România Liberă, februarie 1961 (Anul 19, Nr. 5069-5092)

1961-02-01 / nr. 5069

Pag. 2-0 CANDIDATII POPORULUI MUNCITOR Răspunderea față de cetățeni Acum vreun an­­ și ceva, Constantin Iov, deputat în circumscripția electorală nr. 143 din orașul Galați, a trecut cu unele treburi pe la comitetul executiv orășe­nesc. Se interesa unde anume trebuie pre­dat fierul vechi colectat de cetățeni, ce s-a întîmplat cu o sesizare în legătură cu lipsa unor mărfuri din magazinul „Ali­mentara“ și alte probleme gospodărești. Tot atunci, după ce a primit lămuririle necesare la întrebările sale, a aflat și o veste îmbucurătoare. Comitetul executiv orășenesc hotărîse ca pe locul acela vi­ran, plin de gropi, de lingă str. 11 Iunie, să se construiască o piață. Aceasta era de altfel și dorința cetățenilor pe care depu­tatul o adusese la cunoștința sesiunii. Așa s-a ivit încă un șantier pe cuprinsul ora­șului. Desigur că pentru lucrare s-au a­­locat fondurile necesare din bugetul lo­cal. Deputatul­­ a considerat însă de datoria sa să discute cu cetățenii și să-i antreneze pe cît mai mulți la construirea pieții. Ajutat de comitetu­­l de cetățeni, de tov. Elena Lovin, responsabila comisiei de fe­mei din cadrul circumscripției, Iov Iov a stat de vorbă cu majoritatea alegătorilor, a organizat adunări și astfel contribuția lor la construirea clădirilor, printre care un magazin alimentar, boxe pentru des­facerea legumelor, centre de carne, pîine și pește — ce formează acum piața ,,11 Iunie“ a fost deosebit de efectivă. La secția de gospodărie comunală a co­mitetului executiv, circumscripția electo­rală n­r. 143, este considerată ca una din­tre cele mai bine îngrijite. Aceasta nu este un fapt întîmplător: în acțiunile de înfrumusețare a orașului, cetățenii din a­­ceastă circumscripție au fost mereu prin­tre primii, împreună cu deputatul lor ce­tățenii Ștefan Turcea, Ch. Constantinescu, Gr. Lovin, Gh. Pușchilă și mulți alții, au participat la repararea străzilor Bolinti­­neanu, „11 Iunie", la sădirea a sute de puieți, la repararea dispensarului medical de pe str. Traian și la numeroase alte ac­țiuni. Iată dar ce înseamnă a fi pe deplin conștient de mandatul ce ți l-au încredin­țat cetățenii. Tocmai acest lucru îl dove­dește și deputatul Constantin Iov, mun­citor la Paza din Galați a Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. De aceea, cetățenii din circumscripția electo­rală nr. 14 1 a orașului Galați (aceeași care la trecutele alegeri a purtat nr. 143) l-au propus din nou candidat pentru alegerile de la 5 martie. L. BASSERO corespondentul „României libere“ în Regiunea Galați In Regiunea Crișana Printre cei propuși în ultimele zile In alegerile de deputați in Marea Adunare Națională se află : VICTOR BOLOJAN, prim secretar al Comite­tului regional de partid Crișana, în circumscripția electorală nr. 11­­ Tileag ; TRAIAN GlRBA, președin­­tele comitetului executiv al sfatului popular regional Crișana, în circum­scripția electorală nr. 14 ; învățăto­rul TEODOR BALOG în circumscrip­ția electorală nr. 22 Ținea ; mais­trul miner LEONTIN CHIȘ în cir­cumscripția electorală nr. 8 Șimleu ; GHEORGHE GOM­A, președintele gospodăriei colective „Viața nouă Sîntan­a, în circumscripția electora­lă nr. 19 Sîntana. Pentru sfatul popular regional Crișana au mai fost propuși : ANDREI SZÁSZ, prim-secretar al comitetului orășenesc P.M.R. Oradea, în circumscripția electorală numă­rul 3 ; EMIL COTOI, secretar al co­mitetului executiv al sfatului popu­lar regional Crișana, în circumscrip­ția electorală nr. 32 Pericei ; NICO­­LAE