Romînia Liberă, mai 1963 (Anul 21, nr. 5768-5792)
1963-05-26 / nr. 5788
iZagte*-*« 2-a O importantă acţiune gospodăreasca Modernizarea drumurilor la regiunea Hunedoara, se întreprind diverse acţiuni pentru întreţinerea şi modernizarea drumurilor. In ultima vreme, s-au asfaltat şoseaua Deva-Brad şi o mare parte din şoseaua care face legătura între Simeria şi Petroşani, a fost gravat drumul Hunedoara—Teliuc, se acrează la modernizarea şoselei Orăştie- Geoagiu Băi, care va fi terminată anul acesta etc. Pe lîngă cele amintite, s-au construit numeroase poduri şi podeţe şi au fost executate lucrări de întreţinere la drumurile de interes local. Materiale ieftine Lucrările de întreţinere şi modernizare a drumurilor necesită un volum destul de mare de piatră, nisip şi alte materiale. In regiunea Hunedoara, s-a practicat sistemul pe baza căruia o însemnată parte a materialelor amintite trebuia să fie asigurată de întreprinderile de industrie locală. Măsura nu era rea, dar avea cîteva neajunsuri. In primul rind, unele unităţi nu-şi respectau obligaţiile stabilite, creînd încurcături pentru lucrătorii de la drumuri chiar în sezonul favorabil de muncă. Anul trecut, bunăoară, întreprinderea „Vasile Roaită“ a rămas datoare cu vreo 2 000 metri cubi de piatră. Pe de altă parte, materialele produse de industria ocală sunt livrate conform normelor în vigoare la un preț nu prea convenabil, care ajunge la 60—75 lei pe metru cub de piatră. Multe comisii permanente ale sfaturilor populare din regiunea Hunedoara au studiat această problemă şi au propus ca resursele locale de piatră, nisip şi balast, care se găsesc din abundenţă aproape în toate raioanele, să fie valorificate direct de către secţiile de drumuri. Propunerea a fost bună şi măsurile luate ulterior i-au dovedit eficacitatea. Rînd pe rînd, s-au deschis cariere de piatră şi balast în raioanele Brad, Haţeg, Alba, Ilia şi în altele. Munca acestora este organizată şi coordonată de către secţiile de drumuri. Întrucît aceste cariere se află în apropierea şantierelor de drumuri, s-au redus foarte mult cheltuielile de transport, iar munca e organizată în raport cu cerinţele. Prin valorificarea resurselor locale direct de către secţiile de drumuri, s-a redus preţul de cost la piatra concasată, balast şi nisip la circa un sfert din preţul de catalog. De exemplu, un metru cub de p piatră concasată se asigură la 20—25 ei, ceea ce este foarte avantajos. In regi® sau în antrepriză? In regiunea Hunedoara, principalele lucrări de modernizare a drumurilor se execută în regie sau în antrepriză. Desigur că s-a urmărit să se practice metoda cea mai avantajoasă. Din experienţa acumulată, comitetul executiv al sfatului popular regional a tras concluzia că e bine să se extindă executarea în regie a lucrărilor de drumuri, luînd şi măsuri în acest sens. Astfel, secţiile de drumuri au fost dotate cu o serie de utilaje, printre care : 10 autocamioane, 6 autobasculante, 10 tractoare, 2 gredere şi altele. Utilajele, fiind la dispoziţia secţiei regionale de drumuri, pot fi dirijate cu uşurinţă, după nevoi, de la un şantier la altul, fără să fie nevoie de întocmirea unor documente speciale. Acest lucru și faptul că o serie de materiale se procură în mod avantajos prin valorificarea resurselor locale permit ca lucrările în regie să fie mai economicoase, să se execute mai repede. Anul acesta s-a planificat să se execute diverse lucrări de drumuri în valoare de peste 13 milioane lei, dintre care 7 746 000 lei pentru lucrări în regie. Nu înseamnă însă că sistemul de lucru în antrepriză nu-i bun, dar s-a constatat că unii antreprenori privesc lucrările de drumuri ca o activitate auxiliară, nu le acordă atenţia cuvenită. In primul trimestru din acest an, ca şi în alte perioade, T.R.C.