România Liberă, mai 1969 (Anul 27, nr. 7630-7655)
1969-05-01 / nr. 7630
„România libera" nr. 7630 — i.V.1069 — pag. a I-a. TG. MUREŞ . IL VEŢI VEDEA LA EREN’69 e o masă a laboratorului uzinei „Metalotehnica“ din T. Mureş am văzut ieri un palat dintr-opostară cumva neobişnuita, pregătînu-se să îmbrace o haină metaică, „îmbrăcămintea“ cu care a începe să circule prin lume, Alături de primele elemente ale cestei haine — cîteva carcase era confecţionate — un desen nfăţişa, celor ce ştiu să citească cest limbaj tehnic, în conturuile sale finale, noul aparat aşa um se va prezenta el vizitatoilor expoziţiei ce va marca, în Bucureştiul verii lui 1969, anul 5 de la eliberarea patriei. Este vorba de o invenţie, una in multele izvorîte din imaginara creatoare a oamenilor muncii in ţara noastră. Prin înregistraea la Oficiul de stat pentru intenţii a unui dosar purtînd nunărul 56 377, Filep Emőd, un înăr în vîrstă de 27 de ani, membru al colectivului serviciuul de cercetări al uzinei „Metaotehnica“ şi-a înscris numele în vidul inventatorilor, întreprinderea mureşeană produce utilaje şi piese de schimb pentru Întreprinderile de indusrie uşoară. O pondere dintre ele mai mari, în ansamblul seciilor, o au atelierele de tratament termic. In căldura acestora, metalele își modifică strucția erimeniVptoDriettane me V VARIAS LA ÎNTRECERE CU TIMPUL ariaşul este una din comunele bănăţene care atrage atenţia, nu atît pentru dimensiunile ei, cit pentru hărnicia şi priceperea oamenilor. Localnicii, români, sîrbi, germani, maghiari, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, au ridicat de la un an la altul prestigiul realizărilor proprii, faima recoltei de aici trecînd de mult graniţele judeţului. In aceste zile pe ogoarele din preajma comunei, acolo unde se hotăreşte soarta recoltelor bogate, pulsează o activitate rodnică. Sute de oameni se iau la întrecere cu timpul, care în primăvara aceasta le-a jucat destule feste. Terminarea insămînţărilor din prima epocă, faptul ca în prezent se seamănă ultimele suprafeţe cu porumb din cele peste 1 300 de hectare prevăzute — sînt dovezi că toanele vremii nu sînt de neînvins. — Unul din angajamentele voastre — ne spune tov. DUŞAN VLASCICI, preşedintele unităţii , a fost acela ca in cinstea zilei de 1 Mai să terminăm lucrările din actuala campanie. In felul acesta, considerăm că am dat un răspuns concret chemării lansate de Conferinţa judeţeană de partid a judeţului Timiş către toţi oamenii muncii din agricultură. Totodată, în cadrul angajamentelor noi ne-am propus ca, în acest an, să obţinem de pe fiecare hectar de porumb o producţie medie de 5 000 kg de boabe. Iar cuvîntul dat trebuie să devină faptă... Această hotărîre de a traduce în viaţă angajamentele luate am cunoscut-o pe fiecare tarla, la fiecare cooperator şi mecanizator în parte. Se lucra din plin mai ales la semănatul porumbului şi în grădina cu legume, peste tot obţinîndu-se performanţe deosebite. Mecanizatorii de pe cele 32 de tractoare erau mîndri BUCUREŞTI" In graiul CIFRELOR Şase insigne de fruntaş, o medalie jubiliară, o medalie a muncii... toate astea înseamnă, în limbajul muncitorului VASILE BOTESCU de la Uzina de anvelope „Danubiana“, din Bucureşti , „să fii mereu în primele rînduri“, aşa cum îi învaţă el mereu, pe toţi cei din echipa sa. Şi au de la cine învăţa. ...„Angajamentul meu in întrecerea socialistă este să-mi depăşesc planul cu 10 la sută, adică echivalentul zilnic al linei anvelope în plus. Şi sunt mulţumit de rezultatele muncii mele. Pentru beneficiile realizate în 1968 am primit o primă echivalenţă cu trei salarii. Asta se adaugă la satisfacţia că azi foştii mei ajutori sunt şefi de maşină şi, de asemenea, fruntaşi... Secţia noastră este printre primele pe uzină, iar uzina...