România Liberă, decembrie 1965 (Anul 23, nr. 6571-6597)
1965-12-01 / nr. 6571
„România liberă“ nr. 6571 — l.XII.ms — pag. a 2-a , ' . jjg................... ' V-*" t*" s-b La uzina chimică din Piteşti, lucrările de construcţii avansează din plin. Clişeul nostru la refrigerentul secţiei negru de fum reprezintă un aspect de Foto : RADU CRISTESCU Construcţiile comerciale, rudă sărace? Nouă milioane de lei au fost investiţi anul acesta pentru construcţii şi amenajări comerciale în regiunea Cluj. Suma e importantă şi ilustrează preocuparea evidentă pentru lărgirea şi modernizarea reţelei comerciale, preocupare vizibilă de altfel în toate regiunile ţării. Ca urmare, cumpărătorii din regiune beneficiază acum de serviciile noului complex construit la Turda Nouă, de cele ale unităţii de la Făget, de cele ale unui număr de magazine modernizate la Cluj, Turda şi Ocna Mureş, în ultimele două luni ale anului urmează să fie date în folosinţă restaurantul-bar de noapte „Pescăruş“ şi complexul comercial din cartierul Gheorgheni-Cluj, precum şi alte diverse unităţi. „ Pînă la sfîrşitul anului sarcinile planului de investiţii vor fi îndeplinite integral, ne-a asigurat tov. Constantin Ciotoiu, şeful serviciului de investiţii din cadrul Direcţiei comerciale regionale. Fără a avea intenţia să punem la îndoială aceste afirmaţii, nu putem trece cu vederea faptul că, după datele furnizate de acelaşi interlocutor, pînă de curînd n-au fost realizate integral decît lucrări valorînd ceva mai mult de trei milioane, restul urmînd a fi terminate în intervalul de timp relativ scurt ce a mai rămas pînă la 31 decembrie. Daca ţinem seama şi de faptul că luna decembrie nu este cea mai proprice pentru lucrări de construcţii şi montaj, rezultă clar că situaţia investiţiilor nu e dintre cele mai roze. De ce ? Sunt mai multe cauze, în primul rînd o anumită mentalitate a constructorilor, potrivit căreia, în ansamblul beneficiarilor lor, organizaţiile comerciale pot fi lăsate mai la urmă. Tipic e în această privinţă cazul complexului comercial din cartierul Gheorgheni lăsat timp de trei luni în aproape totală părăsire de către T.R.C.Cluj, care şi-a îndreptat în acest interval de timp forţele spre alte şantiere. Faptul este cu atît mai neplăcut cu cît este vorba de un nou cartier clujean, cu mii de locuitori, care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se aproviziona în apropierea locuinţelor lor. Or, există indicaţii categorice, de care nici Direcţia comercială regională nu pare să ţină seama în suficientă măsură, ca, în noile ansambluri de locuinţe, unităţile comerciale să fie date în folosinţă o dată cu noile blocuri, în momentul de faţă, constructorii depun eforturi susţinute pentru a putea termina cît mai multe dintre unităţile complexului. Efectele lucrului în grabă, în „asalt“, par a se face însă de pe acum vizibile, ieşind în evidenţă prin încercări de a se obţine schimbări de soluţii şi înlocuiri de materiale. Este de ■ sperat că beneficiarii vor rezista acestor „atacuri“, astfel încît graba de a se termina lucrarea să nu provoace scăderi în ceea ce priveşte calitatea execuţiei şi a finisajelor. De altfel, Trustul regional de construcţii nu e singurul executant căruia i se pot reproşa rămîneri în urmă la efectuarea lucrărilor. Foarte lent avansează construcţia barului „Pescăruş“ (constructor I.O.G.C. — Cluj) şi cea a cofetăriei din Turda (constructor I.L.L. — Turda). Nici un fel de cauze obiective nu pot justifica tărăgănarea la nesfîrşit a lucrărilor, mai ales că în ce priveşte construcţiile comerciale, aceste „cauze obiective“ se repetă nepermis de des. Intîrzierile în realizarea