Romînia Liberă, septembrie 1963 (Anul 21, nr. 5871-5895)
1963-09-01 / nr. 5871
Pag. 2-aRomânia liberă jwi. £y v/v ' ■ îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, oşenii îşi petrec clipele de răgaz ascultînd viersul melodios al fluierului. In Clişeu ! Un grup de ţărani din comuna Bixad. Foto : AGERPRES Atenţie motociclişti! (Urmare din pag. 1) merdui bunul cel mai de preţ — ,viaţa. De acest lucru n-a ţinut seama nici Traian Militaru, cu domiciliul în Slobozia, str. Matei Basarab nr. 220, care în ziua de 27 mai a.c. conducînd motocicleta după ce consumase băuturi alcoolice, a accidentat grav pe cetăţeanca Eleonora Popescu. Trebuie menţionat că Traian Militaru e şofer profesionist. Iată urmările consumului de alcool, iată de ce legea prevede sancţiuni pentru cei care conduc vehicule după ce au consumat băuturi alcoolice. .Viaţa oamenilor este prea preţioasă pentru a lăsa să fie pusă în primejdie de nepăsarea sau iresponsabilitatea unora. Oamenii nu au dreptul să manifeste nepăsare faţă de viaţa lor şi a celor în mijlocul cărora trăiesc. Nu au dreptul să manifeste uşurinţă faţă de un rău care generează atîtea consecinţe grave. Conducerea unui vehicul după consumarea de alcool nu este numai o abatere în sine ea generează o serie de alte abateri şi consecinţe nedorite, care pun în primejdie viaţa conducătorului de vehicule şi a celorlalţi oameni aflaţi pe şosea. Şoferul sau motociclistul care a consumat alcool manifestă o bruscă „bună dispoziţie“, „curaj", care îl îndeamnă să neglijeze semnalizarea depăşirii altor autovehicule sau a virajului, să neglijeze reducerea vitezei la curbe periculoase şi în locuri aglomerate, dar mai ales îşi pierde în bună măsură simţul de apreciere a distanţei şi Vitezei, iar reflexele formate în manevra comenzilor maşinii sunt mult atenuate. In această stare, conducătorul vehiculului e la un pas de accident. Majoritatea şoferilor şi motocicliştilor şi-au însuşit şi respectă cu stricteţe regulile de circulaţie. Ei sunt cei pe care îi întîlnim pe şosele cu maşinile îngrijite, în bună stare, conducînd cu atenţie şi grijă. Sînt însă unii şoferi şi motociclişti pentru care însuşirea şi aplicarea întocmai a prescripţiunilor legale nu constituie o preocupare de fiecare zi. Aceştia sunt cei pe care îi găsim conducînd sub influenţa alcoolului, circulînd cu viteză nelegală sau comiţînd alte abateri de la regulile de circulaţie. Creşterea continuă a numărului de vehicule din parcul naţional auto, creează o afluenţă din ce în ce mai mare de vehicule pe drumurile publice. Aceasta măreşte şi pericolul accidentelor de circulaţie. Este greşit însă să ne închipuim că numărul mare de vehicule de tot felul este cauza accidentelor de circulaţie. Maşinile sunt conduse de oameni. Oamenilor deci să ne adresăm atunci cînd trebuie să găsim factorul activ în stare să contribuie la scăderea numărului de accidente pe drumurile publice. Aceasta nu se poate realiza decît printr-o respectare strictă şi conştientă a regulilor de circulaţie. Locol. NICU ANTON TĂRĂGĂNĂRI Părinţii lui Sandu, Maria şi Istrate Tudori, s-au trezit, pe cind Sandu avea 4 ani, că nu se înţeleg. Au dus-o vreo lună in certuri nesfirşite şi apoi s-au despărţit. Oameni lipsiţi de suflet, roşi de egoism, văzîndu-se „liberi“ s-au descotorosit de copil, care chipurile îi împiedica să-şi refacă fiecare viaţa. Aşa că l-au abandonat fără pic de remuşcare. Aflînd de această faptă condamnabilă, părinţii lui Istrate (adică bunicii lui Sandu) deşi oameni în vîrstă, au luat copilul în grija lor. Abia aici, la bunici, el a găsit adevăratul cămin părintesc. Bunica, femeie inimoasă, plină de tact şi de experienţă — a crescut în viaţa