România Liberă, iunie 1968 (Anul 26, nr. 7344-7369)
1968-06-01 / nr. 7344
CRONICA TEATRALA 1010CRMNII MIŞCATE“ Amintindu-ne că dramaturgii debutanţi reprezentaţi de Atelierul ‘68, nu sunt toţi tineri, autorii programului l-au avut, cu siguranţă în vedere pe Ilie Păunescu. Acesta atacă genul dramaturgiei şi îşi încearcă norocul pe capricioasele valuri ale teatrului, la deplina maturitate, cu două piese într-un act purtînd supra-titlul de Fotografii mişcate, căruia trebuie să i se dea, pare-mise, înţelesul de „fotografii în mişcare“, adică animate. Prima, intitulată Sîmburi de cireşe este chiar o dramă paşoptistă, care pune faţă în faţă două personaje : pe domnitorul George Bibescu şi pe reprezentantul partidei revoluţionare, C A Rosetti. Momentul dramei este al abdicării lui Bibescu, al înfruntării celor doi înainte de semnarea actului de către cel dintîi, cu reamintirea, în cursul acestei discuţii a câtorva momente precedente : acţiunile conspirative din casa lui Rosetti, atentatul împotriva lui Bibescu, refuzul armatei de a-l susţine împotriva revoluţionarilor, intrigile ostile ale reprezentanţilor austrieci, ruşi, turci, de la Bucureşti. Aşa cum e construită, ca şi pe cele două personaje ale sale, drama poartă o dublă pecete : aceea a unui sigur talent al dialogului, al unui dialog literar, cult, inteligent, şi pe aceea a linei slabe construcţii dramatice, în care intră şi o serioasă confuzie de idei. Este imposibil să-ţi dai seama care este atitudinea scriitorului faţă de fiecare dintre cei doi eroi, cum îi vede şi îi înţelege el, căci a încerca umanizarea, a căuta sinceritatea umană, profundă, a eroilor istorici — tendinţă fundamentală a dramaturgiei istorice model- radu Popescu ne —, implică tocmai această iniţială atitudine a autorului. Apoi, scriitorul a îngrămădit o serie de detalii istorice (şi poate nu chiar toate istorice), a căror importanţă nu poate fi pătrunsă : o acţiune personală a lui Rosetti, necunoscută de restul partidei revoluţionare, un amestec al acestuia în atentatul neizbutit, o întreagă poveste cu servieta în care Bibescu îşi păstrează documentele secrete, etc. Iată lucruri care, de la început pînă la sfîrşit nelămurite, îngreuează enorm înţelegerea dramei. Regizorul nu este, în cazul acestui ciclu un debutant, ci este Dan Nasta, care a lucrat, ca întotdeauna cu imaginaţie poetică, mereu în „medalion individual“, ceea ce impune interpreţilor sarcini grele. Interpreţi dintre care, unul este el însuşi, Nasta, în rolul lui Bibescu, jucat cum joacă el, Nasta, cu prestanţă, cu o solemnitate care nu exclude, ci cere, profunzime umană şi de idei. Pe Rosetti, l-a interpretat Dorin Varga, şi nu ştiu de loc cum l-a interpretat, din moment ce nu ştiu ce e cu eroul său, ce are în minte şi în suflet, ce vrea, ce urmăreşte. In orice caz, modele de azi, şi mai ales hotărîrea lor îndîrjită de a nu trata cu peruchierul și cu machiajul, duc, în materie de istorie, la rezultate de un comic nebun : toate documentele, toată iconografia veacului ne spune că Bibescu nu avea barbă, dar al lui Nasta are, pentru că are Nasta; în schimb, TEATRUL XI. NOTTARA' (Atelier 68) cine nu ştie că C. A. Rosetti era brun, cu plete şi barbă ? Ei bine, Rosetti al lui Dorin Varga e blond şi ras ca in palmă. Cea de a doua dramă intitulată „Scrisorile“ nu e chiar paşoptistă, dar e din aceeaşi familie de evenimente, căci se petrece în ajunul Unirii, şi ne prezintă momentul alegerilor pentru divanul ad-hoc, în Moldova, ca şi în prima, autorul nu merge la eveniment, ci la oameni, şi ne prezintă episodul faimos al scrisorilor primite de caimacanul Vogoride de la reprezentanţii otomani, scrisori care, sustrase de soţia sa, Ecaterina