-Hunedoara şi unităţile Ministerului Transportului şi Telecomunicaţiilor, care şi-au asumat Sarcina să execute unele lucrări în regiunea Hunedoara, n-au rezolvat unul decit 57 şi celălalt 71 la sută din plan. Obligaţii care trebuie respectate Gospodărirea şi modernizarea drumurilor constituie o acţiune la care trebuie să-şi aducă contribuţia mai mulţi factori. Dacă fiecare îşi îndeplineşte obligaţiile treburile se desfăşoară bine. Din păcate, nu se întimplă întotdeauna aşa. Conform normelor stabilite, comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti au obligaţia să întreţină şi drumurile naţionale pe porţiunea care traversează oraşele. Această problemă nu-i tratată însă cu toată răspunderea. In oraşul Deva, şoseaua naţională care merge spre cartierele Viile noi şi Sîntuhalm are multe gropi In asfalt, care pun la încercare chiar pe şoferii cei mai pricepuţi. In anii trecuţi, s-au făcut unele plombări, dar anul acesta nu s-a întreprins încă nimic. După aprecierile specialiştilor, numai plombările nu rezolvă problema în cazul amintit şi sunt necesare alte măsuri pentru repararea şoselei. Şi pe şoseaua Sîntuhalzui-Hunedoara, lucrările de reparare a asfaltului au început mimai în ultimele zile, deşi era necesar să se execute mai de mult. Alteori, lucrările executate sunt de proastă calitate, aşa cum s-a constatat la drumul executat de I.P.L.S.T. dincolo de localitatea Teliuc, în cadrul acţiunii pentru întreţinerea şi modernizarea drumurilor, şi I.R.T.A. ar putea da un ajutor mai temeinic prin asigurarea camioanelor necesare, conforn înţelegerilor încheiate. Buna gospodărire a drumurilor depinde în mare măsură de activitatea depusă de comitetele executive raionale şi comunale pentru mobilizarea maselor de cetăţeni la executarea lucrărilor necesare. Anul acesta, multe sfaturi populare din raioanele Sebeş, Orăştie, Haţeg şi altele au căutat ca, pe lingă alte probleme, să rezolve şi sarcinile privind întreţinerea drumurilor. Ca urmare, s-au obţinut unele realizări. Slab au muncit însă unele comitete executive din raioanele Brad şi Ilia, unde s-au înregistrat rezultate nesatisficătoare. Trebuie lichidată, de asemenea, practica dăunătoare care există în unele comune de a folosi, în alte acţiuni, personalul salariat pentru lucrări de drumuri. Necesitatea unei măsuri Gospodăriile colectivedau un ajutor preţios la întreţinerea drumurilor, dar în majoritatea cazurilor se stabilesc sarcini pe familii. — Ar fi foarte necesar — spune tov. Ioan Tîrnoveanu, şeful secţiei regionale de drumuri — ca în cadrul gospodăriilor colective să existe echipe restrînse de oameni care să lucreze la întreţinerea drumurilor. Această propunere ni se pare interesantă, deoarece s-ar forma o anumită specializare la cei care execută astfel de lucrări, iar acţiunea ar putea să fie mai bine coordonată de sfaturile populare în colaborare cu conducerile gospodăriilor. Pe de altă parte, e cunoscut faptul că întreţinerea în bune condiţiuni a drumurilor de interes locale în primul rînd în avantajul gospodăriilor colective. ■k întreţinerea şi modernizarea drumurilor constituie o problemă care este mereu actuală. In regiunea Hunedoara, s-au făcut unele lucrări bune, dar nu tot ce trebuia făcut. Nu trebuie uitat că, în perioada care s-a scurs din acest an, s-au realizat numai în parte planurile întocmite. Comitetele executive ale sfaturilor populare, secţiile de drumuri şi constructorii care execută astfel de lucrări sunt datori să acorde toată atenţia acestei probleme, să ia măsuri mai bune pentru valorificarea resurselor locale şi urgentarea lucrărilor. Şi în acest domeniu, un rol important îl are legătura cu masele de cetăţeni, mobilizarea lor la acţiunile legate de întreţinerea şi modernizarea drumurilor. I. COJOCARU corespondentul „Rominiei libere“ ANUNŢ Uzinele Electronica din Bucureşti str. Baicului nr. 82 declare scoaterea la concurs a următoarelor posturi de maiştri în specialităţile : — prese mecanice — radio şi televiziune — matriţerie Ctoanrul va avea loc in ziua de 3 iunie 1963 la sediul uzinelor. Candidaţii, care îndeplinesc condiţiile legale vor depune cererile împreună cu actele de studii, în fotocopie, pînă la data de 30 mai 1963. De asemenea, angajează imediat , prin concurs şef serviciu laborator central, specialitatea electronică industrială. Cererile însoţite de actele de studii şi stagiu vor fi depuse la sediul uzinelor. «••Ou £»•••••«*•*•« MÎ..