Romînia Liberă, septembrie 1963 (Anul 21, nr. 5871-5895)

1963-09-01 / nr. 5871

Pag. 2-aRomânia liberă jwi. £y v/v ' ■ îmbrăcaţi în frumoase costume naţio­nale, oşenii îşi petrec clipele de răgaz ascultînd viersul melodios al fluie­rului. In Clişeu ! Un grup de ţărani din comuna Bixad. Foto : AGERPRES Atenţie motociclişti! (Urmare din pag. 1) merdui bunul cel mai de preţ — ,viaţa. De acest lucru n-a ţinut seama nici Traian Militaru, cu domiciliul în Slobozia, str. Matei Basarab nr. 220, care în ziua de 27 mai a.c. condu­­cînd motocicleta după ce consumase băuturi alcoolice, a accidentat grav pe cetăţeanca Eleonora Popescu. Tre­buie menţionat că Traian Militaru e şofer profesionist. Iată urmările consumului de alcool, iată de ce legea prevede sancţiuni pentru cei care conduc vehicule după ce au consumat băuturi alcoolice. .Viaţa oamenilor este prea preţioasă pentru a lăsa să fie pusă în primej­die de nepăsarea sau iresponsabili­tatea unora. Oamenii nu au dreptul să manifeste nepăsare faţă de viaţa lor şi a celor în mijlocul cărora tră­iesc. Nu au dreptul să manifeste uşu­rinţă faţă de un rău care generează atîtea consecinţe grave. Conducerea unui vehicul după consumarea de alcool nu este numai o abatere în sine­­ ea generează o serie de alte abateri şi consecinţe nedorite, care pun în primejdie viaţa conducătoru­lui de vehicule şi a celorlalţi oameni aflaţi pe şosea. Şoferul sau motociclistul care a consumat alcool manifestă o bruscă „bună dispoziţie“, „curaj", care îl în­deamnă să neglijeze semnalizarea de­păşirii altor autovehicule sau a vira­jului, să neglijeze reducerea vitezei la curbe periculoase şi în locuri a­glomerate, dar mai ales îşi pierde în bună măsură simţul de apreciere a distanţei şi Vitezei, iar reflexele formate în manevra comenzilor ma­şinii sunt mult atenuate. In această stare, conducătorul vehiculului e la un pas de accident. Majoritatea şoferilor şi motocicliş­­tilor şi-au însuşit şi respectă cu stric­teţe regulile de circulaţie. Ei sunt cei pe care îi întîlnim pe şosele cu ma­şinile îngrijite, în bună stare, con­­ducînd cu atenţie şi grijă. Sînt însă unii şoferi şi motociclişti pentru care însuşirea şi aplicarea în­tocmai a prescripţiunilor legale nu constituie o preocupare de fiecare zi. Aceştia sunt cei pe care îi găsim conducînd sub influenţa alcoolului, circulînd cu viteză n­elegală sau co­­miţînd alte abateri de la regulile de circulaţie. Creşterea continuă a numărului de vehicule din parcul naţional auto, creează o afluenţă din ce în ce mai mare de vehicule pe drumurile publi­ce. Aceasta măreşte şi pericolul ac­cidentelor de circulaţie. Este greşit însă să ne închipuim că numărul mare de vehicule de tot felul este cauza accidentelor de circulaţie. Ma­şinile sunt conduse de oameni. Oa­menilor deci să ne adresăm atunci cînd trebuie să găsim factorul activ în stare să contribuie la scăderea nu­mărului de accidente pe drumurile publice. Aceasta nu se poate realiza decît printr-o respectare strictă şi conştientă a regulilor de circulaţie. Locol. NICU ANTON TĂRĂGĂNĂRI Părinţii lui Sandu, Maria şi Istrate Tudori, s-au trezit, pe cind Sandu a­­vea 4 ani, că nu se înţeleg. Au dus-o vreo lună in certuri nesfirşite şi apoi s-au despărţit. Oameni lipsiţi de su­flet, roşi de egoism, văzîndu-se „li­beri“ s-au descotorosit de copil, care chipurile îi împiedica să-şi refacă fie­care viaţa. Aşa că l-au abandonat fără pic de remuşcare. Aflînd d­e a­­ceastă faptă condamnabilă, părinţii lui Istrate (adică bunicii lui Sandu) deşi oameni în vîrstă, au luat copilul în grija lor. Abia aici, la bunici, el a găsit adevăratul cămin părintesc. Bu­nica, femeie inimoasă, plină de tact şi de experienţă — a crescut în viaţa ei 7 copii — a