Conachi-Vogoride, şi înmînate unioniştilor spre a fi publicate, au dus la anularea samavolnicelor alegeri vogoridiene. Ar fi drama Ecaterinei, femeie lipsită de dragoste, urîndu-şi şi dispreţuindu- şi soţul, suspinînd tăcut după frumosul Cuza, frămîntată de obligaţiile de solidaritate morală cu soţul său şi de chemarea patriotică a unioniştilor, reprezentată chiar prin fratele său vitreg Costache Negri. Aci nu există nici un fel de lapsusuri, de confuzii, totul e limpede, de mult şi bine cunoscut, dar tocmai de aceea, apare cam lipsit de dramatism, căci autorul nu a ştiut să aducă un element cu adevărat nou, atrăgător, în umanizarea acestor personaje istorice : Vogoride face diverse crize de furie cinică şi se comportă de la un cap la altul în mod mîrşav : un Cuza molîu şi nehotărît apare din cînd în cînd, aproape fără rost. Iar Costache Negri iese din umbră şi repetă solemn : „Datoria, fă-ţi datoria, nu există decît datoria !“. Drama cade la melodramă. Catinca e înnebunită gindind că odraslele sale îi vor spune cîndva : „Mamă ! eşti o hoaţă“, dar Costache Negri li demonstrează clar că singurul risc e că aceleaşi odrasle să-i spună : mamă ! de ce n-ai furat scrisorile de ce nu ţi-ai făcut datoria ?“. Scriitorul nu e totuşi lipsit de vervă, aşa cum observam şi la prima dramă, el ştie să dialogheze, are unele idei literare de bună calitate, — este realmente cazul să mai încerce. Tot Nasta a regizat şi „Scrisorile“, tot pe tehnica „medalionului“ realizat prin reflector, tot, aşadar, pe munca şi lucrul actorului. Gilda Marinescu, în Ecaterina Vogoride şi-a spus textul cu multă convingere, dar nu a scos, nici nu prea avea de unde, multele şi puternicele sale obişnuite efecte. Pe Vogoride l-a interpretat cu multă violenţă pitorească, cu multă variaţie, Constantin Brezeanu. Un Alexandru Cuza, blond, fără ţăcălia faimoasă, dar de nerecunoscut, a încarnat Dorin Varga (care a avut însă şi sarcina interpretării unui al doilea rol — un strămoş Conachi). In sfîrşit, schimbind uniforma strălucitoare a lui Bibescu, cu redingota sobră a lui Costache Negri, Dan Nasta a fost convingător prin ceea ce ştia el, şi ştiam şi noi, dincolo de text. Casa memoriala George Topîrceanu din comuna Nămăești Foto : FLORIN STEFANESCU Poftiţi la Hanu Ancuţei! (Urmare din pag. 1) Reiat aici la releat 1718, după un sfert de mileniu, larma şi voioşia drumeţilor aflaţi tot aici la popas trezeşte lunar ecouri dintr-un basm cu tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte. Duminică, 26 mai, o mare serbare populară, organizată de Comitetul judeţean U.T.C. Neamţ a adus la Hanu-Ancuţei sute de călători, dornici să guste deopotrivă din batalul la frigare, din vinul casei, din cîntecul bătrînesc, din evocarea aromată a traiului strămoşilor. Ce-i drept, numai beciul hanului, cu pietre subţiri rotunjind frumos bolta, mai este tot acel beci în a cărui răcoare vinul năzdrăvanei hangiţe dormea in poloboace, de unde-l scotea setea muşteriilor. Sus, zidurile şi acoperişul hanului, noi, de abia încheiate, respectă insă întocmai planul celui vechi. Restaurarea a avut scrupulul exactităţii documentare, ceea ce, în treacăt fie zis, are ca revers stînjenirea anumitor comodităţi comerciale moderne. In schimb, cu un minim efort de imaginaţie, oaspetele de astăzi al Hanului Ancuţei îşi poate închipui carele intrînd, pe trei şiruri, pe sub poarta de lemn, mare, grea, ghintuită, ce se fereca peste noapte, punînd vieţile şi avutul drumeţilor la adăpost; deshămaţi, cu dăsaga de ovăz petrecută peste grumaz, caii se ospătau şi moţăiau priponiţi în conovăţ. Cită vreme stăpînii, la mesele de lemn de la catul de sus, ori chiar rămaşi în căruţe — doar cu picioarele proptite pe