ei 7 copii — a îndrumat paşii lui Sandu pe făgaşul cel bun. Tribunalul popular Brăila, prin sentinţa civilă nr. 5064 din 29 decembrie 1961, încredinţează copilul spre creştere bunicului, Iani Tudori, legalizîndu-se prin aceasta o stare de fapt. In decembrie 1961, Iani Tudori s-a adresat Întreprinderii „Navrom“ Brăila, unde lucra ca docher cu cererea de a i se achita indemnizaţia ce se cuvine copilului. Tot atunci a prezentat dovezi de la G.A.S. Dunărea şi de la Fabrica „Zagna-Vădeni“, unde lucrau părinţii lui Sandu din care reieşea că nici unul din ei nu primeşte alocaţie pentru copil. S-au găsit şi la „Navrom“-Brăila oameni fără omenie de vreme ce l-au purtat pe drumuri pe Iani Tudori timp de 17 luni — de la 1 ianuarie 1962 pină la 31 mai 1963 — fără să i se achite alocaţia. S-au întrunit fel de fel de comisii, cărora Iani Tudori le-a prezentat şi alte documente, dar totul a rămas fără rezultat. Pentru conducerea Navrom-Brăila, pentru comitetul sindical de acolo era suficient să aplice prevederile legale pentru a se convinge pe deplin că trebuie să achite alocaţia de copil celui care îl creşte pe Sandu, încredinţat in acest scop de instanţa judecătorească. Dar n-au procedat aşa. S-au afundat în hîrtii şi au căutat să răstălmăcească prevederile legale. Intre timp Sandu a ajuns în clasa a 4-a, iar la 1 iunie 1963, Iani Tudori a ieşit la pensie. Dar nici ca pensionar n-a primit pină acum alocaţia pentru copil, deşi este cu totul îndreptăţit. Poate că lucrurile nu s-ar fi petrecut astfel dacă şi autoritatea tutelară — Sfatul popular orăşenesc Brăila — care cunoştea că Sandu fusese încredinţat spre creştere lui Iani Tudori, nu ar fi considerat cu aceasta sarcina sa Încheiată. Dar nu s-a interesat dacă acesta primeşte alocaţia ce i se cuvine, dacă are parte de o îngrijire corespunzătoare. O asemenea comportare este de-a dreptul condamnabilă. Autoritatea tutelară şi conducerea D.R.N.C. Galati au datoria să intreprindă o cercetare urgentă şi să-i oblige pe cei ce au tărăgănat rezolvarea problemei să achită, cu începerea de la 1 ianuarie 1962, alocaţia de copil ce se cuvine lui Sandu Tudori. Este un drept al lui, acordat de stat şi nimeni nu-l poate priva de el. L. BASSERO corespondentul „Rominiei libere“ Semne de lumină La jumătatea drumului dintre ■ Buzău şi Lopătari, se află comuna Beceni. Scăldată de apele Slănicului şi înconjurată de dealuri înalte, acoperite cu păduri şi cu livezi, aspectul ei e de un pitoresc deosebit. Dar ceea ce incintă ochiul In Becenii de azi sunt numeroasele edificii culturale şi sociale, construite în anii noştri. De cum intri în comună, te întîmpină stadionul, iar la cîţiva paşi de acesta, se află spitalul de copii. Alături, se înalţă impunătorul magazin universal, plin de mărfuri de tot felul. In trecut, ţăranii de aici erau nevoiţi să cumpere de la negustorii Rădulescu şi Căpălină, care, cum spunea deunăzi un bâtrînel, ,,le luau şi cămaşa de pe tei“... Încă alte patru magazine alimentare şi de textile se-nşiruiesc armonios de-a lungul comunei Beceni. Dar cel mai reprezentativ „semn de lumină“ faşa-l numesc oamenii de aici) rămîne şcoala medie. Şcoala are clase spaţioase, primitoare, laboratoare pentru experienţe, cadre didactice , bine pregătite şi cu dragoste pentru elevi. Alte trei şcoli elementare, răspîndite în satele Floreşti, Dogari, Mărgăriţi, stau şi ele la dispoziţia copiilor. Azi, la fiecare trei case din comună găseşti un aparat de radio iar stafia de radionicaps transmite „ştiri locale“. Pentru cel ce n-a cunoscut comuna Beceni în trecut, o vizită în zilele noastre îi prilejuieşte cunoaşterea unui frumos şi pitoresc orăşel demunte. V. PORUMBOIU tehnician agronom