“ — Uzina poate raporta — declară directorul general, dr. ing. TANASE VOLINTIRU — în cadrul întrecerii socialiste, îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor. Bunăoară, la producţia globală era prevăzut să se realizeze pînă la 1 mai 10 milioane lei peste plan şi se vor realiza mai mult de 12 milioane lei. Valoarea producţiei marfă vindută şi încasată se va de P VALEA UZULUI COTELE BARAJULUI pare că nicăieri primăvara aceasta năbădăioasă nu s-a făcut mai mult simţită ca pe Valea Uzului Furtunile, viscolele, ploile s-au ţinut lanţ. Cu toate acestea, pe şantierul Complexului hidrotehnic munca nu a încetat nici o clipă. Pentru constructorii de aici nici o satisfacţie nu poate fi mai mare decit aceea de a privi cum sub ochii lor barajul se înalţă metru cu metru, luîndu-se la întrecere cu turlele marilor macarale. In corpul acestui uriaş colos urmează a se turna circa 800 000 mc de beton, aproape o dată şi jumătate mai mult decit în barajul de pe Argeş. El va ţine în spi Intrată recent în funcţiune. Uzina de fibre sintetice din Iaşi este unul din obiectivele importante ale actualului cincinal. Prin construirea ei, industria chimică românească îţi sporeşte potenţialul tehnic şi capacitatea de a valorifica superior bogățiile naturale ale țării. v SECVENŢE DINTR-O GALAŢI CREŞTE ŞIRUL PREMIERELOR Nec Ulam ,pe platiarmaa siderurgică de la Galaţi, platformă a afirmării potenţialului tehnic şi uman al industriei noastre metalurgice, loc de îmbinare a hărniciei şi priceperii constructorilor siderurgişti. Ieri am avut prilejul să consemnăm botezul focului la cel de-al treilea convertizor al oţelăriei. Iată-ne acum lingă ţerarii lui Cioranu şi Rogojinaru, lingă montorii conduşi de Ştefan Micu şi electricienii lui Chirpac, în momentul înfăptuirii, înainte de termen, a unui alt angajament luat în întrecere. Fiecare dintre aceştia era conştient că orice zi devansată la execuţia lucrării încredinţate lor — cel de-al doilea grup al Fabricii de oxigen — va contribui la obţinerea unor importante sporuri de oţel. Şi într-adevăr, cele 69 de zile cîştigate faţă de termenul fixat au permis ca şi prima şarjă la convertizorul III al oţelăriei să fie elaborată cu un avans aproape la fel de mare. Ca o reacţie în lanţ, aceste două premiere industriale ale platformei, gălăţene declanşează acum altele : la laminorul de tablă groasă, la fabrica de blocuri idomitice, la laminorul slebing. Fiecare dintre acestea se vior îmbogăţi cu obiective noi, de înalt nivel tehnic consemnînd tot atîtea angajamente îndeplinite. Cumulate pe făgaşul ntrecerii socialiste, asemenea înfăptuiri finalizează primele patru luni din 1969, cu realizarea a 31,5 la sută din planul anual. ...Sintem de citeva minute în cabina de acţionare a giganticii macarale Derik de pe şantierul principalului obiectiv al anului 1969 , Jurnalul nr. 2 de 1 700 m.c. Urmărim atenţi manevrele macaragiului Nicolae Roşu care ridică la cota cea mai înaltă a lucrării un „pachet“ de construcţii metalice. — De pe această platformă — ne lămureşte şeful de lot, inginerul CONSTANTIN BALTA — porneşte construcţia de deasupra gitului furnalului. începe deci ultima etapă a montajului pe verticală la noul furnal. De cîteva zile şi lucrările din interiorul acestuia au intrat într-o fază hotăritoare. Adunate de la fiecare lot de lucrări, substanţialele avansuri pregătesc conectarea celui de-al doilea furnal gălăţean cu două luni înainte de termen în circuitul marelui combinat. canice, magnetice. A cunoaşte exact aceste modificări înseamnă a deţine posibilitatea de