de 190.847 cititori. Pe întreaga regiune numărul cititorilor a crescut față de anul 1959 cu 65 la sntfi. In perioada concursului au fost citite în biblioteci un număr de 1.655.000 de volume, cu 655.000 mai mult decît în 1959, au fost organizate 2.686 de cercuri de citit, s-au ținut 800 de consfătuiri cu cititorii, au avut loc 65 schimburi de experiență. Pe primele locuri în întrecerea desfășurată între bibliotecile care au luat parte la concurs, s-au situat : biblioteca raională Roman, biblioteca comunală din Săbăoani, raionul Roman și biblioteca sătească din Răsuceștii de Sus, raionul Tg. Neamț. Au fost premiați și un număr de responsabili ai bibliotecilor de casă din orașul Bacău. 40 de ani de la înființarea Institutului Politehnic din Timișoara TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru). Ieri și alaltăieri, la Timișoara a avut loc cea de a 8-a sesiune științifică a cadrelor didactice de la Institutul Politehnic, sesiune prilejuită de aniversarea împlinirii a 40 de ani de la înființarea acestui institut. In cadrul sesiunii, rectorul Institutului, inginerul Marin Rădoi a făcut o amplă expunere asupra desvoltării învățămîntului superior în orașul Timișoara. El a arătat, printre altele, că dacă în 1920 institutul număra doar 60 de studenți și 23 de cadre didactice, azi, ca urmare a grijii permanente purtată de partid și guvern învățămîntului de toate gradele, azi învață 2022 de studenți, iar numărul cadrelor didactice a ajuns la cifra de 405. De asemenea numărul laboratoarelor a sporit de la 8 la 24, iar Institutul are 4 cantine și 4 cămine confortabile unde sunt cazați 1235 de studenți, biblioteci, cluburi etc. în cadrul uzinelor metalurgice „Mao Tzedun“ din Capitală funcționează 7 standuri de cărți. Prin aceste standuri s-au difuzat in luna decembrie a anului trecut cărți în valoare de peste 26.000 lei. In clișeu , îndrumătoarea Stana Chiriac arată unui grup de muncitori de la atelierul mecanică grea ce noutăți au venit la unul din standuri. Foto : AGERPRES Miercuri 1 februarie 1961 — 5069 EMA Spărgătorul de nud, 19.30 : Teatrul de Operă - Balet al R.P.R. ; învierea, 19,30 : Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia); Tartuffe, 19,30: Teatrul Național „I. L. Caragiale" (Sala Studio) ; Pygmalion, 19,30 : Teatrul Armatei (Sala Magheru) ; Musafiri nepoftiți, 20 : Teatrul Arimatei (Sala Studio) ; Mamouret, 19,30: Teatrul Municipal (Sală Matei Millo) ? Taclre, Iande și Căciii, 19,30 : Teatrul Municipal (Sala Pilimon Sîrbu) ; Celebrul 702, 19,30: Teatrul de Comedie ; Spectacol din spectacole, 20 : Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala Palatului R.P.R.) ; Scrisori de dragoste, 19 30 : Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala din C. Mille); Martienii, 18: Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala Libertatea) ; Vecini de apartament, 19.30 : Teatrul Muncitoresc C.F.R. Ciulești ; Herșaie Dubrovnier, 20: Teatrul Evreiesc de Stat; Dăruiți iubitelor salele, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Cu țăndărică la Moși, 15,30 : Teatrul ,,"Țăndărică“ (Sala Orfeu) ; Povestea porcului, 18 : Teatrul ,Țăndărică" (Sala din Academiei) ; Revista oglinzilor, 20 : Teatrul Satiric-Muzical, 5,C. Tănase“ (■Sala Savei) ; Dytk Polski, 20,30 : Circul de Stat. Generație salvată : Sala Palatului R.P.R. Portretul unui necunoscut : Patria ; Pisica