DUBRONCA, directorul S­M.T. S­ntana în circumscripția electorala nr. 75­­­ Si­dana. Propuși de oameni ai muncii din Raionul 23 August din Capitală TUDORICA MARIN Prim topitor oțelar la Uzinele 1,23 August Candidat în alege­rile de deputați pentru Marea Adunare Națională în circum­scripția electorală nr. 16 DUMITRU NICULAE Tehnician la Uzinele „Republi­ca“. Candidat în circumscripția electorală raională nr. 138 MARIA CÄLINESCU Casnică. Candidată în circum­scripția electorală raională nr. 148 AURELIA ALDEA Profesoară. Candidată în cir­cumscripția electorală raională nr. 77 MARIA PARTENIE Filatoare la F.R.B. Candidată în circumscripția electorală raională nr. 110 OCT­A­VI­AN CRISTESCU Student. Candidat în circum­scripția electorală raională nr. 124 Fotografii : MIHAI POPESCU Cetățenii — participanți activi la gospodărirea treburilor obștești (Urmată din caa­­l­ d) ceva. Gospodărirea și înfrumusețarea satelor, orașelor în care locuiesc, a devenit pentru fiecare cetățean o da­torie de onoare, o chestiune de mîn­­drie îndreptățită. Sute și mii de oa­meni ai muncii, în frunte cu com­u­­niștii, deputații, pot fi găsiți în tim­pul lor liber la plantarea puieților, la îngrijirea straturilor de flori, la ali­nierea gardurilor, la construcția șco­lii, a căminului cultural sau a dis­­­pensarului. Intr-un timp scurt, în comuna Voi­­neasa din Raionul Balș, de pildă, a fost terminat un local de școală cu 4 săli de clasă , se lucrează la elec­trificarea comunei și se construiește un pod de piatră. Țăranii colectiviști din comuna Poiana Mare, Raionul Calafat, au construit prin muncă și contribuție voluntară un local de că­min cultural cu o capacitate de­ 1.200 locuri. Când sfatul popular a­­ pornit, acțiunea de sistematizare și­ înfrumu­sețare a comunei, cetățenii au răs­puns cu entuziasm ; într-un timp foar­te scurt, ei au aliniat gardurile și­ au săpat șanțuri pe o lungime de 84 km­ și, ca peste noapte, au răsărit în fața curților ronduri cu flori, pe, o distanță de 15 km. Nu s-au lăsat ,mai prejos nici cetățenii din comuna Gos­­tavățu, Raionul Caracal; aici ,a fost dat în folosință un cămin cultural cu o sală de festivități spațioasă, a fost procurat mobilierul necesar acestui cămin , în satul Fîntînele a fost con­struit un nou local de școală ; șco­lile din satele Slăveni și Brezuica au fost reparate și dotate cu mobilier nou. Și locuitorii orașelor se preocupă de rezolvarea problemelor gospodă­rești ; pe drept cuvînt este conside­rată, spre exemplu, circumscripția e­­lectorală nr 9 din Tr. ,Severin ,ca cea mai frumoasă și mai bine gospo­dărită circumscripție din oraș. In frunte cu deputatul lor, cetățenii din acest­ cartier au amenajat un spațiu verde cu flori, alei, bănci și lumină electrică, au participat la amenajarea noului bulevard ce se construiește pe malul Dunării, au curățat rigolele, au­­ îngrijit parcurile, s-au ocupat de în­treținerea străzilor și­ a fațadelor clă­dirilor. Prin munca patriotică efec­tuată de cetățenii din această cir­cumscripție s-a economisit suma de 5.237 lei. Dacă centralizăm rezultatele unor acțiuni obștești întreprinse de cetă­țeni, cifrele sînt de-a dreptul impre­sionante. DIN ANUL 1952 PÎNĂ IN PREZENT, IN REGIUNEA OLTENIA AU FOST RIDICATE PESTE 1.500 CONSTRUCȚII SOCIAL-CULTURA­­LE DIN CARE : 287 ȘCOLI, 233 CĂ­MINE CULTURALE, CASE DE CUL­TURĂ, TEATRE DE VARĂ, DISPEN­­SARE, CASE DE NAȘTERE ȘI AL­TELE. NUMAI ÎN ANUL 1960 AU FOST DATE ÎN FOLOSINȚĂ 69 CLĂDIRI DE ȘCOLI, 42 CĂMINE CULTURALE ȘI PESTE 200 ALTE LU­CRĂRI DE FOLOS OBȘTESC. Perspectivele luminoase ale dezvol­tării