România Liberă, iulie 1969 (Anul 27, nr. 7681-7707)

1969-07-01 / nr. 7681

P­ roiectul Directivelor pen­tru Congresul al X-lea al P.C.R. cuprinde o serie de importante prevederi şi în do­meniul lărgirii şi modernizării reţelei comerciale, fiind nece­sar a se urmări în principal amplasarea cit mai aproape de consumatori a magazinelor de produse alimentare, îmbunătă­ţirea organizării şi profilării unităţilor comerciale pentru produse nealimentare, precum şi diversificarea reţelei unităţi­lor de alimentaţie publică. Satisfacerea cerinţelor sporit­­e ale consumatorilor se poate realiza numai in condiţiile existenţei unei reţele comercia­le raţional dezvoltate, distribu­ite în raport cu densitatea populaţiei. Ţinîndu-se seama de aceste cerinţe, în primii trei ani ai actualului cincinal, numai în sistema Ministerului Comerţului Interior reţeaua comercială a crescut cu circa 600 de magazine însumînd o suprafaţă de 215.000 mp. Coor­donatele jalonate prin proiectul de Directive ne fac să vedem mai clar lipsurile înregistrate în acest domeniu, arată căile pentru remedierea acestora, pentru dezvoltarea­­reţelei co­merciale în funcţie de cerinţele sporite ale populaţiei. Cu toate progresele înregistrate în acest domeniu totuşi în unele cartiere ale oraşelor reţeaua este încă insuficientă, din care motiv ce­tăţenii sunt nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pentru a-şi cumpă­ra mărfurile necesare. Pe de altă parte, în unele oraşe procesul de modernizare se desfăşoară cu încetineală, creîndu-se un contrast supărător între unită­ţile construite în noile cartiere şi între vechile magazine din zona centrală a localităţilor respective. Ca atare, consider că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a actualelor cri­terii de organizare, profilarea şi amplasarea teritorială a re­ţelei comerciale. Din experienţa ultimilor ani rezultă că sistemul concentrării magazinelor în cadrul comple­xelor comerciale construite în noile cartiere (cum ar fi de pildă cele din cartierele Ţigli­­na-Galaţi, Titan-Bucureşti etc.) nu este de natură să apropie, în toate cazurile, reţeaua co­mercială de consumatori. Tre- Gheorghe Barbu consilier în Ministerul Comer­ţului Interior buie combătută părerea unor proiectanţi şi cadre din reţeaua comer­cială locală, care pornind de la unele avantaje pe care le oferă construcţiile comerciale independente — consideră aceas­ta ca unica soluţie de rezolvare a construcţiilor de magazine. Concentrarea unităţilor de des­facere în clădiri independente nu exclude posibilitatea orga­nizării de magazine şi la parte­rul clădirilor de locuit din cartiere. Ar fi bine ca ,în viitor, în paralel cu realizarea de magazine grupate in construcţii separate, sa se dea mai multă atenţie dezvoltării unei reţele complimentare de unităţi de produse alimentare (băcănii, centre de pîine, măcelării etc.) amplasate la parterul blocurilor de locuit, cit mai aproape de consumator. De asemenea, este cazul să se pună capăt tendinţei care se mai manifestă încă­­ de a se construi unităţi de alimentaţie publică cu săli de dimensiuni mari şi spaţii anexe exage­rate, aşa cum s-a petrecut de pildă cu noul restaurant din Turnu Măgurele şi cu unele localuri din Bucureşti, Galaţi etc., care au solicitat ulterior lucrări de compartimentare. O altă problemă importantă — căreia trebuie să i se acorde mai multă atenţie — este aceea a modernizării reţelei comer­ciale. Profilarea ■*— cu acest pri­lej — a tipurilor de unităţi cele mai adecvate în zonele respec­tive, asigurarea execuţiei mai operative şi mai economicoase a lucrărilor de modernizare, sunt cerinţe de mare însemnă­tate. Legat de aceasta este ne­cesar ca organele locale ale puterii de stat să sprijine mai temeinic acţiunea de redare a fostelor vaduri comerciale în folosinţa lor iniţială. Această situaţie este mai pregnantă în zona centrală a Capitalei (str.