unor lucrări de investiţii se datoresc în mare măsură şi faptului că în primul trimestru al anului nu s-a lucrat aproape de loc la construcţii comerciale. Aceasta întrucît — spun tovarăşii de la Direcţia comercială — avizările durează foarte mult, deşi documentaţiile sunt de obicei gata din luna noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Comerţului Interior şi C.S.P. au avizat lucrările prevăzute pentru acest an abia în a doua jumătate a lunii februarie. Dacă se adaugă la aceasta diferite formalităţi pe plan local, inclusiv contractarea cu întreprinderea de construcţii şi pregătirile pentru deschiderea şantierului, rezultă că abia spre sfîrşitul lunii martie lucrările au început să fie atacate. Ridicînd, în faţa organelor centrale, această sesizare justă, nu putem însă să nu menţionăm faptul că, dacă la sfîrşitul anului trecut s-ar fi pregătit front de lucru pentru 1965, situaţia ar fi fost alta. Or, acest front de lucru n-a existat aproape de loc, ceea ce a contribuit din plin la deficienţele menţionate. Experienţa acumulată în această privinţă în anul ce se încheie a determinat conducerea Direcţiei comerciale regionale să se preocupe îndeaproape de asigurarea frontului de lucru pentru 1966. Aceasta cu atît mai mult cu cît în anul ce vine se va realiza un volum de lucrări şi mai mare, depăşind suma de 11 milioane lei. Sunt create condiţii pentru pornirea din plin a unor lucrări, ca de pildă complexul comercial din oraşul Dej, lucrările exterioare la complexul comercial din cartierul Gheorgheni-Cluj, depozitul de mobilă din Turda, magazine la parterul unor blocuri din Ocna-Mureş şi Cluj etc. Totodată, în anul ce vine va începe construcţia unui hotel turistic cu 300 de locuri la Cluj şi a unui siloz pentru legume şi fructe în acelaşi oraş, precum şi a unui nou complex comercial în cartierul Gheorgheni. Există deci toate premisele pentru ca în anul 1966 planul de investiţii în domeniul comercial să fie îndeplinit, în regiunea Cluj, în condiţii mai bune decît în acest an. Un sprijin substanţial din partea organelor centrale, a proiectanţilor şi constructorilor, precum şi a sfaturilor populare locale (care în anul acesta s-au hotărît foarte greu să elibereze unele spaţii în vederea construirii şi amenajării de magazine) va contribui, fără îndoială, la punerea în mod operativ la dispoziţia cetăţenilor a unor noi unităţi comerciale. PAUL MARIAN (Unele observaţii privind realizarea planului de investiţii in domeniul comerţului in regiunea Cluj io discuţie: Ospitalitatea staţiunilor (Urmare din pag. l a) vicii. Lipsesc, de asemenea, staţiile Getax, la rîndul lor foarte solicitate de turişti. Aprovizionarea, un capitol însemnat al servirii, ar fi de dorit să facă şi ea obiectul unor analize minuţioase din partea forurilor care răspund de efectuarea acesteia. Fiind, în general, depărtate de bazele deaprovizionare, staţiunile balneo-climaterice suportă consecinţele livrărilor nesatisfăcătoare, mai ales la legume şi la fructe proaspete, care pe alocuri e necesar să fie aduse din alte regiuni, deoarece epoca recoltării trufandalelor este destul de tîrzie faţă de începutul sezonului de vîrf. Este, considerăm, binevenită iniţiativa luată în regiunea Dobrogea de a se crea sere care să îngăduie o recoltare timpurie. Din păcate, producţia obţinută aici vara trecută a fost dirijată în mare parte spre nordul Ardealului, în timp ce pe litoral erau aduse legume... din părţile Aradului. Cheltuielile inutile ce s-au făcut, destul de substanţiale, sunt un motiv în plus pentru luarea unor măsuri care să pună ordine în acest sector. Sub nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor reale s-a situat şi sectorul produselor artizanale. Este curios să constaţi că în reţeaua proprie a UCECOM sunt stocate pe alocuri asemenea articole, în vreme ce comenzile reţelei comerciale din staţiuni nu sunt satisfăcute integral. Aspectele care determină şi influenţează calitatea servirii în staţiuni sunt foarte diferite. Rezolvarea judicioasă a problemelor ce se pun nu poate fi decît rodul colaborării intense a factorilor ce contribuie la realizarea acestei serviri în diferitele sale verigi, rodul unei conlucrări ce este de aşteptat să se materializeze într-un plan de măsuri amănunţit, în pregătirea laolaltă a tuturor detaliilor ospitalităţii. CORNELIA PREDA Memento MIERCURI LUNA XII TRIM. IV Soarele răsare la 7 h 32’ „ apune la 16 h 38’ —335 + 30 Prinţesa circului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11) ora 19,30 Regele moare : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" sala „Comedia" (14.71.71) ora 19,30 , O femeie cu bani: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" sala Studio (15.15.53) ora 19,30 ! Fizicienii : Teatrul de Comedie (16.64.60) ora 20 ! Jocul de-a vacanta : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14.60.60) ora 19,30 i Cariera : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12.74.50) ora 17 •, Hipnoza : Teatrul „C. I. Nottara" sala Magheru (15.93.02) ora 19,30 1 Billy mincinosul : Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti în sala Teatrului Mic ora 19,30 1 Priveşte înapoi cu minte : Studioul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" (15.72.59) ora 20 | Revista dragostei : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" sala Savoy (15.56.78) ora 20i Cu muzica e... de glumit: Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" sala din cal. Victoriei 174 (15.04.18) ora 20 , Băiatul și vîntul: Teatrul „Ţăndărică" sala din str. Academiei 20 (15.87.37) ora 15 și ora 17 : Mereu mai sus : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00) ora 20 I Parada circului : Circul de stat (11.01.20) ora 20. lleimemotografi Old Shatterhand: Patria (11.86.25) orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 I Dincolo de barieră : Republica (11.03.72), orele 9,30 — 11,30 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21.15 I Îndrăznețul Pardaillan: Luceafărul (15.87.67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,30 I Feroviar (16.22.73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20.15 I Festival (15.63.84), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,45 — 19 — 21 I Excelsior (18.10.88), orele 10 — 12,15 - 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15 , Tomis (21.49.46), orele 8,15 - 10,15 - 12,30 - 14,45 — 17 — 19,15 — 21,15 , Melodia (12.06.88), orele 1T- 11,15—13,30— 15,45 — 18 — 20,15 , Flamura (23.07.40), orele 10 — 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20,30, De-aș fi ...Harap Alb : București (15.61.54), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 : Floreasta (12.28.30), orele 10 - 12 — 14 — 16 -18,15 — 20,30: Modern (23.71.01), orele 12 — 14 — 16 — 18 — 20 : Saşa : Capitol (16.29.17), orele 9,30 -11,45 - 14 — 16,30 - 18,45 —21: A fost odată liu mos și o babă : Victoria (16.28.79), orele 9,45 — 12 - 14,15 - 16,30 - 18,45 - 21, Camera in formă da „L" Central (14.12.24), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 , Prime ani : Lumina (16.23.35), orele 9,45 — 11,45 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30, Runda 6 : Union (13.49.04), orele 15,30 — 18 — 20,30 , Crîngași (17.38.81), orele 16 — 18,15 — 20,30 , Program pentru copii, ora 10 şi Veselie la Acapulco orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 20.30 : Doina (16.35.38) . O călătorie experimentală in Marea Roşie — Cintecul Ymei Sumak — Vreau să ştiu tot nr. 40 — Un cros neobişnuit : Timpuri Noi (15.61.10), orele 10 — 21 în continuare Cartierul veseliei : Giuleşti (17.55.46), orele 15,30 — 18 — 20,30 i Dacia (16.26.10), orele 9 — 13,30 în continuare 15,45 — 18,15 — 20,45 | Femeia necunoscută : Cultural (16.25.39) , orele 10,30 — 15 — 17,45 — 20,30 1 Şoarecele din America • Buzeşti (15.62.79), orele 10 — 12 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,30 1 Ultima vacanţă : Griviţa (17.08.58), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,15 I Laleaua neagră : Bucegi (17.05.47) orele 10 — 12.30 - 15 - 17,45 20,30 I Misterele Parisului : Unirea (17.10.21), orele II — 16 — 18,15 — 20,30 I Bocceluţa • Flacăra (21.35.40) , orele 10 - 15,30 — 17.45 — 20 I La ora 5 după-amiază : Vitan (21.39.82), orele 16 - 18,15 — 20,30 , Marilyn : Mioriţa (14.27.14), orele 9,45 — 12 — 14,15 16.30 — 18,45 — 21 , Volga (11.91.26), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16.30 — 18,45 — 21 , Pînă la oraș nu e departe : Munca (21.50.97), orele 16 — 18 — 20: 800 de leghe pe Amazoane : Popular (35.15.17), orele 10,30 — 16 — 18,30 — 21 : Ferentari (23.17.50), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30 : Winetou şi Comoara din lacul de argint : Arta (21.31.86), orele 9,15—12,45—16,30—20,15: Unchiul meu: Moşilor (12.52.83), orele 15,30 —18 — 20,30: Cartouche : Cosmos (35.19.15), orele 15,45 — 18 — 20.15 , Prima zi de libertate : Viitorul (11.48.03), orele 16 — 18,15 — 20,30 Cine ești dumneata domnule Serge ? : Colentina (35.07.09), orele 15,30 — 18 — 20,30; Judex: Rahova (23.91.00), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30, Joe Limonadă: Progresul (23 94.10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Căpitanul Zero • Lira (31.71.71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Duminică la New York: Drumul Sării (31.28.13), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Onorabilul Stanislas, agent secret : Cotroceni (13.62.56), orele 14 — 16.15 - 18,30 — 20,45 ! Cei mai frumoși ani : Pacea (31.32.52), orele 16 — 18,15 — 20,30: I televiziune"I 14 : Fotbal — Dinamo Bucureşti — Internazionale Milano (transmisiune de la stadionul 23 August) I 19 : Jurnalul televiziunii (I) 19,15 : Emisiune pentru pionieri şi şcolari — Ştiţi să socotiţi ? Pentru copil — filmul de desene animate „Răţuştele înţelepte" . 20 : Teatrul „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian (transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra"). In pauze . Calitate în cantitate industrială. Poşta televiziunii : 23 : Jurnalul televiziunii (II). Buletinul meteorologic. bcum va fi vremecst Pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie se anunţă următorul timp probabil :• Vreme în general umedă. Cerul Va fi schimbător. Vor cădea precipitaţii mai intîi sub formă de ploaie, apoi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vint slab pină la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la Început, apoi in scădere, incepînd din nord-vestul tării. Minimele vor ficuprinse intre minus 5 si plus 5 grade, iar maximele intra 2 si 12 grade. Ceaţă. 