România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)

1968-08-01 / nr. 7396

Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Capitală o delegaţie a Parti­dului Comunist din Marea Britanie, formată din tovară­şii John Gollan, secretar ge­neral al partidului, şi Jack Woddis, membru al Comite­tului Politic, şeful Departa­mentului Internaţional al Partidului, care la invita­ţia, Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noas­tră. La sosirea pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salu­tată de tovarăşii Emil Bodna­­raş şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim­­adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. O delegaţie de activişti ai P. C. R. a plecat in Polonia La invitaţia C.C. al Parti­dului Muncitoresc Unit Polo­nez, miercuri după-amiază, a plecat spre Varşovia pentru schimb de experienţă, o dele­gaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean Hune­doara al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost con­dusă de Andrei Cervencovici, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., de acti­vişti de partid. Au fost de faţă reprezen­tanţi ai ambasadei R.P Polo­ne la Bucureşti. (Agerpres) BILIT POZITIV LA TEMELIA UNEI PERSPECTIVE MOBILIZATOARE (Urmare din pag. 1) concrete. Ca urmare a utilizării raţionale a timpului de lucru, prin îmbunătăţirea disciplinei tehnologice şi de muncă, pro­ductivitatea, indicator sintetic esenţial, a crescut în semestrul I cu 1,3 procente peste preve­deri. Este util să arătăm aici că dinamica productivităţii muncii a marcat un ritm mai intens decât cea a producţiei globale — 1,1 la sută — fapt ce demonstrează utilizarea inten­sivă a potenţialului de produc­ţie al întreprinderii. Condiţiile economice în care s-a îndepli­nit şi depăşit planu­l evidenţiază şi ele eficienţa măsurilor luate. Cheltuielile la 1 000 de lei pro­ducţie s-au redus cu 3,35 lei, bilanţul final „captînd“ astfel economii de peste 1 milion. „Nota bene“ trebuie acordată întreprinderii şi în ceea ce pri­veşte respectarea obligaţiilor sale contractuale. După cum preciza preşedintele comitetului de direcţie, ing. N. PASCALI, la finele semestrului I nu se înregistra nici o restanţă a li­vrărilor. O situaţie la fel de bună relevă şi livrările pentru export, capitol la care prevede­rile au fost depăşite cu circa 45 000 m­p ţesături. Vizînd cele mai diverse laturi ale producţiei, propunerile fă­cute de reprezentanta salaria­telor au adus în centrul anali­zei colective acele probleme de a căror rapidă rezolvare de­pinde nemijlocit obţinerea unor rezultate şi mai bune. Se im­pune astfel — arăta ing. MA­RIA STOICA — perfecţionarea cursului de calificare din între­prindere, în sensul legării lui mai directe de practică. Carac­terul său teoretic prea pronun­ţat lipseşte cursanţii de posibi­litatea formării deprinderilor necesare, creează în activitatea lor un „gol“ de timp destinat acomodării. Realizarea acestui obiectiv — preciza şi mecanicul şef al întreprinderii, ing. ION CIOBANU — ar avea influenţe pozitive şi asupra măririi ciclu­lui de reparaţii al utilajelor, direct condiţionat de modul în care sunt folosite. Reducerea orelor de stagnare sub 0,3 şi 0,4 la sută — cit se înregistrează în prezent în secţiile filatură şi ţesătorie — se înscrie ca un obiectiv principal al activităţii sectorului de întreţinere şi re­paraţii. Cu atît mai mult, cu cît unele maşini sînt unicate, opri­rea lor — chiar cîteva ore — provocînd deci pierderi de pro­ducţie greu de recuperat. Pen­tru reducerea substanţială a orelor