­­ Smîrdan, str. Gabroveni, Calea Victoriei, Calea Rahovei etc.) unde există numeroase spaţii comerciale cu alte destinaţii. Numai pe strada 30 Decembrie, de pildă, din 27 localuri de magazine, 26 de spaţii servesc altor scopuri. O mai mare atenţie va trebui acordată utilizării mai eficien­te a fondurilor de investiţii prin diversificarea construcţiilor. Luînd, de pildă, cazul unui cen­tru comercial de microraion de circa 1 000 mp., pentru executa­rea căruia era necesar să se investească anterior, în medie, 2.500.000 lei, constatăm că în condiţiile diversificării cons­trucţiilor comerciale, aceeaşi suprafaţă se poate realiza cu circa 1,5 milioane lei, adică cu o mare reducere. Totodată, într-o serie de cazuri unde reţeaua comercială —­ faţă de cerinţele crescînde ale popu­laţiei — se dovedeşte insuficien­tă, vor trebui realizate construc­ţii ieftine, uşoare, extinzîndu-se concomitent şi comerţul mobil. Analizarea — in funcţie de condiţiile concrete şi de posibi­lităţile existente — a acestor probleme, va putea duce la a­­doptarea soluţiilor celor mai co­respunzătoare pentru dezvolta­rea şi modernizarea reţelei co­merciale, pentru apropierea ei — în mai mare măsură — de interesele consumatorilor, pen­tru aprovizionarea deci în mai bune condiţiuni a populaţiei. Reţeaua comercială mai aproape de cerinţele populaţiei Dimensiunile umaniste (Urmare din pag. I) o sumedenie de procese nuan­ţate şi subtile, pentru care dramaturgul s-a dovedit a fi nu numai un martor, ci şi un analist şi un investigator şi nu arareori un participant activ. Dar investigaţia n-ar fi avut sorţi de izbîndă dacă cercetă­torul în speţă ar fi pornit la drum neînarmat. Dar, spre deosebire de înaintaşii săi glo­rioşi, care şi-au tăiat singuri pîrtia, dramaturgul contempo­ran a fost ajutat de busola fără de greş a materialismului dia­lectic şi istoric, care l-a ferit de greşeli, de irosirea pe cărări lăturalnice. Pornită la drum cu acest instrument de precizie, dramaturgia noastră a înre­gistrat, în acest sfert de secol socialist pe care îl sărbătorim, succese strălucite. Şi-au făcut loc o serie de nume cu un prestigiu definitiv, cîştigat în ochii spectatorilor noştri iar unii şi peste hotare. Horia Lo­­vinescu, Paul Everac, Aurel­­ Baranga, Alexandru Mirodan, Theodor Mazilu, Dorel Dorian, Ecaterina Oproiu, Ion Omescu, Leonida Teodorescu, Alexan­dru Popescu, Marin Sorescu, sînt doar cîteva nume, aparţi­­nînd unor vîrste diferite, tem­peramente şi sensibilităţi ar­tistice deosebite, a căror simplă înşiruire, face proba exis­tenţei unei dramaturgii naţio­nale contemporane de o valoa­re certă, de o mare diversitate, de o vigoare remarcabilă, de o indiscutabilă şi mereu afirmată originalitate. Şi lista nu se o­­preşte aci. O generaţie de ti­neri şi talentaţi dramaturgi bate chiar în aceste zile la por­ţile consacrării. Fără-ndoială că deosebirile dintre „Citadela sfărîmată“ şi „Petru Rareş“ pe de o parte sau „Mielul turbat” şi „Opinia publică“ pe de altă parte, sunt foarte mari. Dar dincolo de diversitatea de stiluri şi genuri, există trăsături esenţiale care le apropie, căci toate sînt le­gate strîns de realităţile noa­­stre contemporane, toate por­nesc din ataşamentul sincer, ardent al autorilor faţă de o­rînduirea noastră socialistă. Tot mai mult, dramaturgii noştri, găsesc, aşa cum o subliniază şi Tezele Comitetului Central al P.C.R. pentru Congresul al X-lea, „în realitatea dinamică, în continua transformare şi în­noire a vieţii noastre socialiste, un inepuizabil teren de investi­gaţii, un izvor nesecat de rod­nică inspiraţie“. Aceleaşi Teze ale Comitetului Central vor­­besc despre un „univers ome­nesc inedit pe care-l oferă so­cialismul“ şi oglindirea acestui univers constituie desigur una din condiţiile determinante ale valorii dramaturgiei noastre contemporane. Omul comuni­tăţii socialiste, continuator al celor mai înaintate virtuţi ome­neşti e depozitarul a tot ceea ce omenirea a acumulat mai de preţ în lunga ei călătorie începută în negura