loitre — se omeneau cu ulcele de vin rece şi îşi istoriseau păţanii de drum lung. Pentru ediţia 1968 a hanului, decoratorii s-au inspirat, fireşte, din realitatea lumii de atunci. Aşa că, de balustrada dinspre „curtea" interioară a hanului, spînzură ici-colo şei cu scări cu tot şi mulţime de hamuri vechi, harnaşamentele acestea aducînd cu ele, pe lingă miresme de şelărie, şi nu ştiu ce abur de baladă eroică. Incrustaturile în lemn vădind geniul meşterilor din ţara de sus a Moldovei, scoarţele în culori vii, scările atîrnate şi podite cu foi de porumb, verigile din fier încrucişate pe perete, toate alcătuiesc în chip fericit o atmosferă. Atributele vieţii moderne în acest decor sunt totuşi vizibile : vale la uşile de lemn masiv ale încăperilor de închiriat, cuptorul aragaz la bucătărie, televizorul din sala de recepţie, lumina electrică disimulată în „lămpi cu gaz". Aşa zisul podium realizează amestecul dintre timpuri: nu e decît o căruţă mare, cu un butoi cu toate zilele, butoi alături de care, în dulce înfrăţire, stă microfonul, totul scăldat în şuvoiul reflectoarelor. Şi au venit artişti amatori de prin toate părţile Neamţului să joace, să cînte şi să recite la Hanu-Ancuţei în această duminică sută de promisiunile binecuvîntate ale ploii. Dramatizarea scrisă de prof. Dumitru Dominte, din Ţibucani, după cîteva povestiri sadoveniene a prilejuit reîntilnirea, in jurul unei mese slujită de o chipeşă Ancuţă, a unora dintre cei ce făceau popas aici cu multă bucurie: călugărul Gherman, Moţoc răzeşul, comisul Ioniţă şi alţii. Intîmplări pline de haz şi altele de spaimă, cintece de voinicie şi ghicitul cu ghiocul ţigăncii, închinarea din ulcica plină cu licoare şi fărîmarea cepei cu pumnul făcut baros — memorabile clipe de desfătare trăite colectiv la Hanu-Ancuţei cel nou, după sufletul şi amintirea din veac şi har a celui vechi... MEMENT" C V/Uneen eAnduiuindrue mumai ușoară : Cvartetul vocal „The Royal Knights", „Kanno — Quartet", solistă Kiyoko Sumi din Japonia : Sala Palatului, ora 20 ; Carmen : Opera Română (16 48 20), ora 19,30; Secretul lui Marco Polo : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19.30 ; Abecedar muzical : Teatrul de Operetă (în Sala Palatului), ora 19.30 ; Părinţi teribili : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), ora 19.30; Macbeth: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Kean : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Nicnic : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; Doi pe un balansoar : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; O casă onorabilă : Teatrul „C.I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19.30 ; Atelier '68 ,Fotografii mișcate" : Teatrul „C. I. Nottara", sala Studio, ora 20 ; Kathleen : Teatrul „Barbu Delavrancea" (12 94 23), ora 20 ; Viaţa e un vis : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică (15 72 59), ora 20; Corigenţă la dragoste : Teatru ,,Ion Creangă" (12 85 56), ora 18,30; Şoricelul şi păpuşa : Teatrul „Ţăndărică", sala din Calea Victoriei (15 23 77), ora 17, Vrăjitorul din Oz . Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei nr. 28—30, ora 17 ; Casa Tănase : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; Boema Palace: Teatrul „C. Tănase", la grădina Boema, ora 20 ; Selecţiuni ’68 : Ansam- Kint artistic al Uniunii Gsnst?