îndrumat paşii lui Sandu pe făgaşul cel bun. Tribunalul popular Brăila, prin sen­tinţa civilă nr. 5064 din 29 decembrie 1961, încredinţează copilul spre creş­tere bunicului, Iani Tudori, legalizîn­­du-se prin aceasta o stare de fapt. In decembrie 1961, Iani Tudori s-a adre­sat Întreprinderii „Navrom“ Brăila, unde lucra ca docher cu cererea de a i se achita indemnizaţia ce se cu­vine copilului. Tot atunci a prezentat dovezi de la G.A.S. Dunărea şi de la Fabrica „Zagna-Vădeni“, unde lucrau părinţii lui Sandu din care reieşea că nici unul din ei nu primeşte alocaţie pentru copil. S-au găsit şi la „Navrom“-Brăila oa­meni fără omenie de vreme ce l-au purtat p­e drumuri pe Iani Tudori timp de 17 luni — de la 1 ianuarie 1962 pină la 31 mai 1963 — fără să i se achite alocaţia. S-au întrunit fel de fel de comisii, cărora Iani Tudori le-a prezentat şi alte documente, dar totul a rămas fără rezultat. Pentru conducerea Navrom-Brăila, pentru co­mitetul sindical de acolo era suficient să aplice prevederile legale pentru a se convinge pe deplin că trebuie să achite alocaţia de copil celui care îl creşte pe Sandu, încredinţat in a­­cest scop de instanţa judecătorească. Dar n-au procedat aşa. S-au afundat în hîrtii şi au căutat să răstălmăceas­că prevederile legale. Intre timp San­du a ajuns în clasa a 4-a, iar la 1 iu­nie 1963, Iani Tudori a ieşit la pen­sie. Dar nici ca pensionar n-a primit pină acum alocaţia pentru copil, deşi este cu totul îndreptăţit. Poate că lucrurile nu s-ar fi petre­cut astfel dacă şi autoritatea tutelară — Sfatul popular orăşenesc Brăila — care cunoştea că Sandu fusese încre­dinţat spre creştere lui Iani Tudori, nu ar fi considerat cu aceasta sarcina sa Încheiată. Dar nu s-a interesat dacă acesta primeşte alocaţia ce i se cuvine, dacă are parte de o îngrijire corespunzătoare. O asemenea comportare este de-a dreptul condamnabilă. Autoritatea tutelară şi conducerea D.R.N.C. Ga­lati au datoria să intreprindă o cercetare urgentă şi să-i oblige pe cei ce au tărăgănat rezolvarea pro­blemei să achită, cu începerea de la 1 ianuarie 1962, alocaţia de copil ce se cuvine lui Sandu Tudori. Este un drept al lui, acordat de stat şi ni­meni nu-l poate priva de el. L. BASSERO corespondentul „Rominiei libere“ Semne de lumină La jumătatea drumului dintre ■ Buzău şi Lopătari, se află comuna Beceni. Scăldată de apele Slănicu­­lui şi înconjurată de dealuri înal­te, acoperite cu păduri şi cu li­vezi, aspectul ei e de un pitoresc deosebit. Dar ceea ce incintă o­­chiul In Becenii d­e azi sunt nume­roasele edificii culturale şi socia­le, construite în anii noştri. De cum intri în comună, te în­­tîmpină stadionul, iar la cîţiva paşi de acesta, se află spitalul de copii. Alături, se înalţă impună­torul magazin universal, plin de mărfuri de tot felul. In trecut, ţă­ranii de aici erau nevoiţi să cum­pere de la negustorii Rădulescu şi Căpălină, care, cum spunea deu­năzi un bâtrînel, ,,le luau şi cămaşa de pe tei“... Încă alte patru maga­zine alimentare şi de textile se-n­­şiruiesc armonios de-a lungul co­munei Beceni. Dar cel mai repre­zentativ „semn de lumină“ faşa-l numesc oamenii de aici) rămîne şcoala medie. Şcoala are clase spaţioase, primitoare, laboratoare pentru experienţe, cadre didactice , bine pregătite şi cu dragoste pen­tru elevi. Alte trei şcoli elemen­tare, răspîndite în satele Floreşti, Dogari, Mărgăriţi, stau şi ele la dispoziţia copiilor. Azi, la fiecare trei case din co­mună găseşti un aparat de radio iar stafia de radionicaps transmite „ştiri locale“. Pentru cel ce n-a cunoscut co­muna Beceni în trecut, o vizită în zilele noastre îi prilejuieşte cu­noaşterea unui frumos şi pitoresc orăşel de­­munte. V. PORUMBOIU tehnician agronom ŞCOLI