România Liberă, februarie 1968 (Anul 26, nr. 7242-7266)
1968-02-01 / nr. 7242
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Vedere parţială a a construcţiilor a noului ansamblu de locuinţe Arini din Suceava. De această dată, linia modernă fost concepută într-o amplă „simbioză“ cu elementele arhitectonice tradiţionale acestor locuri Foto : NICU VASILE RITMICITATEA — FACTOR HOTĂRITOR IN REALIZAREA INVESTIŢIILOR Este cunoscut faptul că buna realizare a planului anual de investiţii presupune în primul rind RITMICITATE. Fiecare trimestru trebuie să-şi găsească echivalenţa valorică într-o pătrime din planul anual iar pe parcursul său realizarea investiţiilor trebuie să aibă un ritm cît mai constant. Şi experienţa anilor trecuţi arată clar că bilanţul anual depinde în mare măsură de modul cum au fost atacate lucrările de mobilizare a tuturor factorilor răspunzători de realizarea investiţiilor, încă din prima zi a anului. Care este din acest punct de vedere „startul" primei luni a primului trimestru din 1968 pe şantierele de construcţii-montaj ? Deşi atrăgeam atenţia, încă din toamna trecută, asupra necesităţii pregătirii din vreme a şantierelor pe timpul iernii unele organizaţii de construcţii, „surprinse“ de apropierea termenelor de punere în funcţiune a capacităţilor planificate în trimestrul IV al anului trecut, au neglijat în mare măsură asigurarea frontului de lucru 1968 pentru lucrările de continuare şi lucrul acesta se resimte acum. Se constată că pe unele şantiere deşi termenele stabilite prin grafice pentru execuţia închiderii spaţiilor la obiectele principale au expirat, aceste lucrări nu sunt încă terminate. In alte cazuri nu sunt asigurate condiţiile pentru încălzirea corespunzătoare a unor spaţii de lucru, lucrările necesare (centrale termice, instalaţii de încălzire interioare, racorduri), fie că nu sunt terminate, fie că nu funcţionează normal. În condiţiile de mai sus este evident ca insuficienta pregătire a şantierelor Combinatului chimic Rîmnicu Vîlcea, Fabricii de zahăr Corabia, Fabricii de sticlărie de menaj şi ambalaj Bucureşti, Uzina de sodă Govora, Fabricii de ulei Slobozia, Fabricii de nutreţuri combinate . Feteşti, pentru continuarea lucrărilor în primele luni ale anului 1968, să-şi pună serios amprenta asupra acestei perioade şi „ritmul susţinut din primele zile“ să fi rămas o simplă promisiune a constructorilor. Pe aceste şantiere ca şi pe alte cîteva pe care nu le-am citat se impune concentrarea forţelor constructorului în vederea asigurării condiţiilor de lucru şi a recuperării râmînerilor în urmă cu un maximum de operativitate pentru a se putea adopta apoi ritmul normal de execuţie impus de grafice. Atenţia trebuie îndreptată asupra acelor Ing. C. VRÂNCEANU (Continuare in pag. a 3-a) UNA PE ZI de MATTY — Inițial era vorba de 12 afişe. După discuții, s-a ajuns la comanda asta ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.I., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Complex de cercetăr ştiinţifice ROMAN (coresp. R.I.J. ) La staţiunea experimentală agricolă Secuieni-Roman a fost dat în folosinţă un complex modern destinat activităţii de cercetare ştiinţifică. Noul pavilion cuprinde 7 laboratoare pentru analize şi studii, numeroase cabinete pentru cercetări ştiinţifice, o bibliotecă documentară, săli pentru diferite alte activităţi. CARE VĂ INTRA II CASA? Practici dăunătoare in recrutarea si angajarea personalului casnic Pe ușă a intrat o femeie în vîrstă, cu o mină bandajată, legată cu o eșarfă de gît. — Trebuie să mă prezint la