România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)

1968-10-01 / nr. 7448

• FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL­• ­ echipe , comentatori I­ndiscutabil, cuplajul inter-bucureştean a reprezentat punctul de atracţie al celei de a opta etape a diviziei naţionale A de fotbal, caracterizată prin cîteva rezultate puţin scontate, după cum se poate vedea din simpla lor lectură: Politehnica Iaşi—Universitatea Craiova 1—2; Farul—Jiul 1—2; Rapid —Dinamo Bucureşti 3—2 ; Steaua—Progresul 3—1 ; Petrolul—A.S.A. Tg. Mureş 2—1 ; F.C. Argeş—Dinamo Bacău 1—0 ; U.T.A—Vagonul 5—3 ; Crişul—Univer­sitatea Cluj 4—0. Deci, două victorii ale echipelor aflate în deplasare, situaţie neîntîlnită încă de la începutul campionatului, o victorie puţin scontată a echi­pei Rapid, şi înfrîngerea la un scor sever a fostului lider. Cum spuneam însă meciurile de la Bucureşti au fost în centrul atenţiei, fapt pentru care şi noi ne vom opri asupra acestui cuplaj, publicînd în r rîndurile de faţă părerile unor foşti internaţionali, cu ani în urmă jucători ai echipelor Steaua, Dinamo, Rapid şi Progresul. Al. Apolzan: „Ah, această superficialitate" — In general în fotbalul nostru se face simţită prezenţa unei condamnabile superficialităţi. Steaua a confirmat azi acest lucru. După 2­0 nu a mai insistat în atac şi din această cauză am fost martori la multe momente de joc neplăcut. Acum cîteva lucruri­­ de amănunt reţinute de mine. Apărarea nu tratează totdeauna jo- I cui cu suficientă seriozitate. Sătmăreanu este uşor de depăşit, fapt ce ar trebui să-i dea de gîndit, mai ales că el este şi în echipa na­ţională. Apoi, atacanţii pierd prea uşor mingea, iar Voinea face tot ce-i stă în puteri ca să nu piardă titlul, lipsit de glorie, de cam­pion al ratărilor. Cred că Dumitriu III nu este suficient de „copt“ pentru postul de mijlocaş-coordonator, un post foarte pretenţios. S-a văzut că atunci cînd el trebuie să rezolve o problemă mai deo­sebită de tactică greşeşte, încurcînd jocul. Am reţinut pe Gicu Constantin, inteligent în joc ca întotdeauna, şi pe Pantea. Bun arbitrajul lui Petrea, pe care-i felicit că a avut curajul să-l elimine pe Marinescu numai pentru faptul că acesta a avut o atitudine necivilizată față de Voinea. Al. Ene: „Scorul de 2-0 este cel mai . De obicei echipa Dinamo, după ce conduce cu două goluri diferenţă, încetează de a mai juca, fapt ce nu caracteriza formaţia din trecut a clubului dinamovist care, de multe ori, termina cam­pionatul cu cel mai mare număr de goluri marcate. Azi jucătorii fcse mulţumesc cu foarte puţin şi vedeţi şi dv. ce nefasta a fost pen­­tru echipa Dinamo această suficienţă. Din experienţa mea ca ju­cător scorul de 2-0 este cel mai periculos. Echipa care conduce cu acest scor este absolut sigură pe victorie, şi nu mai insistă, în timp ce echipa care este condusă mai speră într-o răsturnare a situa­ţiei. Indiferenţa adversarului, aşa cum s-a văzut şi duminică, ajută enorm echipa condusă să creadă că se mai poate face ceva. Şi Ra­pid a întors rezultatul în favoarea sa. Pentru mine este de neînţeles faptul că o echipă cu un lot atît de numeros şi valoros, cum este Dinamo are o prezenţă atît de modestă şi contradictorie în campio­nat. Cu foarte puţini ani în urmă echipa mi se părea mult mai solidă, mai periculoasă, mai ordonată tactic. Atunci juca pe contra­atac şi rapiditatea cu care acţiona deruta adversarul. Azi