ÎU»«»«»..» a» ••• e »a**® »»a ««a*.® •••»•« »eise ..*9' In scopul mai bunei aprovizionări şi deserviri a colectiviştilor, în numeroase sate iau fiinţă noi unităţi de desfacere ale cooperaţiei de consum. In clişeu Noul complex comercial din comuna N. Bălcescu, raionul Medgidia, compus dintr- un magazin universal, un bufet şi o frizerie Foto : NICU VASILE INSTANTANEE ENIGME CU NUMĂR Cut fee doi ori doi ? Fireşte, petru. Este o operaţie aritmetică elementară, a cărei rezolvare — cum spune un vechi proverb — e la... mintea cocoşului. Credem că orice şcolar n-ar ezita să dea cu facilitate răspunsul. Fără îndoială, nici prin gind nu ne-ar trece că la serviciile de specialitate de la Fabrica de confecţii Oradea sau de la fabrica bucureşteană de încălţăminte „Dimboviţa", acolo unde se stabileşte măsura exactă sau numărul precis şi riguros al fiecărui produs, ar exista controverse de ordinul cel mai pur aritmetic. Şi totuşi... Dar mai bine să încercăm să dezlegăm la faţa locului inexactitatea survenită din asemenea ipotetice operaţii. Aşadar să prezentăm două secvenţe. La magazinul de blănărie şi confecţii de pe strada Academiei din Bucureşti un cetăţean tocmai încearcă un sacou de in produs de fabrica orădeană. — Ce măsură este ? II întreabă pe vînzător. — Patruzeci și doi pe trei. — Adică trei ce înseamnă ? — Talia. — Mai degrabă cred că trei înseamnă trei centimetri. — Nu înțeleg. — Chiar așa. Și asta, deoarece mineca dreaptă este mai lungă cu trei centimetri decit cea stingă. Aşa că vă rog să-mi daţi alta de aceeaşi măsură. După ce încearcă haina cetăţeanul constată că aceeaşi măsură (42 pe S) nu mai corespunde, ci este cu mult mai mare. Controlul de calitate de la fabrica din Oradea trebuie să ia aminte! II La un cabinet medical adresează un pacient se medicului. — Am venit cu un caz grav la dumneavoastră. — Ce anume ? — Mi se scurtează mereu un picior. — Foarte curios, spune doctorul. — Uitaţi-vă, mi-am cumpărat de la un magazin de încălţăminte de pe Lipscani o pereche de pantofi perforaţi, cu talpă de cauciuc translucid, marca „Mondial“ de la fabrica „Dîmboviţa“, numărul 27,5. Şi iată ce s-a intimplat. Piciorul drept îmi încape perfect, dar pantoful sting mă strînge de nu mai pot. Medicul examinează cu atenţie şi pacientul şi pantofii şi constată că pacientul este perfect sănătos, dar pantofii... Două întîmplări în care e vorba de două produse mult apreciate de cumpărători, dar care, datorită unor neglijenţe locale în fapt izolate, scot la iveală asemenea cazuri de neconcordanţă aritmetică. ■ Este vorba de un fel de enigme cu număr. iar cine trebuie să le dezlege este lesne de înţeles. D. TABACU Pe urmele unei scrisori mai dreptate Du1 „N-am contravenit cu nimic prevederilor legale. Fac o muncă folositoare şi apreciată. Să fiu, deci, lăsată în pace“. In cîteva cuvinte, cam aşa s-ar putea exprima punctul de vedere al Dumitrei Bădiţă, cooperatoare la „Arta populară“. Această, să-i spunem, teză a împărtăşit-o în repetate rînduri colocatarilor din imobilul unde locuieşte, precum şi în discuţia avută cu subsemnatul. Are dreptate Dumitru Bădiţă ? Aparent da. Intr-adevăr, nu a încălcat legalitatea, nu e pasibilă de nici un fel de sancţiuni penale. Dar e suficient asta ? E deajuns să nu faci o infracţiune ca să te poţi numi un om corect ? Iţi este permis să te foloseşti de asemenea argumente pentru a justifica marile neplăceri pe care le provoci unor semeni ai tăi ? Intr-o lungă scrisoare trimisă redacţiei noastre, patru locatari ai imobilului din strada Semicercului nr. 10 Bucureşti nu se plîng de faptul că locatara Dumitru Bădiţă le face odihna imposibilă. Una din camerele de care dispune, situată la etajul clădirii, a fost transformată de ea cu un an în urmă intr-un atelier de ţesut covoare. „Cei ce suntem în cîmpul muncii, se spune în scrisoare, la plecarea de la serviciu ne întrebăm cu disperare în ce direcţie să ne îndreptăm paşii, întrucît am prins groază de căminele noastre. Fiecare fir adăugat la covor este însoţit de lovituri puternice şi sacadate în podea, venite de la etaj, care ne distrug nervii“. Cîteva precizări se cuvin făcute. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţelor unor cooperatoare care, din diferite motive, se pot deplasa mai greu de la locuinţele lor, unele cooperative folosesc metoda de a preda spre execuţie la domiciliu diferite lucrări, în special de artizanat, cartonaje etc. In acest fel acele gospodine care au copii mici, care au în îngrijire oameni bătrîni sau suferinzi, sau care ele însele au o sănătate şubredă, au posibilitatea să facă o treabă utilă societăţii. Din acest punct de vedere, munca la domiciliu îşi are importanţa sa, dînd posibilitate unei categorii de cetăţeni să muncească şi să-şi cîştige existenţa. Ce se întimplă însă cind această muncă, exercitată acasă, este, prin natura ei, zgomotoasă ? Am adresat această întrebare unor tovarăşi din conducerea cooperativei „Arta populară“. Ni s-a răspuns că, în astfel de cazuri, cooperatorul trebuie să se consulte şi să ceară asentimentul colocatarilor, stabilind de comun acord orele cânci îşi poate face treaba fără a deranja. A procedat aşa Dumitru Bădiţă ? Toţi cei patru locatari de la parterul imobilului afirmă că ea nu numai că nu le-a cerut asentimentul, dar că nu respectă nici orele de odihnă, nici zilele de sărbătoare. „Recent, într-una din zilele de odihnă, ni se comunică în scrisoare, s-a apucat de lucrat la covor de la ora 7 dimineaţa ţinînd pînă la 19. Pe la orele 14, scoşi din fire, ne-am dus sus la etaj să atragem atenţia să contenească cu bătăile în plafon. Soţul numitei a ridicat glasul spunînd că din cauza noastră nu a terminat covorul la timp, fiindcă nu a lucrat şi duminicile şi ne-a ameninţat că de aici încolo ne va lăsa numai o singură oră pentru odihnă. Şi această ameninţare a şi pus-o în aplicare". După cum se vede, în acţiune intervine şi un soţ. Cum însă ? Recomandînd soţiei sale să menajeze odihna colocatarilor ? Menajîndu-şi el însuşi nevasta şi nepermiţîndu-i să lucreze, într-o zi (şi încă într-o zi de odihnă) Nicidecum. Ci erijîndu-se în cineva care-şi poate permite să fixeze cu de la sine putere, în mod arbitrar, cit şi cind se pot odihni oamenii în imobilul unde locuiesc de fapt cu drepturi absolut egale cu ale lui. Sesizările locatarilor au avut darul să atragă atenţia unor reprezentanţi obşteşti. Ambele părţi au primit vizita unei comisii formate din deputata circumscripţiei electorale, preşedinta comitetului de stradă şi reprezentantul I.A.L. Discuţia care a avut loc a dus la obţinerea unui compromis : Dumitru Bădiţă va lucra între orele 8—16, ore îndeobşte folosite pentru lucru şi în cele mai multe dintre întreprinderi. Trebuie subliniat că acceptînd acest orar, locatarii de la parter au dat dovadă de bunăvoinţă şi înţelegere. Familiile lor urmau să suporte în continuare, întreaga dimineaţă, zgomotul războiului de ţesut care, prin tavanul acestei locuinţe, se aude foarte puternic. în plus, lucrul la război a provocat unora din camere deteriorări ale plafonului, cauzate de trepidaţii. Totuşi, familiile Popa, Ştefănescu, Pastor şi Aciobăniţei au trecut peste aceste inconveniente, înţelegînd ca, în acest fel, să asigure colocatarei lor posibilitatea de a-şi face munca. în fapt însă, înţelegerea a fost „denunţată“ curînd de Dumitra. Doar de aceea lucrează ca acasă ca să ţese cind poate, „printre picături“. Iar aceste picături se ivesc în tot cursul zilei, mai ales după-amiază, când îşi termină treburile gospodăreşti... Deci lucrurile continuă ca şi mai înainte. Iată la ce consecinţe a dus atitudinea d-tale, Dumitru Bădiţă. Ţi-am văzut covoarele. Sunt frumoase, lucrate cu gust. Eşti o meseriaşă pricepută şi de aceea mult solicitată. Dar de ce te gîndeşti numai la dumneata şi la munca dumitale ? Cine ţi-a îngăduit să ignorezi cu atîta nepăsare interesele altora ? Ce-ai spune dacă alţii ţi-ar ştirbi liniştea, posibilitatea de odihnă ? La toate acestea ar trebui să