preistoriei. Dar este, în acelaşi timp, des­coperitorul unor funcţii morale care n-au existat pînă la el, şi cărora abia acum le defineşte contururile. Şi aici, la acest ca­pitol al unei psihologii inedite, încep greutăţile, scăderile, dar şi marile merite ale noii noa­stre dramaturgii. Să zugrăveşti cit de desăvîrşit un tip uman care a mai fost pictat, reprodus în mii de imagini, este, tre­buie să recunoaştem, un merit limitat. Să descrii însă, fie poate şi mai stîngaci, o trăsă­tură omenească ce-şi face apa­­riţia în zilele noastre, iată o strădanie nobilă şi plină de răspundere, atît de des încunu­nată de un real succes, ceea ce a făcut şi face ca eroii dra­maturgiei române contempora­ne să rămină în memoria spec­tatorilor ca prototipuri ale unei epoci. De altfel, datorită şi a­­cestor succese incontestabile ale dramaturgiei noastre de azi — cum se arată în documentele Congresului al X-lea — „par­tidul şi statul acordă o înaltă preţuire artei şi literaturii — factori esenţiali de cunoaştere şi înrîurire a gindirii şi sen­sibilităţii umane a rolului lor în înfăptuirea progresului so­cial, în ridicarea conştiinţei socialiste şi înnobilarea spiri­tuală a oamenilor". „Extracţia de cărbune va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie în viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama ex­tracţiei de lignit, din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecţionate procesele teh­nologice de preparare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi sporite a unor sortimente superioare, în mod deo­sebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producţiei de cărbuni cocsificabili". (Din proiectul de Directive ale Congre­sului al X-lea). EXTRACŢIA DE CÂRME Numai şarje de calitate superioară (Urmare din pag. 1) Informarea prezentată de JAN MANESCU, secretarul comite­tului de partid pe combinat, şi în cuvîntul celorlalţi partici­panţi la dezbateri, printre care s-a numărat şi ing. MIHAI NI­­COL, directorul general. — Noi nu cerem minis­terului tutelar, a spus el, decit să ne asigure cit mai urgent condiţiile ne­cesare pentru demararea noilor investiţii. De realizarea lor în termen şi apoi de atingerea parametri­lor proiectaţi răspundem noi înşine, iar pentru aceasta co­mitetul de direcţie a şi luat din timp măsuri, în aşa fel incit la cele 2,2—2,4 milioane tone în­grăşăminte cît se prevăd în pro­iectul de Directive a fi produ­se de industria noastră chimi­că în 1975, combinatul nostru să-şi aducă din plin contribu­ţia. Şi pină astăzi noi ne-am fă­cut datoria, an de an sporind nivelul producţiei prin îmbună­tăţirile aduse instalaţiilor, li­­vrînd agriculturii îngrăşăminte de bună calitate în condiţii de maximă eficienţă economică. Pe linia calităţii, însă, mai a­­vem încă multe de făcut, în special la producţia azotatului de amoniu. De aceea, pînă la realizarea noilor investiţii co­mitetul de direcţie a hotărît să urgenteze unele lucrări de mo­dernizare la instalaţiile în func­ţiune, ceea ce va ajuta şi la creşterea competitivităţii aces­tui produs pe piaţa externă un­de suntem­ din ce în ce mai mult solicitaţi. Completînd ideea efortului propriu pentru a asigura cali­tatea constantă a şarjelor la cei mai înalţi parametri, economis­tul VIRGIL CORDUZA, şeful serviciului plan, a atras aten­ţia asupra rezervei pe care o repre­zintă folosirea mai raţio­nală a forţei de muncă, propunind comitetului de direcţie să iniţieze cu pri­oritate o analiză specială în această direcţie. PETRE NEACŞU, secretarul Organizaţiei de bază de la ser­viciul A.T.M., a subliniat necesitatea continuării ac­ţiunii de ridicare a califi­cării atemiştilor ca o ga­ranţie a funcţionării în­tregii aparaturi de auto­matizare în cele mai bune condiţii. Nominalizarea rezervelor a fost făcută cu multă competen­ţă şi de ceilalţi vorbitori, trans­­formînd voinţa tuturor celor peste 600 de comunişti în una singură atunci cînd propunerea de a se trimite o telegramă