a trecut la un joc de pase la mijlocul terenului, prea puţin periculos. A. Rădulescu: „Presingul a fost fatal dinamoviștilor" •­ — Rapid a făcut azi cel mai bun joc de la începutul campiona­tului, surprinzător de bun după o săptămînă de frămîntări interne. După părerea mea soarta meciului a fost decisă de presingul exer­citat pe tot terenul, in repriza secundă, de rapidişti. Faptul că Dan a lipsit din formaţie este un alt element care a contribuit la ob­ţinerea victoriei. Dan, preocupat de intrări dure, transmitea o ase-­­­menea preocupare şi colegilor săi şi statornicea în sinul echipei o­­ excesivă stare de nervozitate. Azi echipa a fost preocupată de ju­­­­carea balonului şi nu de picioarele adversarilor. Dumitru, de pildă,­­ criticat în ultimele etape pentru durităţi, a fost azi un jucător cu­­ totul nou. Alături de el Codreanu, Angelescu, Motroc şi Lupescu , s-au evidenţiat în mod deosebit. Să nu se creadă cumva că dacă echipa a marcat azi trei goluri este rezolvată problema atacului. Cum tot aşa nu trebuie crezut că victoria de azi are vreo legătură cu schimbările de antrenori intervenite în această săptămînă. Ar­bitrul Buzdan a vrut să arbitreze bine dar el a greşit în faze de o deosebită importanță. M. Smărăndescu: „Progresul a acceptat o manieră de joc neconvenabilă" — Progresul a greşit acceptînd jocul de luptă și în viteză al echipei Steaua, capitole la care echipa militară este net superioară. Ar fi trebuit să facă totul pentru impunerea unui joc combinativ, cu pase scurte și repetate. Apoi consider că a început meciul in­tr-o aşezare greşită, în sensul că lui Grama i s-a încredinţat rolul de păzitor al lui Constantin iar lui Neacşu acela de „dublură“ a lui Grama. După 2-0 echipa a revenit la obişnuita aşezare, Neacşu trecând la mijlocul terenului alături de Şpangher. Şi jocul a în­ceput să fie mai bun, atacurile mai perculoase şi mai numeroase. Oaldă şi Ţarălungă nu au fost însă suficient susţinuţi de restul colegilor, mai ales de debutantul Goia,­­şi din acest motiv atacul nu a reuşit mare lucru. Cu Radu Ionescu în formaţie echipa ar fi fost mai periculoasă. Pe de altă parte apărarea s-a lăsat deseori descoperită, jucătorii neefectuînd la timp dublajul. Dialoguri consemnate de ION BOCIOACA A­urea mediocrita. S­âmbătă şi duminică, pe stadionul Republicii din Capitală, s-au desfăşu­rat întrecerile din cadrul ce­lor 32 de probe ale triunghiu­larului atletic Bulgaria—R.D. Germană—România, rezervat echipelor secunde ale acestor ţări. Adică, celor mai buni dintre cei cărora numai un pic le mai trebuia să plece şi ei la Olimpiada din Mexic. Un gen de competiţie de consola­re. Să vină lumea să-i vadă că şi ei puteau — mă refer la ai noştri — să fie luaţi la Jocuri, chiar dacă n-aveau cercurile olimpice (ca în cazul Corne­liei Popescu şi al lui Csaba Dózsa), chiar dacă n-aveau printre scuze, că nu şi-au în­deplinit niciodată norma o­­limpică, un vînt­ uragan din faţă şi din lateral (ca în ca­zul lui Leonida Caraiosifoglu). Pe stadion era totuşi o atmos­feră cenuşie, deşi cerul era se­nin. Atmosferă de toamnă după plecarea cocorilor. O at­mosferă pe care crainicul con­cursului încerca s-o risipească lăudînd excepţionala valoare a atleţilor germani (fără să precizeze dacă se referă la cei de la Ciudad de Mexico sau la cei veniţi la Bucureşti), lă­­udînd valoroasa idee a fede­raţiei noastre de specialitate de a-i invita pe aceşti