comisie, pentru pensionare. Cu o singură mină nu pot lucra. Așa că mă întorc acasă. Alexandru Toma, preşedintele sindicatului personalului casnic, profită de acest exemplu viu, pentru a-şi dezvolta ideea pe care tocmai începuse să ne-o expună : — Vedeţi, ce s-ar fi întîmplat cu această femeie dacă n-ar fi lucrat pe bază de contract ? Un accident, o boală şi se trezeşte la vîrsta ei fără nici o posibilitate de ajutor. Din păcate, puţine se gîndesc la acest lucru. în Bucureşti lucrează pe bază de contract şi sînt membre de sindicat circa 3 000 femei de serviciu, angajate la particulari, marea majoritate persoane în vîrstă. N-avem la îndemînă nici o posibilitate de evidenţă, dar apreciez că de zece ori mai multe lucrează fără nici un fel de forme. De aici, riscuri serioase pentru ambele părţi. — în ce constau aceste riscuri ? — Pentru femeile angajate. PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 3-a) CONSULTAŢII TEHNICE LA DOMICILIUL CUMPĂRĂTORILOR Colectivele unor magazine de radio-televizoare şi alte articole electrocasnice din Baia Mare şi Satu Mare au luat o interesantă iniţiativă : vizitarea la domiciliu a cumpărătorilor unor produse electrocasnice, în vederea constatării stării lor de funcţionare. Lucrătorii specializaţi din comerţ au dat îndrumări concrete cumpărătorilor asupra utilizării televizoarelor şi a altor produse cumpărate. In cazul constatării unor defecţiuni, au fost luate măsuri operative pentru înlăturarea lor. Anul XXVI —nr. 7242 Joi 1 februarie 1968 «» 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului şi pescuitului, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor in explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1987 şi a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Un obiectiv major: Rentabilizarea staţiunilor de maşini şi tractoare Staţiunile de maşini şi tractoare — importante pirghii economice care au indeplinit un rol deosebit în introducerea tehnicii noi pe ogoare, în transformarea socialistă a agriculturii — s-au dezvoltat, de la crearea lor şi pînă astăzi, în mod sistematic. Reţeaua celor 289 de unităţi de acest gen cuprindea, la sfîrşitul anului trecut, circa 65 000 tractoare, peste 55 000 semănători mecanice, 28 000 combine de recoltat păioase şi multe alte maşini şi utilaje destinate mecanizării lucrărilor agricole. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, pe măsura dezvoltării industriei constructoare de mașini agricole, baza tehnico-materială a S.M.T. s-a lărgit continuu, ceea ce a permis ca, în 1967, volumul de lucrări realizat să fie de 2,8 ori mai mare decât în 1960. O dată cu creşterea gradului de mecanizare s-a îmbunătăţit calitatea lucrărilor, fapt care s-a reflectat în sporirea producţiei medii pe terenurile cooperativelor agricole. Cu toate rezultatele bune înregistrate pînă in prezent în activitatea staţiunilor, trebuie arătat însă că acestea nu sunt încă la nivelul condiţiilor create şi al posibilităţilor existente. In actuala structură a preţului de Ing Petru Moldovan prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii cost al lucrărilor, care cuprinde numai cheltuielile de producţie, dar nu şi cota anuală de înlocuire a mijloacelor fixe, veniturile realizate de staţiuni — pe întreaga reţea — acoperă şi depăşesc cheltuielile. Adăugind însă la preţul de cost şi cota anuală de înlocuire a mijloacelor fixe, adică amortismentele, veniturile realizate nu acoperă decât în parte cheltuielile astfel calculate, în etapa actuală, cînd cooperativele agricole s-au întărit din punct