își scoate ghearele : Republica, București ; Mama India ; Maxim. Gorki, V. Roaită, N. Brălcescu ; Unul dintre «ol.: Ms. gheru, Elena Pavel; Stema tăcerii: infrktirea între popoere ; Alerg după o stea : V. Alecsandri, I. C. Frimu, Gh. Doja, 23 August ; Cu orice preț i Lumina, Flacara, Olga Bande, Aurel Vlaicu ; fiul meu se însoară : Central, floreasca; Cîntecul mării! Victoria, Libertății ; Pentru copii ; Pioara și special (ora 10—15) ; Pentru adulți ; Odăi» in viață (ora 17-21) 13 Septembrie : Cei patru de pe Moana ; Timpuri Noi : Eugenie Grandet ; Tineretului ; Doctorul Șoim : 8 Martie: Pescuitori în apă tulbure: A. Popov , Scrisoare neexpediată : Grivița, Alta, Popular ; Discipolul diavolului : Cultural ; Rosemarie ; Unirea ; Batalionul negru : C. David, Donca Simo ; Hovanscina : Al. șahii ; Fata cu ulciorul: T. Vladimirescu ; Batrina pianină : Miorița, 1 Mai, G. Coșbuc ; Nopțile Cabiriei: Moșilor: Soldați fără uniforma:. 16 Februarie, Munca: Alo... Ați greșit numărul : Zile Pintilie ; Pa latul de cleștar : M. Eminescu ; Ultima aventură a lui Don Juan : 8 Mai ; Marea mă cheamă : Volga ; Hocheistul de rezerva : G. Bacovia ; Confidentul doamnelor : Drumul Serii : Medicul și vraciul : 38 Decembrie ; Haiducul de pe Ceremuș : B. Delavrancea. 16:00 : Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : , .Talentul" — ecranizare după Leonid Lenei în interpretarea actorilor Nineta Gusti, artista emerită, Ion Lucian și Dem Savu ; Telejurnalul săptămînii. In vizită la metalurgiștii de U Timpuri Noi ; „Calitatea — obiectivul nostru principal*". Vorbește tovarășul. Vasile Ion, controlor tehnic la fabrica de încălțăminte ,,Kirov" ; Muzică ușoară în interpretarea formației artistice de amatori de ”14 Institutul de studii și cercetări hidrotehnica.JOI 2 FEBRUARIE Programul I , 7,15 i „Cîntă acordeonul", muzică ușoară ; 9,00 : Variațiuni și fugă de Benjamin Britten pe o temă de Purcell ; 9,50: Muzică corală din R.P. Bulgarii' 11,03 Arii din operele compozitorilor italieni, în interpretarea soliștilor noștri;. 13,05 : Concert de estradă ; 14,30 : Din siftozica popoarelor 15,20 : Muzică ușoară. 15,50 : Muzică din opere ; 17,15 : Muzică instrumentală . 19,45 : Transmisie din Studioul de concerte, a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin; 22,45: Muzică de dans. Programul II. 15.00 : Instrumentiști de muzică ușoară din țări prietene 15,20: Suita „Visul unei nopți de vară“ de Mendelsohn-Bartholdy ; 17.00 : Program de passo-doble ; 18,25 : Doine și jocuri populare românești ; 20,45 : Muzică ușoară de compozitori sovietici ; 22.00 : Mari ansambluri corale românești. TELEVIZIUNE CRONICA LITERARA 99 Cupa cu garoafe“ de Eugen Frunză Spusă ori simțită, poezia de dragoste este veche ca însăși iubirea. Sîmțămîntul de puternică participare la frumusețile firii, sporul de receptivitate înaintea unui colț de natură, al unui apus de soare, ori a, pistdului ..astru al nopților sînt strune pe care dragostea le face să vibreze cu deplină intensitate și nu greșim dacă spunem că primii îndrăgostiți au fost și cei dinții poeți ai iubirii. Lirica de dragoste, veche așadar, „de cînd lumea" cîntă același sentiment, dar îl cîntă în chipuri deosebite, caracteristice pentru anume curente literare care au corespuns unor momente istorice date, iar simpla lor enunțare succesivă dă în vileag o evoluție, o schimbare de concepție. Poetul