patriei noastre pe drumul indi­cat de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., determină un avînt creator în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea continuă a bazei teh­nice materiale a socialismului, conti­nuarea într-un ritm susținut a indus­trializării țării, transformarea socia­listă a agriculturii, crearea unui bel­șug de produse în vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc vor face ca orașele și satele noastre să Înflorească și mai mult, să apară noi întreprinderi,­­gospodării colecti­ve, blocuri de locuințe, școli, insti­­tuții social-culturale, viața noastră va deveni mai bogată, mai frumoasă. Da­toria­ sfaturilor populare, a deputați­lor, a tuturor activiștilor de stat, este de a antrena mase din ce in ce mai largi de oameni ai muncii la rezol­varea treburilor obștești, de a dezvol­ta la fiecare cetățean sentimentul de mîndrie patriotică pentru realizările obținute, dorința de a contribui din plin, sub conducerea partidului, la obținerea unor succese din ce în ce mai mari, pe frontul luptei pentru de­­săvirșirea construirii socialismului in patria noastră. t Lucrări gospodărești edilitare TG. MUREȘ (de la corespondentul nostru). Sfaturile populare din Regiu­nea Mureș-Autonomă Maghiară au înfăptuit in cursul anului trecut im­­portante lucrări gospodărești edilitare. Au fost electrificate 36 sate și comu­ne, aproape de trei ori mai mult de­cât în anii anteriori. La Tg. Mureș s-a construit un mare pod modern de beton armat peste Mureș. Două po­duri moderne au fost construite și în orașul Reghin. S-au extins rețelele de apă și ca­nalizare la: Tg. Mureș (în valoare de 2.400.000 lei) Borsec, Tușnad, Odor­­hei și Gheorghieni. De pildă la Gheorghieni a fost dată in funcțiune o modernă uzină de apă și rețeaua ncrut de apeducte din centrul orașu­­lui. La Reghin și Odorhei s-a reali­zat, prin racordarea acestor centre la rețeaua de înaltă tensiune, îmbunătă­țirea radicală a furnizării curentului electric. La Tg. Mureș au fost date în folosință un mare ștrand modern și un hotel cu 5 etaje cu o capaci­tate de 256 de locuri. La Târnăveni au fost modernizate 12 străzi printre care și Calea Gh. Dimitrov și s-a introdus iluminatul fluorescent pe toate străzile centrale. Trebuie arătat totodată, că în ora­șele regiunii au fost date in folosință în anul 1960 mai bine de 1200 de apartamente în blocuri noi de locuin­țe construite pentru oamenii muncii. Romima liberă Noi construcții de școli Datorită grijii partidului și guvernu­lui, învățământului i se creează tot mai bune condiții de activitate. Rețeaua școlară se extinde an de an. Numai în Capitală, în cursul anului trecut s-au construit 8 școli noi cu 154 săli de clasă, 16 laboratoare și anexele respec­tive. Totodată s-au distribuit, în mod gratuit, manuale școlare la 130.091 elevi din clasele 1—7. In acest an, se vor construi 11 școli cu 228 săli de clasă în cartierele Giu­­lești, Jiului, Mihai Bravu, Berceni, Drumul Taberei, Colentina, Văcărești, etc. 3 « s ft cm • « * m v «rtimera BUGARU D. CONSTANTIN din Bucu­rești, cooperator, întreabă dacă soția sa angajată intr-o unitate de stat, poate să ia alocația de stat pentru co­pii ? RĂSPUNS : Mama nu poate primi alocația de stat pentru copii, dacă tatăl copiilor lucrează într-o unitate, fată de care s-a extins aplicarea decretului privind acordarea alocației de stat pentru copii. DUMITRU CONSTANTIN din Iași întreabă cum poate pune în executare un ordin de repartiție la care locatarul principal se opune P RĂSPUNS : Punerea în executare a unui ordin de