România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)
1968-08-01 / nr. 7396
Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarăşii John Gollan, secretar general al partidului, şi Jack Woddis, membru al Comitetului Politic, şeful Departamentului Internaţional al Partidului, care la invitaţia, Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. La sosirea pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, primadjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. O delegaţie de activişti ai P. C. R. a plecat in Polonia La invitaţia C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, miercuri după-amiază, a plecat spre Varşovia pentru schimb de experienţă, o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Andrei Cervencovici, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R.P Polone la Bucureşti. (Agerpres) BILIT POZITIV LA TEMELIA UNEI PERSPECTIVE MOBILIZATOARE (Urmare din pag. 1) concrete. Ca urmare a utilizării raţionale a timpului de lucru, prin îmbunătăţirea disciplinei tehnologice şi de muncă, productivitatea, indicator sintetic esenţial, a crescut în semestrul I cu 1,3 procente peste prevederi. Este util să arătăm aici că dinamica productivităţii muncii a marcat un ritm mai intens decât cea a producţiei globale — 1,1 la sută — fapt ce demonstrează utilizarea intensivă a potenţialului de producţie al întreprinderii. Condiţiile economice în care s-a îndeplinit şi depăşit planul evidenţiază şi ele eficienţa măsurilor luate. Cheltuielile la 1 000 de lei producţie s-au redus cu 3,35 lei, bilanţul final „captînd“ astfel economii de peste 1 milion. „Nota bene“ trebuie acordată întreprinderii şi în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor sale contractuale. După cum preciza preşedintele comitetului de direcţie, ing. N. PASCALI, la finele semestrului I nu se înregistra nici o restanţă a livrărilor. O situaţie la fel de bună relevă şi livrările pentru export, capitol la care prevederile au fost depăşite cu circa 45 000 mp ţesături. Vizînd cele mai diverse laturi ale producţiei, propunerile făcute de reprezentanta salariatelor au adus în centrul analizei colective acele probleme de a căror rapidă rezolvare depinde nemijlocit obţinerea unor rezultate şi mai bune. Se impune astfel — arăta ing. MARIA STOICA — perfecţionarea cursului de calificare din întreprindere, în sensul legării lui mai directe de practică. Caracterul său teoretic prea pronunţat lipseşte cursanţii de posibilitatea formării deprinderilor necesare, creează în activitatea lor un „gol“ de timp destinat acomodării. Realizarea acestui obiectiv — preciza şi mecanicul şef al întreprinderii, ing. ION CIOBANU — ar avea influenţe pozitive şi asupra măririi ciclului de reparaţii al utilajelor, direct condiţionat de modul în care sunt folosite. Reducerea orelor de stagnare sub 0,3 şi 0,4 la sută — cit se înregistrează în prezent în secţiile filatură şi ţesătorie — se înscrie ca un obiectiv principal al activităţii sectorului de întreţinere şi reparaţii. Cu atît mai mult, cu cît unele maşini sînt unicate, oprirea lor — chiar cîteva ore — provocînd deci pierderi de producţie greu de recuperat. Pentru reducerea substanţială a orelor neproductive, afectate reparaţiilor, — au relevat vorbitorii — este necesară elaborarea, pe baza metodei „drumului critic“, a unor scheme tip de reparaţii. Actualele norme sunt în parte depăşite, ca urmare a înzestrării tehnice moderne a întreprinderii, multe utilaje avînd caracteristici modificate faţă de cele luate în calcul de acestea. în cuvîntul ei, muncitoarea OLGA CĂPĂŢINA pleda pentru o mai atentă gospodărire a materiei prime, capitol la care se constată încă grave deficienţe. In aceeaşi ordine de idei se înscrie şi necesitatea stabilirii analitice a consumurilor specifice, pe faze şi produse, structură după care trebuie să se conducă atît planificarea, cît şi sistemul de evidenţă, înscrisă pe lista unei