neproductive, afectate reparaţiilor, — au relevat vor­bitorii — este necesară elabora­rea, pe baza metodei „drumului critic“, a unor scheme tip de reparaţii. Actualele norme sunt în parte depăşite, ca urmare a înzestrării tehnice moderne a întreprinderii, multe utilaje avînd caracteristici modificate faţă de cele luate în calcul de acestea. în cuvîntul ei, munci­toarea OLGA CĂPĂŢINA pleda pentru o mai atentă gospodărire a materiei prime, capitol la care se constată încă grave de­ficienţe. In aceeaşi ordine de idei se înscrie şi necesitatea stabilirii analitice a consumuri­lor specifice, pe faze şi produse, structură după care trebuie să se conducă atît planificarea, cît şi sistemul de evidenţă, înscrisă pe lista unei analize competente şi profunde a acti­vităţii desfăşurate, adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la întreprinderea „Dacia" a pri­lejuit accesul direct al colecti­vului de muncă la conducerea producţiei, a evidenţiat noi şi importante rezerve de sporire a eficienţei economice. Rămîne ca, dovedind grijă şi simţ de răspundere pentru aplicarea în practică a măsurilor propuse, comitetul de direcţie al între­prinderii să traducă în fapte iniţiativa colectivului. Pen­tru buna reuşită a acestei acţiuni considerăm că în munca sa ar fi utilă o concentrare mai atentă pe probleme, aşa cum a dovedit şi informarea prezen­tată, multitudinea aspectelor tehnico-economice investigate riscînd să conducă la o risipire, de nedorit, a forţelor. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, Corneliu Mănescu, a trimis o telegramă de felicitare tova­răşului Lavsantorjim­ Toiv, cu ocazia numirii sale în funcţia de ministru al afacerilor exter­ne al Republicii Populare Mon­gole.­­ Cu prilejul celei de a 41-a aniversări a creării Armatei populare chineze de eliberare, Ma Siu-Sîn, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze la București, a oferit miercuri seara un cocteil. Au participat Mihai Marin, adjunct al ministrului aface­rilor externe, general-colonel Mihai Burcă, adjunct al minis­trului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, funcţionari din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Au fost de faţă şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari, alţi membri ai corpului di­plomatic, ziarişti. ■ Sub auspiciile Asociaţiei cineaştilor din România — A.C.I.N. — miercuri seara a avut loc la cinematograful „Republica“ din Capitală un spectacol de gală cu filmul italian „Cu pumnii în buzu­nar“, prezentat cu prilejul vi­zitei în ţara noastră a dele­gaţiei de cineaşti din Italia, în asistenţă Se aflau Ion Brad, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, şi Niccolo Mos­­cato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. înainte de spectacol, regi­zorul Ion Popescu-Gopo, vice­preşedinte al A.C.I.N., a pre­zentat asistenţei pe membrii delegaţiei de cineaşti italieni, în numele delegaţiei a mulţu­mit Paola Pitagora, protago­nistă a filmului prezentat. După spectacol, Ion Brad a oferit la restaurantul „Lido“ o masă în cinstea oaspeţilor. în cursul după-amiezii, ci­neaştii italieni s-au întîlnit la Athenee Palace cu actori, re­gizori, critici cinematografici, ziarişti din Capitală, cu care au făcut un schimb de opinii asupra unor probleme actuale ale artei filmului. ■­ Un grup de cercetători ww în domeniul mineritului, din Italia, a sosit ieri în ţara noastră, în cadrul unui schimb de experienţă profesional cu minerii români. Cercetătorii italieni vor vizita centrele mi­niere de pe Valea Jiului, Po­iana Rusca, precum şi o