atleţi germani (cu care, la masculin, am reuşit un scor egal: 110—110 ; cifra se va înscrie în palmares şi va avea, pro­babil, un spaţiu frumuşel în raportul de activitate al fede­raţiei), lăudînd, pe parcurs, fiecare din cele 13 victorii ro­mâneşti. Dar lumea n-a prea venit să vadă şi să audă. Aşa că vorbele crainicului se iz­beau în tăcerea tribunelor (goale, mai ales în ziua a doua, cînd oamenii s-au dus cu sacul la pomul lăudat de federaţia de fotbal). Şi, poate, bine a făcut că n-a venit. A­­proape fără excepţie, toţi cei care nu şi-au putut obţine pa­şaportul olimpic (mă refer în special la atleţii germani) au concurat mult­ mult sub posi­bilităţi, inhibaţi de părere de rău, scoşi din priză (ca să nu ne mai extaziem în faţa unor victorii „surpriză“ obţinute de ai noştri )— Mariana Filip, Gheorghe Zamfirescu ş.a. Sub posibilităţi a concurat şi ma­rea noastră speranţă, sprinte­ra Mariana Goth, căreia fede­raţia de specialitate i-a permis accesul la afirmarea interna­ţională, abia la spartul tîrgu­­lui. Oamenii lui Horaţiu, adi­că cei cărora li se potriveşte dictonul poetului latin că me­diocritatea e de aur, au mers bine, şi-au făcut chiar recor­duri personale. Pentru care nu trebuie să fie privaţi de fe­licitări. HORIA CRISTEA Mariana Goth, cîştigătoarea probelor de 100 m şi 200 m Foto : SILVIU DUMITRESCU Flacăra olimpică se apropie tot mai mult de capitala Jocurilor Olimpice. Imaginea noastră reprezintă momentul plecării în cursă, de pe muntele Olimp, a simbolicului foc olimpic Febra olimpică în creştere­ este A­u mai rămas 12 zile pînă la deschide­rea Olimpiadei de vară şi febra o­­limpică este în creştere la Ciu­dad de Mexico unde avioane trans­­continentale ateri­zează într-un flux neîntrerupt, adu­­cînd noi delegaţii din toate punctele cardinale ale pă­­mîntului. O esca­dră de fregate, avînd la bord focul sacru aprins în Olimpia, se în­dreaptă cu toată viteza spre Vera­cruz unde ștafetele pedestre așteaptă flacăra simbolică pentru a o trans­mite din mină în mînă spre capitala jocurilor. Pînă luni seara, în satul olimpic sosiseră aproape 5 000 de sportivi din 72 de ţări. Din ceas în ceas ma­rea familie olimpi­că se completează cu noi veniţi, în­­tr-o atmosferă de voioşie şi fraterni­tate caracteristică marii sărbători a sportului mondial. Mexico se împo­dobeşte de sărbă­toare. Pe marile artere flutură stea­guri, se face ulti­ma toaletă stadi­oanelor, ghişeele unde se vind bilete pentru ceremonia de deschidere, pen­tru fotbal, atletism şi box cunosc o a­­fluenţă crescîndă. Dar, pentru spor­tivi fiecare minut ce-i apropie de ora startului, este încărcat de răspun­dere şi emoţii. O dată învinse difi­cultăţile de adap­tare cu altitudinea şi clima capitalei mexicane, antrena­mentele celor so­siţi mai devreme au devenit mai in­tense, mai severe. Primele „încruci­şări de floretă“ le-au avut atleţii care au participat şi participă aproa­pe zilnic la verita­bile concursuri. Rezultatele confir­mă în general constatările făcute la cele trei săptă­­mîni preolimpice. Un 5 000 m alergat pe stadionul de an­trenament al cetă­ţii universitare a demonstrat că a­­tleţii vor putea cu avea să coboare sub 14 minute în această probă. în­vingător a fost en­glezul Jim Adler (campion de mara­ton în tara sa), cu timpul de 14'44’’8ll0. Al doilea a sosit mexicanul Miranda în timp ce austra­lianul Ron Clark a fost doar spectator. ■în schimb, la cei 2 240 de metri ai­­ M­exicoului, sprinte- 5 rii se pot dezlăn- jj tui în toată voia, i se pare și fără­­ riscuri. In decurs jj de 24 de ore au­­ fost egalate un re- ,­cord mondial: e- e­chipa feminină de­­ ştafetă a U.R.S.S. î — 43” 6/10 la 4 X I 100 m şi unul olim- 3 pic; 20”3/10 la 200­­ m plat — australi- I­anul Peter Norman. 