de vedere economic, cînd S.M.T. dispun de tractoare, maşini şi utilaje moderne mai multe şi mai bune, de tipuri diferite şi cu caracteristici constructive şi de exploatare superioare, obiectivul major care stă în faţa mecanizatorilor este acela al îmbunătăţirii substanţiale a activităţii de producţie şi economico-financiare a tuturor unităţilor, în vederea rentabilizării lor. Pentru a se atinge acest important obiectiv, Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967 a subliniat necesitatea introducerii gestiunii economice proprii în S.M.T. In ultimă analiză, este vorba de reducerea la minim a cheltuielilor de producţie, de creşterea veniturilor (Continuare in pag. a 2-a) La Staţiunea experimentală Voineşti — regiunea Ploieşti — s-a confecţionat din resurse locale o platformă montată pe un tractor special cu şasiu autopropulsat, care uşurează considerabil munca în livezile pomicole. In clişeu : Lucrări la tăiatul pomilor efectuate cu ajutorul noii platforme Atacuri puternice ale patrioţilor in inima Saigonului şi in principalele capitale provinciale Pe una din străzile Saigonului în timpul atacului dat de forţele patriotice O VIAŢĂ IN PLUS... A stîrnit, desigur, multe zimbete o informaţie care ni l-a făcut cunoscut pe francezul Daniel Douldat, recomandîndu-ne pasiunea sa pentru limbi străine. Foarte pe scurt pentru neavizaţi : dl. Douldat, mare amator de a-şi însuşi limbi străine, dar, în acelaşi timp, un om ocupat, a comis un delict, predîndu-se apoi justiţiei spre a fi privat de libertate şase luni, vreme în care, în lipsa altor preocupări, va învăţa germana. La vestea că datorită delictului comis, tribunalul îl va pedepsi cu 12 luni de detenţiune, nu cu 6, cît scontase, originalul poliglot a replicat totuşi cu satisfacţie : perfect, în 12 luni învăţ şi engleza... N-aş zice că această Ştire nu m-a bine dispus. Dar dincolo de hazul trecător, povestea d-lui Douldat mi-a provocat şi o reacţie, ca s-o numesc aşa, de durată. Mi-a amintit despre nişte foarte trainice şi apropiate lucruri, pe care cer îngăduinţa să le înşir aici. 1. Cu vreo cinci-şase ani în urmă, am cunoscut in Dobrogea, la Cobadin, un tractorist de 19 ani care învăţa limbi străine, fixîndu-şi o normă de nu mai ţin minte cite cuvinte pe zi. Tînărul pomenit învăţa cu o poftă care îl făcea să-şi acorde termene, la prima vedere, imposibile. N-am făcut greşeala să-l întreb de ce, pentru ce, în ce scop. Pasiunile se refuză adeseori cîntăririi exacte , flacăra care le întreţine nu-i a unei luminări obişnuite. Octav Pancu-Iaşi 2. Din aproximativ 10 000 de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina bucureşteană „23 August“, aproape 2 000 sunt inventatori, inovatori, raţionalizatori, oameni care consultă zilnic materiale de specialitate şi presă ştiinţifică publicată în principalele limbi de circulaţie mondială, limbi pe care mulţi dintre ei şi le-au însuşit sau şi le însuşesc prin cursuri organizate în uzină. 3. In actuala organizare a învăţămîntului românesc, un elev de liceu la vîrsta de 15—16 ani, adică în clasa a IX-a, învaţă (bineînţeles, în afară de limba maternă) două limbi moderne — franceza şi engleza, sau rusa şi germana, sau italiana şi engleza — şi limba latină. Discul şi banda de magnetofon cu înregistrări de lecţii în limbi străine, procedeu excelent de perfecţionare a pronunţiei, nu mai sînt chiar flori rare în şcoli. Incepînd din acest an de învăţămînt, cîteva licee din Capitală şi din principalele oraşe au clase aşa numite „speciale“ în care toate obiectele sunt predate într-una din cele mai răspîndite limbi moderne. 