ŞCOLI TG. JIU (coresp. R. I.). In urmă cu 2—3 ani, în cartierul 1 Mai din oraşul Tg. Jiu s-a construit o şcoală elementară de 8 ani. în prezent se fac ultimele pregătiri în vederea deschiderii anului şcolar la al doilea local de şcoală a cărui construcţie a fost recent terminată în vecinătatea fabricii de ţigări din acest cartier. La a 3-a şcoală a cartierului au început recent lucrările de zidărie. De data aceasta nu mai este vorba de o şcoală elementară ci de un întreg complex şcolar care va pregăti cadre de muncitori şi tehnicieni pentru in- NO I dustria forestieră. Complexul a fost amplasat în imediata vecinătate a C.I.L. Tg. Jiu, în fabricile căruia viitorii specialişti vor face practică. ★ IAŞI (coresp. R. I.). Muncitorii întreprinderii nr. 1 de construcţii Iaşi au terminat cu 37 de zile înainte de termen lucrările de construcţie a unui nou local de şcoală cu 24 de săli de clasă, laborator, cancelarie etc. In total în oraşul Iaşi vor fi date în folosinţă pînă la începutul noului an şcolar 32 noi săli de clasă. ncral Milmi Benim: DE COARDELE TIMPULUI“ 99 Sentimentul timpului este la Mihai Beniuc atît de pregnant, de viu şi de permanent încît uneori se concretizează, timpul devine material : „Şi s-aude, s-aude, / Ca apele mari care vin / Tulburi şi grele din munte / Repede, repede, / Timpul“. Şuvoiul timpului e de un mare dinamism, de o teribilă forţă ce poate fi distructivă, dacă raţiunea omului lucid nu-1 canalizează, transformîndu-1 în forţă sociala utilă. In poezia beniuciană, timpul este proteic, are numeroase funcţiuni şi forme substanţial diferite şi faţă de fiecare poetul adoptă poziţia adecvată. Uneori, timpul e viclean, fură pe nesimţite zilele şi anii, de aceea e poftit să-şi ia anii îndărăt („Cheile“), alteori însă poetul permite această realitate, nu se mai întoarce în susul vremii, merge înainte — ca în două emoţionante poezii „Ce m-ar striga“, „Dorinţe“. Poetul se defineşte excelent — pe această latură — „Beat de viaţă, treaz de moarte“. Intr-adevăr, acest temperament de o deosebită vitalitate, care iubeşte exuberanţele vieţii, natura şi mai ales natura umană, construcţia, creaţia şi trăinicia ce înfruntă timpul, acest pasionat al viitorului, nu poate şi nu vrea să-şi ascundă problema inexorabilei treceri a timpului, o înfruntă cu luciditate „treaz“. Luciditate, dar fără acel calm, acea împăcare de sine pe care o presupune termenul. El înfruntă această gravă problemă în felul său specific, vijelios, eroic. „De-ar fi să adorm pe patul unei văi / Din inimă-mi izvor pornire-ar roşu / Din creeru-mi, spre creste, vîlvătăi, / iar codrii-ar trîmbiţa mecum cocoşul /. Căci liniştea-mi acoperă furtuni / ori magmă gata să se verse lavă". Inima bătrînului Vezuv nu poate fi domolită, ea nu cunoaşte împăcarea melancolică nici în proiecţia ei postumă. Versul lui eroic sună mai tare decît vijelioasa cascadă supremă, acoperă vuietul ei tragic printr-un cîntec de încredere în viaţă. „In aşteptarea schimbului“ reia una din clasicile teme beniuciene atît de relevantă pentru concepţia estetică a celui ce scrisese pe vremuri, „Eu sînt copacul strajă“. Poetul — aceasta reiese din întreaga operă beniuciană — este un ostaş, un luptător nu numai prin creaţia sa artistică dar şi prin toată atitudinea sa civică. Cel ce ieri vestea furtuna, revoluţia, este astăzi un apărător al ei, al realizărilor şi cuceririlor ei, este poetul strajă, cel ce stă de veghe pină îi vine schimbul, adică toată viaţa. Chiar cînd e senin şi linişte, el stă de veghe: „Şi cint să nu m-apuce uritul / Nainte de-a se face-ntuneric /. Şi cint să nu m-apuce uritul I Nainte de-a se face lumină, / Cînd vin să mă schimbe“. Iar cîntecul acesta pe care poetul îl murmură ca o sentinelă în post, pe vreme de linişte, e un cîntec de dragoste şi de libertate. Inima „Cintă un cîntec / Închinat libertăţii, / Ameţită de căldura sîngelui, întocmai ca o privighetoare...