repartiție, cînd există o punere din partea locatarului principal, se face numai pe cale judecătorească, în afară de cazurile în care legea prevede autorizarea evacuării pe cale administra­tivă. ION MARINESCU din Constanța în­treabă dacă pensia alimentară se poate da în natură ? RĂSPUNS : De regulă, instanțele­­ jude­cătorești obligă pe pivot la plata unei su­me de bani cu titlu de pensie alimen­tară, fixată în raport de venitul său. Dacă instanța are motive întemeiate, poate să oblige pe pîrît a acorda în natură, pensia alimentară. MĂRIA SECARA din Craiova întreabă cui trebuie să se adreseze pentru rec­tificarea unui înscris de stare civilă ? RĂSPUNS : Potrivit legii, numai instan­țele judecătorești pot să ordone pe bază de hotărîre definitivă, rectificarea un­or înscrisuri de stare civilă. STAICU FLOREA din Ploiești în­treabă dacă pot fi urmărite ajutoarele în bani pentru incapacitate temporară de muncă, din cauză de boală sau accident . RĂSPUNS . Legea prevede că aju­toarele pentru incapacitate temporară de muncă, din cauză de boală ori accident, nu pot fi urmărite decît pentru sumele datorate cu titlul de obligații, de între­ținere BRIGICĂ ZAHARIA, din Constanța, întreabă dacă studenții înscriși la in­­vățămîntul seral plătesc vreo taxă școlară ? RĂSPUNS . Studenții de la cursurile serale sînt scutiți de plata taxelor școlare. DUMITRESCU CONSTANTIN din București întreabă ce vechime in muncă trebuie să dovedească pentru a primi pensia de bâtrînețe ? RĂSPUNS : Legea prevede că pentru a primi pensia de bătrînețe trebuie dove­dită, cu acte oficiale, o vechime în muncă de cel puțin 10 ani. ENE ION din București întreabă dacă bursele de studii pot fi urmărite . RĂSPUNS : Legea stabilește că bursele de studii nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. | Știri sportive . Astă­ seară de la ora 19 în sala spor­turilor de la Floreasca se va desfășura prima reuniune din cadrul turneului de box rezervat pugiliștilor de categoriile „co­coș“ și „semiușoară“. Această competiție este organizată cu scopul de a se depista elementele tinere talentate. Reuniunile ur­mătoare vor avea loc joi și vineri cu în­cepere de la ora 19 și duminică dimi­neața de la ora 10. • In cadrul semifinalelor competiției feminine de handbal redus „Cupa cam­pionilor europeni“ duminică de la ora 19 in sala sporturilor de la Floreasca se va desfășura întâlnirea dintre echipele Știința București și Jalgiris Kaunas. Returul aces­tei întîlniri se va desfășura la 19 februarie . Vilnius. • Amatorii de sport din Capitală vor avea prilejul să urmărească între 8 și 12 februarie competiția feminină internațio­nală de handbal redus dotată cu „Cupa orașului București". La actuala ediție care se va desfășura în sala sporturilor de la Floreasca, vor participa echipele selecțio­nate ale orașelor Belgrad, Berlin, Buda­pesta și București (cu două formații). Jocurile se vor disputa după sistemul turneu. • Tînărul maestru Leonid Ștein conti­nuă să producă mari surprize în finala campionatului unional de șah. In runda a 13-a, jucînd cu albele, el a cî­știgat la mu­tarea 41-a partida cu m­arele maestru Efim Gheller unul din liderii clasamentului. Partidele Petrosian — Bran Stein, Tarasov — Spasski, Lutikov — Auerbach și Bannik Gufeld s-au terminat remiză iar restul s-au întrerupt. In clasament conduce ma­rele maestru Petrosian care totalizează 9 puncte din 13 posibile. Pe locurile urmă­toare se află Gheller, Stein cu cîte 8 1/2 puncte, urmați de Polugaevski și Spasski cu 71/2 puncte și o partidă întreruptă fiecare. Un bilanț rodnic