analize competente şi profunde a activităţii desfăşurate, adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la întreprinderea „Dacia" a prilejuit accesul direct al colectivului de muncă la conducerea producţiei, a evidenţiat noi şi importante rezerve de sporire a eficienţei economice. Rămîne ca, dovedind grijă şi simţ de răspundere pentru aplicarea în practică a măsurilor propuse, comitetul de direcţie al întreprinderii să traducă în fapte iniţiativa colectivului. Pentru buna reuşită a acestei acţiuni considerăm că în munca sa ar fi utilă o concentrare mai atentă pe probleme, aşa cum a dovedit şi informarea prezentată, multitudinea aspectelor tehnico-economice investigate riscînd să conducă la o risipire, de nedorit, a forţelor. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a trimis o telegramă de felicitare tovarăşului Lavsantorjim Toiv, cu ocazia numirii sale în funcţia de ministru al afacerilor externe al Republicii Populare Mongole. Cu prilejul celei de a 41-a aniversări a creării Armatei populare chineze de eliberare, Ma Siu-Sîn, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze la București, a oferit miercuri seara un cocteil. Au participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-colonel Mihai Burcă, adjunct al ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, funcţionari din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari, alţi membri ai corpului diplomatic, ziarişti. ■ Sub auspiciile Asociaţiei cineaştilor din România — A.C.I.N. — miercuri seara a avut loc la cinematograful „Republica“ din Capitală un spectacol de gală cu filmul italian „Cu pumnii în buzunar“, prezentat cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de cineaşti din Italia, în asistenţă Se aflau Ion Brad, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, şi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. înainte de spectacol, regizorul Ion Popescu-Gopo, vicepreşedinte al A.C.I.N., a prezentat asistenţei pe membrii delegaţiei de cineaşti italieni, în numele delegaţiei a mulţumit Paola Pitagora, protagonistă a filmului prezentat. După spectacol, Ion Brad a oferit la restaurantul „Lido“ o masă în cinstea oaspeţilor. în cursul după-amiezii, cineaştii italieni s-au întîlnit la Athenee Palace cu actori, regizori, critici cinematografici, ziarişti din Capitală, cu care au făcut un schimb de opinii asupra unor probleme actuale ale artei filmului. ■ Un grup de cercetători ww în domeniul mineritului, din Italia, a sosit ieri în ţara noastră, în cadrul unui schimb de experienţă profesional cu minerii români. Cercetătorii italieni vor vizita centrele miniere de pe Valea Jiului, Poiana Rusca, precum şi o serie de oraşe, între care Bucureştiul, în comunele Albeşti, Căzăneşti, Fundata din judeţul Ialomiţa, a avut loc „Festivalul spicelor de aur“. Programele prezentate de formaţiile artistice ale căminelor culturale din judeţ au cuprins: cîntece şi dansuri populare, muzică uşoară, precum şi piese de teatru. Imagine din Slănic-Moldova ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 iulie 1968, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au înscrise în ele, în ordinea ieşirii la tragere, una sau mai multe din aceste combinaţii, se vor prezenta la unităţile ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Y. J. M. s. s. u. H. Y. N. X, C. R. P. C. L. A. H. Y. D. I. N. D. D. T. LISTA DE ClŞTIGUR! U depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IULIE 1968 Cîştigurile revin, întregi, obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei si 25 lei primesc Vi, l/* respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filialele C.E.C. fi ’S » S or o Seria obligațiunilor cîștigătoare 3 . ® iZât ! "Iii 2 8 si 3 " O «o ss.2 O entr Q, '0 1 25831 30 100 000 1 21921 10 175 000 1 24017 02 50 000 1 34157 16 25 000 1 39265 35 10 0001 59053 21 5 0001 59891 09 5 0001 22081 35 5 0001 09155 41 5 0001 08569 