serie de oraşe, între care Bucureş­­tiul, în comunele Albeşti, Căzăneşti, Fundata din judeţul Ialomiţa, a avut loc „Festivalul spicelor de aur“. Programele prezentate de for­maţiile artistice ale căminelor culturale din judeţ au cuprins: cîntece şi dansuri populare, muzică uşoară, precum şi pie­se de teatru. Imagine din Slănic-Moldova ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 iulie 1968, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi asiguraţii care au poli­ţele în vigoare şi au înscrise în ele, în ordinea ieşirii la tra­gere, una sau mai multe din aceste combinaţii, se vor pre­zenta la unităţile ADAS, pen­tru a-şi primi sumele cuvenite. Y. J. M. s. s. u. H. Y. N. X, C. R. P. C. L. A. H. Y. D. I. N. D. D. T. LISTA DE ClŞTIGUR! U depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IULIE 1968 Cîştigurile revin, întregi, obligaţi­unilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei si 25 lei primesc Vi, l/* respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obli­gaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filia­lele C.E.C. fi ’S » S or o Seria obligațiunilor cîștigătoare 3 . ® iZât ! "Iii 2 8 si 3 " O «o ss.2 O entr Q, '0 1 25831 30 100 000 1 21921 10 1­­75 000 1 24017 02 50 000 1 34157 16 25 000 1 39265 35 10 000­1 59053 21 5 0001 59891 09 5 0001 22081 35 5 0001 09155 41 5 0001 08569 03 5 0001 04157 26 5 0001 34164 50 5 000 Termi­nația seriei 60 529 04 2 000 60 451 47 2 000 60 159 48 2 000 60 714 13 1 000 60 941 38 1 000 600 45 09 800 600 15 14 800 600 32 12 800 2112 total 2.215.000 Forme mai echitabile de aplicare a impozitelor în agricultură (Urmare din pag. I)­ficarea ţării cu contribuţii echitabile, proporţionale cu veniturile dobîndite. Inechităţile în impunerea veniturilor cooperativelor a­­gricole au apărut şi datorită faptului că sistemul de im­pozite aprobat cu 10—15 ani în urmă nu mai corespundea actualelor condiţii. Potrivit vechilor reglementări impozi­tul pe terenurile cooperative­lor agricole de producţie se calcula prin aplicarea im­pozitului fix pe hectar, di­ferenţiat pe raioanele ve­chii împărţiri administra­tive a teritoriului, dar fără a se lua în considerare poten­ţialul productiv real al solu­rilor. Astfel unele coopera­tive din judeţele Maramureş, Cluj, Hunedoara şi altele fi­gurau in zone de categoria II şi III, în timp ce unele cooperative din judeţele Tul­­cea şi Constanţa figurau în zone de­ categoria a IV-a şi a V-a de impozitare, deşi acestea din urmă obţineau, an de an, producţii medii la hectar mult superioare faţă de pri­mele, tocmai datorită unor condiţii diferite de fertilitate naturală. Prin noile măsuri, în funcţie de ansamblul condi­ţiilor de producţie existente, impozitarea cooperativelor agricole de producţie este di­ferenţiată mai judicios pe zone, înlăturîndu-se neajun­surile generate de vechea zo­nare, care ducea la inechităţi. Cooperativele care în trecut erau încadrate în mod nejust în zona I-a de fertilitate au fost trecute în categoria Ce­lor din zone mai puţin fer­tile sau, invers, de la catego­ria III la categoria I, ceea ce va atrage micşorarea sau majorarea impozitului în funcţie de condiţiile econo­mice ale fiecărei unităţi. Le­gea dă dreptul comitetelor executive ale consiliilor popu­lare judeţene ca, pe baza analizării situaţiei concrete din unităţile agricole coo­peratiste, să diferenţieze cu pînă la 20 la sută — în plus sau în minus — nive­lul impozitului pe hectar, fără ca aceasta să conducă la modificarea sumelor ce trebuie vărsate la buget de cooperativele agricole de producţie de