^* * Sindicatelor (La Teatrul de vară „Herăstrău"), ora 20 . Concert simfonic : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE SELECTIA NOASTRA 9 0 0 — films foarte buna • • — filma htme • — filma mediocre Far* nici o notatie — film efeb • Freddy, loveste in tntdl : Republica ill 03 72), orele: 9,15 — 11,30 - 14 — 16,30 - 18,45 — 21,15 , București (15 61 54), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16,30 - 18,45 — 21 , Festival-grădină ora 20 , # Căderea Imperiului roman Patria (11 86 25), orele 9 — 12,45 — 16,30 — 20 I # De noapte, băieți I: Modern (2371 61), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 I Arenele Libertății (2371 01). ora 20 , Expoziție (18 10 88). ora 20.15 r a # Pasărea timpurie : Luceafărul (15 87 67). orele 8,15 — 10,45 — 13,15 - 15 45 - 18,15 - 20,45 , Capitol (16 29 17). orele 8,30 - 11 — 13,30 - 16 — 18,30 - 21 Feroviar (16 22 73), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 r Excelsior (18 10 88), orele 9,45 — 12,15 — 15 — 17,30 — 20, Doina-grădină (16 35 38), ora 20 i Capitol-grădină, ora 20 r • • Zoltán Kárpáti Festival (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 t Dinamó (11 03 72), ora 20 r • Eddie Chapman, agent secret r Victor,« (16 98 701 erde Q _ 12 — 15 — 18 — 21 ; Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,30 Moșilor-grădină (12 52 93), orele 20, • • Iadul sfărtmat : Lumina (16 23 35), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 , • • Leul african : Timpuri Noi (15 6110), orele 9—21 in continuare, • • Topkapl : Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 , Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,30 , • Fata cu balonul : Doina (16 35 38), orele 9 — 11 — 13 — 16 — 18,15 — 20,30 , • • Statornicia raţiunii ■ Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , • 9 Balul de simbritS seară i înfrăţirea Intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 18 — 20,30 , Drumul Sării (31 2813), orele 15 — 17,30 — 20 , • • Gioconda fără turta : Burești (15 62 79), orele 15,30 — 18 — 20,30 I • O fată fericită : Dacia (16 26 10), orele 8—15,30 In continuare , 18 — 20,30 , • Ea va ride : Bucegi (17 05 47), orele 9—13 In continuare, 16 — 18,15 — 20,30 , Arta (21 31 86), orele 9,15—15,45 în continuare, 18,15 — 20,30 ! Bucegi-grădină, ora 20 i Arta-grădină, ora 20 i • Zile de vară I Unirea (17 10 21), orele 11 — 15,30 — 18 i • * Climate : Lira (31 71 71), orele 15 — 17,45 i Lira-grădină, ora 20,30 I • R.O. : Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 , 0 9 0 Eu, eu, eu... şi ceilalți 1 Cotroceni (13 62 56), orele 14,30 — 17,30 — 20,30 I Ultima noapte a crităriei * Central (14 12 24), orele 9 — 'll, 15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 . • Oscar s Melodia (12 06 88), orele 9 — 1l,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 I Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 1 Flamura (2307 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 | • • El Dorado : Floreasca (3329 71), orele 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 | • 0 Răzbunarea haiducilor: Volga (1191 26), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 1 Miorița (1427 14), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 i 0 Sfîrșitul agentului Wie: Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,30 I • • Pentru un pumn de dolari : • • Pentru cttiva dolari i pini : Viitorul (11 48 03), orele 15,15 — 19,30 I • • Obsesia : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19,30, Tomis (21 49 46), orele 9—15,45 In continuare 18,15 , Aurora-grădină, ora 20,15 , Tomis-grădină, ora 20,15 , 0 Sunt și eu numai o femeie : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 i 9 0 O lume nebună, nebună, nebună : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 19 , 9 Loan*t Vltan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,30 . • Marele restaurant : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 » Rahovagrădină, ora 20,15 ; • • Sfintul la pindă : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Eroii de la