TG. JIU (coresp. R. I.). In urmă cu 2—3 ani, în cartierul 1 Mai din oraşul Tg. Jiu s-a construit o şcoală elementară de 8 ani. în prezent se fac ultimele pregătiri în vederea deschiderii anului şcolar la al doilea local de şcoală a cărui construcţie a fost recent terminată în vecinătatea fabricii de ţigări din acest cartier. La a 3-a şcoală a cartierului au în­ceput recent lucrările de zidărie. De data aceasta nu mai este vorba de o şcoală elementară ci de un întreg complex şcolar care va pregăti cadre de muncitori şi tehnicieni pentru in- N­O I­ dustria forestieră. Complexul a fost amplasat în imediata vecinătate a C.I.L. Tg. Jiu, în fabricile căruia vii­torii specialişti vor face practică. ★ IAŞI (coresp. R. I.). Muncitorii întreprinderii nr. 1 de construcţii Iaşi au terminat cu 37 de zile îna­inte de termen lucrările de construc­ţie a unui nou local de şcoală cu 24 de săli de clasă, laborator, cancela­rie etc. In total în oraşul Iaşi vor fi date în folosinţă pînă la începutul nou­lui an şcolar 32 noi săli de clasă. ncral Milmi Benim: DE COARDELE TIMPULUI“ 99 Sentimentul timpului este la Mihai Beniuc atît de pregnant, de viu şi de permanent încît uneori se con­cretizează, timpul devine material : „Şi s-aude, s-aude, / Ca apele mari care vin / Tulburi şi grele din munte / Repede, repede, / Timpul“. Şuvoiul timpului e de un mare dinamism, de o teribilă forţă ce poate fi distruc­tivă, dacă raţiunea omului lucid nu-1 canalizează, transf­ormîndu-1 în forţă sociala utilă. In poezia beniuciană, timpul este proteic, are numeroase funcţiuni şi forme substanţial diferite şi faţă de fiecare poetul adoptă pozi­ţia adecvată. Uneori, timpul e vic­lean, fură pe nesimţite zilele şi anii, de aceea e poftit să-şi ia anii îndărăt („Cheile“), alteori însă poetul permite această realitate, nu se mai întoarce în susul vremii, merge înainte — ca­­ în două emoţionante poezii „Ce m-ar­­ striga“, „Dorinţe“. Poetul se defineşte­­ excelent — pe această latură — „Beat de viaţă, treaz de moarte“. Intr-adevăr, acest temperament de o deosebită vitalitate, care iubeşte exuberanţele vieţii, natura şi mai a­­les natura umană, construcţia, cre­aţia şi trăinicia ce înfruntă timpul, acest pasionat al viitorului, nu poate şi nu vrea să-şi ascundă problema inexorabilei treceri a timpului, o în­fruntă cu luciditate „treaz“. Lucidi­tate, dar fără acel calm, acea împă­care de sine pe care o presupune termenul. El înfruntă această gravă problemă în felul său specific, vije­lios, eroic. „De-ar fi să adorm pe patul unei văi / Din inimă-mi izvor pornire-ar roşu / Din creeru-mi, spre creste, vîlvătăi, / iar codrii-ar trîm­­biţa mecum cocoşul /. Căci linişte­a-mi acoperă furtuni / ori magmă gata să se verse lavă". Inima bătrî­­nului Vezuv nu poate fi domolită, ea nu cunoaşte împăcarea melanco­lică nici în proiecţia ei postumă. Versul lui eroic sună mai tare decît vijelioasa cascadă supremă, acoperă vuietul ei tragic printr-un cîntec de încredere în viaţă. „In aşteptarea schimbului“ reia una din clasicile teme beniuciene atît de relevantă pentru concepţia estetică a celui ce scrisese pe vremuri, „Eu sînt copacul strajă“. Poetul — acea­sta reiese din întreaga operă beniu­ciană — este un ostaş, un luptător nu numai prin creaţia sa artistică dar şi prin toată atitudinea sa civică. Cel ce ieri vestea furtuna, revoluţia, este astăzi un apărător al ei, al rea­lizărilor şi cuceririlor ei, este poetul strajă, cel ce stă de veghe pină îi vine schimbul, adică toată viaţa. Chiar cînd e senin şi linişte, el stă de veghe: „Şi cint să nu m-apuce uritul / Nainte de-a se face-ntu­­neric /. Şi cint să nu m-apuce uritul I Nainte de-a se face lumină, / Cînd vin să mă schimbe“. Iar cîntecul a­­cesta pe care poetul îl murmură ca o sentinelă în post, pe vreme de li­nişte, e un cîntec de dragoste şi de libertate. Inima „Cintă un cîntec / Închinat libertăţii, / Ameţită de căl­dura sîngelui,­­ întocmai ca o pri­vighetoare...