9 Pe velodromul Ca- I­lles, rezultatele sunt­­ de-a dreptul sen­zaţionale. Fără să forţeze, ciclistul francez Moreion a­­ mers în SU 8l­0 ulti­mii 200 m ai probei de viteză. Ce va fi la conc­urs ? Rezis­tenţa redusă a ae-­­ rului este favora-­­ bilă şi aruncători- \ lor de ciocan — 5 Romuald Klim cu jj 73,54 m s-a apropi­at la 22 cm de re­cordul mondial. Sportivii români cărora li s-a adău­gat şi ultimul eşa­lon — lotul de lup­te — au început şi ei antrenamentele promiţîndu-ne în curînd veşti bune. • La Copenhaga s-a dispu­tat întîlnirea de tenis de masă dintre echipele C.S.M. Cluj şi Viram Copenhaga, contînd pentru „Cupa campionilor eu­ropeni“ la tenis de masă. Sportivii români au obţinut o victorie categorică cu scorul de 5-0. In urma acestei vic­torii, formaţia C.S.M. Cluj s-a calificat pentru turul doi al competiţiei. • Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Vic­toria, sprinterul american de culoare John Carlos a reali­zat în proba de 100 m plat timpul de 10”1/10. După cum se știe, recent, Carlos a corec­tat recordul mondial în proba de 200 m plat cu timpul de 199 7/10. • In împrejurimile oraşului Budapesta s-a desfăşurat un concurs internaţional de moto­ cros. La clasa 500 cmc pe pri­mul loc s-a clasat Pogrebnak (U.R.S.S.). Puiu (România) a o­­cupat locul 4. • In localitatea irlandeză Cork s-a disputat duminică campionatul mondial de pes­cuit sportiv-staţionar. Victoria a revenit vest-germanului Gunther Grebenstein, care a prins 20 de peşti cu o greutate totală de 3 kg. Pe echipe, pe primul loc s-a clasat Franţa (13 puncte), urmată de R. F. a Germaniei (24 puncte) şi Ro­mânia (25 puncte). • Turneul internaţional de şah de la Kislovodsk a fost cîştigat de marele maestru so­vietic Efim Gheller, care a totalizat 10 puncte din 14 po­sibile. Pe locurile următoare s- au clasat Vasiukov (U.R.S.S.), Gurghenidze (U.R.S.S.) 9 punc­te, Gufeldl (U.R.S.S.) — 8,5 puncte şi Hasin (U.R.S.S.) — 8 puncte. Şahistul român Vic­tor Ciocîrtea a ocupat locul 6— 7 la egalitate de puncte (7,5) cu Ignatiev (U.R.S.S.). • Mîine, la Trnava şi Pi­teşti, echipele Steaua şi F.C. Argeş susţin meciuri­le retur din „Cupa campio­nilor europeni“ şi, respec­tiv, „Cupa oraşelor tîrguri“ cu formaţiile Spartak şi Leixois din Porto. Steaua a plecat duminică seara cu trenul şi a ajuns ieri după amiază la Bratislava de unde şi-a continuat călăto­ria cu autobuzul până la Trnava. Posturile noastre de radio au în proiect să transmită, cu începere de la orele 17, repriza a doua a meciului de la Trnava, a­­vînd „în deschidere", de la orele 16,10, transmisia ulti­melor 35 de minute ale meciului de la Piteşti. CRONICA TEATRALĂ COMPANIA „SERREAU-PERINETT“ „TRAGEDIA REGELUI CHRISTOPHE“ de Aimé Cesaire A­șa cum prevedeam în cro­nica trecută, spectacolul de interes specific al tur­neului Serreau-Perinetti urma să fie cel de-al doilea — Tra­gedia regelui Christophe, opera scriitorului de culoare Aimé Césaire, originar din Mar­­tinica. Fruct al culturii franceze, for­mat şi influenţat în toate felu­rile, de literatura franceză şi de limba franceză, Aimé