1 DECEMBRIE 1965 tecatre POŞTA REDACŢIEI ŞT. FILIPESCU-Bucureşti. Concediul medical se acordă pentru afecţiuni care produc incapacitate temporară de muncă. Dacă afecţiunea care produce incapacitatea temporară de muncă este tuberculoza pulmonară, atunci concediul medical se poate acorda pînă la un an (medicul apreciază durata perioadei de recuperare). în cazul cînd incapacitatea temporară de muncă se datoreşte unei alte afecţiuni, concediul medical se acordă pînă la 6 luni în interval de un an, socotit de la prima zi de îmbolnăvire, în situaţia unui salariat cu o tuberculoză pulmonară stabilizată, a cărui Stare de sănătate permite prestarea profesiunii sale, care face o afecţiune asociată, concediul medical se acordă pentru boala asociată, dacă aceasta îi produce incapacitate temporară de muncă. Durata concedilui va fi deci pînă la 6 luni. C. IONESCU — Ploieşti în ultimele zile, reţeaua comercială a fost asigurată cu cantităţi îndestulătoare de baterii rotunde de 1,5 V, pentru aparatele de radio. Informaţia ne parvine de la Ministerul Comerţului Interior — Direcţia generală pentru produse metalo-chimice. Sperăm că, la ora actuală, şi magazinele ploieştene sunt bine aprovizionate cu acest produs. C. ANDRONESCU — Tr. Severin. Lucrările de sistematizare prevăzute pentru oraşul Tr. Severin nu vor ştirbi cu nimic renumele „Casei poporului“. Concomitent cu construcţia sistemului energetic de navigaţie „Porţile de Fier“, oraşul dv. se va înnoi cu blocuri zvelte de locuinţe, cu un hotel, cu o policlinică, cu o şcoală ce va avea 24 de săli de clasă etc. Ţinînd seamă că vechea sală de cinematograf, de o rezistenţă şubrezită şi înconjurată de clădiri avariate, prejudiciază estetica zonei centrale a oraşului, în locul acesteia s-a preconizat construcţia unei săli moderne, cu 650 de locuri, în imediata apropiere a blocurilor de locuinţe ridicate în ultimii ani. Această amplasare permite şi realizarea investiţiei cu folosirea economică a tuturor utilităţilor (racordarea la centrala termică pentru încălzire, apă şi canal, staţia de transformare). A. CAIBULEA-Suceava. Tarifele aplicate de I.G.C. Suceava în domeniul transportului în comun, apreciate de dv. ca prea ridicate, au făcut recent obiectul unei analize, la care a participat şi un delegat din partea Comitetului de Stat pentru Preţuri. Cu acest prilej, pînă la introducerea unor tarife republicane pentru transportul orăşenesc, care se află acum în studiu, s-a stabilit aplicarea unor noi tarife provizorii. CARNET CULTURAL Teatrul „C. I. Nottara" A/SCAUNELE Radu Popescu Foarte tragică, Scaunele reprezintă, fără îndoială, culmea primei faze a creaţiei lui Eugen Ionescu, caracterizată şi destul de uşor de definit, prin utilizarea directă a elementelor de „absurd" formal, a procedeelor comicului verbal, a ilogismului ostentativ, ca şi prin simplitatea extraordinară a acţiunii şi conflictului, prin dimensiunile reduse, incăpînd între un spect scurt şi un act lung. Este faza exploziei şi agresiunii literare, a zgîlţîirii publicului printr-un soi de insolenţă enormă, fază a cărei producţie lasă să se întrevadă un geniu neliniştitor şi neliniştit, fără a dezvălui, însă, nici pe departe, virtuţile de substanţă, profunzime, nuanţare şi elan ale acestuia. Din tot ceea ce este comun şi caracteristic acestei faze, Scaunele păstrează incă o mulţime de trăsături : jocul de cuvinte, calamburul, afirmaţia stupefiantă, aberantă („doar n-am treizeci şi trei de mîini, ca o vacă"), strania poezie a desfigurării cuvintelor prin anagrame sonore, numărul redus de personaje, construcţia într-un singur act, sau mai bine zis într-o singură bucată, căci actul acesta are proporţiile unei drame obişnuite etc., etc. Prin substanţă, prin idee, prin perspectivă, Scaunele depăşeşte, însă, cu mult prima fază a creaţiei lui Eugen Ionescu, puţind figura solid, organic, şi în cea de a doua, care cuprinde operele cele mai importante, cele mai realizate, şi, după părerea noastră, cele mai relevante, atît pentru căutarea filozofică a lui