“. Intensa vitalitate se manifestă asemenea ca poezia ero­tică (de exemplu „Cîntec de dra­goste"), în care pasiunea strigă cu vocea furtunii imaginile ce rostogo­lesc într-o euritmie populară : „Vino, tu, cîntec de dragoste, / Din miezul stihiilor, / Pe aripa vîntoaselor, / Cu hohotul furtunii, / Din genunile nopţii, / Călare pe bulboane, / Cu clocotul apelor din adine, / Să te a­­ducă păcurarii văzduhului /. Turme de stele / Lătrate de tunete / (...) / Vino, ca taurul amurgului, spintecat de dintele lunii, / Ţîşnind ca o secere din gingiile serii, / Vino, / Cutremu­rare a zorilor...“ Dar ceea ce e mai semnificativ încă este faptul că asemenea vitali­tate se manifestă nu numai­ în ac­ţiuni esenţialmente vitale ci şi în acelea ce se aflau pînă nu de mult, în zonele depresive ale poeziei. Ei bine, Mihai Beniuc atacă aceste zone, le ocupă, le extrage de sub in­fluenţa molatică a stărilor negative, le anexează poeziei militante. „Aş­teptare“ s-ar putea numi de fapt „lupta“, fiindcă relaţiile cu timpul viclean, ce vrea să-i retragă omului viaţa, să-l înşele, sunt relaţii de lup­tă ce necesită din partea eroului vo­inţă şi dibăcie. Dar cea mai impre­sionantă este „Paşii pe apă“, poem al timpului supus de om, înfrînt de acea voinţă a raţiunii ce a înfrînt şi legea gravităţii. Poemul e de o for­mă clasică, strîngînd bine, îndiguind talazurile zbaterii interioare. Începu­tul e vast şi sumbru, cu gravitate : ce se mai adună din miază­noapte norii! / Şi nu-s mai rîndune­­le, şi au zburat cocorii, / iar inima de-atîtea-ntrebări e-nconjurată...“ Po­emul continuă cu o melodie emines­ciană, amplă şi sobră : „Doi tineri pe o stradă uitată se sărută, / de rîde la picioare, grămezi, frunza căzută. / Ce despărţiri mi-aduce şi mie toam­na-n minte! / Acum o despărţire doar îmi mai stă-nainte...­­ Şi uite, seara-mbracă o pelerină sură. / Tu umbli în tăcere cu degetul la gură !“ Tensiunea tragică sporeşte : „Eşti ca pe-un ţărm de care talazele se sparg. / Şi luna, cum se-naiţă, ce ro­­şie-i şi mare ! / Hai, lună, luminea­ză-mi genunea la picioare“. Finalul ar trebui să fie tragic dar aici inter­vine concepţia optimistă a poetului, unită fericit cu un temperament vi­tal, viguros, şi într-o supremă în­cordare, omul trece peste genune şi umblă peste ape, mod simbolic de a spune că pentru om totul este po­sibil. Mihai Beniuc nu e un epic, nici un­ retoric, ci un liric ; el nu poves­teşte, nici nu descrie. El nu este un liric al cotidianului ci un romantic al marilor mite şi al viziunilor gro­zave. „Paşii pe apă“ e o poezie de viziunne. Inţelegîndu-se prin aceasta o imagine unitară spre care converg toate metaforele şi imaginile, o ima­­gine-simbol care comunică o idee fundamentală. Pe o temă asemănă­toare e scrisă şi o altă poezie de o frumuseţe deosebită, „Veşnicele re­naşteri ?“. Şi aici asistăm la o muta­ţie a melancoliei­­— inspirată de tre­cerea timpului — în optimism, în speranţă : „Fiorii nu mai sunt cei de demult,/ Şi poate nici nu sunt mai mult fiorii. ./ E poate frunza ce din pom s-a smuls, / Plecînd pe vini, a­­trasă către nori / De stolurile-acelea de cocori“. Tonul elegiac nu rezistă, însă pînă la sfîrşit fiindcă intervine o viziune dialectică , poetul vede se­mănăturile sub zăpadă, mod de a spu­ne că noile generaţii vor prelua idea­lurile noastre, comuniste, nepieritoa­re. Aşa­dar, drama vîrstei, a timpului individual, e rezolvată prin perspec­tiva socială, colectivă, dialectică. Polemica dusă crîncen cu dispariţia şireteniei timpului