Césaire este un angajat patetic şi fidel al idealurilor de libertate şi în­florire națională a poporului său, a tuturor popoarelor de culoare, un denunţător, cu glas de tunet şi cascadă de metafo­ră, al colonialismului. E o fi­gură a literaturii contemporane care nu poate inspira decit ad­miraţie şi simpatie. Cu atît mai mult, cu cit idea­lurile sale, credinţele sale nu-i inspiră deloc certitudini idilice şi simpliste. După cum se poate vedea din această complexă tragedie istorică, în care auto­rul evocă frămîntările poporu­lui haitian, a doua zi după eli­berarea din jugul colonialismu­lui francez, în primii ani ai sec. XIX-lea, le evocă fără nici un fard, şi fără nici o dispen­să, aşa cum au fost. Pornit pe o analiză de înţelegere profundă şi variată — filozofică, istorică şi psihologică — autorul dezvă­luie şi înmănunchează nuanţe nenumărate, trecînd de la bur­lesc la solemn, de la satiră şi caricatură la sîngerosul tragic, pe fond de pitoresc etnic, fol­cloric şi lingvistic. Dar mai pre­sus de toate, ambiţia autorului a fost de a îmbrăţişa şi ilustra, prin personajul principal, cele mai grave întrebări problema­tice — patriotismul şi setea de putere, necesitatea de stat şi li­bertatea, tradiţia şi revoluţia, abnegaţia şi orgoliul, eroismul şi cruzimea etc., etc. Toate acestea sunt, uneori, rareori, posibile, dar nu intră chiar toate în posibilităţile lui Aimé Césaire, care este, cum am spus, un poet remarcabil, dar nu des­tul de mare şi de puternic pen­tru a forma din poezie un ast­fel de moment grandios. ...Dar, aşa cum e, Tragedia regelui Christophe, se afirmă ca operă aparte şi atrăgătoare cu tema ei nobilă şi generoasă, cu pecetea ei idealistă, şi poe­tică, cu parfumul ei nou, exo­tic, atît de neobişnuit publicu­lui nostru, şi a fost de cel mai captivant interes, pentru noi, de a o vedea. Am arătat mai sus cite difi­cultăţi stau în calea punerii în scenă a unei astfel de opere, şi e deci cazul să spunem că Jean- Marie Serreau le-a rezolvat în chipul cel mai fericit şi cel mai simplu, evitind soluţiile de fa­cilitate, căutînd cu devotament şi convingere valorificarea tu­turor virtuţilor, şi chiar a tu­turor virtualităţilor textului, îndulcind pilula unor prea lungi­ tirade, prin pregătiri di­namice, (de altfel, şi prin redu­cere), obţinînd de la autor anu­mite modificări de text care-i Radu Popescu fac mai direct, mai comprehen­sibil, şi mai teatral, colorînd din belşug cu pitoresc etnografic, utilizînd masiv umorul şi frî­­nind — poate nu totdeauna cu îndreptăţire — dezlănţuirea patetică şi izbucnirea clamo­­roasă, — şi în sfîrşit, realizînd un spectacol masiv dar suplu, d­ar dar subtil, variat dar cu impe­cabilă omogenitate de stil. Că un asemenea spectacol, chiar cu ingenioasele şi simplele rezol­vări scenografice ale lui Paul Emile Simon, s-a putut desfă­şura atît de bine, în condiţiuni de turneu, e poate cel mai bun certificat de calitate şi solidi­tate ce i se poate da. Nu ştiu. Insă, dacă proiecţiile lui Jean Michel Folon, totdeauna amu­zante, au fost totdeauna în in­tenţiile şi în nota textului. Publicul nostru a avut rare­ori prilejul de a vedea o scenă dominată de actori negri îşi mu­latri­, pentru el culoarea africană însemnînd mai ales machiajul lui Othello şi fardurile din Aida. Acum a putut vedea un număr masiv, şi a putut primi o im­presie foarte nouă, aplaudînd o serie de interpreţi cu totul re­marcabili. Rolul