Eugen Ionescu, cît şi pentru adevărata sa valoare scriitoricească : Rinocerii, Ucigaş Iară simbrie, Amedeu, Pietonul aerului, Regele moare şi cea mai recentă Foamea şi setea (a cărei premieră va avea loc chiar în iarna aceasta, la Comedia Franceză). Pentru prima dată, în Scaunele, Eugen Ionescu ne dezvăluie, şi îşi dezvăluie probabil sie însuşi, enorma sa inspiraţie, enormul său dar de a crea imagini poetice-idei, imagini poetice-simboluri, în cuprinsul şi din sursa cărora încap şi se hrănesc marile sale opere dramatice. Am subliniat cuvîntul inspiraţie, pentru a reliefa ideea că, la punctul său de plecare, dramaturgia lui Eugen Ionescu este o creaţie de poet, condiţionată de o anumită viziune strict și ireductibil subiectivă a lumii, incăpînd și putîndu-se dezvolta dramatic, ca într-un adevărat univers, in limitele de la început trasate de o fulgurantă imagine poetică. în Scaunele, imaginea poetică generatoare este a turnului lugubru înconjurat de ape, în interiorul sordid al căruia doi bătrîni de vîrste fantastice (căci chiar dacă au, după cum pare, numai nouăzeci şi cinci de ani, amintirile lor sînt seculare, şi chiar milenare), epave derizorii ale neputinţei şi spaimei, au convocat numeroşi oaspeţi, printre care va figura insuşi „împăratul", pentru transmiterea unui „mesaj“, fruct final al întregii experienţe de viaţă şi înţelepciuni a eroului, decisiv pentru soarta viitoare a umanităţii întregi. După ce au umplut scena cu scaune destinate oaspeţilor invizibili, care sosesc un număr imens, strivitor, sufocant, bătrînul anunţă că mesajul va fi transmis, în numele SăU, care nu are darul elocvenţei necesare, de un orator special convocat in acest scop. La sosirea acestuia, cei doi bătrîni, împăcaţi în conştiinţa marelui lor secret, liniştiţi cu privire la „soarta umanităţii*, fericiţi, se aruncă în valurile care înconjoară insula lăsînd cuvîntul Oratorului. Dar vai !, acesta e un surdo-mut care nu poate emite în faţa mulţimii decît sunete guturale, nearticulate, animalice, şi un cretin, deoarece cînd ia creta pentru a exprima în scris ceea ce glasul nu-i ajută să transmită, literele pe care le caligrafiază sînt tot atît de lipsite de sens, ca şi sunetele vorbite !... Iată conţinutul Scaunelor, care nu cuprinde altceva decît dialogurile celor doi bătrîni între ei, şi dialogurile celor doi bătrîni cu mulţimea invitaţilor invizibilă şi cu mulţimea, de o materialitate apăsătoare, de o colosală forţă de sugestie, a scaunelor goale. Care este conţinutul acestei imagini-idei care este semnificaţia acestui atroce simbol, nu e greu de spus, decît pentru că, în mod evident conţinutul apare foarte complex, iar semnificaţiile sunt multiple. Nu încape vorbă că avem aci o nouă demonstraţie a imposibilităţii comunicării intre oameni. Poate fi cineva de acord cu vreuna din tezele acestei drame, poate fi cineva de acord cu esenţa filozofiei lui Ionescu, ilustrată astăzi cu nenumărate argumente artistice, într-o operă care umple mai mult de cinci volume ? Evident că nu, evident pentru noi, oameni ai unei alte filozofii, cu totul opuse, bazată, în esenţa ei, pe încrederea în om, in solidaritatea umană, în progresul neîntrerupt al societăţii, pe certitudinea şi cunoaşterea „mesajului" pe care-l aşteaptă omenirea. Despărţirea noastră de Ionescu se produce încă de la cea dinţii privire pe care o aruncăm asupra lumii, iar opoziţia devine ireductibilă exact în măsura în care este ireductibilă opoziţia dintre argumentul şi concepţia raţională, pe de o parte, şi starea de conştiinţă a primei subiectivităţi, niciodată decantată, controlată şi depăşită, pe de altă parte. Dar calitatea