care pare atotstă­­pînitor dar pe care raţiunea umană îl poate potoli şi fertiliza. Poetul care scrisese acum aproape două decenii volumul „Un om aş­teaptă răsăritul“ şi care dusese ma­re luptă cu Noaptea, e în continua­re un solar pentru care extincţia chiar e contopirea cu marea incan­descenţă, cu marele motor al vieţii („Răsăritul"). Şi dacă am vorbit pînă acum de lupta cu timpul, ca forţă ce vrea să distrugă, să anuleze, e nece­sar să amintim şi o altă funcţie a lui — despre care am mai scris şi cu alt prilej — în opera beniuciană. Ne re­ferim la forţa creatoare a timpului, aceea de a merge spre viitor, de a fi un veşnic Răsărit al noului. In a­­cest sens extrem de semnificativă mi se pare o deosebit de frumoasă poezie, „Ciutele nevăzute“ în care mersul înainte apare ca funcţie e­­senţială a poetului, mersul înainte spre un ideal, spre noi realizări. Şi în acest volum ca şi în altele, Be­niuc a introdus — pe lingă poezii remarcabile — şi altele ce sunt sla­be, decolorate copii ale realizărilor sale, fiindcă el se pastişează doar pe sine. Amintim „Spada lui Gelu“ în care legenda nu reuşeşte să se-nsu­­fleţească, „Uite un pumn de ţărînă“ car­­e discursivă ca şi „Februar şi August“, „Una singură" prea puţin personală sau „Nu spargeţi...“ de o peda-’-­gie plată. O idee interesantă („Carnaval“) prea puţin elaborată ar­tistic. Este drept însă, că în acest caz, să mai amintim, printre poeziile frumoase în afara celor citate pînă aici — şi „Cîntec pentru cai“, „Căr­ţile“, „Inima cătătoare"­, „Mătănii roşii“, „De-acum această carcasă", „Vis în coşmar“,, „Umbra", „Făt-Fru­­mos", „în palmă", „Odată", „Subma­rin cosmic“, „Aviator“ ş.a. Poet dinamic al tensiunii, al izbi­rilor şi al marilor viziuni, Mihai Be­niuc cunoaşte şi plenitudinea calmă. PAUL GEORGESCU înscrierile la cursurile Universităţii Populare a oraşului Bucureşti La 1 septembrie încep înscrierile la cursurile Universităţii Populare a oraşului Bucureşti pentru anul de în­­văţămînt 1963—1964, care se vor des­făşura între 1 octombrie 1963—1 iunie 1964. In acest an, în programa Universi­tăţii Populare figurează 17 cursuri tra­­tînd probleme din cele mai diferite do­menii. Se vor preda cursuri despre Ro­­mînia socialistă, de Istorie universală, Istoria diplomaţiei — relaţii interna­ţionale contemporane, Istoria filozofiei, Ştiinţă şi religie, Pedagogie-psihologie, Literatură romînă, Literatură univer­sală. Alte cursuri vor avea ca teme : Tehnica secolului XX, Probleme ale fi­zicii contemporane, Probleme de bază ale chimiei, Geografia economică şi politică a lumii, Astronomie, Medicină. Vor mai funcţiona cursuri de Teatru şi Cinematografie, precum şi un curs de limbi străine: rusă, engleză, fran­ceză, germană şi spaniolă. Lecţiile vor fi predate de academi­cieni, profesori şi conferenţiari univer­sitari, scriitori şi alţi oameni de cul­tură şi artă. (Agerpres). Programul televiziunii între 1-7 septembrie DUMINICĂ, 1 SEPTEMBRIE 8.50: Gimnastica de înviorare la do­miciliu; 9.00: Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar . Telejurnalul pionie­rilor. In vizită la parcul zoologic Bă­­neasa (IV). Echipajul lui Val-Vîrtej în vizită pe litoral. Poşta copiilor; 10.30: Reţeta gospodinei; 11.00: Emisiunea pentru sate. Din cuprins : Telejurnalul satelor. Tribuna experienţei înaintate. Fermele gospodăriei agricole colective din com. Codlea, regiunea Braşov. Pentru viticultori... Muzică populară romînească. In jurul orei 15.45 transmi­sie de la Stadionul „23 August“ a re­prizei a II-a a meciului de fotbal din­tre echipele Progresul—Dinamp Pi­teşti şi întâlnirea de fotbal dintre echi­pele Rapid şi U.T.A. ; 19.00 : Jurnalul televiziunii; 19.15 : In numele vieţii ; 20.00 : Filmul artistic , ,Cabotinul“ . 