Romînia Liberă, mai 1963 (Anul 21, nr. 5768-5792)
1963-05-03 / nr. 5768
Pag 2-a şi hotărîre Cu 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua luptei unite a clasei muncitoare de pretutindeni pentru pace, democraţie şi socialism a fost şi în acest an, pentru Capitala patriei noastre, o măreaţă sărbătoare. Ore în şir, la demonstraţia din Piaţa Aviatorilor au trecut coloane nesfîrşite de oameni ai muncii care aduceau cu ei flori, ramuri înflorite, chipuri luminate de zîmbete. Primăvara s-a revărsat darnică peste aceste şiruri imense, făcînd să înflorească totul în cale, aşa cum înfloritoare a devenit şi patria noastră în aceşti ani, ai puterii populare. Cu legitimă mîndrie pentru realizările obţinute sub conducerea înţeleaptă a partidului, din mii de piepturi răsuna o lozincă, creată, ca multe altele în mod spontan : „Pe-al patriei cuprins / Socialismul a învins“. E o lozincă ce cuprinde în cuvintele ei o încredere luptă eroică, o luptă intensă de transformare revoluţionară a ţării. Ca recunoaştere şi răsplată a muncii, pe piepturile multor cetăţeni strălucesc ordine şi medalii. Ii priveşti şi citeşti pe chipul lor hotărîrea dîrză de a-şi însuţi eforturile pentru ca sarcinile stabilite de Congresul al III-lea al partidului nostru să fie duse cu cinste pînă la capăt. Această febrilă preocupare răzbate din toate panourile şi graficele cu săgeţi urcătoare, rezultă din faptul că întreprinderile bucureştene au întîmpinat ziua de 1 Mai cu noi şi noi realizări, în oraşul, altădată cu mahalale şi cocioabe, se înalţă astăzi cartiere elegante. Numai între 1960- 1962 s-au dat în folosinţă 36.000 de apartamente. A crescut considerabil baza materială a învăţămîntului de toate gradele, a ştiinţei şi culturii, a ocrotirii sănătăţii. Trecînd în revistă aceste succese, oamenii muncii au ţinut să sublinieze cărui fapt se datoresc ele, scandînd : „Partidul Muncitoresc / Forţa celor ce muncesc". Optimismul lor, bucuria trăirii zilei de astăzi şi a înfăptuirii realizărilor de miine se reflecta într-o altă lozincă : „Ne conduci partid iubit / Spre trai bun şi fericit“. Manifestanţii purtau panouri în cinstea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu popoarele ţărilor socialiste. Pe unul din ele era scris : „Salut frăţesc oamenilor muncii din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, constructori ai comunismului. Trăiască prietenia dintre popoarele român şi sovietic !“ Pe alte panouri erau adresate saluturi frăţeşti popoarelor din Republica Populară Chineză, Republica Populară Polonă, Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Albania, Re- publica Populară Mongolă, Repu- S blica Populară Democrată Co- reeană, Republica Populară Un- gară, Republica Democrată Viet-nam, Republica Socialistă Fede-rativă Iugoslavia, Republica Cuba. Sutele de mii de oameni ai muncii şi-au arătat solidaritatea cu lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste, cu lupta de eli- berare a popoarelor din colonii şi ţările dependente. Miercuri dimineaţa, din Piaţa Aviatorilor şi-au luat zborul nenu- măraţi porumbei, au zburat ba- j Ioane multicolore ce purtau cu ele eşarfe pe care cuvîntul „pace" era scris în diferite limbi ale pă- mîntului. Măreaţa demonstraţie, în întregul ei, a fost o puternică manifestaţie a luptei pentru pace, pentru înlăturarea din viaţa omenirii a războiului pustiitor, o manifestaţie pentru viaţă liberă şi progres social. 11 „Ne pregătim pentru muncă şi viaţă" 11 ...nu este numai un gînd, nu este 8 numai un ţel, ci o realitate vie pe care o trăiesc astăzi copiii noştri. Ea cuprinde ceasurile de studiu petrecute în g clasă cu profesorii, în ateliere, la g strung, cu muncitorii; ceasurile din 8 laboratoarele de fizică şi chimie unde 8 regi/e naturii îşi dezleagă enigmele ; 2 ceasurile petrecute pe terenurile de spori, în cercurile de dansuri, de teagr« n muzică. Sunt ceasuri ce reflectă g Insoficiara — nouă, complexă, cu g perspectivele de viitor precizate Inni drăzneţ şi sigur — a copiilor noştri. 8 Un grup purta ,,carnete de note" în care figurau mimai notele mari — 9 ' S» 10 — sugerind astfel tendinţa generală a copiilor către calificative înalgie ; un altul se arăta pregătit pentru g drumeţie, gata să cunoască alte şi alte g frumuseţi şi bogăţii ale ţării ; radio- 11 telegrafişti, geologi, chimişti, geografi, gimnaşti, — astăzi doar amatori, mîine însă integraţi puternic in vasta cu perde de transformare socialistă a ţării. Azi, învăţînd, bucuindu-se din plin 11 de toate posibilităţile create prin grija gatentă şi multilaterală a partidului şi 11 guvernului, miine — muncind, devenind astfel ei înşişi făuritori ai vieţi) 11 -dl g 8 De noua ori mai mult In graiul sobru al cifrelor, pe panouri şi