Co­mitetului Central al partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAU­ŞESCU, a fost susţinută cu îndelungi aplauze. „Comuniştii de la Combina­tul de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ, se spune în tele­gramă, întruniţi în adunarea generală extraordinară, dau o unanimă apreciere grijii deo­sebite pe care conducerea par­tidului, dumneavoastră perso­nal, tovarăşe Ceauşescu, o pur­taţi pentru continua propăşire a României socialiste, pentru ri­dicarea bunăstării poporului. Exprimînd sentimentele de dra­goste şi încredere faţă de par­tid ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din combinat, ne angajăm ca pla­nul de producţie pe primele 7 luni ale anului să-l realizăm cu 7 zile mai devreme“. Chimiştii Roznovului se vor ţine de cuvînt: încă de pe acum, cu o lună înainte de data a­­nunţată, 5 din cele 7 zile au şi fost cîştigate. Piatra Neamţ. A intrat în probe tehnologice Fabrica de drojdie furajeră PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). La întreprinderea „Re­construcţia“ din Piatra Neamţ a intrat ieri în probe tehnolo­gice o fabrică de drojdie fura­jeră, cea de-a II-a unitate de acest fel din ţară, înzestrată cu instalaţii moderne care a­­sigură valorificarea materiilor organice din apele reziduale provenite de­ la secţia celulo­­ză-sulfit care prin fermentaţie sunt transformate în substan­ţe nutritive folosite la creşte­rea animalelor, noua unitate va produce anual 2.600 tone drojdie furajeră. In cinstea celui de-al X-lea­­Songres al partidului şi a celei de-a XXV- a aniversări a eliberării pa­triei, colectivul întreprinderii s-a angajat să încheie probele şi să pună în funcţiune fabri­ca cu două luni înainte de­ ter­menul prevăzut. nr. 7681 — 1.VII.1969 — pag. a 3-a „Rotitania liberă** Întregul popor susţine cu entuziasm ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------j,immriTTliMTMI¥fTn«1MWIMIIIIII III ■■■■■■■ -—■'——'—mu mmm­­­iBiiMfiniininWlITTimnWBll ii lirmT-'- • n'MMirniTTi și încredere programul de dezvoltare a patriei Pentru marile şantiere energetice ale ţării IUrmare din pag. 1) ţiona cu lignit inferior din ba­zinul carbonifer cu acelaşi nume, fiind echipată cu un ca­zan de 1035 tone abur pe oră, ce se află, de asemenea, în fază de proiectare la Centrul de cercetări şi proiectări de ca­zane Bucureşti, urmînd ca încă din trimestrul III al acestui an să intre în fabricaţie la uzina „Vulcan“ din Bucureşti. Ţinînd seama de avantajele economice însemnate pe care le prezintă producerea combinată de energie electrică şi termică proiectul de Directive mai pre­vede ca cel puţin 35 la sută din puterea nouă ce se instalează în centralele termoelectrice să se realizeze cu agregate de ter­­moficare. Pe această linie mi­nisterul nostru a prevăzut pro­iectarea și realizarea în țară a unor grupuri capabile să furni­zeze în paralel energie termică și electrică, cu puteri de 100— 150 M­W, funcţionînd atît cu păcură indigenă, cît şi cu păcură din import cu conţinut superior de sulf şi vanadiu. Cînd vorbim de dezvoltarea energeticii noastre în următorii ani, trebuie să avem totdeauna în vedere că una din sarcinile principale ale planului de dez­voltare a bazei energetice o constituie asigurarea din resur­se interne, în cît mai mare mă­sură, a combustibililor ne­cesari tuturor ramurilor eco­nomiei. Intrucît în perspectiva următorilor 15—20 de ani re­sursele de combustibili clasici — îndeosebi ţiței și gaze — nu vor putea să crească în aceeaşi proporţie cu nevoile, trebuie să începem să pregătim condiţiile pentru introducerea şi extinde­rea treptată a folosirii ener­giei nucleare la scară indus­trială. In acest scop s-a ela­borat programul nuclear na­ţional care prevede obiecti­ve importante pentru o se­rie întreagă de ministere şi alte instituţii, Ministerului In­dustriei Construcţiilor de Ma­şini revenindu-i sarcina de a dezvolta în mod corespunzător capacităţile uzinelor sale pentru producţia de