BACĂU (de la corespondentul nos­tru). —­leri în cadrul unei consfătuiri care a avut loc la Sfatul Popular Re­gional Bacău au fost analizate rezul­tatele înregistrate în urma desfășură­rii celui de al II-lea concurs bienal „Cartea în slujba construcției socia­liste“. La concurs au luat parte Bi­blioteca Regională, 7 biblioteci raio­nale, 90 biblioteci comunale și 369 biblioteci sătești din cuprinsul regiu­nii. Rod al activității desfășurate de activiștii bibliotecilor, în cursul anu­lui 1930 au fostt înregistrați in evi­dența bibliotecilor aflate in concurs un număr de 190.847 cititori. Pe în­treaga regiune numărul cititorilor a crescut față de anul 1959 cu 65 la sntfi. In perioada concursului au fost ci­tite în biblioteci un număr de 1.655.000 de volume, cu 655.000 mai mult decît în 1959, au fost organizate 2.686 de cercuri de citit, s-au ținut 800 de consfătuiri cu cititorii, au avut loc 65 schimburi de experiență. Pe primele locuri în întrecerea des­fășurată între bibliotecile care au luat parte la concurs, s-au situat : bi­blioteca raională Roman, biblioteca comunală din Săbăoani, raionul Ro­man și biblioteca sătească din Răs­uceștii de Sus, raionul Tg. Neamț. Au fost premiați și un număr de res­ponsabili ai bibliotecilor de casă din orașul Bacău. 40 de ani de la înființarea Institutului Politehnic din Timișoara TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru).­­ Ieri și alaltăieri, la Timi­șoara a avut loc cea de a 8-a sesiune științifică a cadrelor didactice de la Institutul Politehnic, sesiune prilejui­tă de aniversarea împlinirii a 40 de ani de la înființarea acestui institut. In cadrul sesiunii, rectorul Institu­tului, inginerul Marin Rădoi a făcut o amplă expunere asupra desvoltării învățămîntului superior î­n orașul Ti­mișoara. El a arătat, printre altele, că dacă în 1920 institutul număra doar­ 60 de studenți și 23 de cadre didactice, azi, ca urmare a­ grijii per­manente purtată de partid și guvern învățămîntului de toate gradele, azi învață 2022 de studenți, iar numărul cadrelor didactice a ajuns la cifra de 405. De­­ asemenea numărul laboratoa­relor a sporit de la 8 la 24, iar Insti­tutul are 4 cantine și 4 cămine con­­­fortabile unde sunt cazați 1235 de stu­denți, biblioteci, cluburi etc. în cadrul uzinelor metalurgice „Mao Tze­dun“ din Capitală func­ționează 7 standuri de cărți. Prin aceste standuri s-au difuzat in luna decembrie a anului trecut cărți în valoare de peste 26.000 lei. In clișeu , îndrumătoarea Stana Chiriac arată unui grup de mun­citori de la atelierul mecanică grea ce noutăți au venit la unul din standuri. Foto : AGERPRES Miercuri 1 februarie 1961 — 5069 ­EMA Spărgătorul de nud, 19.30 : Teatrul de Ope­­ră - Balet al R.P.R. ; învierea, 19,30 : Tea­trul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Co­media); Tartu­ffe, 19,30: Teatrul Național „I. L. Caragiale" (Sala Studio) ; Pygmalion, 19,30 : Teatrul Armatei (Sala Magheru) ; Musafiri nepoftiți, 20 : Teatrul Arimatei (Sala Studio) ; Mamouret, 19,30: Teatrul Municipal (Sală Matei Millo) ? Taclre, Iand­e și Căciii, 19,30 : Teatrul Municipal (Sala Pilimon Sîrbu) ; Ce­lebrul 702, 19,30: Teatrul de Comedie ; Spectacol din spectacole, 20 : Teatrul pen­tru Copii și Tineret (Sala Palatului R.P.R.) ; Scrisori de dragoste, 19­ 30 : Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala din C. Mille); Mar­­tienii, 18: Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala Libertatea) ; Vecini de apartament, 19.30 : Teatrul Muncitoresc C.F.R. Ciulești ; Herșaie Dubrovnier, 20: Teatrul Evreiesc de