artistică a operei este extraordinară. Fără a face cea mai neînsemnată concesie tezelor filozofice ale autorului, păstrind fără nici un efort distanţa la care se află de această dramă a unei lumi bolnave şi străine, spectatorul nostru asistă zguduit, captivat, la jalnica poveste a scaunelor din insula în care mai pîlpîie o vagă, foarte vagă amintire a unei civilizaţii înecate, pierdute în noaptea timpurilor, şi avînd drept simbol „Parisul, oraşul lumină“... Ne-am dus la spectacolul Teatrului „C. Nottara“ plin de aprehensiuni, alimentate in mare măsură de experienţa ratată a Teatrului Mic, cu „Cîntăreaţa cheală", în mod, cu totul surprinzător, spectacolul regizat de George Rafael este foarte bun, şi, nu rareori, strălucit. Regizorul a avut inteligenţa şi prudenţa de a urma cu o riguroasă fidelitate, toate indicaţiile de regie foarte minuţioase, pe care Ionescu insuşi, foarte prudent, le-a cuprins în ediţia N.R.F. a dramaturgiei sale. E firesc ca autorul, şi mai ales un autor atît de Eugen lonescu de original ca lonescu, să ştie mai bine decît oricine cum trebuie pusă în scenă opera sa, şi recunoscînd aceasta, Rafael a asigurat spectacolului său o forţă, o spontaneitate, o profunzime, care trebuie aplaudate fără şovăială. Există, evident, şi cerinţe pe care autorul nu le-a putut traduce în termeni direcţi de regie, care ţin de specificul estetic al operei. Astfel, realismul direct, cu numeroase poante groteşti, al jocului de moment şi de detaliu, trebuia să favorizeze, din cînd în cînd, o ascuţire, o descărnare indispensabile unei atmosfere generale stranii, puţin ceţoase, poate visată. De asemenea, ritmul desfăşurării acţiunii spre tragica farsă finală trebuie să se afle într-un crescendo susţinut, ceea ce nu s-a produs în ultimele scene, poate şi din cauza extraordinarei solicitări fizice a actorului care interpretează rolul Bătrînului. Dar cei ce au dat spectacolului caracterul său autentic şi zguduitor au fost actorii Ileana Predescu şi Constantin Rauţchi. Un anumit accent de cantitate, pondere şi anecdotă cade pe rolul Bătrînului, dar accentul de calitate a căzut pe acel al Bătrînei, căruia Ileana Predescu i-a dat o bogăţie, o forţă şi o nuanţare tractic-comică, pe care publicul nostru nu o va uita multă vreme, şi prin care ciudata dramă a lui Ionescu şi-a dezvăluit o latură de umanitate sfîşietoare, şi în acelaşi timp, o accesibilitate neaşteptată. O interpretare admirabilă, care nu a prezentat nimic criticabil prin ea însăşi. Dar şi Rautchi a depăşit cu mult nivelul capacităţilor sale obişnuite, realizîrnd o creaţie majoră, de imens efort corporal şi vocal, şi faţă de această sarcină strivitoare, nu sau dacă i se mai pot reproşa uneie treceri prea bruşte, prea nestudiate, precum şi o încetinire a ritmului, spre sfîrşitul spectacolului. Apariţia oratorului faimoasa transmitere a mesajului prin sunete oribile şi prin semne grafice fără sens, au fost absolut senzaţionale, datorită tînărului Nicolae Wolcz, posesor al unor eminente calităţi de mim şi clovn. Scaunele s-a jucat în admirabila traducere a Celei care a fost, pînă acum vreo lună, buna scriitoare şi specialistă în literatură franceză. Elena Vianu. Incit, excelentul spectacol al teatrului ,,C. Nottara" a fost, pentru noi, învăluit într-o tristeţe etică proaspătă, şi prilej al unei fierbinţi lacrimi prieteneşti. Cronica teatrală 44 Valorificarea unor mărturii istorice Dacă dumneata, călătorule, îndrăgostit de frumusețile țării noastre, te vei abate pe la Curtea de Argeş, nu uita să mergi la Biserica şi Curtea Domnească, monument istoric datînd de prin secolul al XIV- lea, ale cărui fresce suprapuse şi morminte