03 5 0001 04157 26 5 0001 34164 50 5 000 Terminația seriei 60 529 04 2 000 60 451 47 2 000 60 159 48 2 000 60 714 13 1 000 60 941 38 1 000 600 45 09 800 600 15 14 800 600 32 12 800 2112 total 2.215.000 Forme mai echitabile de aplicare a impozitelor în agricultură (Urmare din pag. I)ficarea ţării cu contribuţii echitabile, proporţionale cu veniturile dobîndite. Inechităţile în impunerea veniturilor cooperativelor agricole au apărut şi datorită faptului că sistemul de impozite aprobat cu 10—15 ani în urmă nu mai corespundea actualelor condiţii. Potrivit vechilor reglementări impozitul pe terenurile cooperativelor agricole de producţie se calcula prin aplicarea impozitului fix pe hectar, diferenţiat pe raioanele vechii împărţiri administrative a teritoriului, dar fără a se lua în considerare potenţialul productiv real al solurilor. Astfel unele cooperative din judeţele Maramureş, Cluj, Hunedoara şi altele figurau in zone de categoria II şi III, în timp ce unele cooperative din judeţele Tulcea şi Constanţa figurau în zone de categoria a IV-a şi a V-a de impozitare, deşi acestea din urmă obţineau, an de an, producţii medii la hectar mult superioare faţă de primele, tocmai datorită unor condiţii diferite de fertilitate naturală. Prin noile măsuri, în funcţie de ansamblul condiţiilor de producţie existente, impozitarea cooperativelor agricole de producţie este diferenţiată mai judicios pe zone, înlăturîndu-se neajunsurile generate de vechea zonare, care ducea la inechităţi. Cooperativele care în trecut erau încadrate în mod nejust în zona I-a de fertilitate au fost trecute în categoria Celor din zone mai puţin fertile sau, invers, de la categoria III la categoria I, ceea ce va atrage micşorarea sau majorarea impozitului în funcţie de condiţiile economice ale fiecărei unităţi. Legea dă dreptul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene ca, pe baza analizării situaţiei concrete din unităţile agricole cooperatiste, să diferenţieze cu pînă la 20 la sută — în plus sau în minus — nivelul impozitului pe hectar, fără ca aceasta să conducă la modificarea sumelor ce trebuie vărsate la buget de cooperativele agricole de producţie de pe cuprinsul judeţului respectiv. Stabilirea în mod corespunzător a impozitului datorat de fiecare cooperativă agricolă de producţie a necesitat şi reaşezarea tarifelor de impozit fix pe hectar, în raport cu veniturile realizate în prezent pe unitatea de suprafaţă, în funcţie de fertilitatea solului, obţinîndu-se astfel o diferenţiere şi mai echitabilă a acestuia. Noua zonare a terenurilor în funcţie de fertilitatea lor şi reaşezarea tarifelor impozitului fix la hectar, determină fără îndoială o aşezare mai raţională a impozitului datorat de cooperativele agricole de producţie, adecvată actualelor condiţii agrotehnice mult îmbunătăţite în care se lucrează şi se realizează producţia agricolă. Rezultatele înregistrate de agricultura noastră precum şi creşterea şi diversificarea veniturilor ţărănimii au impus şi unele măsuri privind stabilirea impozitului pe veniturile agricole realizate de gospodăriile membrilor cooperatori şi ale producătorilor agricoli individuali. La determinarea impozitului datorat de această categorie de contribuabili se va ţine seama şi de faptul dacă gospodăriile respective sunt situate sau nu în perimetrul oraşelor sau municipiilor sau în zonele limitrofe ale acestora din urmă. Această normă se justifică prin faptul că cei din zona preorăşenească au posibilitatea să realizeze venituri sporite din valorificarea mai avantajoasă a surplusului de produse agricole. O altă măsură priveşte reglementarea impozitului datorat de cetăţenii care realizează venituri din activităţi producătoare de venituri ori din exploatarea unor bunuri. Actualele acte normative aprobate aduc modificări dispoziţiilor privind impozitarea veniturilor meseriaşilor, cărăuşilor, liber-profesioniştilor etc. care, potrivit