Stat; Dăruiți iubitelor salele, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Cu țăndărică la Moși, 15,30 : Teatrul ,,"Țăndărică“ (Sala Orfeu) ; Povestea porcului, 18 : Teatrul ,Țăndărică" (Sala din Academiei) ; Revista oglinzilor, 20 : Teatrul Satiric-Muzical, 5,C. Tănase“ (■Sala Savei) ; Dytk Polski, 20,30 : Circul de Stat. Generație salvată : Sala Palatului R.P.R. Portretul unui nec­u­noscut : Patria ; Pisi­ca își scoate gheare­­le : Republica, Bucu­rești ; Mama India ; Maxim. Gorki, V. Roaită, N. Brălcescu ; Unul dintre «ol.: Ms. gheru, Elena Pavel; Stem­a tăcerii: in­frkti­­rea între popoere ; Alerg du­pă o stea : V. Alecsandri, I. C. Frimu, Gh. Doja, 23 August ; Cu orice preț i Lumina, Flacara, Olga Bande, Aurel Vlaicu ; fiul meu se în­soară : Central, floreasca; Cîntecul mării! Victoria, Libertății ; Pentru copii ; Pioara și­ special (ora 10—15) ; Pentru adulți ; Odăi» in­ viață (ora 17-21)­­­ 13 Septembrie : Cei patru de pe Moana ; Timpuri Noi : Eugenie Grandet ; Tineretului ; Doctorul Șoim : 8 Martie: Pescuitori în apă tulbure: A­. Po­pov , Scrisoare neexpediată : Grivița, Alta, Popular ; Discipolul diavolului : Cultural ; Rosemarie ; Unirea ; Batalionul negru : C. David, Donca Simo ; Hovanscina : Al. șahii ; Fata cu ulciorul: T. Vladimirescu ; Batrina pianină : Miorița, 1 Mai, G. Coșbuc ; Nopți­le Cabiriei: Moșilor: Soldați fără uniforma:. 16 Februarie, Munca: Alo... Ați greșit nu­mărul : Zile Pintilie ; Pa latul de cleștar : M. Eminescu ; Ultima aventură a lui Don Juan : 8 Mai ; Marea mă cheamă : Volga ; Hocheis­­tul de rezerva : G. Bacovia ; Confidentul doamnelor : Drumul Serii : Medicul și vra­ciul : 38 Decembrie ; Haiducul de pe Cere­­muș : B. Delavrancea. 16:00 : Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cu­prins : , .Talentul" — ecranizare după Leo­­nid Lenei în interpre­tarea actorilor Nine­­ta Gusti, artista eme­rită,­ Ion Lucian și Dem Savu ; Telejurnalul s­ăptămînii. In vizită la m­etalurgiștii de U­ Timpuri Noi ; „Calitatea — obiectivul nos­tru principal*". Vorbește tovarășul. Vasile Ion, controlor tehnic la fabrica de încălță­­­minte ,,Kirov" ; Muzică ușoară în interpre­tarea formației artistice de amatori de ”14 Institutul de studii și cercetări hidrotehnica.­JOI 2 FEBRUARIE Programul I , 7,15 i „Cîntă acordeonul", muzică ușoară ; 9,00 : Variațiuni și fugă de Benjamin Britten pe o temă de Purcell ; 9,50­: Muzică­ co­rală din R.­­P. Bulgarii' 11,03­­­ Arii din operele compozitorilor­­ ita­lieni, în­­ interpretarea soliștilor noștri;. 13,05 : Concert de estradă ; 14,30 : Din sifto­­zica popoarelor­­ 15,20 : Muzică ușoară. 15,50 : Muzică din opere ; 17,15 : Muzică instrumentală . 19,45 : Transmisie din Stu­dioul de concerte, a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin; 22,45: Muzică de dans. Programul II. 15.00 : Instrumentiști de muzică ușoară din țări prietene­­ 15,20: Suita „Visul unei nopți de vară“ de Mendelsohn-Bartholdy ; 17.00 : Program de passo-doble ; 18,25 : Doine și jocuri populare românești ; 20,45 : Muzică ușoară de compozitori sovietici ; 22.00 : Mari ansambluri corale românești. TELEVIZIUNE CRONICA LITERARA 99 Cupa cu garoafe“ de Eugen Frunză Spusă ori simțită, poezia de dragoste este veche ca însăși iubirea. Sîmță­­mîntul de puternică participare la frumusețile firii, sporul de receptivitate îna­intea­ unui colț de natură, al unui apus de soare, ori a, pistdului ..astru al­ nopților sînt strune pe care­ dragostea le face să vibreze cu deplină intensitate și nu greșim dacă spunem că primii îndrăgostiți au fost și cei dinții poeți