pe cuprinsul judeţului respectiv. Stabilirea în mod cores­punzător a impozitului dato­rat de fiecare cooperativă agricolă de producţie a nece­sitat şi reaşezarea tarifelor de impozit fix pe hectar, în raport cu veniturile realizate în prezent pe unitatea de su­prafaţă, în funcţie de fertili­tatea solului, obţinîndu-se astfel o diferenţiere şi mai echitabilă a acestuia. Noua zonare a terenurilor în funcţie de fertilitatea lor şi reaşezarea tarifelor impo­zitului fix la hectar, deter­mină fără îndoială o aşezare mai raţională a impozitului datorat de cooperativele agri­cole de producţie, adecvată actualelor condiţii agroteh­nice mult îmbunătăţite în care se lucrează şi se reali­zează producţia agricolă. Rezultatele înregistrate de agricultura noastră precum şi creşterea şi diversificarea veniturilor ţărănimii au im­pus şi unele măsuri pri­vind stabilirea impozitului pe veniturile agricole reali­zate de gospodăriile membri­lor cooperatori şi ale produ­cătorilor agricoli individuali. La determinarea impozitului datorat de această categorie de contribuabili se va ţine seama şi de faptul dacă gos­podăriile respective sunt si­tuate sau nu în perimetrul oraşelor sau municipiilor sau în zonele limitrofe ale aces­tora din urmă. Această nor­mă se justifică prin faptul că cei din zona preorăşenească au posibilitatea să realizeze venituri sporite din valorifi­carea mai avantajoasă a sur­plusului de produse agricole. O altă măsură priveşte re­glementarea impozitului da­torat de cetăţenii care reali­zează venituri din activităţi producătoare de venituri ori din exploatarea unor bunuri. Actualele acte normative aprobate aduc modificări dispoziţiilor privind impozita­rea veniturilor meseriaşilor, cărăuşilor, liber-profesioniş­­tilor etc. care, potrivit vechii reglementări, se impuneau cu cote diferenţiate. Era o situaţie care nu mai cores­pundea. Ca urmare a modifi­cării aprobate, veniturile acestor categorii de contri­buabili se vor impune­ cu un singur impozit progresiv. Prin modificarea cotelor de impozit­­şi revizuirea norme­lor de venit la branşele de meserii care se impun după norma de venit se va realiza o mai bună aşezare a impo­zitului datorat de fiecare contribuabil, corespunzător veniturilor realizate în pre­zent. Noile reglementări privind impozitele şi taxele ce se în­casează de la populaţie şi cooperativele agricole de pro­ducţie au intrat în vigoare de la 1 iulie a.c. Ministerul Fi­nanţelor a elaborat şi difuzat la organele financiare locale, care vor efectua lucrările de impunere, instrucţiunile necesare. Ele au obligaţia să-şi însuşească temeinic pre­vederile legale şi să le aplice întocmai, cu respectarea strictă a legalităţii. Populaţia satelor noastre apreciază în mod just parti­ciparea echitabilă a uni­tăţilor, a cetăţenilor la edifi­carea societăţii noastre socia­liste. Faptul­ că contribuabilii îşi achită la timp şi integral impozitele demonstrează că cetăţenii ţării sunt convinşi că aceasta corespunde cerin­’­ţelor înfloririi continue a pa­triei noastre, echității sociale, intereselor întregului popor. A apărut REVISTA „LUMEA“ NR. 32 DIN 1 AUGUST A.C. PRONOEXPRES din 31 iulie 1968 Extragerea I : 2 40 12 36 33 14 — 45 41. Fond de premii : 411 397 lei. Extragerea a II-a : 21 18 2 27 17 31 — 14 12. Fond de premii : 310 710 lei, plus 34 767 lei report catego­ria I. LOTO Premiile întregi și sferturi de la tragerea Loto din 27 iulie 1968 Categoria I : întreg­a vari­antă a 87 558 lei ; categoria a II-a : 5 a 21013 lei şi 5 a 5 253 lei; categoria a 111-a : 101 a 1299 lei şi 135 a 324 