vechii reglementări, se impuneau cu cote diferenţiate. Era o situaţie care nu mai corespundea. Ca urmare a modificării aprobate, veniturile acestor categorii de contribuabili se vor impune cu un singur impozit progresiv. Prin modificarea cotelor de impozitşi revizuirea normelor de venit la branşele de meserii care se impun după norma de venit se va realiza o mai bună aşezare a impozitului datorat de fiecare contribuabil, corespunzător veniturilor realizate în prezent. Noile reglementări privind impozitele şi taxele ce se încasează de la populaţie şi cooperativele agricole de producţie au intrat în vigoare de la 1 iulie a.c. Ministerul Finanţelor a elaborat şi difuzat la organele financiare locale, care vor efectua lucrările de impunere, instrucţiunile necesare. Ele au obligaţia să-şi însuşească temeinic prevederile legale şi să le aplice întocmai, cu respectarea strictă a legalităţii. Populaţia satelor noastre apreciază în mod just participarea echitabilă a unităţilor, a cetăţenilor la edificarea societăţii noastre socialiste. Faptul că contribuabilii îşi achită la timp şi integral impozitele demonstrează că cetăţenii ţării sunt convinşi că aceasta corespunde cerin’ţelor înfloririi continue a patriei noastre, echității sociale, intereselor întregului popor. A apărut REVISTA „LUMEA“ NR. 32 DIN 1 AUGUST A.C. PRONOEXPRES din 31 iulie 1968 Extragerea I : 2 40 12 36 33 14 — 45 41. Fond de premii : 411 397 lei. Extragerea a II-a : 21 18 2 27 17 31 — 14 12. Fond de premii : 310 710 lei, plus 34 767 lei report categoria I. LOTO Premiile întregi și sferturi de la tragerea Loto din 27 iulie 1968 Categoria I : întrega variantă a 87 558 lei ; categoria a II-a : 5 a 21013 lei şi 5 a 5 253 lei; categoria a 111-a : 101 a 1299 lei şi 135 a 324 lei ; categoria a IV-a: 390 a 430 lei şi 475 a 107 lei ; categoria a V-a : 728 a 267 lei şi 1 023 a 66 lei. Premiul categoria I întreg a revenit participantei Huru Ana din Buzău. STABILIREA DE RELAŢII DIPLOMATICE, LA RANG DE AMBASADA, INTRE REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA SI REPUBLICA BURUNDI în cursul celei de-a XXII-a sesiuni reluate a Adunării Generale a O.N.U., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, şi ambasadorul Terence Nsanze, reprezentant permanent al Republicii Burundi la Organizaţia Naţiunilor Unite, şeful delegaţiei burundeze la această sesiune, au avut un schimb de vederi asupra unor probleme de interes comun şi au examinat posibilităţile de realizare a unei mai bune cunoaşteri reciproce şi de dezvoltare a colaborării între cele două ţări. Ca urmare, în scopul extinderii relaţiilor prieteneşti şi de cooperare bilaterale, guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Burundi au convenit să stabilească relaţii diplomatice, la rang de ambasadă. ■ Zi de vîrf, ieri, pe litoral , peste 28.000 de turişti din Anglia, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia, Austria, Franţa, R.F. a Germaniei, R.D.G., Elveţia, Italia, R. S. Cehoslovacă, Liban, Japonia, S.U.A. şi Mexic au fost oaspeţii staţiunilor de la ţărmul Mării Negre. ■■ Lucrările de construcţie **** a fabricii de nutreţuri combinate de la Feteşti şi a complexului de îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 100.000 de capete, se apropie de sfîrşit. Ieri au fost predate beneficiarului — întreprinderea agricolă de stat din localitate — sectorul de gestaţie, care a şi fost populat, precum şi corpul de depozitare, cu o capacitate de 12.500 tone. In zilele de 2, 3 şi 4 vremea în încălzire. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse izolate de ploaie. Vint potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—18 grade, iar maximele între 21—31 grade, local mai ridicate in sudul ţării. La munte şi la mare . Vremea în curs de încălzire. Cerul va fi variabil, favorabil averselor de ploaie izolate la începutul intervalului. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. CUM VA FI VREMEA Vizitele primarului oraşului Copenhaga Primarul oraşului Copenhaga, Urban Hansen, şi soţia sa, care, la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti se află în vizită în ţara noastră, au fost funi oaspeţii oraşului Iaşi unde au fost primiţi de Gheorghe Cambose, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat cu care au avut convorbiri cordiale. Au fost vizitate apoi noile construcţii ale Iaşului, centrul universitar şi monumentele istorico-culturale din localitate. După aceea oaspeţii s-au îndreptat spre Suceava. Primarul municipiului, Nicolae Moraru, a oferit un dineu în onoarea primarului oraşului Copenhaga. Marţi, oaspeţii danezi au vizitat renumitele mînăstiri şi monumente ale artei şi arhitecturii feudale moldoveneşti, admirind mînăstirile Voroneţ, Vatra Moldoviţei, Putna, Suceviţa şi Humorului, Dragomirna, Sf. Ion, precum şi Cetatea de scaun. Miercuri, în drum spre Capitală, oaspeţii au poposit la Piatra Neamţ, Cheile Bicazului, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Braşov şi staţiuni de pe Valea Prahovei. Seara, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a oferit în cinstea primarului oraşului Copenhaga şi a soţiei sale o masă prietenească. (Agerpres) Intrecerile sportive ale Festivalului SOFIA 31 (Agerpres). Pe străzile oraşului Sofia, în cadrul întrecerilor sportive ale Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, s-a desfăşurat ieri cursa ciclistă pe circuit, care a reunit la start peste 60 de alergători din 10 ţări. Primul a trecut linia de sosire Marian Kegel din reprezentativa olimpică a Poloniei. Concursul de sărituri în apă (trambulină) s-a încheiat cu victoria sportivului sovietic Melnikov. Românul Gheorghe Baican s-a situat pe locul 7. Rezultate de la alte concursuri ale festivalului : haltere : categoria cocoş : Szoltisek (Polonia) 340 kg ; categoria pană : Rihter (Polonia) 337 kg ; handbal masculin : Cehoslovacia — Franţa 32—16 ; Bulgaria — Republica Arabă Unită 26—11 ; baschet feminin : Bulgaria — Politehnica Timişoara 51—46 ; U.R.S.S. — Guineea 109—21 ; baschet masculin : U.R.S.S. — Tunisia 71—33. Competiţia feminină de gimnastică a revenit la feminin sportivei bulgare Vania Marinova — 38,25 puncte, iar la masculin gimnastului Li Son Don (R.P.D. Coreeană) ŞTIRE • Disputat ieri la Piteşti, meciul internaţional de fotbal dintre echipele F.C. Argeș și Berschoot (Belgia) s-a încheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea oaspeților. nr. 7396 — l.vitum — pag. a 3-a „Románia liberófi Corespondentă din Sofia de la trimisul nostru special, Pia Rădulescu ARTA ROMÂNEASCĂ PE SCENELE FESTIVALULUI De nenumărate ori am gustat plăcerea pe care în mod firesc o provoacă un succes al ţării noastre peste hotare. Dar un succes al ţării tale văzut pe viu este infinit mai emoţionant. Pe viu aţi văzut şi dv. — prin intermediul televiziunii — fragmente din concertul de gală al Ansamblului artistic al U.T.C., prezentat marţi seara în sala Teatrului Naţional „Ivan Vasov" din Sofia. Eu însă vreau să vă redau ceea ce nu aţi putut vedea pe scenă în sala cufundată în beznă, prin ochii publicului am văzut feeria de culori în care au prins să evite buciumele, superbul covor oltenesc ţesut din lumini şi umbre, strălucirea paletelor de pe feţele dansatoarelor, dar mai ales din ochii lor. Am recepţionat emoţia spectatorilor faţă de modulaţiile dulci de doină — şi am avut din nou confirmarea că frumuseţea ei este internaţională — şi am descifrat înţelegerea faţă de cuvintele româneşti pe care nu le cunoşteau, dar pe care le intuiau prin semnificaţia lor internaţională : „Sub al păcii stindard, inimi tinere ard". Să stai la pîndă în sală este o treabă de reporter. Dar la fel făceau şi cei din culise ! In spatele cortinei, printre arlechine, la cabina de sunet, pretutindeni era numai pîndă. — Mi-e teamă de defecţiuni tehnice de scenă, repetiţia a fost prea scurtă, nu