“. Intensa vitalitate se manifestă asemenea ca poezia erotică (de exemplu „Cîntec de dragoste"), în care pasiunea strigă cu vocea furtunii imaginile ce rostogolesc într-o euritmie populară : „Vino, tu, cîntec de dragoste, / Din miezul stihiilor, / Pe aripa vîntoaselor, / Cu hohotul furtunii, / Din genunile nopţii, / Călare pe bulboane, / Cu clocotul apelor din adine, / Să te aducă păcurarii văzduhului /. Turme de stele / Lătrate de tunete / (...) / Vino, ca taurul amurgului, spintecat de dintele lunii, / Ţîşnind ca o secere din gingiile serii, / Vino, / Cutremurare a zorilor...“ Dar ceea ce e mai semnificativ încă este faptul că asemenea vitalitate se manifestă nu numai în acţiuni esenţialmente vitale ci şi în acelea ce se aflau pînă nu de mult, în zonele depresive ale poeziei. Ei bine, Mihai Beniuc atacă aceste zone, le ocupă, le extrage de sub influenţa molatică a stărilor negative, le anexează poeziei militante. „Aşteptare“ s-ar putea numi de fapt „lupta“, fiindcă relaţiile cu timpul viclean, ce vrea să-i retragă omului viaţa, să-l înşele, sunt relaţii de luptă ce necesită din partea eroului voinţă şi dibăcie. Dar cea mai impresionantă este „Paşii pe apă“, poem al timpului supus de om, înfrînt de acea voinţă a raţiunii ce a înfrînt şi legea gravităţii. Poemul e de o formă clasică, strîngînd bine, îndiguind talazurile zbaterii interioare. Începutul e vast şi sumbru, cu gravitate : ce se mai adună din miazănoapte norii! / Şi nu-s mai rîndunele, şi au zburat cocorii, / iar inima de-atîtea-ntrebări e-nconjurată...“ Poemul continuă cu o melodie eminesciană, amplă şi sobră : „Doi tineri pe o stradă uitată se sărută, / de rîde la picioare, grămezi, frunza căzută. / Ce despărţiri mi-aduce şi mie toamna-n minte! / Acum o despărţire doar îmi mai stă-nainte... Şi uite, seara-mbracă o pelerină sură. / Tu umbli în tăcere cu degetul la gură !“ Tensiunea tragică sporeşte : „Eşti ca pe-un ţărm de care talazele se sparg. / Şi luna, cum se-naiţă, ce roşie-i şi mare ! / Hai, lună, luminează-mi genunea la picioare“. Finalul ar trebui să fie tragic dar aici intervine concepţia optimistă a poetului, unită fericit cu un temperament vital, viguros, şi într-o supremă încordare, omul trece peste genune şi umblă peste ape, mod simbolic de a spune că pentru om totul este posibil. Mihai Beniuc nu e un epic, nici un retoric, ci un liric ; el nu povesteşte, nici nu descrie. El nu este un liric al cotidianului ci un romantic al marilor mite şi al viziunilor grozave. „Paşii pe apă“ e o poezie de viziunne. Inţelegîndu-se prin aceasta o imagine unitară spre care converg toate metaforele şi imaginile, o imagine-simbol care comunică o idee fundamentală. Pe o temă asemănătoare e scrisă şi o altă poezie de o frumuseţe deosebită, „Veşnicele renaşteri ?“. Şi aici asistăm la o mutaţie a melancoliei— inspirată de trecerea timpului — în optimism, în speranţă : „Fiorii nu mai sunt cei de demult,/ Şi poate nici nu sunt mai mult fiorii. ./ E poate frunza ce din pom s-a smuls, / Plecînd pe vini, atrasă către nori / De stolurile-acelea de cocori“. Tonul elegiac nu rezistă, însă pînă la sfîrşit fiindcă intervine o viziune dialectică , poetul vede semănăturile sub zăpadă, mod de a spune că noile generaţii vor prelua idealurile noastre, comuniste, nepieritoare. Aşadar, drama vîrstei, a timpului individual, e rezolvată prin perspectiva socială, colectivă, dialectică. Polemica dusă crîncen cu dispariţia şireteniei timpului