lei ; categoria a IV-a: 390 a 430 lei şi 475 a 107 lei ; categoria a V-a : 728 a 267 lei şi 1 023 a 66 lei. Premiul categoria I întreg a revenit participantei Huru Ana din Buzău. STABILIREA DE RELAŢII DIPLOMATICE, LA RANG DE AMBASADA, INTRE REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA SI REPUBLICA BURUNDI în cursul celei de-a XXII-a sesiuni reluate a Adunării Generale a O.N.U., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socia­liste România, şi ambasadorul Terence Nsanze, reprezentant permanent al Republicii Bu­rundi la Organizaţia Naţiuni­lor Unite, şeful delegaţiei bu­­rundeze la această sesiune, au avut un schimb de vederi asu­pra unor probleme de interes comun şi au examinat posibi­lităţile de realizare a unei mai bune cunoaşteri reciproce şi de dezvoltare a colaborării în­tre cele două ţări. Ca urmare, în scopul extin­derii relaţiilor prieteneşti şi de cooperare bilaterale, gu­vernele Republicii Socialiste România şi Republicii Burun­di au convenit să­­ stabilească relaţii diplomatice, la rang de ambasadă. ■ Zi de vîrf, ieri, pe lito­ral , peste 28.000 de tu­rişti din Anglia, Suedia, Nor­vegia, Olanda, Belgia, Austria, Franţa, R.F. a Germaniei, R.D.G., Elveţia, Italia, R. S. Cehoslovacă, Liban, Japonia, S.U.A. şi Mexic au fost oaspe­ţii staţiunilor de la ţărmul Mării Negre. ■■ Lucrările de construcţie **** a fabricii de nutreţuri combinate de la Feteşti şi a complexului de îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 100.000 de capete, se apropie de sfîrşit. Ieri au fost predate beneficiarului — întreprinde­rea agricolă de stat din loca­litate — sectorul de gestaţie, care a şi fost populat, precum şi corpul de depozitare, cu o capacitate de 12.500 tone. In zilele de 2, 3 şi 4 vremea în în­călzire. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse izo­late de ploaie. Vint potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse în­tre 8—18 grade, iar maximele între 21—31 grade, lo­cal mai ridicate in sudul ţării. La munte şi la mare . Vremea în curs de încălzire. Cerul va fi varia­bil, favorabil averselor de ploaie izo­late la începutul intervalului. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. CUM VA FI­ VREMEA Vizitele primarului oraşului Copenhaga Primarul oraşului Copen­haga, Urban Hansen, şi soţia sa, care, la invitaţia Consiliu­lui popular al municipiului Bucureşti se află în vizită în ţara noastră, au fost f­uni oas­peţii oraşului Iaşi unde au fost primiţi de Gheorghe Cambose, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular muni­cipal, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat cu care au avut convorbiri cor­diale. Au fost vizitate apoi noile construcţii ale Iaşului, centrul universitar şi monu­mentele istorico-culturale din localitate. După aceea oaspeţii s-au îndreptat spre Suceava. Primarul municipiului, Nico­­lae Moraru, a oferit un dineu în onoarea primarului oraşu­lui Copenhaga. Marţi, oaspeţii danezi au vi­zitat renumitele mînă­stiri şi monumente ale artei şi arhi­tecturii feudale moldoveneşti, admirind mînăstirile Voroneţ, Vatra Moldoviţei, Putna, Su­­ceviţa şi Humorului, Drago­­mirna, Sf. Ion, precum şi Ce­tatea de scaun. Miercuri, în drum spre Ca­pitală, oaspeţii au poposit la Piatra Neamţ, Cheile Bicazu­­lui, Miercurea Ciuc, Sf. Gheor­ghe, Braşov şi staţiuni de pe Valea Prahovei. Seara, Comitetul executiv al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti a oferit în cinstea primarului oraşului Copenhaga şi a soţiei sale o masă prietenească. (Agerpres) Intrecerile sportive ale Festivalului SOFIA 31 (Agerpres).