ai iubirii. Lirica de dragoste, veche așadar, „de cînd lumea" cîntă ace­lași sentiment, dar îl cîntă în chipuri de­osebite, caracteristice pentru anume cu­rente literare care au corespuns unor mo­mente istorice date, iar simpla lor enun­țare succesivă dă în vileag o evoluție, o schimbare de concepție. Poetul contem­poran nu va mai glorifica femeia deopo­trivă cu Dante care vedea în Beatrice pn­­truchiparea fericirii paradisiace. Iar în ceea ce privește lirica erotică a realismului socialist, ea relevă cu priori­tate, așa cum, practica artistică o confir­mă, ideea comunității de țel, de luptă și de principii, temeiul, profunzimii și in­tegrității sentimentului. în ultimul timp, editurile noastre au început să scoată volume întregi de poe­zii de dragoste. Aproape simultan a apă­rut o culegere din lirica erotică a lui Mi­hai Beniuc, îmbogățită cu o seamă de noi poeme și volumul „Cupa cu garoafe" al lui Eugen Frunză. Alături de poezia cetățenească militantă, Eugen Frunză cultivă cu statornicie liri­ca erotică și această culegere compactă prin unitate de temă și prin numărul mare 4. Șoezii adunate a fost precedată de multe versuri răzlețe apărute în­ volu­mele anterioare. Dominantă pentru lirica erotică a lui Eugen Frunză ca și a celor mai mulți dintre poeții noștri de astăzi este ipostaza femeii-tovarășa de viață. Dragostea poetu­lui crește „prin ani, ca un cerb semeț“ sugerînd dimensiunea duratei ; ea se în­soțește cu poezia, așa cum s-ar putea însoți cu oricare îndeletnicire integrîndu-se adică sferei, activității lucrative a eroului liric : „Și-am pornit la drum cu o lăută / Și-o clipă a iubirii nebăută". Poetul își îndeamnă iubita să participe statornic la lupta comună de fiecare zi : ..Și în dojeni și-n lacrimi / In ceasul Un sau greu / In zboruri și-n înfrîngeri / Să mă iubești me­reu". Această prezență, nu este chemată să constituie un simplu suport afectiv ci a­­pare ca izvorul unei înalte împliniri, ca­pabilă să dăruie sentimentului măsura adevăratei sale plenitudini. Recunoștința poetului pentru o astfel de iubire purcede din convingerea că iubita sa îl urmează și îi „răspunde“ : „Că-n zi de mai alături/ De mine mergi în rind, I Că glasul tău răspunde / La glasul meu, chitind...“ Dar prezența fizică sau afectivă a to­varășei de­ viață de-a lungul drumului comun, al acelui neîntrerupt „urcuș spre frumuseți", cum spune undeva poetul, nu este doar enunțată, ci capătă expresia unor complexe stări de spirit, după cum însuși sentimentul deplin și bogat al iu­birii ni se dezvăluie într-o variată gamă de aspecte. Eroul liric, ca în orice pa­siune adevărată, încearcă sentimente di­verse și contrarii, adorația, exaltarea, nos­talgia, frenezia vieții și înfățișarea unora dintre aceste ipostaze ale îndrăgostitului este făcută cu veritabilă putere de su­gestie. Pe bună dreptate s-ar putea zice că în „cupa cu garoafe" sînt multe sori care-și păstrează parfumul și prospețimea și cînd spunem aceasta nu ne referim numai la poezii — unele dintre ele re­marcabile, — ci la felul în care anumite coordonate psihologice ale îndrăgostitului sînt surprinse în versuri. Eugen Frunză știe, de pilda, să suge­reze sentimentul plenitudinii ca rezultat al deplinului acord afectiv. Este o bună stare spirituală de o tensiune egală și perpetuă de care se bucură poetul și făptura pe care o iubește : ,,Iubirea mea de azi, de ieri și miine / Îngemănată, proaspăt ca o pîine, / Să fringi din ea și teamă n-aibi o clipă : I E fruptul prea destul, chiar de risipă! I Și de-ar dura ospățul neîntrerupt / Rămine-ntreg