a prescrie, pentru fiecare oţel destinat tratamentului termic, „reţeta“ cea mai adecvată. Aparatul inventat de Filep Emed tocmai asta face: citeşte variaţiile structurii cristaline ale oţelurilor. Cum ? Cu mare exactitate, pentru că în construcţia aparatului său, inventatorul a introdus sesizarea variaţiilor magnetice pe cale electronică. Cu mare rapiditate, pentru că elimină analizele chimice şi metalografice folosite pînă acum. Ieftin, pentru că preţul de confecţionare este foarte scăzut. Şi ar mai fi de adăugat ceva: posibilitatea creată de acest aparat de a se elabora un catalog al parametrilor de tratament termic pentru oţelurile româneşti. Il vom vedea, deci, la EREN ’69, alături de numeroase alte dovezi ale gîndirii creatoare din rîndul colectivelor de muncă din întreprinderile ţării, că de cîteva zile şi-au depăşit cu consecvenţă viteza planificată la semănat. Brigadierii S. Coman, B. Petrov, I. Bürger, înconjuraţi de sute de cooperatori, zoreau lucrările pe cîmp, urmărind în acelaşi timp calitatea acestora. Seara, la cotidianul bilanţ, după ore de muncă încordată, am putut citi bucuria datoriei îndeplinite. Fusese o zi rodnică în realizări. Angajamentele luate în cinstea lui 1 Mai au fost şi aici respectate. BRAŞOV ANGAJAMENTUL ? PE TOATĂ LINIA DEPĂŞIT înconjurată de uzine de renume despre a căror producţie întreaga ţară este informată cu o regularitate matematică,, întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii din Braşov este, intr-un fel oarecare, destinată anonimatului. Cu o intrare mai puţin arătoasă şi de loc impunătoare, întreprinderea nu atrage privirea şi nici nu trezeşte interesul vizitatorului ocazional, aşa cum o fac, cu deplin şi meritat succes, uzinele de autocamioane „Steagull roşu", cele de tractoare sau uzina Metrom. Şi totuşi aici, pe terenul ei, s-au născut în cei douăzeci de ani de existenţă pe care-i va sărbători anul acesta, miile de apartamente care au îmbogăţit prin culoare, confort şi linii arhitecturale moderne oraşul de la poalele Tîmpei. O expoziţie originală în felul ei prin exponatele pe care le prezintă — panouri mari prefabricate demonstrînd un înaintat grad de finisaj — ţine loc de carte de vizită. Privind atent mostrele expuse intuieşti de la început intenţia şi dorinţa autorilor lor de a fi, în sectorul materialelor de construcţie, ceea ce sunt uzinele vecine în ramura construcţiilor de maşini. Pentru colectivul întreprinderii de prefabricate şi elemente de construcţii din Braşov ca şi pentru constructorii de pe şantiere, iarna, anormal de lungă şi de capricioasă a acestui an, a stingherit destul de serios procesul de fabricaţie. Au trebuit eforturi susţinute pentru ca atît planul cit şi angajamentele luate în Întrecerea socialistă să nu fie compromise. De data aceasta însă, noţiunea de efort se referă mai puţin la efortul fizic şi mai mult la cel intelectual solicitat de o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, de o mai atentă distribuţie şi dirijare a potenţialului tehnic şi uman. Comitetul de direcţie s-a transformat cu adevărat în această perioadă într-un comandament central în mîinile căruia s-au adunat toate firele producţiei. Sistemului informaţional i s-a imprimat ritmul impus de viteza cu care se schimbau datele de bază ale fabricaţiei. Toate aceste amănunte le-am aflat de la inginerul ION MOICEANU, director al întreprinderii şi preşedinte al comitetului de direcţie. — Şi rezultatele, tovarăşe director . — Trimestrul I încheiat cu depăşiri atît la principalii indicatori de plan cit şi la angajamente. In luna a IV-a am reuşit să depăşim... depăşirile: la producţia suplimentară rezultatele sunt apropiate