­­ Pe străzile oraşului Sofia, în ca­drul întrecerilor sportive ale Festivalului Mondial al­ Tine­retului şi Studenţilor, s-a desfă­şurat ieri cursa ciclistă pe circu­it, care a reunit la start peste 60 de alergători din 10 ţări. Pri­mul a trecut linia de sosire Ma­rian Kegel din reprezentativa o­­limpică a Poloniei. Concursul de sărituri în apă (trambulină) s-a încheiat cu vic­toria sportivului sovietic Melni­kov­. Românul Gheorghe Baican s-a situat pe locul 7. Rezultate de la alte concursuri ale festivalului : haltere : cate­goria cocoş : Szoltisek (Polonia) 340 kg ; categoria pană : Rihter (Polonia) 337 kg ; handbal mas­culin : Cehoslovacia — Franţa 32—16 ; Bulgaria — Republica Arabă Unită 26—11 ; baschet fe­minin : Bulgaria — Politehnica Timişoara 51—46 ; U.R.S.S. — Guineea 109—21 ; baschet mas­culin : U.R.S.S. — Tunisia 71—33. Competiţia feminină de gimnas­tică a revenit la feminin sporti­vei bulgare Vania Marinova — 38,25 puncte, iar la masculin gimnastului Li Son Don (R.P.D. Coreeană) ŞTIRE • Disputat ieri la Piteşti, me­ciul internaţional de fotbal din­tre echipele F.C. Argeș și Bers­­choot (Belgia) s-a încheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea oaspeților. nr. 7396 — l.vitum — pag. a 3-a „Románia liberófi Corespondentă din Sofia de la trimisul nostru special, Pia Rădulescu ARTA ROMÂNEASCĂ PE SCENELE FESTIVALULUI D­e nenumărate ori am gustat plăcerea pe care în mod firesc o provoa­că un succes al ţării noastre peste hotare. Dar un succes al ţării tale văzut pe viu este in­finit mai emoţionant. Pe viu aţi văzut şi dv. — prin inter­mediul televiziunii — frag­mente din concertul de gală al Ansamblului artistic al U.T.C., prezentat marţi seara în sala Teatrului Naţional „Ivan Vasov" din Sofia. Eu însă vreau să vă redau ceea ce nu aţi putut vedea pe sce­nă în sala cufundată în bez­nă, prin ochii publicului am văzut feeria de culori în care au prins să evite buciumele, superbul covor oltenesc ţesut din lumini şi umbre, străluci­rea paletelor de pe feţele dan­satoarelor, dar mai ales din ochii lor. Am recepţionat emoţia spectatorilor faţă de modulaţiile dulci de doină — şi am avut din nou confirma­rea că frumuseţea ei este in­ternaţională — şi am desci­frat înţelegerea faţă de cuvin­tele româneşti pe care nu le cunoşteau, dar pe care le in­tuiau prin semnificaţia lor in­ternaţională : „Sub al păcii stindard, inimi tinere ard". Să stai la pîndă în sală este o treabă de reporter. Dar la fel făceau şi cei din culise ! In spatele cortinei, printre ar­lechine, la cabina de sunet, pretutindeni era numai pîndă. — Mi-e teamă de defecţiuni tehnice de scenă, repetiţia a fost prea scurtă, nu funcţio­nează decit o parte din lu­mini, de care avem nevoie — îmi comunica telegrafic regi­zorul Petru Mihail. — ...avem emoţii — îmi mărturiseşte artistul poporului Ion Budişteanu. Astă seară avem spectatori de pe meri­diane diferite, cu gusturi foar­te eterogene, de exigenţa, de temperamente şi formaţii din­tre cele mai diverse. Dar, din­­tr-o îndelungată experienţă de întîlniri peste hotare, eu am căpătat o neştirbită încredere în muzica şi dansul popular românesc. Şi apoi, ca artist, simţi pulsul publicului exact după primul pas făcut pe scenă... Şi pulsul este intr-adevăr febril, aplauzele sunt urmă­rite din culise ca bătăile unei singuri inimi. Dansatorii din Oaş sunt primiţi cu aplauze de la prima apariţie, dansato­rii din Făgăraş iau aplauze la scena deschisă. „Căluşarii“ sunt răsplătiţi cu ovaţii. Aproape de miezul nopţii este greu să reţii spectatorii