21,45 : Cîntă interpreţii de muzică u­­şoară : Bärbel Wacholtz şi Amim Kampf . In încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI, 2 SEPTEMBRIE 19 Jurnalul televiziunii. 19,20 pentru micii fotografi : „Zîmbiţi, vă rog”. La 19,40 pagini din opere iubite. La 20,25 filmul documentar „Apa vie". 20,40 „Po­emele culorii“. In jurul orei 21 trans­misie de la Sala Palatului R.P.R., par­tea a Il-a a concertului orchestrei de estradă a Radio-televiziunii din U.R.S.S. dirijor Iuri Silantiev, artist emerit al R.S.F.S.R. în încheiere telesport, bule­tin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI, 3 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Pen­tru copii: Băiatul de pe strada mea de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iurie Darie ; 19.30 : Emisiune de teatru : „Doi tineri din Verona“, de William Sha­kespeare. Interpretează un colectiv al Teatrului Naţional din Craiova. In pauză: Şah — întrecerea talentelor; In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. JOI, 5 SEPTEMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19.15: Pen­tru copii: „Excursie... pe Everest“; 19.35: Filmul „Soţul soţiei sale"; 21.10: Greierele şi furnica; 21.20: Seară de romanţe cu Victor Predescu, artist emerit, Ana Piuaru, Aurelia Jurj şi Marcel Trandafirescu. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. VINERI, 6 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Ora veseliei. Fragmente din filme comice; 20.15: Un înaintaş de frunte al mu­zicii romîneşti, Ciprian Porumbescu, îşi dau concursul: Iolanda Mărcules­­cu, Teodora Lucaciu, artiste emerite, Valentin Loghin, Dumitru Constantin şi balerinii Elena Dacian şi Sergiu Stefanski; 21.05 : Emisiune de ştiinţă : „Cucerirea lumii înconjurătoare"; 21.25: Cîntă interpreta de muzică uşoară, Lili Ivanova şi cvintetul instrumental „Amigo". In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SIMBATA, 7 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Pen­tru copii: Maimuţa cea isteaţă; 20.30: Filmul : „Salut, viaţă !"; 21.20: In faţa hărţii; 21.40: Muzică uşoară. Solişti : Marina Voica, trio Armonia, Luigi Io­­nescu; In încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Pregătiri în vederea deschiderii noii stagiuni la laşi Şi In instituţii­le de artă din Iaşi pregătirile pentru a­­propiata deschidere a noii stagiuni sunt In toi. La TEATRUL NA­ŢIONAL, de pildă, repe­tiţiile la piesa „Răzvan şi Vidra“ de Hajdeu , pe care teatrul o va prezenta In premieră în a doua jumătate a lunii septembrie — se află într-un stadiu a­­vansat. Spectacolul, în care au fost distribuiţi, printre alţii, Ion Lascăr şi George Popovici, ar­­tişti emeriţi, Teofil Vîlcu şi Angela Bir­­san, va fi pus în scenă de Ion Olteanu, artist emerit, scenografia fiind semnată de Mor­ga Ene. Paralel cu „Răzvan şi Vidra“, Na­ţionalul ieşean pregă­teşte o nouă premieră „Steaua polară" de Ser­­giu Fărcăşan, la care au început, de aseme­nea, repetiţiile. În ace­laşi timp, teatrul lu­crează cu tînărul dra­maturg ieşean Andrei Andrieş pentru defini­­tivarea unei noi piese inspirate din actuali­tate. La rîndul ei, OPERA DE STAT pregătește o nouă premieră pentru stagiunea 1963—1964, opera „Fata cu garoafe“ de Gh. Dumitrescu, la care se fac intense re­petitii. In stagiunea vii­toare, vor mai fi pre­zentate in premieră o­­perele „Nevestele ve­sele din Windsor“ de Otto Nikolai şi „Casa cu trei fete" de Schu­bert şi baletul „Othel­lo“ de Mac­avanam. Noutăţi sunt şi la FI­LARMONICA DE STAT „MOLDOVA", care va oferi amatorilor de mu­­zică, în stagiunea vii­toare, citeva surprize : Simfonia-Poem de Du­mitru Unghiei, Simfo­­nia a ll-a de Sigis­mund Toduţă, „Sparta­cus" de Haciaturian, „Temperamentele" de