Telemark : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — • Două bilete la matineu : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Escroc fără voie : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,30 » • • Capcana : Parcul Herăstrău (16 22 73), ora 20» • Escrocii la mănăstire : Progresul Parc (23 94 10), ora 20; • • Compartimentul ucigașilor t Vitan-grădină (21 39 82), ora 20» • • Căutați Idolul : Unireagrădină (17 10 21), ora 20,15» • Samba : Buzeşti-grădina (15 62 79), ora 20: Strigătul Corlei - Cinemateca, orele 10 — 12 — 14 17,30 : Pentru cei mici ; 18 : Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limbă română ; 18,30 : Pentru pionieri şi şcolari ; 19,00 : Aspecte de la turneul final al campionatului naţional de box. (Stadionul Republicii) ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate; 20: „Lumea copiilor" ; 20,40 : Tele-enciclopedia ; 21,40 : Film serial . Campionii ; 22,30 : „Intermezzo" ; 23,15 : Parada vedetelor ; 23,30 : Telejurnalul. TELEVIZIUNE Muzeul Olteniei din Craiova (secţia etnografică) , pat cu ladă de zestre din zona de sud a Olteniei Foto : NICU VASILE Festival al cîntecului, jocului şi portului popular bihorean Fata aceasta aşezările de pe meleagurile Crişurilor şi munfilor Apuseni vor cunoaşte efervescenţa specifică marilor serbări populare menite să pună in valoare frumuseţile cîntului, dansului şi portului naţional. Manifestările culturale se vor desfăşura în cadrul unui festival care va avea loc între 1 iunie şi 23 august. întrecerea artistică va avea loc în 12 localităţi — Ţinca, Vadul Crişului, Bale, Diosig, astfel încît să cuprindă toate formaţiile din zonele Aleşd, Beiuş, Salonta, Marghita şi Oradea. Prima întîlnire va avea loc în ziua de 2 iunie la băile 1 Mai. Paralel cu spectacolele, acolo unde există condiţii, vor fi organizate şi manifestări sportive, expoziţii şi standuri cu vînzare de obiecte de artă populară locală. În plus, în unele centre îşi vor da concursul şi formaţiile artistice din județele vecine, Sălaj, Cluj şi Arad. Faza județeană a concursului va avea loc în zilele de 23—24 august la Oradea. Dar frumusețile cîntului, dansului şi portului popular bihorean vor fi cunoscute şi de oamenii muncii aflați la odihnă pe litoral, unde va fi prezent şi vara aceasta un ansamblu folcloric din acest judeţ. V. LAZAR Corespondentul „României libere“ Iniţiative la început de drum Adunările de constituire a noilor organe de conducere in comune şi oraşe IAŞI (coresp. R.I.). Cu prilejul adunării consacrate constituirii comitetului de partid şi fisiliului popular comunal Nehiiu Duca, judeţul Iaşi, participanţii au dezbătut, cu un înalt simţ de răspundere, problemele ce frămîntă viaţa celor opt sate, cit numără acum această comună. A fost scos în evidenţă efectul binefăcător pe care îl are noua organizare teritorial-administrativă pentru dezvoltarea lor pe plan gospodăresc edilitar. In această direcţie s-au făcut auzite numeroase propuneri, care au fost reţinute de către organele de partid şi de stat nou constituite, spre a fi traduse în practică. O asemenea iniţiativă s-a referit, bunăoară, la amenajarea, la marginea frumoasei păduri din satul Poeni aflată pe ambele părţi ale şoselei naţionale Iaşi—Bucureşti, a unui camping împreună cu un local de alimentaţie publică, a unui scrînciob moldovenesc, precum şi a unei stine de oi unde atît ieşenii cît şi turiştii aflaţi în trecere, să se poată odihni. Pe linia unei mai bune gospodăriri a comunei s-a analizat, de asemenea, posibilitatea grăbirii acţiunii de electrificare, astfel ca, pînă la sfîrşitul anului viitor, toate cele opt sate să fie iluminate. Participanţii la adunare şi-au exprimat totodată hotărîrea