străvechi dovedesc existenţa prin aceste locuri a unei arte de înaltă valoare. Poate unora li se va părea mai atrăgătoare biserica cu turlele aurite, ridicată pentru prima oară de Neagoe Basarab, a cărei legendă este legată de Meşterul Manole. Chiar dacă aceasta din urmă a întrunit în acest an peste 120 000 de vizitatori, interesul pentru Biserica şi Curtea Domnească este şi el în creştere, peste 40 000 de oameni, dintre care aproape o mie de străini, trecîndu-le pragul spre a citi pe zidurile vechi de şase veacuri file din istoria poporului român. Se cuvine, aşadar, grijă pentru acest monument, grijă care nu se poate menţine doar cu firmuliţa aşezată lingă o catapeteasmă, pe care scrie : „Nu vă semnaţi pe pereţi". E adevărat, există şi dintre cei care, cu creionul chimic, îşi aştern apostila pe picturile murale, pe care nici făurarii lor nu îndrăzniseră a-şi pune numele, mulţi rămînînd anonimi pentru veşnicie, spre deosebire de cutare vizitator plin de importanța prezenţei sale şi a imortalizării ei pe zidurile secularei biserici. Dar nu e mai puţin adevărat că, pentru a conserva valoarea acestui monument, ceea ce s-a făcut pînă acum nu este nici pe departe destul. Există, printre altele, în incinta bisericii, mormîntul voievodului Radu Negru, care a domnit între anii 1374 și 1385. Așezate sub un geam, pe locul lor de veci, osemintele voievodului stau la vedere împreună cu unele din podoabele cu care acesta fusese înmormîntat. Numai că măsurile de conservare n-au fost cele mai bune şi, an de an, osemintele se împuţinează sub acţiunea factorilor naturali şi n-ar fi de mirare să dispară cu totul. Vizitînd în aceste zile de toamnă Biserica Domnească, vezi cu uşurinţă cum, sub sticla mormîntului, ca urmare a diferenţei de temperatură, s-au format picuri de apă care, căzînd pe oseminte şi podoabe, le distrug pe unele şi le oxidează pe celelalte. Dacă-ţi exprimi nedumerirea în legătură cu această nepăsare, afli că de mai multe ori în ultimii ani a fost sesizată Comisia monumentelor istorice, dar că aceasta a rămas nemuritoare şi rece faţă de soarta unei valoroase mărturii istorice. Lipsa de grijă şi de bună gospodărire se vede de altfel şi în multe alte aspecte. Bunăoară, n-ai să afli aci un pliant care să consemneze pe scurt istoria acestui monument, iar cele două cărţi poştale ilustrate care se pot cumpăra la Intrare prezintă întregul ansamblu într-un plan atît de general, încît nu se reţine nimic din frumuseţea şi valoarea istorică a monumentului. Şi s-ar mai putea vorbi despre faptul că piafeta din faţa Curţii Domneşti a devenit loc de parcare pentru autobuzele încărcate de turişti care, în trecere, se opresc să ospăteze la restaurantul de peste drum, creîndu-se o larmă de loc prielnică celor ce vor să contemple frumuseţile realizate de artiştii trecutului. Da, lipseşte o mînă de gospodar în valorificarea unor monumente istorice, fiindcă trebuie spus că nici la biserica Curtea de Argeş situaţia nu-i cu mult mai bună, nemaivorbind de mînăstirea Bistriţa sau de tezaurul artistic aflat la Cula de la Măldăreşti din raionul Horezu, pe care, după ce ai străbătut cale lungă, rişti s-o găseşti închisă, custodele fiind plecat cu treburi felurite cine ştie unde. Şi nu de orice fel de gospodari, ci de oameni cu dragoste pentru o astfel de activitate şi cu respect faţă de interesul larg stîrnit în rîndul publicului de tot ce e legat de istoria şi cultura poporului nostru. AL CORNESCU Ce puteţi înţelege din acest plan general al uneia din cele două ilustraţii care reprezintă Biserica şi Curtea Domnească din Curtea de Argeş ? N-ar fi mai utile cîteva detalii, tovarăşi editori ?