4. Universităţile populare, casele şi cluburile tineretului predau în mod frecvent limbi străine, cursurile cunoscînd o participare de masă ; dicţionarele reprezintă de cîţiva ani cartea nr. 1 în ceea ce priveşte rapiditatea epuizării în librării; televiziunea a început recent un curs ce se anunţă atractiv. 5. Radioul şi de curînd televiziunea răspîndesc prin unde şi imagini, pentru milioane de „elevi“ cunoştinţe de limbi străine. Incontestabil, e loc şi de mai bine. Încă nu s-a apelat la tot ceea ce poate oferi tehnica modernă în uşurarea studiului ; metodica predării unor limbi n-ar fi rău să devină obiect de cercetare a pedagogilor şi psihologilor, îmbunătăţirea ei (mă refer la şcoli în primul rînd) lăsînd încă destule porţi deschise ; ediţiile bilingve (de poezie, de pagini alese din mari autori) sunt întîmplătoare. Cu toate acestea, pasiunea investită în deprinderea limbilor străine, sprijinul, în genere, care se acordă unei atari acţiuni de masă, merită un respectuos salut. O veche vorbă, românească cred, spune că cine cunoaşte o limbă străină trăieşte o viaţă în plus. Dacă-i aşa, statisticienii noştri greşesc calculînd media de viaţă în România de azi ca fiind numai de 68 de ani. Cum învăţarea limbilor străine ia proporţia unui fenomen profund popular şi cum, repet, o asemenea îndeletnicire, zice proverbul, e sinonimă cu o viaţă în plus, ştacheta mediei de care vorbeam trebuie ridicată peste sută... • O parte a ambasadei americane ocupată timp de mai multe ore • Palatul prezidenţial asediat. Radiodifuziunea incendiată • Surpriză la Casa Albă Intr-o acţiune de mare amploare şi de „o îndrăzneală fără precedent“, cum o caracterizează corespondenţii de presă, patrioţii sud-vietnamezi au lansat în noaptea de marţi spre miercuri atacuri surpriză extraordinar de puternice asupra „centrilor nervoşi“ ai regimului saigonez şi ai forţelor armate americane. La Saigon, forţele patriotice au ocupat o parte din imobilul „blindat“ al ambasadei americane pe care l-au ocupat timp de mai multe ore ; — au pătruns în Palatul prezidenţial ; — au preluat controlul asupra unor zone ale aeroportului Tan Son Nhut (la 7 km. de capitală); — au incendiat şi scos din funcţiune postul de radiodifuziune ; — au supus unui tir violent alte numeroase centre strategice americane. Concomitent, în cadrul unui plan de luptă minuţios pus la punct, detaşamentele forţelor patriotice au dezlănţuit mari acţiuni în principalele capitale provinciale ale Vietnamului de sud, dînd lovituri grele inamicului. După cum transmit corespondenţii de presă, luptătorii din forţele patriotice au pătruns în oraş în grupuri mici şi s-au îndreptat imediat spre obiectivele pe care urmau să le asedieze. O parte a grupelor de luptători s-au îndreptat spre cartierele populare, şi au solicitat, în plină noapte, ajutorul populaţiei. ... Ambasada americană ocupă un sediu nou, inaugurat cu numai cîteva luni în urmă în centrul capitalei, pe bulevardul Thong Nhut. Construită special pentru a nu deveni ţinta unui atac prin surprindere, ambasada este înconjurată cu ziduri betonate, groase şi înalte. Fără ferestre, cu un spaţiu de aterizare pentru elicoptere deasupra imobilului, păzită tot timpul de unităţi de şoc americane, ambasada era prezentată drept „o fortăreaţă“ de nepătruns. Trei grupe de patrioţi au lan (Continuare în pag. a 4-a) In pag. a IV-a: — Reluarea relaţiilor diplomatice iugoslavo - vestgermane. — Găina cu ouăle de aur și „cuibarul" marilor companii. — Submarinul „Minerva" considerat pierdut.