Hindemith, „Petruşca" de Stravinski, un ci­clu complet din simfo­­niile lui Beethoven şi altele. Pentru forma­rea unui public tot mai larg şi în scopul reali­zării unei mai vaste e­­ducaţii muzicale a ma­selor, se vor organiza concerte-lecţii, concer­­te-concursuri, concerte simfonice, populare, concerte cu povesti­tori. In aceste zile, se fac repetiţii asidue in ve­derea concertului inau­gural, care va cuprinde şi o primă audiţie pe faţă: Răpsbdia de A­­chim Stoia. In acelaşi timp, orchestra simhfo­­nică şi corul repetă un program pentru impri­mări la Radi­otelevi­­ziune, compus din lu­crări simfonice, precum şi cantatele: „Pe pla­iuri moldovene“ de Viorel Doboş şi „Co­munistul" de Constan­tin Palade. Nici micii spectatori nu vor fi neglijaţi. Pentru ei TEATRUL DE PĂPUŞI din locali­­tate pregăteşte zilele a­­cestea spectacolul cu piesa : „Băiatul şi ghea­­ta" de V Andrievici şi S. Prokofieva, în regia lui Nicolae Brehnescu. Scenografia este sem­nată de Viorica Groa­pă şi Rodica Scraba. Este interesant de re­marcat maniera in care va fi conceput decorul acestui spectacol. Ui­ decor care de astă­­dată va fi mînuit ca şi păpuşile, spectacolul îmbogăţindu-şi astfel gam­a efectelor plastice. In general, elementele de decor vor fi iară vol­lum, favorizînd o miş­care degajată în scenă şi dînd in ansamblul scenografiei o notă de originalitate. Teatrul de păpuși are, de aseme­nea, in pregătire „Po­vestea.. porcului", dra­matizare, după Ion Creangă. M. BERAM corespondentul „Rominiei libere“ I­N­C­E­P­I­N­D DE LUNI PE ECRANE ESCOND/DA NOR/ ALBI STRĂLUCITA COMEDIE SATIRICĂ „M­A­R­E­L­E DRUM“ 4♦ ♦ ♦ vi♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4f♦ i♦ ♦ ♦ ! + MARIA FELIX şi PEDRO ARMEND ARIZ O producţie a studiourilor mexicane IVAN MISTRIK, VERA VAJSO­­VA, MILKA DOSEKOVA Scenariul : JURAJ SPITZER Regia : LADISLAV HELGE coproducţie sovieto-cehă Un film despre viaţa romanţată a umoristului ceh ,Jaroslav Hasek, autorul romanului „Peripeţiile bravului soldat Svejk, în războiul mondial" In rolurile principale : J. Abrham. R. Hrusinski, Inna Gulaia, J. Marvan. Duminică 1 septembrie 1963, nr. 587? g rulează la 8 rele : 9,15, 8 19, 21,15 ; Scandaloasa le­­gătură dintre D-l­­ Kettle și D-na g Moon — Teatrul 3 de vară din par- 8 cui Herăstrău, ora 2 20; Casa cu două jj intrări — Teatrul 2 jj de vară „23 August", ora 20; Băiat g 8 bun dar... cu lipsuri — Teatrul de 8 8 vară „N Bălcescu“, ora 20; Vreau să « 8 fiu nevasta ta — Teatrul evreiesc de S î stat — grădină (22.24.94), ora 20.15; \ § Orchestra de estradă a Radioteleviziunii %­0 din U.R.S.S. — Sala palatului R.P.R., 7. % ora 20; Expoziţia de muzică uşoară — 8 8 grădina „Boema“, ora 20; Circul bie- 2 8 lorus — Circul de stat (11.01.20), orele g 1 16 și 20. g ? 8 — 2 8 8 Veniţi mîine — g Magheru (13.92.72,) 8 orele : 10, 12, 14,15, 8 16.30, 18,45, 21. Ti- ° neretului (16.24.48), o orele : 10,30, 12.30, g 14.30, 16.30, 18.30, 8 20.30 ! Generalul 8 Republica (11.03.72), o- | 11,15, 13,15, 15, 17, § I. C. Frimu (16.29.17), g I orele: 9, II, 13, 15, 17, 19, 21; 1 Mai 8 o (18.49.04), orele: 9, 11,15, 13,30, 15,45, 8 g 18, 20,30; Gh. Doja (16.29.73), orele : 8 g 10,15, 12,30, 14,45, 17, 19,15, 21,30, 1­8 Ștefan cel Mare (12.06.88), orele: 10, g ? 12, 15, 17, 19, 21. Povestea unei veri — g 0 București (15.61.54), orele : 9, 11, 13, 8 1 15, 17, 19, 21; 8 Martie (15.62.79), 8 2 orele : 16, 18,15, 20,80. Oameni de a- § a faceri — înfrăţirea între popoare 8 g (17.31.64), orele : 10, 16,30, 18,30, 20,30, § 8 Al. Săbia (21.49.46), orele: 10, 12, 15 § 8 17, 19, 20. Libertăţii (23.07.40), orele: 1 , 10, 12, 16, 18,15 Dintele de aur - 23 g S August (25.04 66), orele: 9,30, 11,30, 15,8 g 17. 