angajamentului pe întregul an ca şi la beneficii, productivitate şi economii de metal. — O realizare deosebită ? — Omologarea „pisoanelor“ din planul nostru de asimilare a produselor noi. Le-am denumit aşa pentru că sunt nişte elemente curbe, in formă de pi, folosite la acoperirea halelor industriale constituind prin noutate şi eficienţa deosebită o premieră mondială. Pentru realizarea lor au cooperat trei colective : Direcţia generelă de prefabricate, Institutul de proiectări construcţii tip şi noi. Primele 9 elemente le pregătim pentru a le expune în cadrul „Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale“. Aşadar, pe curînd la Bucureşti, păşi cu cinci milioane lei faţă de trei milioane prevăzute. Am apelat la graiul cifrelor pentru a ilustra succesele colectivului uzinei. Dar cine poate evalua în cifre sîrguinţa, dragostea de muncă, ataşamentul faţă de uzină, abnegaţia chiar, de care au dat dovadă oamenii noştri în condiţiile iernii grele care abia a trecut ? ! Iată un „produs“ al „Danubianei“ nu mai puţin valoros decit cele care i-au adus faimă. Oamenii uzinei...“ O altă întreprindere de frunte a Capitalei, uzinele „23 August“ se prezintă şi ele cu un buchet frumos de înfăptuiri. Azi pe cartea de vizită a uzinei se poate trece alături de impunătoarele agregate destinate industriei metalurgice aşa cum sunt Blumingul de 1 300 mm de la Hunedoara, executat cu trei luni înainte de termen, — noul laminor de 6 ţon de la Uzinele Republica, sau laminorul de tablă groasă de la Galaţi şi cele aproape 5 000 tone de utilaj pentru furnalul nr. 2 de la Galaţi. Un ultim lot cu această destinaţie era gata să părăsească atelierul de montaj. E vorba de aparatura de încărcare pentru furnal şi pentru instalaţia de aglomerare a minereului, şuberele de aer cald etc. — De 34 de ani de cînd lucrez în uzină — ne spune comunistul IONESCU NICOLAE, şeful uneia din echipele de montaj din secţia de construcţii mecanice, pot afirma fără să greşesc că am fost martor activ al multora din realizările uzinei noastre, al transformărilor calitative pe care le-au suferit produsele fabricate aici. Parcă a fost ieri clipa cînd am asamblat şi făcut ultimele probe la utilajele destinate furnalului nr. 1 de la Galaţi. Şi iată că acum se apropie de finiş şi montajul celui de al doilea, pentru care am reuşit să executăm utilaje mai repede şi mai bine. S -a încetăţenit tradiţia, în sfertul de veac pe care l-am parcurs de la ziua eliberării patriei, ca sărbătoarea de la 1 Mai să prilejuiascâ ţi un prim bilanţ al înfăptuirilor în muncă. De fiecare dată, demonstrînd în faţa tribunelor, oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare ţi de pe şantiere, din cele mai variate domenii de activitate, îţi fac un titlu de mîndrie din a raporta că au contribuit cu un plus de inițiativă, de forţă creatoare la ţuvoiul de realizări ale economiei patriei. Aşa va fi ţi mîine, în fața sărbătoreştilor tribune ale Intîiului de Mai. Ecouri venite din toate coifurile ţării consemnează frumoase fapte de muncă, ample înfăptuiri. Buchetele succeselor obţinute în cel dintîi trimestru al acestui an, dar mai cu seamă în luna aprilie, vor înfrumuseţa, în ziua festivă de astăzi, mai mult decit florile primăverii, străzile şi pieţele oraţelor noastre. Acest 1969, care marchează evenimentele importante în viaţa ţării ţi a poporului — împlinirea a 25 de ani de la eliberarea ţării ţi pregătirea celui de-al X-lea Congres al partidului —, acest 1969 care este hotăritor pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, se desfăşoară în condiţiile unei puternice emulafii, a unor merituoase strădanii colective pentru realizarea exemplară