grafice purtate de braţe puternice, colectivele întreprinderilor ce trec prin faţa tribunelor raportează noile lor realizări, contribuţia pe care o aduc la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Toate la un loc vorbesc despre marea însemnătate a faptului că, în anul 1962, producţia globală a industriei noastre a fost de aproape opt ori mai mare decît în 1948. La aceste înfăptuiri, oamenii muncii din capitala patriei, care au îndeplinit cu succes plănui pe primul trimestru din 1963, contribuie în măsură din ce în ce mai mare, realizînd astăzi o producţie de nouă ori mai mare decît în 1938. Constructori de maşini de la uzinele „23 August", laminorişti de la „Republica", muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi „Semănătoarea“, „Griviţa roşie“, „Tudor Vladimirescu", textilişti şi pielari, trec in rînduri strînse exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de partid, manifestînd angajamentul lor ferm de a munci mai departe cu elan pentru îndeplinirea marilor obiective ale desăvîrşirii construcţiei socialiste. In rîndul ramurilor tricolore şi roşii, unduitoare în adierea vîntului, se disting steagurile cu care în preajma lui 1 Mai au fost distinse unităţile fruntaşe pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. Le-au adus cu ei la măreaţa sărbătoare metalurgiştii de la „Laromet“ şi „Vulcan“, muncitorii de la Uzina de maşini electrice, pielării de la „Flacăra roşie“, tipografii de la întreprinderea poligrafică nr. 4 şi proiectanţii de la IPROCHIM. Din harta uriaşă pe care se văd şantiere ale ţării unde uzinele „Vulcan“ trimit utilaje şi maşini, din graficul cu realizări în cinstea lui 1 Mai al colectivului de la „Flacăra roşie", se desprind nu numai realizările importante de pînă acum, dar şi voinţa de neclintit de a spori continuu capacitatea şi prestigiul unităţilor lor fruntaşe, ale industriei socialiste romîneşti, de a contribui şi mai mult la înflorirea economiei patriei noastre. Sînt gindurile de care sunt animaţi cazangiul Gh. Burcică, lăcătuşul D. Pană, şlefuitoarea Maria Marcu, ing. D. Tîrziu şi toţi ceilalţi. Este acelaşi sentiment pe care ţi-l dau panourile purtate de cele mai tinere întreprinderi ale capitalei : uzinele de anvelope „Danubiana", fabricile de băi şi radiatoare, de obiecte sanitare din porţelan şi altele. In costume de drumeţie, exprimînd dorinţa de a cunoaşte bogăţiile ţării — trec pionierii, viitorul patriei in fruntea coloanei uzinei „Vulcan", cazangiul Gh. Burcică poarcă Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară Fotografii ( NICU VASILE Romínia libera Vineri 5 mai 19S& ** Afe SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Voind să exprime o sinteză a preocupărilor, a realizărilor şi perspectivelor întreprinderii, colectivul uzinelor „Electronica" a creat acest car alegoric. Numeroase tipuri de radio receptoare, de televizoare ce se produc în uzină sunt înfăţişate aci. Perspectivele uzinei sunt precizate în două cifre deosebit de semnificative: în 1965 „Electronica" va produce 300.000 aparate de radio, 130.000 de televizoare Oc»00c<3cx)c20000000c30c3000c30000000000000c30cs0000c0000c50000000c»c50000c000000c000acoccc00000c'00000000c©' I Medalii 888 Medalii și cupe. Multe la nujj măr, purtate cu mindrie de cei g care au reprezentat cu cinste cu 8 lorile sportive ale ţării noastre I în cele mai îndepărtate colţuri g ale lumii. Le-au adus cu ei peni tru a arăta drumul parcurs de mişcarea noastră sportivă in anii g puterii populare. Un drum, care a 8 început de la kilometrul zero şi - a înaintat 1 an de an spre culmi g tot mai înalte. Un drum presărat 8 cu numeroase succese, un drum I care demonstrează progresul pe care l-am înregistrat şi în acest domeniu de activitate. Necunos cută aproape în trecut în lugea sportivă internaţională, ţara noastră se bucură azi de frumoase aprecieri, datorită succeselor obţinute de sportivii români . OCX) CO(X>0000(50 TOOOOOOOOO« ş i cupe... în diferite ediţii ale marilor confruntări internaţionale. Este suficient să amintim doar că la Jocurile Olimpice de la Roma, unde au fost prezente 83 de naţiuni, ţara noastră s-a situat în primele 10 locuri, lăsînd mult în urmă numeroase ţări cu vechi tradiţii în sport. Medalii, cupe şi o coloană de 10.000 de tineri şi tinere, o părticică din numărul celor 2.500.000 cit numără azi mişcarea noastră sportivă, s-au perindat prin faţa tribunelor. O coloană multicoloră, plină de voioşie tinerească, o coloană care în această zi de primăvară a venit să mulţumească partidului şi guvernului pentru minunatele condiţii puse la dispoziţia mişcării sportive. 1U«oooooooooboooooooooooooooooooooooooí»oooocx>oooöoooeooöoooooooooooooooofc« Piramidă iie , graţie, îndemînare şi forţă