pentru a culege impresiile lor. Mă rezum aşadar să mă stre­cor prin şuvoiul de spectatori la ieşire, spicuind disparate frînturi de discuţii : „Au un ritm extraordinar în dans", „Totul iradiază o veselie ro­bustă", „Nu am auzit ceva mai duios decît doina“... Sentimentele plăcute în faţa acestor reacţii îţi sunt prile­juite în aceste zile ale festiva­lului în cele mai diverse îm­prejurări. Le-am avut în faţa afişului lui Molnár expus la Centrul de solidaritate cu Vietnamul, le-am simţit la Clubul sportiv internaţional la a cărei expoziţie de litera­tură sportivă este prezentă şi România le-am încercat cu prilejul alegerii compozitoru­lui George Grigoriu ca preşe­dinte al juriului internaţional al concursului de solişti de muzică uşoară. Le-am încercat cu prilejul documentatelor in­tervenţii ale reprezentanţilor noştri la „Tribunele libere" în problemele politicii contempo­rane şi în fiecare secundă a vieţii trepidante care se des­făşoară în orăşelul universi­tar de la km. 4 unde românii au primit „la ei acasă" tineri oaspeţi din Japonia, Mali sau Finlanda şi unde au găzduit emoţionantă întîlnire cu re­prezentanţii tineretului din Vietnam, la încheierea căruia au prezentat filmele româ­neşti „Copilărie furată“ şi „In­tre două bombardamente". Este practic imposibil să redau toate momentele pe care le trăim aici , fie şi pentru faptul că nici nu s-a consumat bine unul şi este deja înlocuit de un altul şi apoi iar de un altul... Acum, de pildă, la ora care scriu aceste rînduri, cîntăreţii Eduard Tumadjanian şi Eu­genia Moldovanu sînt în faţa juriului de la concursul de muzică clasică. Tot acum, vio­lonistul Masalitz este la con­cursul de vioară şi vor intra în competiţia artistică inter­naţională şi instrumentiştii noştri populari. Două zile în care, aşteptînd primele rezul­tate şi ecouri, toţi sîntem, spus pe româneşte, cu sufle­tul la gură. Iată, aşa­dar, evenimente care fac delegaţia noastră la Festival să trăiască un iureş de emoţii pentru cei care, în­­tr-un fel sau altul, reprezintă tineretul patriei noastre la competiţiile acestei manifes­tări internaţionale. Miercuri, a fost consacrată solidarităţii tineretului cu po­poarele care luptă pentru e­­liberarea naţională, pace, de­mocraţie şi progres social. S-au desfăşurat diferite ac­ţiuni de solidaritate cu lupta popoarelor din Africa, Asia şi America Latină. De asemenea, au continuat discuţiile în cadrul „Tribunei libere“, precum şi dezbaterile în probleme de ştiinţă. In ca­drul programului studenţesc s-a încheiat colocviul, la care se discută problemele legate de reforma şi democratizarea învăţămîntului universitar. La forumul de politică in­ternaţională, în comisia care dezbate problemele securităţii europene, din partea ţării noastre a luat cuvîntul to­varăşul Vasile Nicoloioiu, se­cretar al C.C. al U.T.C. La cantonamentul delegaţiei noastre numeroşi tineri ro­mâni au avut întîlniri şi dis­cuţii cu delegaţi din Austria, Chile, Grecia, Spania, Por­tugalia, Tunisia şi Guineea. Intîlnirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă prietenească. In tot cursul zilei, pe sce­nele diferitelor teatre din So­fia a continuat desfăşurarea concursurilor artistice. Con­certe naţionale şi internaţio­nale au fost prezentate seara pe scenele mai multor teatre şi estrade in aer liber de că­tre formaţii artistice din mai multe ţări. SECVENŢE ELVEŢIENE έn urmă cu aproape şapte secole, la 1 august 1291 reprezentanţii a trei dintre cele mai vechi cantoa­ne elveţiene — Uri, Schwyz şi Unterwalden — se uneau prin­­tr-un pact veşnic pentru