reflectezi serios. Dacă te-ai gîndi mai mult, dacă te-ar preocupa mai mult problemele ce le creezi colocatarilor, ai găsi cu siguranţă o soluţie. Aşa cum procedezi nu faci bine şi nu ai dreptate când te ascunzi în spatele unor pseudo-argumente juridice. Dacă nu vei da în continuare dovadă de înţelegere, s-ar putea totuşi să constaţi că nu numai morala, dar chiar legea nu admite în societatea noastră egoismul, încălcarea intereselor altora. PAUL MARIAN Romínia kleid Ion lanoşi: „BUM MONUMENTAL ŞI SECOLUL I“ Generalizarea fenomenului literar, descoperirea trăsăturilor caracteristice, crearea unor sinteze cu valoare estetică, toate acestea constituie îndatoriri importante ale criticii literare, într-o măsură destul de mare neglijate. Ion lanoşi îndeplineşte o sarcină de bază a criticii noastre şi o face cu seriozitate şi pricepere, cu o bună şi bogată informaţie care nu cade în vanitatea erudiţiei inutile, cu o gîndire ce ştie să fie fermă şi nuanţată. O altă calitate a cărţii o constituie logica strînsă a unei argumentaţii ce nu lîncezeşte, nici nu face ocoluri fastidioase. Ar fi foarte bine dacă această carte bogată în idei şi sugestii ar constitui baza solidă a unei discuţii largi, aplicată cu seriozitate pe fenomenul literaturii noastre actuale, literatură ce prin abundenţa şi mai ales prin noutatea ei, reclamă tot mai stăruitor generalizări solide şi originale. Prin conţinutul ei, ca şi prin expunerea bine condusă, cartea aceasta va fi citită cu interes nu numai de publicul specializat, atras de problemele esteticii, dar şi un public mult mai larg, căruia literatura îi este dragă. Primul capitol — „Monumentalul în roman’’ — constituie baza estetică a lucrării, analizînd pe un spaţiu larg noţiunile fundamentale ce vor deveni apoi uneltele de lucru ale criticului. Celelalte capitole analizează multilateral prototipuri semnificative ale romanului monumental: „Prototipul etern („Război şi pace’’), „Panorama dinamică a deceniilor’’ (Maxim Gorki — „Viaţa lui Klim Samghin”), „Epopeea revoluţiei socialiste“ (Mihail Şolohov — „Donul liniştit”), „Umanism militant” (Heinrich Mann — „Dilogia despre Henri Quatre”), „Se prăbuşeşte o clasă’’ (John Galsworthy — Ciclul Forsyte), „Clocotul maselor’’ (Liviu Rebreanu — „Răscoala’’), „Cartea poporului român” („Monumentalul sadovenian”). Desigur, nu e de făcut nici o obiecţie la această alegere a unor opere ce merită pe deplin efortul analitic al criticului, deşi ne-ar plăcea — la o altă ediţie — să găsim adăugate alte capitole dedicate unor tendinţe mai puţin cercetate ale romanului cum ar fi sublimul tragic la Dostoievski sau tragicul analitic la Proust, precum şi un capitol special în legătură cu monumentalul în romanul romînesc, contemporan. Cum spuneam, primul capitol fundamentează estetic lucrarea, celelalte capitole fiind, intr-un sens, o argumentare, o ilustrare a conceptelor elaborate la început. Ion lanoși este aici preocupat de categoriile estetice (frumosul, tragicul, comicul şi îndeosebi sublimul). Sublimul e analizat ca o însuşire estetică a obiectelor lumii materiale, condiţionat de existenţa socială. După ce arată că tragicul interferează cu sublimul, dar nu i se suprapune, criticul îl defineşte pe acesta din urmă drept „corolar estetic al afirmării omului în univers, al înaintării sale istorice, al îngenunchierii naturii de către el, al autoafirmării sale ca specie, al dîrzeniei manifestate în marile înfruntări sociale”. Pentru autor, principala sferă de manifestare a sublimului este istoria, deci creatorul acesteia, poporul. Analizînd diferite forme ale sublimului (eroicul, monumentalul), criticul se preocupă îndeosebi de monumental, în care se întîlnesc măreţia şi mărimea, conţinutul vast şi forma grandioasă. „Monumentalul, scrie I. lanoşi, este una din moda o) / I 0) ... .uia lităţile sublimului, dintre cele mai proprii, deoarece aci dimensiunile lăuntrice îşi găsesc o exteriorizare corespunzătoare, esenţa vastă se manifestă în fenomenul vast’’. Deşi întreaga carte este o pledoarie documentată în favoarea