lor fermă de a sprijini, prin muncă patriotică, amenajarea unui local nou pentru dispensarul medical din Pocreanca şi a unei mori de măcinat cereale la Poiana. Mulţumind celor prezenţi, pentru încrederea ce i-au acordat-o, alegîndu-l ca preşedinte al consiliului popular şi primar al comunei, tovarăşul Constantin Horbată, om vrednic şi stimat de cetăţeni pentru calităţile sale gospodăreşti, s-a angajat să depună toată pasiunea pentru ca, ajutat de comitetul executiv, de deputaţi, de toţi cei circa 5 700 locuitori ai comunei, să muncească în aşa fel incit Schitu Duca să devină una din cele mai înfloritoare comune ale județului Iași. BREVIAR • BREVIAR • Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului au fost programate, în zilele de 1 şi 2 iunie, filme pentru copii la 16 cinematografe din Capitală şi vor fi organizate întîlniri cu realizatori şi alţi oameni de artă. • La Milano s-a deschis, ieri, pavilionul românesc al trienalei internaţionale de artă decorativă. • La invitaţia municipalităţii oraşului Zürich, Teatrul „Ţăndărică" va participa la „Festivalul lunii iunie", care va avea loc în acest oraş. • La Galeriile de artă fotografică, din str. Brezoianu, a avut loc ieri vernisajul unei expoziţii de fotografii artistice din Elveţia. • In prima decadă a lunii iunie, la Bucureşti va fi prezentată o mică stagiune a teatrelor în turneu, la care vor participa Teatrul de Stat din Tg. Mureş, secţia română, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul de Stat din Reşiţa. • In cadrul cetăţii din Alba Iulia au fost începute lucrările de reparaţii, consolidare şi restaurare la Muzeul judeţean, la Sala Unirii şi la alte clădiri, monumente istorice. De asemenea, la Muzeul judeţean din Deva se execută reparaţia capitală a clădirii, care reprezintă un monument istoric de valoare. • Noi discuri vor fi difuzate, începînd de luni , un disc cuprinzînd un recital Aldo Ciccolini, microdiscurile de muzică populară, Ion Dolănescu, Natalia Gliga şi de muzică uşoară Alexandru Jula. De asemenea, va apare o nouă serie de discuri ale unor interpreţi care au participat la Festivalul Internaţional de muzică uşoară de la Braşov. Competenţă in rezolvarea reclamaţiilor (Urmare din pag. I) Calităţi pe o filieră mult mai lungă. Ni s-a părut în acest sens nefiresc faptul că, din cele 176 scrisori care priveau activitatea consiliului judeţean Harghita, 118 au fost trimise de cetăţeni direct la organele centrale şi doar 58 au sosit de la bun început pe adresa consiliului judeţean. Fără îndoială, fiecare are dreptul consfinţit prin lege de a se adresa oricărui organ, de cel mai înalt nivel , iar consiliul judeţean Harghita este încă nou înfiinţat şi de abia de-acum încolo îşi dobîndeşte popularitatea şi autoritatea pe care le merită. Dar despre această autoritate, care implică în mod necesar şi competenţa, se cuvine să vorbim mai pe lărgimi povestea tovarăşul ŞTEFAN MATEI, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Covasna că, in urma unei sesizări, el a plecat în comuna Filia, să clarifice obiectul unei grave dispute : mutarea gardului unui gospodar, cu un metru sau doi, pentru alinierea străzii. „N-am nimic împotrivă, dar păsuiţi-mă trei-patru zile, pînă vine de la oraş şi vecinul meu, că podul peste şanţ este al amîndorura" — se ruga omul . „Nu se poate, te muţi pînă mîine, că dacă nu...