funcţionează decit o parte din lumini, de care avem nevoie — îmi comunica telegrafic regizorul Petru Mihail. — ...avem emoţii — îmi mărturiseşte artistul poporului Ion Budişteanu. Astă seară avem spectatori de pe meridiane diferite, cu gusturi foarte eterogene, de exigenţa, de temperamente şi formaţii dintre cele mai diverse. Dar, dintr-o îndelungată experienţă de întîlniri peste hotare, eu am căpătat o neştirbită încredere în muzica şi dansul popular românesc. Şi apoi, ca artist, simţi pulsul publicului exact după primul pas făcut pe scenă... Şi pulsul este intr-adevăr febril, aplauzele sunt urmărite din culise ca bătăile unei singuri inimi. Dansatorii din Oaş sunt primiţi cu aplauze de la prima apariţie, dansatorii din Făgăraş iau aplauze la scena deschisă. „Căluşarii“ sunt răsplătiţi cu ovaţii. Aproape de miezul nopţii este greu să reţii spectatorii pentru a culege impresiile lor. Mă rezum aşadar să mă strecor prin şuvoiul de spectatori la ieşire, spicuind disparate frînturi de discuţii : „Au un ritm extraordinar în dans", „Totul iradiază o veselie robustă", „Nu am auzit ceva mai duios decît doina“... Sentimentele plăcute în faţa acestor reacţii îţi sunt prilejuite în aceste zile ale festivalului în cele mai diverse împrejurări. Le-am avut în faţa afişului lui Molnár expus la Centrul de solidaritate cu Vietnamul, le-am simţit la Clubul sportiv internaţional la a cărei expoziţie de literatură sportivă este prezentă şi România le-am încercat cu prilejul alegerii compozitorului George Grigoriu ca preşedinte al juriului internaţional al concursului de solişti de muzică uşoară. Le-am încercat cu prilejul documentatelor intervenţii ale reprezentanţilor noştri la „Tribunele libere" în problemele politicii contemporane şi în fiecare secundă a vieţii trepidante care se desfăşoară în orăşelul universitar de la km. 4 unde românii au primit „la ei acasă" tineri oaspeţi din Japonia, Mali sau Finlanda şi unde au găzduit emoţionantă întîlnire cu reprezentanţii tineretului din Vietnam, la încheierea căruia au prezentat filmele româneşti „Copilărie furată“ şi „Intre două bombardamente". Este practic imposibil să redau toate momentele pe care le trăim aici , fie şi pentru faptul că nici nu s-a consumat bine unul şi este deja înlocuit de un altul şi apoi iar de un altul... Acum, de pildă, la ora care scriu aceste rînduri, cîntăreţii Eduard Tumadjanian şi Eugenia Moldovanu sînt în faţa juriului de la concursul de muzică clasică. Tot acum, violonistul Masalitz este la concursul de vioară şi vor intra în competiţia artistică internaţională şi instrumentiştii noştri populari. Două zile în care, aşteptînd primele rezultate şi ecouri, toţi sîntem, spus pe româneşte, cu sufletul la gură. Iată, aşadar, evenimente care fac delegaţia noastră la Festival să trăiască un iureş de emoţii pentru cei care, într-un fel sau altul, reprezintă tineretul patriei noastre la competiţiile acestei manifestări internaţionale. Miercuri, a fost consacrată solidarităţii tineretului cu popoarele care luptă pentru eliberarea naţională, pace, democraţie şi progres social. S-au desfăşurat diferite acţiuni de solidaritate cu lupta popoarelor din Africa, Asia şi America Latină. De asemenea, au continuat discuţiile în cadrul „Tribunei libere“, precum şi dezbaterile în probleme de ştiinţă. In cadrul programului studenţesc s-a încheiat colocviul, la care se discută problemele legate de reforma şi democratizarea învăţămîntului universitar. La forumul de politică internaţională, în comisia care dezbate problemele securităţii europene, din partea ţării noastre a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. La cantonamentul delegaţiei noastre numeroşi tineri români au avut întîlniri şi discuţii cu delegaţi din Austria, Chile, Grecia, Spania, Portugalia, Tunisia şi Guineea. Intîlnirile s-au desfăşurat într-o atmosferă prietenească. In tot cursul zilei, pe scenele diferitelor teatre din