contemporan nu va mai glorifica femeia deopotrivă cu Dante care vedea în Beatrice pntruchiparea fericirii paradisiace. Iar în ceea ce privește lirica erotică a realismului socialist, ea relevă cu prioritate, așa cum, practica artistică o confirmă, ideea comunității de țel, de luptă și de principii, temeiul, profunzimii și integrității sentimentului. în ultimul timp, editurile noastre au început să scoată volume întregi de poezii de dragoste. Aproape simultan a apărut o culegere din lirica erotică a lui Mihai Beniuc, îmbogățită cu o seamă de noi poeme și volumul „Cupa cu garoafe" al lui Eugen Frunză. Alături de poezia cetățenească militantă, Eugen Frunză cultivă cu statornicie lirica erotică și această culegere compactă prin unitate de temă și prin numărul mare 4. Șoezii adunate a fost precedată de multe versuri răzlețe apărute în volumele anterioare. Dominantă pentru lirica erotică a lui Eugen Frunză ca și a celor mai mulți dintre poeții noștri de astăzi este ipostaza femeii-tovarășa de viață. Dragostea poetului crește „prin ani, ca un cerb semeț“ sugerînd dimensiunea duratei ; ea se însoțește cu poezia, așa cum s-ar putea însoți cu oricare îndeletnicire integrîndu-se adică sferei, activității lucrative a eroului liric : „Și-am pornit la drum cu o lăută / Și-o clipă a iubirii nebăută". Poetul își îndeamnă iubita să participe statornic la lupta comună de fiecare zi : ..Și în dojeni și-n lacrimi / In ceasul Un sau greu / In zboruri și-n înfrîngeri / Să mă iubești mereu". Această prezență, nu este chemată să constituie un simplu suport afectiv ci apare ca izvorul unei înalte împliniri, capabilă să dăruie sentimentului măsura adevăratei sale plenitudini. Recunoștința poetului pentru o astfel de iubire purcede din convingerea că iubita sa îl urmează și îi „răspunde“ : „Că-n zi de mai alături/ De mine mergi în rind, I Că glasul tău răspunde / La glasul meu, chitind...“ Dar prezența fizică sau afectivă a tovarășei de viață de-a lungul drumului comun, al acelui neîntrerupt „urcuș spre frumuseți", cum spune undeva poetul, nu este doar enunțată, ci capătă expresia unor complexe stări de spirit, după cum însuși sentimentul deplin și bogat al iubirii ni se dezvăluie într-o variată gamă de aspecte. Eroul liric, ca în orice pasiune adevărată, încearcă sentimente diverse și contrarii, adorația, exaltarea, nostalgia, frenezia vieții și înfățișarea unora dintre aceste ipostaze ale îndrăgostitului este făcută cu veritabilă putere de sugestie. Pe bună dreptate s-ar putea zice că în „cupa cu garoafe" sînt multe sori care-și păstrează parfumul și prospețimea și cînd spunem aceasta nu ne referim numai la poezii — unele dintre ele remarcabile, — ci la felul în care anumite coordonate psihologice ale îndrăgostitului sînt surprinse în versuri. Eugen Frunză știe, de pilda, să sugereze sentimentul plenitudinii ca rezultat al deplinului acord afectiv. Este o bună stare spirituală de o tensiune egală și perpetuă de care se bucură poetul și făptura pe care o iubește : ,,Iubirea mea de azi, de ieri și miine / Îngemănată, proaspăt ca o pîine, / Să fringi din ea și teamă n-aibi o clipă : I E fruptul prea destul, chiar de risipă! I Și de-ar dura ospățul neîntrerupt / Rămine-ntreg reînnoitul frupt". Sentimentul „preaplinului" emană, de pildă, și din poezia ..Ce m-aș face" : „Ce m-aș face cu-atîta dor ! De n-ai fi tu lingă mine ? I De n-am bea din cupele pline / Vinul iubirii, scăpărător ? I Ce m-aș face cu-atita citit ? I Pe harpă cine-ar culege / Din attea stoluri pribege / Pasărea albă dusă de cint“. Motivul de largă circulație al apropierii bătrineții este tratat de Eugen Frunză pe notă șăgalnică de autoironie într-o cu totul altă tonalitate afectivă decît la Beniuc, mai grav în vibrațiile sale. Astfel, pricina incărunțirii rezidă în scuturarea florilor de măr : „O, nu-ți lăsa mîhnită , Pe frunte-mi gîndul greu : / Doar merii sunt de vină, / C-au nins în părul meu . Zîmbetul statornic este chemat să izgonească încruntarea senilă, prospețimea emoțiilor dinții trebuie neapărat să rămînă in ciuda trecerii anilor, si nu vestejească garoafa roșie a iubirii : „Și tină dacă nu rămtn, / Sînt cel ce te iubesc și-acuma , / Aceeași floare-ți prind la sin, / Pe care n-o atinse huma“. O poezie de două strofe abordează motivul bătrineții relevind în final ideea comunității de gindire a poetului cu iubita: „Dau primele amături, / Dă tinerețea-n scapăt, / Noi fi-vom tot alături / Și tineri pun la capăt“ și mai departe : „Cuprinși de vraja țintei.Nu-i ver să,ne răzbată". Această neîntreruptă urmărire a țintei este de fapt lupta pentru ceea ce poetul în altă parte numește „suprema omenească chemare" — comunismul. Și această chemare înaltă găsește versuri inspirate : „Auzim E cântecul minunii / Ce-o făurim, îndrăgostiți / De lumea asta ca nici unii / Ne-nduplecat de fericiți“ SaU „O, minunat de-adîncă / E-n mine această vreme / Îmi place goarna vieții / La luptă să mă cheme". Ca și în, volumele anterioare poeziile lui Eugen Frunză din „Cupa cu garoafe“ au darul să-l îndemne pe cititor la o lectură cu glas tare, se bucură de anume cantabilitate, de o muzicalitate menită să le asigure o bună primire în rândul celor care prețuiesc poezia simplă, fără contorsiuni, cu mișcări de cîntec popular. De altfel, una din poezii se și cheamă „Romanță", deși forma cu adevărat apropiată senului relevă un fond de idei mai evoluat decât ceea ce obișnuit stă la baza romanțelor tradiționale. Printre poeziile care păstrează tonalitatea și vestmîntul de imagini ale unor bune cîntece de dragoste se numără „Romanță", „De vom fi“, „Cerbul", „Ca ostașul vin din lupte", „Cînd mina ta“, „Privește draga mea", „Iți mulțumesc" și altele. Dar volumul nu este deopotrivă de realizat și alături de aceste poezii figurează unele minore ca tonalitate cum ar fi : „Și-așa trece fără leac“ sau „La ce cugeti ■ ciocîrlie" în care nota di intimitate atinge sfera frivolului („Eh, și eu mai zid și singer / Și mă-mbăt de ochii dragii / Împart vinul și poștagii / Cu același drac de înger!") iar altele reflectă vizibil înrâurirea neasimilată a eroticii eminesciene („Azi batem iar cărarea", „Și iarăși vine-o primăvară", „De dor“ etc.). Nu lipsesc nici citeva invenții verbale discutabile : „Și de cîntec nu mă dau în laturi ! Și nu mă saluri lume, nu mă saturi“ sau „Cu albu-i murmur de cireși... In voia gurii să mi-o ieși". Carte în care cititorii vor găsi multe lucruri pe plac, robuste cîntece de dragoste, străine de patetismul melodramatic și de langoarea bolnăvicioasă a unor „romansuri“ de odinioară, „Cupa cu garoafe“ certifică multilateralitatea unei lire mereu active. BORIS BUZILA Clădirea, recent construită, a cinematografului cu ecran lat „23 August“ din Suceava. Foto AGERPRES Ü "T