“ — se înverşuna consiliul comunal. Şi uite-aşa, omul a şi ajuns la judeţ. A aşteptat audienţa. A intrat la vicepreşedinte. Acesta a venit apoi în comună. A discutat cu oamenii... — Şi chestiunea s-a rezolvat practic în două minute. Pentru asta nu era nevoie însă de atîta timp şi nervi cheltuiţi, se cereau doar mai multă înţelegere şi discernămînt din partea consiliului comunal. Căci, vă mărturisesc dintr-o experienţă de 17 ani, că nu se poate să nu-l faci pe om să înţeleagă, dacă îi vorbeşti frumos, cu respect şi bună credinţă. Şi bineînţeles, dacă eşti intr-adevăr competent. Dar nu era oare de competenţa Consiliului comunal Corvineşti (judeţul Bistriţa- Năsăud) să dea adeverinţă de vechime tovarăşului Iasinski P. Vasile, cînd acesta a lucrat chiar ca secretar al respectivului organ comunal . De ce l-au obligat să umble pe la judeţ, să reclame, să sesizeze alte organe ? ! — Este cert că cel puţin 50—60 la sută din scrisorile venite la noi, s-ar putea rezolva perfect la comună — confirmă interlocutorul meu — de către preşedintele consiliului, preşedintele cooperativei, de deputaţi. Proporţie verificată şi la consiliul popular judeţean Bistriţa-Năsăud , din 44 de scrisori care se refereau la problemele agricole, covîrşitoarea majoritate era de competenţa consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie. De asemenea, abundă scrisorile, ca tematică şi număr, ilustrînd situaţii tipice in care trebuiau să intervină deputaţii şi n-au făcut-o : reclamaţiile din comunele Ciumelnic şi Lutoasa (jud. Covasna) privind neefectuarea lucrărilor de electrificare, sesizările despre modul necorespunzător de funcţionare a farmaciei 47 din Lunca de Jos (judeţul Harghita), scrisorile care semnalează proasta servire din staţiunea Tuşnad etc., etc., etc. — Am avut de pildă cazuri în care — ne spunea tov. Szabó Bella, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Harghita , la cele mai simple şi rezolvabile probleme, oamenilor li s-a răspuns ocult şi enervant : „aşa avem dispoziţii de la judeţ, mergeţi acolo şi rezolvaţi !“ Ce să rezolve ? Ceea ce de fapt trebuia să rezolve consiliul comunal, şi încă mult mai bine, cunoscînd situaţiile concrete. Dar ca să scape şi să se spele pe mîini... Acest mod de a gîndi şi a acţiona însă nu este compatibil cu activitatea noilor consilii populare şi nici cu devotamentul pe care trebuie să-l vădească în slujirea intereselor populaţiei. Competenţa, autoritatea şi deplina răspundere trebuie să-şi ateste prezenţa pretutindeni, faţă de ORICE OM şi faţă de ORICE SCRISOARE. Chiar dacă ea este o reclamaţie — sau tocmai de aceea ! PIA RADULESCU Anticipări editoriale La întrebarea „ce vom citi ?*, editurile ne dau posibilitatea să anticipăm apariţia unor lucrări de interes general. Dintre acestea, vom spicui cîteva, începînd cu literatura. In scurt timp, în librării se vor afla „Opere“ vol. V de I. Agîrbiceanu, „Moş Teacă“ de A. Bacalbaşa, „Don Juan din Grădina Icoanei“ de Paul Everac, „Casa cu coloane“ de W. Faulkner, „Celibatarii“ de H. Montherlant, „Cele şapte ceasornice ale groparului Rybka“ de G. Morcinek. Este prevăzută apariţia volumului al II-lea din „Istoria literaturii române“, un volum „1848 la români“, din seria „Capitalismul contemporan şi teoria economică“ va apare volumul „Implicaţii social-economice ale progresului tehnic în socialism“. Vor fi tipărite două volume, însumînd 1 000 de pagini cu scrieri din tinereţe ale lui N. Iorga. O monografie despre istoric semnează Barbu Theodorescu în colecţia „Oameni de seamă“. In ceea ce priveşte cartea de artă, vor apare lucrări monografice despre Suceava, monumentele istorice din Turda, despre pictura votivă din nordul Olteniei, monografii despre George Enescu şi Bellini nr. 7344 — 1.VI.1966 — pag. a 3-a,,Románia libera“ CRONICA MUZICALĂ O excelentă violonistă franceză Şcoala franceză de vioară, care a dat lumii atîţia virtuozi de mare strălucire şi rafinament, continuă să producă — şi în rîndul generaţiilor tinere — muzicieni de formaţie aleasă , după ilustrul Jacques