care pare atotstăpînitor dar pe care raţiunea umană îl poate potoli şi fertiliza. Poetul care scrisese acum aproape două decenii volumul „Un om aşteaptă răsăritul“ şi care dusese mare luptă cu Noaptea, e în continuare un solar pentru care extincţia chiar e contopirea cu marea incandescenţă, cu marele motor al vieţii („Răsăritul"). Şi dacă am vorbit pînă acum de lupta cu timpul, ca forţă ce vrea să distrugă, să anuleze, e necesar să amintim şi o altă funcţie a lui — despre care am mai scris şi cu alt prilej — în opera beniuciană. Ne referim la forţa creatoare a timpului, aceea de a merge spre viitor, de a fi un veşnic Răsărit al noului. In acest sens extrem de semnificativă mi se pare o deosebit de frumoasă poezie, „Ciutele nevăzute“ în care mersul înainte apare ca funcţie esenţială a poetului, mersul înainte spre un ideal, spre noi realizări. Şi în acest volum ca şi în altele, Beniuc a introdus — pe lingă poezii remarcabile — şi altele ce sunt slabe, decolorate copii ale realizărilor sale, fiindcă el se pastişează doar pe sine. Amintim „Spada lui Gelu“ în care legenda nu reuşeşte să se-nsufleţească, „Uite un pumn de ţărînă“ care discursivă ca şi „Februar şi August“, „Una singură" prea puţin personală sau „Nu spargeţi...“ de o peda-’-gie plată. O idee interesantă („Carnaval“) prea puţin elaborată artistic. Este drept însă, că în acest caz, să mai amintim, printre poeziile frumoase în afara celor citate pînă aici — şi „Cîntec pentru cai“, „Cărţile“, „Inima cătătoare", „Mătănii roşii“, „De-acum această carcasă", „Vis în coşmar“,, „Umbra", „Făt-Frumos", „în palmă", „Odată", „Submarin cosmic“, „Aviator“ ş.a. Poet dinamic al tensiunii, al izbirilor şi al marilor viziuni, Mihai Beniuc cunoaşte şi plenitudinea calmă. PAUL GEORGESCU înscrierile la cursurile Universităţii Populare a oraşului Bucureşti La 1 septembrie încep înscrierile la cursurile Universităţii Populare a oraşului Bucureşti pentru anul de învăţămînt 1963—1964, care se vor desfăşura între 1 octombrie 1963—1 iunie 1964. In acest an, în programa Universităţii Populare figurează 17 cursuri tratînd probleme din cele mai diferite domenii. Se vor preda cursuri despre Romînia socialistă, de Istorie universală, Istoria diplomaţiei — relaţii internaţionale contemporane, Istoria filozofiei, Ştiinţă şi religie, Pedagogie-psihologie, Literatură romînă, Literatură universală. Alte cursuri vor avea ca teme : Tehnica secolului XX, Probleme ale fizicii contemporane, Probleme de bază ale chimiei, Geografia economică şi politică a lumii, Astronomie, Medicină. Vor mai funcţiona cursuri de Teatru şi Cinematografie, precum şi un curs de limbi străine: rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă. Lecţiile vor fi predate de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, scriitori şi alţi oameni de cultură şi artă. (Agerpres). Programul televiziunii între 1-7 septembrie DUMINICĂ, 1 SEPTEMBRIE 8.50: Gimnastica de înviorare la domiciliu; 9.00: Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar . Telejurnalul pionierilor. In vizită la parcul zoologic Băneasa (IV). Echipajul lui Val-Vîrtej în vizită pe litoral. Poşta copiilor; 10.30: Reţeta gospodinei; 11.00: Emisiunea pentru sate. Din cuprins : Telejurnalul satelor. Tribuna experienţei înaintate. Fermele gospodăriei agricole colective din com. Codlea, regiunea Braşov. Pentru viticultori... Muzică populară romînească. In jurul orei 15.45 transmisie de la Stadionul „23 August“ a reprizei a II-a a meciului de fotbal dintre echipele Progresul—Dinamp Piteşti şi întâlnirea de fotbal dintre echipele Rapid şi U.T.A. ; 19.00 : Jurnalul televiziunii; 19.15 : In numele vieţii ; 20.00 : Filmul artistic , ,Cabotinul“ . 