19, Luceafărul (23 91.00), orele : 8 g 10,30, 15, 17, 19. Doi din alte lumi — g 8 Lumina (16 23 35), orele : 10, 12, 14, 16, S § 18,15, 20,30, Moșilor (12.52.93), orele : g a 15, 17, 19 La Fayette — Patria g g (11 86 25), orele: 10, 12,30. 16,30. 19.8 g 21,30. Luna de miere fără bărbat — 8 g Central (14 12.24), orele: 10,30. 12,30. § 8 L4.30. 16,30. 13,30, 20,30; Grivita § § (17.08.38), orele: 10, 12, 14, 16, 18, 20. g 8 Arta (21.31.86), orele: 16, 18,20 Cel g g mai mare spectacol — Giulesti, orele 8 g 9, 12, 15, 18, 21; Volga (11.91.26), g g orele: 10,30, 14,30, 17,30, 20,30; Tudor S . Vladimirescu (21.29.82), orele: 10,30, 6 8 10, 19; Vasile Roaită (17.05.47), orele: g 8 9,30, 12,30, 15,30, 18,30, 21,30; Popular g g (25.15.17), orele: 11,30, 15, 18, 21 8 g Gangsteri și filantropi, rulează la c­- @ g nema C. David (17.38.81), orele: 16 . 8 18, 20; Flacăra (21.35.40), orele : g 8 16, 18,15, 20,30. Fortăreață pe Rin­­­g­­ Unirea (17.10.21), orele: 16, 18 Moby g g Dick rulează la cinema M Eminescu 8 g (11.48.36), orele : 14.30, 16.45, 19, 21,15; G g Floreasca (12.28 30), orele: 16. 18,15.8 8 20,30 Estrada, estrada — Munca g « (21 50 97), orele : 12, 16, 18.15, 20.30. g a Doctor în filozofie — Drumul Serii 8 g (14.10.37), orele: 16, 18,15, 20,30 Noua 8 g prietenă a tatii rulează la cinema Au- ® 8 rei Vlaicu (13.62.56), orele: 15, 17, 19. 11 8 21. Dragoste și pălăvrăgeli rulează la G. g g Bacovia -­23.94 10), orele: 15,30, 18, 3­u 20,15. O perlă de mamă — 13 Septem- 3 g brie (16.35.38), orele 11,30, 14.30, 16.30, 8 , 18.30, 20.30 . La ora 10, rulează Program 1­8 de filme pentru copii. Adorabile și min­­g­i­cinoase rulează la 30 Decembrie g jjj (23 17 50), orele: 10. 18. 20 Cumpără-ți g g un balon rutează la Olga Bancu 8 g (15 66 66), orele 10,30, 15, 17,15, 19.30.­­ 8 Tu ești minunată — Maxim Gork’ S­A (13 49.04), orele 10. 12,15, 16, 18,15 S 8 20.30. Ai Pupov MB 25 10), orele g g 9,30 — 21 în continuare Cartouche g g rulează la Barbu Delavrancea (16 29 02 , 8 ) orele: LI 16, 18, 20,15 Căpitanul Fra 8 8 casse rulează la cinema Ilie Pintilif 2 J (12 88 15' orele: 15, 17, 19. 21 Regina § 8 stației de benzină — 16 Februarie g 8 (25.19.15), orele : 16, 18, 20 . Cultural g 8 (16.25.39), orele : 16, 18,20. O­ri asta 8 8 dragostea ? — V Alecsandri (îi 81 12, 6 § orele : 16, 18, 20; Elena Pavel g § (15.63.84), orele: 10, 12, 15, 17. g 8 19, 21 ; Gh. Coşbuc (23.71.01), o- 8 8 rele : 10, 12, 15, 17, 19, 21; Elena din « 8 Troia — Victoria (16.28.79), orele 11­­ 9,30, 11,45, 14, 18,15, 18,45, 21,15; Mio 8 8 rița (14.27.14), orele: 10,30, 12,45, 15­­ g 17,30, 20. Program de filme documen- g 8 tare — Timpuri Noi (15.61.10), orele­­ 10—21 tn continuare. CINEMATOGRAFE-GRADINI 8 jj g O fi asta dragostea ? — grădina g g Elena Pavel, ora 20; Arenele libertăţii. | jj ora 20. Generalul — grădina I. C. g 8 Frimu, orele: 19,30, 21,30; Stadionul | O X o Dinamo, ora 20 Povestea unei veri - g g grădina 13 Septembrie, ora 20 Oa- 8 8 meni de afaceri — grădina Al. Sa­­j 8 hia’ 8 ora ora 20; grădina Libertăţii 8 20 Dintele de aur — gră- g g dina 23 August, ora 20; Luceafărul. 8 8 ora 20; Patinoarul 23 August, ora 20,45­­ g Doi din alte lumi — grădina Moșilor 8 8 ora 20 Cel mai mare spectacol — gră- | g dina T. Vladimirescu, ora 20; grădina 8 8 V. Roaită, orele: 19, 22; stadionul 1 g Giulești, ora 20 Apartamentul — gră- 8­0 dina Unirea ora 20 Elena din Troia jj g — grădina Progresul, ora 20,45. Rufo- 8 8 nul regelui — stadionul Republicii, ora jj g 20 Cumpără-ți un balon — grădina 8 8 Olga Bancic, ora 20,30. jj 8 8 ShoiOQ OO OO OO ÖO OO OC oo oo ec OO OO OO OO OO OO^CO OO CO OO OO OO ■) 8 8 8 30 OO OO OO OO OO OO OO OO 053 ÖÖ OO O© OO oo oo oo oc oo oc eâ ©£> ryţ TEATRE CINEMA

Next