a­­părarea libertăţii şi indepen­denţei lor, împotriva expan­siunii habsburgice. Era jură­­mîntul unor oameni care pu­neau astfel bazele Confedera­ţiei Elveţiene de astăzi, for­mată prin unirea succesivă a celor 25 cantoane actuale. Patria lui Wilhelm Tell, ve­chiul „pămînt al păstorilor", prezintă astăzi vizitatorului străin un popor harnic, doritor de pace, libertate şi indepen­denţă. Deşi cu un teritoriu de nu­mai 41 288 km² şi cu o popu­laţie de aproape şase milioane locuitori, Elveţia este astăzi a patra ţară din lume în privin­ţa produsului social brut pe cap de locuitor. Lipsindu-i resursele natura­le, Elveţia a dezvoltat în spe­cial acele industrii care nece­sită un consum mai redus de materii prime : construcţia de maşini şi aparate de precizie (o treime din exportul Elve­ţiei în anul 1967), industria chimică şi­ farmaceutică, orlo­­geria (Elveţia dă jumătate din producţia mondială de ceasor­nice). Ca orice stat modern, Elve­ţia şi-a dezvoltat şi o puterni­că bază energetică în cadrul căreia un loc important îl are folosirea resurselor hi­droenergetice. In prezent, funcţionează aproape 400 uzi­ne electrice importante, care produc anual peste 30 miliar­de kwh. Se apreciază că, în viitor, energia atomică va con­stitui sursa cea mai impor­tantă de energie pentru econo­mia elveţiană. Sunt deja în construcţie cîteva centrale atomo-electrice de mare pu­tere, ca cea de la Beznan- Döttingen care va produce anual 2,5 miliarde kWh. In politica sa agrară, statul elveţian acordă o deosebită importanţă, de asemenea, men­ţinerii agriculturii, în scopul asigurării unei producţii pro­prii care să satisfacă cea mai mare parte a nevoilor ali­mentare ale populaţiei. Se fo­loseşte orice parcelă de pă­mînt cultivabil, uneori pînă la altitudinea de 2 000 m, cum se intîmplă în cantonul Valais. Mijloacele tehnice ■ avansate folosite în agricultură fac po­sibilă asigurarea a două treimi din necesarul de produse agri­cole ale ţării de către numai 8 la sută din populaţia activă. Frumuseţea sălbatică a Al­­pilor, căldura Tessinului sau monumentele istorice şi de artă atrag anual milioane de turişti străini dornici să cu­noască ospitalitatea elveţiană. Universităţile îşi deschid porţile tinerilor din toate ţă­rile lumii, care uneori formea­ză 40 la sută din totalul stu­denţilor înscrişi. Dragostea pentru artă şi cul­tură a poporului elveţian este uneori de-a dreptul impresio­nantă. Cind muzeul de artă din Basel a anunţat că trebuie să vindă două dintre valorile sale cele mai mari — două pînze de Picasso — pentru a face faţă greutăţilor financia­re, tineretul oraşului a orga­nizat colecte publice şi a de­terminat organizarea unui re­ferendum, soldat cu acordarea sumei de peste un milion dolari drept subvenţie din partea autorităţilor, salvîrnd astfel muzeul de la înstrăina­rea celor două tablouri. In timpul petrecut acolo, am putut să-mi dau seama personal de dorinţa elveţieni­lor de a cunoaşte poporul român, cultura şi reali­zările sale. Afişe expuse în toate oraşele invită la vizita­rea marii expoziţii „România — comori de artă“ organizată în aceste luni la muzeul din Neuchâtel. Aplauze frenetice i-au răsplătit timp de o sup­rammna pe artiştii teatrului. Ţăndărică, invitat oficial la festivalul „Junifestwochen“ din Zürich. Volumele de lite­ratură română editate în Elve­ţia ocupă locuri de cinste în vitrinele librăriilor, iar mu­zi­­ca românească este prezentă în fiecare săptămină in pro­gramele radioului. Sunt manifestări ale dorin­ţei de înţelegere şi colaborare, de cunoaştere reciprocă. TUDOR BUCUR

Next