monumentalului, totuşi criticul precizează că „sublimul poate fi sau nu monumental”. Pornind de la premisa după care vremea noastră e prielnică sintezei artelor, gîndrii sintetice, iar arta monumentală e prin excelenţă o artă socială, cetăţenească, democratică, potrivnică intimismului egocentric, autorul face o incursiune în domeniile artelor plastice, arhitecturii, muzicii şi liricii. Atenţia principală se îndreaptă, totuşi, asupra literaturii şi îndeosebi a romanului. Autorul arată că aşa cum tragicul are o anume atracţie (neexclusivă) spre teatru, tot aşa sublimul monumental are o vădită preferinţă pentru speciile epice, cu precădere pentru roman. Atracţia sublimului monumental pentru roman se explică prin capacitatea acestuia de a crea vaste sinteze sociale, cu includerea analizei relaţiilor şi caracterelor : „Originalitatea şi forţa romanului realist se datoresc, în mare măsură, acestei îmbinări dintre individual şi general, profunzime şi lărgime, psihologic şi social, analitic şi sintetic”. Autorul subliniază cu deosebită energie caracterul epic al romanului, „chiar cind componenţa sa lirică său dramatică este accentuată". După ce face o succintă trecere în revistă a evoluţiei romanului, I. Ianoşi introduce două distincţii importante. Cea dintîi se referă la faptul că fenomenul monumental are aparenţe şi esenţe. „Dintre esenţele monumentalităţii, un rol deosebit de important revine zugrăvirii maselor populare”. Caracterul epopeic al romanului monumental revine acelor romane, doar, ce cuprind masele populare, în timp ce acelea ce se limitează la descrierea claselor oprimante sunt socotite romane-frescă sau cronici, findcă nu realizează o sinteză socială completă. Realizarea acestei esenţe, scrie autorul, „cere nu numai talent, ci şi anumite idealuri, anumite raporturi estetice dintre scriitor şi realitate, anumite mijloace artistice”. In schimb, proporţiile vaste ale romanului-epopee sunt considerate aparenţă : „Volumul romanului este o aparenţă cu caracter nemijlocit, bătător la ochi, de suprafaţă", adăugind, în altă parte, că „Lungimea nu este un indiciu al monumentalităţii...”. Ceva mai mult, autorul pare să susţină chiar că e posibil un roman epopee de mici proporţii. Pentru aceasta, el intro- duce noţiunea de „monumentalitate lăuntrică”. Din păcate, această noţiune e definită vag, astfel îneît rămînem neclarificaţi dacă volumul mare al romanului epopee este o simplă aparenţă sau rezultă din cerinţele acestui tip de roman. Problema monumentalului lăuntric constituie singurul punct vulnerabil al unei demonstraţii altfel impecalatie. Nu putem intra acum în analiza analizelor de romane ce constituie miezul celorlalte şapte capitole. Semnalăm doar bogata informaţie, analiza multilaterală şi atentă, claritatea demonstraţiei şi dorinţa de a nu se lăsa antrenat de nici un exclusivism. Interesantă şi fertilă este tendinţa marcată de a îngloba opera respectivă în întreaga literatură naţională, astfel încît ea apare drept încoronarea unui efort multiplu şi îndelungat, o adevărată summa a unei întregi literaturi. Mai puţin realizat mi s-a părut doar capitolul despre „Klim Samghin”, în care autorul acordă criteriul de excelenţă masivei pătrunderi a istoriei ca atare prin documente, texte, teorii ale scriitorului, în literatură. Or, istoricul şi in genere conceptualul trebuie să se manifeste specific în roman, adică prin intermediul eroilor, al acţiunii şi interacţiunii. Există în acest capitol şi un implicit îndemn la descriptivismul social şi la ilustrativism, maladii care, în restul cărţii, sunt sever amendate. Interesantă şi fertilă mi se pare discuţia despre caractere în lumina preocupării lui Tolstoi de a găsi legităţile istorice, necesităţie obiective care stau la baza conflictelor omeneşti. Sufragiile mele merg însă, ca şi ale acad. Al. Dima, spre studiile dedicate lui Rebreanu şi Sadoveanu. Reţine nu numai bogăţia informaţiei, ci mai ales modul nuanţat în care e folosită, fără preluări în bloc dar şi fără respingeri simpliste în bloc, autorul