a sarcinilor planificate, încadraţi în întrecerea socialistă, siderurgiştii din noua cetate a oţelului de pe Dunăre şi construie, la petorii care, la Porţile de Fier, se pregătesc să pună în slujba omului energia apelor, chimiştii Brazilor ţi Piteţtilor ce valorifică la cote mereu mai înalte bogăţiile adîncurilor ţi oamenii ogoarelor care, luptă să învingă natura ostilă, milioanele de oameni de cele mai variate profesii, de toate naţionalităţile, îţi aduc părticica lor de contribuţie la grandioasa operă pe care o făureşte întregul popor sub conducerea partidului. Secvenţele pe care le înregistrăm in rindurile ce urmează, care prezintă fapte ale unor oameni diferiţi, din locuri de muncă diferite, secvenţe consemnate în cursul zilei de ieri de către redactorii corespondenţi ai ziarului, sunt mărturii ale atmosferei de avînt patriotic care pulsează viu, în acest ajun de 1 Mai, pe toate meleagurile patriei. ÎNFLĂCĂRATĂ ÎNTRECERE nare aproape 100 milioane metri ,cubi de apă. ..puşcare, se va asigura alimentarea localităţilor şi a unor centre industriale de pe Valea Trotuşului. De la înălţimea celor 36 de metri, blocul 22 domina întregul şantier, încă 12 metri şi va ajunge la nivelul prevăzut pentru prima etapă de construcţie a barajului, cînd va începe acumularea apelor. Conform graficelor, acest eveniment ar trebui să aibă loc la sfîrşitul anului 1970. Constructorii au însă un angajament de onoare : să devanseze acest termen cu un an. Sînt hotărîţi să-şi respecte cuvîntul dat. Iată explicaţia însufleţirii, a dîrzeniei cu care se munceşte pe şantier. Cînd Toader Stere a hotărît să se urce cu macaraua sus, pe buza pantei abrupte a muntelui, pentru a grăbi lucrările de betonare, sau atunci cînd s-a încumetat să păşească cu ea peste construcţia suplă a podului ce traversează şantierul, cu gîndul la realizarea angajamentului a făcut-o. Şi tot din dorinţa de a nu pierde nici o zi de lucru, betoniştii din echipele lui Nicolae Asimionesei şi Remus Baltag, mecanicul Marin Sia, maistrul Radu Neacşu şi mulţi alţi constructori, în frunte cu inginerul Cornel Andrei, şeful lotului baraj, au înfruntat zile şi nopţi de-a rîndul apele dezlănţuite ale Uzului, salvînd şantierul de inundaţii. Pentru că aici la Poiana Uzului, îndrăzneala, iniţiativa şi curajul, se află la cele mai înalte cote. In marea luptă cu timpul nimic nu a fost lăsat la voia întîmplării. Totul este calculat şi stabilit cu precizie. De la tovarăşul Radu Scutelnicu, inginerul şef al şantierului, aflăm că rod al preocupării specialiştilor de aici, a fost pusă la punct o tehnologie originală de betonare a blocurilor de pe versanţi, prin înlocuirea transportului pe plan înclinat, prevăzut de proiect, prin transportul cu mijloace auto, efectuat pe o cale de acces amenajată in amonte de baraj. In aceste zile din preajma lui 1 Mai a şi început betonarea primelor blocuri de pe cei doi versanţi. Se poate spune că pe şantierul de la Poiana Uzului noul este la el acasă. Nou este faptul că pentru prima dată la construcția unui baraj de asemenea dimensiuni sunt folosite macarale-tum, după cum o noutate constituie utilizarea cofrajelor prefabricate din beton, care rămîn înglobate în corpul barajului. Pe lingă avantajul că se elimină consumul de material lemnos şi de metal, prin folosirea acestei metode preţul de cost al cofrajelor se reduce cu peste 15 la sută. O bună bucată de vreme, pe şantier s-a simţit lipsa nisipului. Cuiva i-a venit în minte ideea de a obţine nisip din sorturile de balast excedentare. Ea a fost materializată 1 “•‡-VJ ·'•••«•*‡ ..A“ ,/!/ . v Dantelă de otel lă.