Thibaud, coleg şi prieten al lui Enescu, după stingerea prea timpurie a marii speranţe care era Ginette Neveu, violoniştii francezi, de la Christian Ferras la Claire Bernard, continuă să triumfe pe estradele Internaţionale. Michele Auclair, mai puţin cunoscută pînă acum la noi, vine zilele acestea să ne demonstreze virtuţile unei măiestrii apreciabile, despre care ne vorbeau în ultimii ani cronicile străine şi reuşitele înregistrări pe discuri. Am ascultat-o într-un recital dat la Sala mică a Palatului, într-un program consistent, alcătuit din piese de largă circulaţie şi cu atît mai grăitor pentru nivelul interpretativ al artistei, făcind faţă cu cinste competiţiei cu mulţi maeştri ai arcuşului ascultaţi la Bucureşti în ultimii ani. Incepînd cu Ciaccona de Vitali, a fost evident că Michéle Auclair dă noţiunii de interpret o accepţiune ridicată mult deasupra unei simple îndemînări instrumentale : trăsătura de arcuş este autoritară şi intensivă, planurile sonore delimitate cu claritate şi inteligenţă. Latura constructivă se află tot timpul pe primul plan, discursul muzical desfăşurîndu-se fără ezitări sau înconjur, cu o logică strînsă. Elementul raţional în expunerea lucrărilor tălmăcite, pe care ne-am obişnuit în chip plăcut să-l considerăm o trăsătură distinctivă a şcolii franceze, este prezent şi de astă dată , desigur, el precumpăneşte asupra incandescenţei emoţionale. Dar ceea ce ar mai putea fi dorit în ce priveşte căldura tonului, puterea de comunicare a sentimentului, apare compensat de limpezimea expunerii, măsura superioară în dozarea elementelor ce concură la făurirea acelei imagini de echilibru şi puritate pe care o degajă arta violonistei Michéle Auclair. Am spune chiar că, faţă de alţi muzicieni francezi, i-am găsit aptitudini poate şi mai dezvoltate către redarea paginilor clasice — şi din acest punct de vedere versiunea Sonatei primăverii de Beethoven, pa care ne-a oferit-o, s-a dovedit concludentă. Pecetea individuală nu poate fi impusă într-o asemenea muzică prin nici un accent arbitrar sau intempestiv . Michéle Auclair a înţeles acest adevăr şi a tins, în consecinţă, către o limpezime curgătoare şi luminoasă, către o armonie dictată de considerente estetice superioare — şi astfel a reuşit a fi personală fără ostentaţie. Savoarea folclorică a Rapsodiei nr. 1 de Bartók a fost evocată cu precădere sub aspectul incisivităţii ritmice deosebite. Căci, fapt interesant, violonistica artistei franceze este mai degrabă sculpturală decît colorată; în consecinţă, şi redarea celebrei Sonate de Franck ne-a impresionat mai mult prin rigoarea proporţiilor, sublinierea unităţii materialului tematic, sinteza lucid realistă între contraste, decît prin inspiraţia momentană a inflexiunilor frazării. Este însă o viziune contemporană asupra lui Franck tinzînd să elimine poate ceva din patetismul supraadăugat de tradiţia interpretărilor precumpănitor romantice — viziune pe care se cade să o respectăm A fost, deci, un recital de adevărată ţinută, pe care unele asprimi sonore, rezultate din vehemenţa atacului coardelor, nu o pot umbri. Se cuvine, pe de altă parte, să subliniem aportul de muzicalitate, cizelare rafinată şi bun gust, pe care l-a avut la reuşita acestei seri de muzică contribuţia pianistei noastre Victoria Ştefănescu ; în ultima vreme, ea se afirmă tot mai mult printr-o nedesminţită seriozitate şi competenţă. O singură remarcă totuşi : să se simtă mai mult parteneră decît acompaniatoare, căci contribuţia ei este de o calitate ce ar avea de câştigat printr-un dram în plus de prezenţă şi fantezie. ALFRED HOFFMAN UNA PE ZI de MATTY — Bine, dar acum nu mai îmi dau seama dacă sînt foar modern sau foarte nepieptănat !.„