reţinînd orice remarcă judicioasă, chiar de amănunt. Spiritul sintetic se manifestă din plin, reuşind să prindă figura autentică şi caracteristicile specifice ale celor doi mari scriitori. Introduse in contextul întregii opere, cele două mari cărţi romîneşti („Răscoala” şi , ,Fraţii Jderi”) , sunt analizate temeinic şi nuanţat. Este evident că această carte a lui Ion lanoşi, plină de idei și sugestii interesante, merită a fi discutată pe larg. PAUL GEORGESCU h®«300oooooocsoooooooooooooóoaooo< 8 8 ooooooooooaoooooooi Şi în comuna Manşei, regiunea Cluj — ca şi în alte sate din patria noastră — duminicile sînt petrecute în cîntec şi voie bună. Iată — în clişeul nostru — un grup de tineri colectivişti, îmbrăcaţi în frumosul port ardelenesc, petrecind clipe plăcute de odihnă şi recreiere în mijlocul naturii Foto! AGERPRES Duminică 26 mai 8,50 Gimnastica de înviorare la domiciliu 9,00 Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar: „Cele 12 luni”, film de desen animat. Telejurnalul pionierilor. „Totul e să ai idei” — scenetă de Virgil Stoenescu şi Ion Mustaţa. Posta copiilor: 10.30 Reţeta gospodinei : 11,00 Emisiunea pentru sate In jurul orei 16,45 transmisie de la stadionul „23 August" a reprizei a 2-a a meciului de fotbal dintre echipele Rapid-Progresul şi întîlnirea dintre echipele Dinamo Bucureşti—Steaua. 19,00 Transmisiune de la Moscova : Deschiderea campionatelor europene de box ; 20,30 Jurnalul televiziunii : în jurul orei 20,45 „In bloc, la familia Boboc“, emisiune satirică de I. Avian şi Gh. Chiriac ; 20,55 Nicolae Grigorescu ; 21,30 Ciclul — Dansul în creaţia compozitorilor lumii (VI) — Baletul spaniol, în încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Luni 27 mai 19,00 Jurnalul televiziunii 19,15 Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar . Povestea iluminatului — transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti ; 19,45 „Intra două iubiri” ( 21,15 Pagini din opere interpretate de Iolanda Mărculescu, Teodora Lucaciu, artiste emerite, Cornel Stavru, Ion Piso şi Ion Prisăcaru . 21,55 Telesport. In Încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Marţi 28 mai 18:30 Universitatea tehnică la televiziune : „Procedee moderne de audură” (II) de profesor Inginer Vasie Hosu 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Concert pentru tineretul şcolar — transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii ; 20,15 Şah ; 20,25 Emisiune de ştiinţă : „Aerofonii şi viaţa” de Ion Minzaru ; 20,45 Teatrul, artă realistă (VI) — Teatrul elisabetan. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Miercuri 29 mai 17:00 Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : Telejurnalul săptămînii, ing. Teodor Radu, director tehnic în Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va prezenta aspecte ale dezvoltării construcţiilor navale in ţara noastră, in cadrul rubricii „Inovaţii şi inovatori” se va înfăţişa cîteva aspecte ale activităţii inovatorilor de la Uzinele „Progresul’-Brăila. Tribuna experienţei înaintate : tipizarea, sursă importantă de economii de materiale şi timp, de ridicare a nivelului calitativ al produselor. Vorbeşte Nicolae Jurcă, şeful serviciului tehnolog-şef al Uzinelor „Electronica”. Ce metode aţi aplicat în vederea creşterii productivităţii muncii ? La această întrebare vor răspunde cîţiva tovarăşi de la Uzinele „Griviţa Roşie” din Capitală. Noi realizări în arta decorativă şi aplicată. Artişti amatori în studio . 19.00 Emisiunea pentru sate. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Joi 30 mai 18.30 Universitatea tehnică la televiziune „Elemente de tehnici nouă In Industria de aluminiu” de Ing. Gheorghe C, intre 26 mai — 1 iunie 1963 Bugjoi din Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei. Se vor prezenta metode moderne de fabricare a aluminei şi de extracţie a aluminiului ; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Pentru copii : Policlinica „Ariciul” — emisiune distractivă de C. Teodori; 19,35 Transmisiune de la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa” (II) ; 19,55 Am fost în Africa ; 20,45 Amintiri din Suedia ; 21,10 Tineri solişti de muzică uşoară. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Vineri 31 mai 18,00 Transmisiune de la Moscova, Campionatele europene de box. Sîmbătă 1 iunie 18,15 Pentru copii : „Cu căpitanul Val- Virtej in parcul copiilor” — emisiune distractivă. Transmisiune din parcul de cultură şi odihnă Herăstrău ; 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,15 Drumeţind prin Bucureşti ; 19,40 Muzică populară romînească interpretată de o formaţie instrumentală condusă de Radu Voinescu. Solişti vocali : Adriana Codreanu, Cristina Speriosu şi Ion Cristoreanu ; 20,20 In faţa hărţii : 20,30 Actualitatea cinematografică : 21,15 Seară de operetă, îşi dau concursul : Virginica Romanovski, artistă emerită, Lili Duşascu, Cela Tănăsescu, Vali Niculescu-Bugarin, Corina Bărbulescu, Cleopatra Melidoneanu, Bimbo Mărculescu şi George Hazgan. în Încheiere : Buletin de Ştiri, «pori, buietia meteorologică , * v.a.,3eocaocooooooooaooooooooaoocaooeaoaoocease.» TEATRE Adam şi Eva 19.30, Sala Palatului R.P.R. (spectacol prezentat de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale") ; întî'lnir© cu dragostea : 10, Lysistrata: 19.30, Operetă; Maşina de scris : 10, Vicleniile lui Scapin : 15,30, Fiicele : 19.30, Naţional „I. L. Caragiale“ sala Studio ; Orfeu în infern : 10, Ciclul : 15,30, Febre : 19,30, Naţional „I. L. Caragiale“ sala Comedia ; Cezar lji Cleopatra : 10, Menajeria de sticlă : 19,30 „Lucia Sturdza Bulandra" bd. Schitu Măgureanu nr. 1 ; Tsche, Ianke şi Cadîr : 19,30, „Lucia Sturdza Bulandra“ sala Studio ; Fraţii Karamazov : 10, Ciocîrlia: 19,30, „C. I. Nottara“ sala Magheru ; Băieţii veseli : 10,30, Unchiul Vania : 20, „C. I. Nottara“ sala Studio, bd. Magheru 20 ; Băiat bun dar... cu lipsuri : 15, Romagnola : 19,30, Muncitoresc C.F.R. ; Mercadet : 20, Evreiesc de stat ; Emii şi detectivii : 16, Salut voios: 10, Teatrul pentru tineret şi copii, sala din Str. Dobrogeanu Gherea ; De Prelore Vincenzo : 11, Acuzarea apără : 20, Teatrul pentru tineret şi copii sala C. Miile ; Ca la revistă : 20, Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ sala Savoy ; A fugit un tren : 11, Teatrul Ţăndărică sala din str. Academiei ; Pe aripile prieteniei: ora 16 şi ora 20. Circul de stat ; Mielul turbat : 20, Teatrul regional Bucureşti Şos. Ştefan cel Mare 34; Seară de concert: 20 Ansamblul de cântece şi dansuri al C.C.S. la teatrul de vară din parcul „Herăstrău“ ; Evoluţia tragediei • 10,30, Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită . 20. Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale" str. 30 Decembrie nr. 9. Cartagina în flăcări : rulează la Patria ; Cerul n-are gratii: rulează la Republica; NoaptTIMEfitatea Pe autostradă: WiraCMA Magheru, E. Pavel, 8 Giuleşti, Griviţa, * 23 August : Rocoo şi fraţii săi rulea gă la V. Alecsandri, Victoria, înfrăţi- a rea între popoare. V. Roaita, Alex. 2 Sahia, Mioriţa. Arta : Floarea de fier , 8 Bucureşti, Gh. Doja, Ştefan cel Mare, 1 G. Coşbuc ; Ţarcul : I. C. Frimu, * 1 Mai ; Cabotinul , Tineretului, Flacă- rta, Volga ; Salut viaţă : Central, 30 De- 8 cembrie; Tintin şi misterul linei de 8 aur: Popular ; Război şi pace (am- bele serii) : Lumina ; Program pen- 1 im copii, dimineaţa : Idiotul — după- amiază , 13 Septembrie ; Program de filme documentare: Timpuri Noi; 8 Bunica Sabella : Maxim Gorki ; Legea e lege : Cultural : Camelia : Alex. Popov ; Căpitanii lagunei albastre : 8 Martie, Olga Bancic ; Lanterna cu amintiri : C. David . A fost prietenul meu : Unirea, M. Eminescu; Turneul veseliei : T. Vladimirescu ; Pescăruşul negru : Munca: Aurel Vlaig cu; Violenţa în piaţă : Moşilor; Magnelucul : rulează la I. Pintilie ; Umbre albe : Floreasca ; Fraţii ; Libertăţii ; Divorţ italian : Luceafărul ; Festivalul Chaplin : G. Bacovia ; Mexicul ciută : Drumul Serii ; Fata cu ulcio- gril : B. Delavrancea ; Pămîntul îngeri- 8 lor : rulează la 16 Februarie. 888 W duminică '2~S rrídt T9 SS ■*» fir. '57 sí! \