Sofia a continuat desfăşurarea concursurilor artistice. Concerte naţionale şi internaţionale au fost prezentate seara pe scenele mai multor teatre şi estrade in aer liber de către formaţii artistice din mai multe ţări. SECVENŢE ELVEŢIENE În urmă cu aproape şapte secole, la 1 august 1291 reprezentanţii a trei dintre cele mai vechi cantoane elveţiene — Uri, Schwyz şi Unterwalden — se uneau printr-un pact veşnic pentru apărarea libertăţii şi independenţei lor, împotriva expansiunii habsburgice. Era jurămîntul unor oameni care puneau astfel bazele Confederaţiei Elveţiene de astăzi, formată prin unirea succesivă a celor 25 cantoane actuale. Patria lui Wilhelm Tell, vechiul „pămînt al păstorilor", prezintă astăzi vizitatorului străin un popor harnic, doritor de pace, libertate şi independenţă. Deşi cu un teritoriu de numai 41 288 km² şi cu o populaţie de aproape şase milioane locuitori, Elveţia este astăzi a patra ţară din lume în privinţa produsului social brut pe cap de locuitor. Lipsindu-i resursele naturale, Elveţia a dezvoltat în special acele industrii care necesită un consum mai redus de materii prime : construcţia de maşini şi aparate de precizie (o treime din exportul Elveţiei în anul 1967), industria chimică şi farmaceutică, orlogeria (Elveţia dă jumătate din producţia mondială de ceasornice). Ca orice stat modern, Elveţia şi-a dezvoltat şi o puternică bază energetică în cadrul căreia un loc important îl are folosirea resurselor hidroenergetice. In prezent, funcţionează aproape 400 uzine electrice importante, care produc anual peste 30 miliarde kwh. Se apreciază că, în viitor, energia atomică va constitui sursa cea mai importantă de energie pentru economia elveţiană. Sunt deja în construcţie cîteva centrale atomo-electrice de mare putere, ca cea de la Beznan- Döttingen care va produce anual 2,5 miliarde kWh. In politica sa agrară, statul elveţian acordă o deosebită importanţă, de asemenea, menţinerii agriculturii, în scopul asigurării unei producţii proprii care să satisfacă cea mai mare parte a nevoilor alimentare ale populaţiei. Se foloseşte orice parcelă de pămînt cultivabil, uneori pînă la altitudinea de 2 000 m, cum se intîmplă în cantonul Valais. Mijloacele tehnice ■ avansate folosite în agricultură fac posibilă asigurarea a două treimi din necesarul de produse agricole ale ţării de către numai 8 la sută din populaţia activă. Frumuseţea sălbatică a Alpilor, căldura Tessinului sau monumentele istorice şi de artă atrag anual milioane de turişti străini dornici să cunoască ospitalitatea elveţiană. Universităţile îşi deschid porţile tinerilor din toate ţările lumii, care uneori formează 40 la sută din totalul studenţilor înscrişi. Dragostea pentru artă şi cultură a poporului elveţian este uneori de-a dreptul impresionantă. Cind muzeul de artă din Basel a anunţat că trebuie să vindă două dintre valorile sale cele mai mari — două pînze de Picasso — pentru a face faţă greutăţilor financiare, tineretul oraşului a organizat colecte publice şi a determinat organizarea unui referendum, soldat cu acordarea sumei de peste un milion dolari drept subvenţie din partea autorităţilor, salvîrnd astfel muzeul de la înstrăinarea celor două tablouri. In timpul petrecut acolo, am putut să-mi dau seama personal de dorinţa elveţienilor de a cunoaşte poporul român, cultura şi realizările sale. Afişe expuse în toate oraşele invită la vizitarea marii expoziţii „România — comori de artă“ organizată în aceste luni la muzeul din Neuchâtel. Aplauze frenetice i-au răsplătit timp de o suprammna pe artiştii teatrului. Ţăndărică, invitat oficial la festivalul „Junifestwochen“ din Zürich. Volumele de literatură română editate în Elveţia ocupă locuri de cinste în vitrinele librăriilor, iar muzica românească este prezentă în fiecare săptămină in programele radioului. Sunt manifestări ale dorinţei de înţelegere şi colaborare, de cunoaştere reciprocă. TUDOR BUCUR