lui Christophe a fost jucat d­e Douta Seek, ac­tor cu o excepţională calitate vocală, absolut insesizabil sub raportul vîrstei, care a realizat o creaţie de echilibru şi lucidi­tate, admirabilă în trăsăturile de patriot, de om politic, de ctitor de stat al eroului, ca şi in cele comice, dar cam exterior pe latura poetică, şi cam fără comunicaţie cu fondul ancestral de mister şi delir, asupra căru­ia autorul insistă mult. In ro­lul lui Hugonin, bufon parabo­lic de sursă directă, Boudjema Bouhada, a fost tot timpul plă­cut, variat şi dinamic,­­ actor, cîntăreţ şi dansator. Pe Vastey, tovarăş de idei şi de faptă al regelui, l-a interpretat Bachir Touré, cu autoritate, eleganţă, dar cu o surprinzătoare egali­tate de temperament şi humoa­­re. Mareşalii , duri şi prinţi ai acestui Napoleon, au fost mar­ţiali, eroici, soldăţoi şi trădă­tori, după cum se cuvine, în in­terpretarea lui Med Hondo, şi a altora pe care, în mod nedrept, programul spectacolului i-a omis. „Roluri“ nu mai există, ci apariţii, replici, grupuri corale, etc. Dar pentru devotamentul şi acurateţea cu care aceste mi­siuni de sacrificiu au fost în­deplinite, şi, poate, pentru plă­cerea de a caligrafia nişte nume care ne reamintesc visurile co-­­­pilăriei, cităm pe Brou Kova­­l­dio, Badou Kasse, Akonio Dolo,­­ Boniface Koukoui. Și pentru ultima oară, pe Jean-Marie Serreau, care, în rol de maestru de ceremonie, de prezentator,­­ și de manipulant de decoruri, a­­ fost sarea și piperul, european,­­ ale spectacolului. ÎNTÎINiri LA A. I. M. Membrii companiei teatrale franceze „Serreau-Perinetti“ au făcut luni dimineaţă o vi­zită la sediul Asociaţiei oame­nilor de artă din­ instituţiile teatrale şi muzicale — A.I.M., unde s-au întîlnit cu actori, regizori, critici de teatru şi ziarişti români. După amiază, Jack Ligot, consilierul cultural al amba­sadei Franței la București a oferit un cocteil cu prilejul turneului artiștilor francezi. ★ Oedip : Opera Română (16 48 20), ora 19,30 ; Jocul adevărului : Teatrul Naţional, sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; Luceafărul : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schi­tu Măgureanu­­ (14 60 60), ora 20? Kean : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Vrei să fii nevasta mea ?­­ Spectacol C.S.T.A. la Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; Toate pînzele sus : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56), ora 19,30; Comic! vestiţi­a! revistei : N. Stroe : Teatrul „C. Tănase", sala „Savoy" (15 56 78), ora 19,30; Aventurile lui Plum-Plum : Teatrul „Ţăndărică" sala din calea Victoriei 50 (15 23 77), ora 17 . Şoricelul şi păpuşa : Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei 28—30, ora 17. SELECŢIA NOASTRA © © © — filme foarte buna © © — filme bune • — filme mediocre Fără ulei o notaţie — film slab • Planeta maimuţelor : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; • Frumoasele vacanţe : Repu­blica (11 03 72), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • Roata vieţii : Sala Cinema­teca (13 92 72 cu bilete la casă), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Mioriță (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16 — 10,30 — 21 ; • Testamentul unui paşă: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Doina-grădină (16 35 38), ora 19?