21,45 : Cîntă interpreţii de muzică uşoară : Bärbel Wacholtz şi Amim Kampf . In încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI, 2 SEPTEMBRIE 19 Jurnalul televiziunii. 19,20 pentru micii fotografi : „Zîmbiţi, vă rog”. La 19,40 pagini din opere iubite. La 20,25 filmul documentar „Apa vie". 20,40 „Poemele culorii“. In jurul orei 21 transmisie de la Sala Palatului R.P.R., partea a Il-a a concertului orchestrei de estradă a Radio-televiziunii din U.R.S.S. dirijor Iuri Silantiev, artist emerit al R.S.F.S.R. în încheiere telesport, buletin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI, 3 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Pentru copii: Băiatul de pe strada mea de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iurie Darie ; 19.30 : Emisiune de teatru : „Doi tineri din Verona“, de William Shakespeare. Interpretează un colectiv al Teatrului Naţional din Craiova. In pauză: Şah — întrecerea talentelor; In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. JOI, 5 SEPTEMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19.15: Pentru copii: „Excursie... pe Everest“; 19.35: Filmul „Soţul soţiei sale"; 21.10: Greierele şi furnica; 21.20: Seară de romanţe cu Victor Predescu, artist emerit, Ana Piuaru, Aurelia Jurj şi Marcel Trandafirescu. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. VINERI, 6 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Ora veseliei. Fragmente din filme comice; 20.15: Un înaintaş de frunte al muzicii romîneşti, Ciprian Porumbescu, îşi dau concursul: Iolanda Mărculescu, Teodora Lucaciu, artiste emerite, Valentin Loghin, Dumitru Constantin şi balerinii Elena Dacian şi Sergiu Stefanski; 21.05 : Emisiune de ştiinţă : „Cucerirea lumii înconjurătoare"; 21.25: Cîntă interpreta de muzică uşoară, Lili Ivanova şi cvintetul instrumental „Amigo". In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SIMBATA, 7 SEPTEMBRIE 19: Jurnalul televiziunii; 19.15: Pentru copii: Maimuţa cea isteaţă; 20.30: Filmul : „Salut, viaţă !"; 21.20: In faţa hărţii; 21.40: Muzică uşoară. Solişti : Marina Voica, trio Armonia, Luigi Ionescu; In încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Pregătiri în vederea deschiderii noii stagiuni la laşi Şi In instituţiile de artă din Iaşi pregătirile pentru apropiata deschidere a noii stagiuni sunt In toi. La TEATRUL NAŢIONAL, de pildă, repetiţiile la piesa „Răzvan şi Vidra“ de Hajdeu , pe care teatrul o va prezenta In premieră în a doua jumătate a lunii septembrie — se află într-un stadiu avansat. Spectacolul, în care au fost distribuiţi, printre alţii, Ion Lascăr şi George Popovici, artişti emeriţi, Teofil Vîlcu şi Angela Birsan, va fi pus în scenă de Ion Olteanu, artist emerit, scenografia fiind semnată de Morga Ene. Paralel cu „Răzvan şi Vidra“, Naţionalul ieşean pregăteşte o nouă premieră „Steaua polară" de Sergiu Fărcăşan, la care au început, de asemenea, repetiţiile. În acelaşi timp, teatrul lucrează cu tînărul dramaturg ieşean Andrei Andrieş pentru definitivarea unei noi piese inspirate din actualitate. La rîndul ei, OPERA DE STAT pregătește o nouă premieră pentru stagiunea 1963—1964, opera „Fata cu garoafe“ de Gh. Dumitrescu, la care se fac intense repetitii. In stagiunea viitoare, vor mai fi prezentate in premieră operele „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nikolai şi „Casa cu trei fete" de Schubert şi baletul „Othello“ de Macavanam. Noutăţi sunt şi la FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA", care va oferi amatorilor de muzică, în stagiunea viitoare, citeva surprize : Simfonia-Poem de Dumitru Unghiei, Simfonia a ll-a de Sigismund Toduţă, „Spartacus" de