„ Porţile de Fier prin construcţia unei instalaţii originale, o moară cu bare, a cărei productivitate este de aproximativ 15-20 m. c. nisip pe oră. Convertite în fapte, inteligenţa, ideile născute pe şantier reprezintă aproape 4 000 m. c. beton turnat peste plan, peste 200 tone de ciment economisit în primul trimestru al anului. Un prim succes, o certitudine că angajamentele constructorilor vor fi îndeplinite. PORŢILE, DE PIER LA ORIZONT ECLUZA La sute de kilometri de Galaţi ,pe malurile aceluiaşi fluviu, constructorii de la Porţile de Fier dau o replică la fel de reconfortantă realizărilor colegilor lor siderurgiști. După ce, cu ani în urmă, ei au împins apele Dunării către mijlocul albiei, opunîndu-le pieptul de oțel al batardoului celular, constructorii marelui complex hidroenergetic le readuc, în vara aceasta, docile, din nou lîngă mal. Peste cîtva timp va avea loc aici un eveniment deosebit: inundarea ecluzei. Luată în înţelesul strict al cuvîntului, inundarea este, prin natura sa, stihinică şi distructivă. In cazul de faţă, constructorii o doresc şi o programează, pentru că stă în puterea lor s-o stăpînească, folosind-o în interesul oamenilor. Pentru început, inundarea va permite executarea probelor la echipamentul ecluzei în prezenţa apei. Ulterior, funcţionarea acestei porţi fluviale româneşti care va prelua, pentru o perioadă, întregul trafic naval din acest sector, este condiţionată, de asemenea ,de nivelul ridicat al apei în camerele sale, ca urmare a completei închideri a albiei Dunării. Constructorii, şi alături de ei montorii, şi-au propus să devanseze calendarul pin numeroase lucrări, executate înainte de termen. — La sfîrşitul acestei luni, ne-a informat GAVRILA URCAN, inginer şef al grupului de şantier I.C.H. Porţile de Fier, constructorii noştri realizează lucrări suplimentare în valoare de 17 milioane lei, din care 14 000 m.c. de beton pus în operă peste sarcinile de plan, precum şi scăderea cu 60 de zile a termenului de executare a excavaţiilor în aluviunii la portul de aşteptare din amonte. La rîndul său, colectivul şantierului local „Energo-montaj“ întîmpină marea sărbătoare a oamenilor muncii cu circa 1 000 tone de echipamente montate în fundaţii peste sarcinile de plan. In avalul ecluzei se apropie de sfîrşit montajul instalaţiilor hidraulice pentru acţionarea porţilor. Peste tot, creatorii biografiei contemporane a Porţilor de Fier, părticică din propria lor biografie ,lucrează intens. Drumul apei trebuie să fie gata la timp şi tradiţia din acest sfert de secol de viaţă şi creaţie liberă a constructorilor de obiective hidroenergetice — care şi-au respectat de fiecare dată cuvîntul — este continuată. Steaguri flutură în aceste zile pe turnul de comandă abia construit. De aici, de la mare înălţime, va fi dirijată navigaţia prin ecluză. Cele două flamuri exteriorizează bucuria a încă unei trepte parcurse către cotele finale ale construcţiei. Cele cîteva instantanee înregistrate mai sus reprezintă frînturi dintr-un uriaş efort colectiv pus în slujba unor nobile idealuri : dezvoltarea economică a patriei, creşterea bunăstării poporului. Ansamblul de măsuri pentru perfecţionarea continuă a conducerii şi planificării economiei naţionale, preconizat de Conferinţa naţională a partidului şi transpus, în ultimii ani, cu consecvenţă, în viaţă, a contribuit la stimularea energiilor, la obţinerea unui substanţial plus de eficienţă în toate domeniile de activitate. închinînd realizările obţinute în întrecerea socialistă marilor evenimente ale acestui an, întregul nostru popor îşi vădeşte o dată mai mult înflăcăratul patriotism, adeziunea sa totală la politica partidului de construire a socialismului şi comunismului în patria noastră.