­­ ($) Căderea Imperiului Roman: Festival (15 63 04), orele 9 — 12,30 — 16,15 — 19,30 ; Modern (23 71 01), orele 10 — 14 — 17,15 — 20,30 ; Fes­­tival-grădină (15 63 84), ora 19 ; © $ Jurnalul unei femei in alb ; Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 . © © © Prințesa : Central (14 12 24), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 ; © Vicontele plătește polița ; Lumina (16 23 35), orele 8,30—16,15 în continuare ? © © $ Colina : Lumina orele 18,45 — 20,45 ; © © Răpirea fecioarelor; «$­ © Răzbunarea haiducilor : Doina ( 16 35 38), orele 11,30 — 16 — 19,30 ; Program pentru copii : ora 9—10 ; • Marysia și Napoleon : Fe­roviar (16 22 73), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 ; © © Filme documentare : Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9—21 in continuare ; • Neînțelesul : Capitol (16 29 17), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 9,15— 15,45 în continuare ; 18 — 20,15 ; Ca­­pitol-grădină, ora 19 ; • © Operațiunea San Gennaro : Excelsior (18 10 88), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Melodia (12 06 88), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; • Surprizele dragostei : Gri­­vița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Fla­mura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Inimă de mamă : înfrățirea (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; © © Prietenele : Buzești (15 62 79) orele 15,30 — 13 — 20,30 ; © Minunile doamnei Venus ; Dacia (16 26 10), orele 8—16,15 In continuare, 18,45 — 21 ; Winnetou (seria III) ; Bu­­cegi (17 05 47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9—15,45 în continua­re, 18,15 — 20,30 ; Tomis-grădină, ora 19 ; • 9 • Cei șapte samurai: Unirea (17 10 21), orele 16 — 19,30 ; • © Viva Maria­­ Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Vin cicliștii : Drumul Să­rii (31 28 13), orele 15 — 17,30 — 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 10 — 20,30 ; Piramida zeului soare : Co­­troceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 ? Prima zi de libertate : Co­­troceni, ora 20,30 ; © © Şapte oameni de aur : Vol­ga (119126), orele 9,30—16 în conti­nuare, 18,15 — 20,30 ; Progresul-Parc (23 94 10), ora 19 ; • K.O. : Viitorul (1­­48 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • © Trei copii „minune“ : Au­rora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Auro­­ra-grădină, ora 19,30 ; • Tarzan, omul maimuță­s Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; © © Zece negri mititel : Munca (22 50 97), orele 16—18 — 20; © © Fanteziștii: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; © Fratele doctorului Homer " Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — ÎS — 20,30 ; Sala Palatului, ora 19,30 ? © înfrîngerea lui Alexandra ce! Mare : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 © Oscar : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 13 — 20,30 ; © Nebunul din laboratorul nr. 4 : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; © © Gioconda fără surîs : Crîn­­gași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; © © Bella : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,30. 