utilaje destinate centralelor nuclearoelectrice, în vederea realizării lor au fost alocate pentru cincinalul 1971— 1975 importante fonduri de in­vestiţii urmînd ca acţiunea să continue şi după 1975 în ritm ascendent. Pe această bază, în următorii zece ani se vor construi cen­trale nuclearoelectrice însumînd o putere de 1800—2 400 M­W. încă de pe acum ministerul nostru a pregătit un program coordonat de măsuri care să a­­sigure atît baza tehnico-indus­­trială pentru fabricarea în ţară, în proporţie crescîndă, a utila­jelor destinate realizării pro­gramului de energetică nuclea­ră, precum şi cadrele specia­lizate necesare acestei ramuri noi a economiei. Din prezentarea în mod succint a perspectivei dezvol­tării energeticii noastre, reiese — și vreau să subliniez în mod special acest fapt — colabora­rea strînsă și eficientă care tre­buie să existe între toate insti­tutele de cercetări și proiec­tări care participă la acest vast program de dezvoltare şi uzi­nele producătoare de agregate energetice, instalaţii de auto­matizare, etc, colaborare ce tre­buie să se extindă şi la nivelul ministerelor. In faţa tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care contribuie sub orice formă la dezvoltarea resurselor energeti­ce ale ţării noastre, trebuie să stea permanent indicaţiile par­tidului nostru, sintetizate în proiectul de Directive ale Con­gresului al X-lea, în care se arată că procesul de edificare în continuare a economiei noas­tre, la care creşterea producţiei de energie electrică contribuie în mod substanţial, impune fo­losirea tuturor cuceririlor re­voluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane, valorificarea supe­rioară a resurselor ţării, utili­zarea intensivă a întregului po­tenţial de producţie şi producti­vitate înaltă a muncii sociale, sporirea eficienţei economice şi scurtarea termenelor de dare în funcţiune a investiţiilor. In aceste condiţii, programul Partidului Comunist Român de dezvoltare economică şi socială a ţării în viitor va deschide în faţa poporului nostru noi pers­pective de progres şi prosperi­tate, la care constructorii de Indicaţiile date de conducerea de partid şi de stat pentru rea­lizarea în primul semestru a cel puţin 50 la sută din volumul a­­nual de construcţii-montaj, a preocupat pe constructorii si­­derurgişti încă de la lansarea planului pe 1969. In acest sens angajamentele luate în întrece­rea în cinstea celui de-al X­­Iea Congres al partidului s-au bazat pe suportul solid al unor măsuri tehnico-economice mai bine studiate decit în anii an­teriori şi urmărite permanent de către întreprinderi şi mi­nister. Măsurile aplicate au cu­prins atît îmbunătăţirea orga­nizării execuţiei pe şantiere, creşterea productivităţii muncii prin mecanizarea suplimentară a unor activităţi, cît şi punerea la punct a aprovizionării tehni­­co-materiale. Cu toate dificultăţile întimpi­­nate din partea unor furnizori, s-a reuşit totuşi să se recupe­reze întîrzierile, planul pe se­mestrul I realizîndu-se cu zece zile înainte de termen. In acest fel constructorii siderur­­gişti au realizat peste 50 la sută din planul anual la construc­ţii-montaj, fiecare întreprin­dere reuşind să-şi aducă a­­portul la depăşirea indicato­rilor de plan. Planul pe semestrul al doilea are deci o bază solidă de ple­care, astfel incit să se creeze condiţii pentru realizarea îna­inte de termen a planului a­­nual şi respectarea termenelor de punere în funcţiune la o­­biectivele cărora li se asigură în timp util, de către benefi­ciari, agregatele tehnologice, a­to. IC, ICI V-CIIC CU110U UII.IUII1 UC i — maşini vor avea o contribuţie paratajele şî echipamentele ne­însemnată, cesare. Noi hale în construcţie TG. MUREŞ (coresp. R.I.).