Haciaturian, „Temperamentele" de Hindemith, „Petruşca" de Stravinski, un ciclu complet din simfoniile lui Beethoven şi altele. Pentru formarea unui public tot mai larg şi în scopul realizării unei mai vaste educaţii muzicale a maselor, se vor organiza concerte-lecţii, concerte-concursuri, concerte simfonice, populare, concerte cu povestitori. In aceste zile, se fac repetiţii asidue in vederea concertului inaugural, care va cuprinde şi o primă audiţie pe faţă: Răpsbdia de Achim Stoia. In acelaşi timp, orchestra simhfonică şi corul repetă un program pentru imprimări la Radioteleviziune, compus din lucrări simfonice, precum şi cantatele: „Pe plaiuri moldovene“ de Viorel Doboş şi „Comunistul" de Constantin Palade. Nici micii spectatori nu vor fi neglijaţi. Pentru ei TEATRUL DE PĂPUŞI din localitate pregăteşte zilele acestea spectacolul cu piesa : „Băiatul şi gheata" de V Andrievici şi S. Prokofieva, în regia lui Nicolae Brehnescu. Scenografia este semnată de Viorica Groapă şi Rodica Scraba. Este interesant de remarcat maniera in care va fi conceput decorul acestui spectacol. Ui decor care de astădată va fi mînuit ca şi păpuşile, spectacolul îmbogăţindu-şi astfel gama efectelor plastice. In general, elementele de decor vor fi iară vollum, favorizînd o mişcare degajată în scenă şi dînd in ansamblul scenografiei o notă de originalitate. Teatrul de păpuși are, de asemenea, in pregătire „Povestea.. porcului", dramatizare, după Ion Creangă. M. BERAM corespondentul „Rominiei libere“ INCEPIND DE LUNI PE ECRANE ESCOND/DA NOR/ ALBI STRĂLUCITA COMEDIE SATIRICĂ „MARELE DRUM“ 4♦ ♦ ♦ vi♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4f♦ i♦ ♦ ♦ ! + MARIA FELIX şi PEDRO ARMEND ARIZ O producţie a studiourilor mexicane IVAN MISTRIK, VERA VAJSOVA, MILKA DOSEKOVA Scenariul : JURAJ SPITZER Regia : LADISLAV HELGE coproducţie sovieto-cehă Un film despre viaţa romanţată a umoristului ceh ,Jaroslav Hasek, autorul romanului „Peripeţiile bravului soldat Svejk, în războiul mondial" In rolurile principale : J. Abrham. R. Hrusinski, Inna Gulaia, J. Marvan. Duminică 1 septembrie 1963, nr. 587? g rulează la 8 rele : 9,15, 8 19, 21,15 ; Scandaloasa legătură dintre D-l Kettle și D-na g Moon — Teatrul 3 de vară din par- 8 cui Herăstrău, ora 2 20; Casa cu două jj intrări — Teatrul 2 jj de vară „23 August", ora 20; Băiat g 8 bun dar... cu lipsuri — Teatrul de 8 8 vară „N Bălcescu“, ora 20; Vreau să « 8 fiu nevasta ta — Teatrul evreiesc de S î stat — grădină (22.24.94), ora 20.15; \ § Orchestra de estradă a Radioteleviziunii %0 din U.R.S.S. — Sala palatului R.P.R., 7. % ora 20; Expoziţia de muzică uşoară — 8 8 grădina „Boema“, ora 20; Circul bie- 2 8 lorus — Circul de stat (11.01.20), orele g 1 16 și 20. g ? 8 — 2 8 8 Veniţi mîine — g Magheru (13.92.72,) 8 orele : 10, 12, 14,15, 8 16.30, 18,45, 21. Ti- ° neretului (16.24.48), o orele : 10,30, 12.30, g 14.30, 16.30, 18.30, 8 20.30 ! Generalul 8 Republica (11.03.72), o- | 11,15, 13,15, 15, 17, § I. C. Frimu (16.29.17), g I orele: 9, II, 13, 15, 17, 19, 21; 1 Mai 8 o (18.49.04), orele: 9, 11,15, 13,30, 15,45, 8 g 18, 20,30; Gh. Doja (16.29.73), orele : 8 g 10,15, 12,30, 14,45, 17, 19,15, 21,30, 18 Ștefan cel Mare (12.06.88), orele: 10, g ? 12, 15, 17, 19, 21. Povestea unei veri — g 0 București (15.61.54), orele : 9, 11, 13, 8 1 15, 17, 19, 21; 8 Martie (15.62.79), 8 2 orele : 16, 18,15, 20,80. Oameni de a- § a faceri — înfrăţirea între popoare 8 g (17.31.64), orele : 10, 16,30, 18,30, 20,30, § 8 Al. Săbia (21.49.46), orele: 10, 12, 15 § 8 17, 19, 20. Libertăţii (23.07.40), orele: 1 , 10, 12, 16, 18,15 Dintele de aur - 23 g S August (25.04 66), orele: 9,30, 11,30, 15,8 g 17. 