reînnoitul frupt". Sentimentul „preaplinului" emană, de pildă, și din poezia ..Ce m-aș face" : „Ce m-aș face cu-atîta dor ! De n-ai fi tu lingă mine ? I De n-am bea din cupele pline / Vinul iubirii, scăpărător ? I Ce m-aș face cu-atita citit ? I Pe harpă cine-ar culege / Din at­tea stoluri pribe­­ge / Pasărea albă dusă de cint“. Motivul de largă circulație al apropierii bătrineții este tratat de Eugen Frunză pe notă șăgalnică de autoironie într-o cu totul altă tonalitate afectivă decît la Be­niuc, mai grav în vibrațiile sale. Astfel, pricina incărunțirii rezidă în scuturarea florilor de măr : „O, nu-ți lăsa mîhnită­­ , Pe frunte-mi gîndul greu : / Doar merii sunt de vină, / C-au nins în părul meu . Zîmbetul statornic este chemat să izgo­nească încruntarea senilă, prospețimea e­­moțiilor dinții trebuie neapărat să rămînă in ciuda trecerii anilor, si nu vestejească garoafa roșie a iubirii : „Și tină­ dacă nu rămtn, / Sînt cel ce te iubesc și-acuma , / Aceeași floare-ți prind la sin, / Pe care n-o atinse huma“. O poezie de două strofe abordează mo­tivul bătrineții relevind în final ideea co­munității de gindire a poetului cu iubita: „Dau primele amături, / Dă tinerețea-n scapăt, / Noi fi-vom tot alături / Și tineri pun la capăt“ și mai departe : „Cuprinși de vraja țintei­­­.Nu-i ver să,ne răzbată". Această neîntreruptă urmărire a țintei este de fapt lupta pentru ceea ce poetul în altă parte numește „suprema omenea­scă chemare" — comunismul. Și această chemare înaltă găsește versuri inspirate : „Auzi­m E cântecul minunii / Ce-o fău­rim, îndrăgostiți / De lumea asta ca nici unii / Ne-nduplecat de fericiți“ SaU „O, minunat de-adîncă / E-n mine această vre­me / Îmi place goarna vieții / La luptă să mă cheme". Ca și în, volumele anterioare poeziile lui Eugen Frunză din „Cupa cu garoafe“ au darul să-l îndemne pe cititor la o lec­tură cu glas tare, se bucură de anume cantabilitate, de o muzicalitate menită să le asigure o bună primire în rândul celor care prețuiesc poezia simplă, fără contor­siuni, cu mișcări de cîntec popular. De altfel, una din poezii se și cheamă „Ro­manță", deși forma cu adevărat apropiată senului relevă un fond de idei mai evo­luat decât ceea ce obișnuit stă la baza ro­manțelor tradiționale. Printre poeziile care păstrează tonalitatea și vestmîntul de ima­gini ale unor bune cîntece de dragoste se numără „Romanță", „De vom fi“, „Cerbul", „Ca ostașul vin din lupte", „Cînd mina ta“, „Privește draga mea", „Iți mulțumesc" și altele. Dar volumul nu este deopotrivă de rea­lizat și alături de aceste poezii figurează unele minore ca tonalitate cum ar fi : „Și-așa trece fără leac“ sau „La ce cu­geti ■ ciocîrlie" în care nota di intimitate atinge sfera frivolului („Eh, și eu mai zid­­ și singer / Și mă-mbăt de ochii dra­gii­ / Împart vinul și poștagii / Cu ace­lași drac de înger!") iar altele reflectă vizibil înrâurirea neasimilată a eroticii e­­minesciene („Azi batem iar cărarea", „Și iarăși vine-o primăvară", „De dor“ etc.). Nu lipsesc nici citeva invenții verbale dis­cutabile : „Și de cîntec nu mă dau în la­turi ! Și nu mă saluri lume, nu mă saturi“ sau „Cu albu-i murmur de cireși... In voia gurii să mi-o ieși". Carte în care cititorii vor găsi multe lucruri pe plac, robuste cîntece de dra­goste, străine de patetismul melodramatic și de langoarea­ bolnăvicioasă a unor „ro­­mansuri“ de odinioară, „Cupa cu garoafe“ certifică multilateralitatea unei lire mereu active. BORIS BUZILA Clădirea, recent construită, a cinema­tografului cu ecran lat „23 August“ din Suceava. Foto AGERPRES Ü "T

Next