17,30 : Pentru şcolari ; 18 : TV pen­tru specialiştii din industrie ; 18,30 : Curs de limba engleză ; 19 : Emisiu­ne pentru tineret ; 19,30 : Telejurna­lul ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20 : Film serial : Vikin­gii ; 20,30 ; Seară de romanţe ; 21,15 | Program de varietăţi ; 22,30 | Varietăţi pe peliculă ; 23 ; Telejurnal. M E M E N T U TE ATEE CINEMATOGRAFE wm — wusms — pag. «­s-a „România liberă* DESCHIDEREA SESIUNII INTERNAŢIONALE PENTRU PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIILOR Luni dimineaţa s-a deschis la Bucureşti, în sala mică a Pala­tului Republicii, sesiunea inter­naţională pentru prelucrarea electronică a informaţiilor, or­ganizată sub auspiciile Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. La lucrări iau parte oameni de ştiinţă, specialişti şi experţi în domeniul calculului electro­nic din 22 de ţări, precum şi reprezentanţii unor organisme internaţionale. Participă, de asemenea, per­sonalităţi ştiinţifice din ţara noastră, reprezentanţi ai con­ducerii unor organe economice şi ştiinţifice centrale ai unor ministere şi instituţii, specia­lişti din institute de cercetări şi întreprinderi, experţi în pre­lucrarea electronică a datelor. La deschiderea lucrărilor, în prezidiul adunării au luat loc : Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, Miron Nicolescu, preşedintele Acade­miei, Barrie Davies, directorul Diviziei de Statistică din Co­misia Economică a Organizaţi­ei Naţiunilor Unite precum şi reprezentanţi ai unor organe economice şi ştiinţifice. Cuvintul de deschidere a fost rostit de directorul general al Direcţiei Centrale de Statistică, Constantin Ionescu. Preşedintele Consiliului Eco­nomic, Manea Mănescu, a adus participanţilor salutul guvernu­lui Republicii Socialiste Româ­nia. Ţara noastră — a spus vor­bitorul — acordă o importanţă deosebită colaborării interna­ţionale pe tărâmul tehnicii şi ştiinţei, factor de mare însem­nătate pentru progresul econo­mic şi social al omenirii, pen­tru instaurarea unui climat de înţelegere reciprocă între po­poare, pentru consolidarea păcii în întreaga lume, în conformi­tate cu idealurile umanităţii. Guvernul ţării noastre, transpu­ne în viaţă un vast program, eşalonat pe cîţiva ani, de per­fecţionare a sistemului infor­maţional economic, prin echi­parea centrelor de calcul me­­canografice şi electronice cu maşini moderne, sistem menit să contribuie la îmbunătăţirea continuă a organizării produc­ţiei şi a muncii, a dezvoltării întregii activităţi economice. Relevînd importanţa acestei reuniuni internaţionale în a­­ceastă epocă în care ştiinţa şi tehnica ocupă un loc atît de important în viaţa societăţii, vorbitorul şi-a exprimat con­vingerea că prezenţa la această manifestare a unor oameni de ştiinţă specialişti şi experţi cu recunoscută autoritate este o garanţie a succesului acestei se­siuni. Luînd apoi cuvintul, Barrie Davies, directorul Diviziei de statistică din Comisia econo­mică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa, a expri­mat guvernului Republicii Socia­liste România recunoştinţa Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite pen­tru organizarea la Bucureşti a acestei sesiuni şi pentru condi­ţiile bune create în acest scop. Vorbitorul a apreciat sprijinul puternic pe care guvernul Re­publicii Socialiste România îl acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite în acest domeniu, în care prelucrarea electronică a in­formaţiilor are o importanţă deosebită pentru oficiile naţio­nale de statistică din toate ţă­rile. In şedinţa de după-amiază a fost ales ca preşedinte al sesiu­nii Constantin Ionescu, directo­rul general al direcţiei Centra­le de Statistică. Lucrările sesiunii vor dura 3 zile. (Agerpres) ★

Next