19, Luceafărul (23 91.00), orele : 8 g 10,30, 15, 17, 19. Doi din alte lumi — g 8 Lumina (16 23 35), orele : 10, 12, 14, 16, S § 18,15, 20,30, Moșilor (12.52.93), orele : g a 15, 17, 19 La Fayette — Patria g g (11 86 25), orele: 10, 12,30. 16,30. 19.8 g 21,30. Luna de miere fără bărbat — 8 g Central (14 12.24), orele: 10,30. 12,30. § 8 L4.30. 16,30. 13,30, 20,30; Grivita § § (17.08.38), orele: 10, 12, 14, 16, 18, 20. g 8 Arta (21.31.86), orele: 16, 18,20 Cel g g mai mare spectacol — Giulesti, orele 8 g 9, 12, 15, 18, 21; Volga (11.91.26), g g orele: 10,30, 14,30, 17,30, 20,30; Tudor S . Vladimirescu (21.29.82), orele: 10,30, 6 8 10, 19; Vasile Roaită (17.05.47), orele: g 8 9,30, 12,30, 15,30, 18,30, 21,30; Popular g g (25.15.17), orele: 11,30, 15, 18, 21 8 g Gangsteri și filantropi, rulează la c- @ g nema C. David (17.38.81), orele: 16 . 8 18, 20; Flacăra (21.35.40), orele : g 8 16, 18,15, 20,30. Fortăreață pe Ring Unirea (17.10.21), orele: 16, 18 Moby g g Dick rulează la cinema M Eminescu 8 g (11.48.36), orele : 14.30, 16.45, 19, 21,15; G g Floreasca (12.28 30), orele: 16. 18,15.8 8 20,30 Estrada, estrada — Munca g « (21 50 97), orele : 12, 16, 18.15, 20.30. g a Doctor în filozofie — Drumul Serii 8 g (14.10.37), orele: 16, 18,15, 20,30 Noua 8 g prietenă a tatii rulează la cinema Au- ® 8 rei Vlaicu (13.62.56), orele: 15, 17, 19. 11 8 21. Dragoste și pălăvrăgeli rulează la G. g g Bacovia -23.94 10), orele: 15,30, 18, 3u 20,15. O perlă de mamă — 13 Septem- 3 g brie (16.35.38), orele 11,30, 14.30, 16.30, 8 , 18.30, 20.30 . La ora 10, rulează Program 18 de filme pentru copii. Adorabile și mingicinoase rulează la 30 Decembrie g jjj (23 17 50), orele: 10. 18. 20 Cumpără-ți g g un balon rutează la Olga Bancu 8 g (15 66 66), orele 10,30, 15, 17,15, 19.30. 8 Tu ești minunată — Maxim Gork’ SA (13 49.04), orele 10. 12,15, 16, 18,15 S 8 20.30. Ai Pupov MB 25 10), orele g g 9,30 — 21 în continuare Cartouche g g rulează la Barbu Delavrancea (16 29 02 , 8 ) orele: LI 16, 18, 20,15 Căpitanul Fra 8 8 casse rulează la cinema Ilie Pintilif 2 J (12 88 15' orele: 15, 17, 19. 21 Regina § 8 stației de benzină — 16 Februarie g 8 (25.19.15), orele : 16, 18, 20 . Cultural g 8 (16.25.39), orele : 16, 18,20. Ori asta 8 8 dragostea ? — V Alecsandri (îi 81 12, 6 § orele : 16, 18, 20; Elena Pavel g § (15.63.84), orele: 10, 12, 15, 17. g 8 19, 21 ; Gh. Coşbuc (23.71.01), o- 8 8 rele : 10, 12, 15, 17, 19, 21; Elena din « 8 Troia — Victoria (16.28.79), orele 11 9,30, 11,45, 14, 18,15, 18,45, 21,15; Mio 8 8 rița (14.27.14), orele: 10,30, 12,45, 15 g 17,30, 20. Program de filme documen- g 8 tare — Timpuri Noi (15.61.10), orele 10—21 tn continuare. CINEMATOGRAFE-GRADINI 8 jj g O fi asta dragostea ? — grădina g g Elena Pavel, ora 20; Arenele libertăţii. | jj ora 20. Generalul — grădina I. C. g 8 Frimu, orele: 19,30, 21,30; Stadionul | O X o Dinamo, ora 20 Povestea unei veri - g g grădina 13 Septembrie, ora 20 Oa- 8 8 meni de afaceri — grădina Al. Saj 8 hia’ 8 ora ora 20; grădina Libertăţii 8 20 Dintele de aur — gră- g g dina 23 August, ora 20; Luceafărul. 8 8 ora 20; Patinoarul 23 August, ora 20,45 g Doi din alte lumi — grădina Moșilor 8 8 ora 20 Cel mai mare spectacol — gră- | g dina T. Vladimirescu, ora 20; grădina 8 8 V. Roaită, orele: 19, 22; stadionul 1 g Giulești, ora 20 Apartamentul — gră- 80 dina Unirea ora 20 Elena din Troia jj g — grădina Progresul, ora 20,45. Rufo- 8 8 nul regelui — stadionul Republicii, ora jj g 20 Cumpără-ți un balon — grădina 8 8 Olga Bancic, ora 20,30. jj 8 8 ShoiOQ OO OO OO ÖO OO OC oo oo ec OO OO OO OO OO OO^CO OO CO OO OO OO ■) 8 8 8 30 OO OO OO OO OO OO OO OO 053 ÖÖ OO O© OO oo oo oo oc oo oc eâ ©£> ryţ TEATRE CINEMA