­­ La fabrica de conductori din Tg. Mureş a început, pe o suprafaţă de cca 3 000 m.p. con­struirea unei noi hale de producţie. Alte spaţii productive sunt în construcţie şi la uzina „Metalotehnica“ specializată în producerea utilajelor pentru industria textilă. Aici se află în construcţie hale pe o suprafaţă de 6 000 m.p. Prin darea lor în funcţiiine, se va asigura un spor de producţie de peste 70 milioane lei anual. Valorificarea mai depi­nă a resurselor cooperatiste • Cooperatorii din Stolnici-Argeș și-au exprimat adeziunea fierbinte la politica a­­grară a partidului nostru • „Dezbaterea în cadrul căreia ne spunem cuvîntul este încă o dovadă a participării efective a țărănimii la conducerea întregii societăţi“ • Există posibilităţi pentru întărirea continuă eco­­nomico-organizatorică a cooperativelor agricole din această comună. In adunările extraordinare ale comuniştilor, în adunările organizate de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialis­te, in scrisorile adresate redac­ţiilor, ţărănimea — alături de întregul nostru popor — işi exprimă justificata mincirie pentru succesele înregistrate în toate domeniile vieţii econo­mice şi sociale, vibrantă adezi­une la politica internă şi ex­ternă a partidului nostru. Co­operatorii, mecanizatorii, lu­crătorii din fermele de stat, specialiştii din unităţile de producţie şi cercetare sublinia­ză în cuvinte calde justeţea politicii agrare marxist-leni­­niste promovată neabătut de partid, grija deosebită pentru crearea condiţiilor necesare dezvoltării multilaterale a agriculturii, — parte compo­nentă a procesului de desă­­vîrşire a construcţiei socialiste — preocuparea continuă pen­tru stimularea participării tot mai active a maselor de ţărani la conducerea agriculturii, a întregii ţări. Ei îşi afirmă ho­­tărîrea de a munci neabătut pentru înfăptuirea politicii a­­grare a partidului, pentru con­tinua­ înflorire a agriculturii socialiste în interesul ridicării bunăstării țărănimii, al progre­sului multilateral al patriei noastre. Luînd cuvîntul în cadrul adu­nării extraordinare a comuniș­tilor din STOLNICI, profesorul CONSTANTIN CORBU a spus : — în anii care au trecut de la eliberarea ţării poporul ro­mân a dobîndit largi drepturi şi libertăţi democratice, s-au îm­plinit idealurile pentru care au luptat generaţii întregi. Azi ţărănimea reprezintă o puter­nică forţă socială în transfor­marea societăţii, în strînsă ali­anţă cu clasa muncitoare. Dez­baterea în cadrul căreia ne spunem cuvîntul este încă o do­vadă a participării efective a ţărănimii la conducerea agri­culturii, a întregii societăţi. Cu ani în urmă în satele Stolnici şi Fălfani s-au consti­tuit cooperative agricole de pro­ducţie, unităţi care deţin peste 6 000 ha. Rezultatele obţinute in decursul anilor au demon­strat convingător că această formă de proprietate socialis­tă de organizare a producţiei şi a muncii s-a dovedit pe deplin corespunzătoare caracterului noilor relaţii de producţie socialiste. Cele două unităţi din comuna Stolnici, utilizind tot mai bine mijloacele şi for­ţele de care dispun, creditele acordate de stat s-au întărit con­tinuu din punct de vedere eco­nomic şi organizatoric, au asi­gurat creşterea bunăstării membrilor săi, au livrat — pe bază de contracte — im­portante cantităţi fondului central de produse agricole. — Este adevărat că unele rezultate obţinute de noi sunt bune şi ne mîndrim cu ele — a spus cooperatoarea MANDA PITPALAC din Stolnici. Dar recoltele pe care le obţinem reprezintă oare adevăratul po­tenţial al solurilor din lunca rîu­­lui Cotmea­na ? Desigur că nu. Socotesc că, dat fiind contribuţia pe care o au mecanizatorii de la IM­A în sporirea rodniciei pă­­mintului, în contractele pe care le încheiem ar trebui să stabilească răs­punderea materială pen­tru cazurile cînd părţile sînt prejudiciate. Aşa, de pildă, pe unele suprafeţe arăturile nu sînt execu­tate la adincimea cerută şi acest lucru se resfrîn­­ge asupra producţiei la hectar. Dar nimeni nu este tras la răspundere pentru această neglijen­ţă. Avem condiţii pentru a organiza îngrăşătorii de taurine şi porcine. Ar trebui ca uniunea jude­ţeană a cooperativelor a­­gricole de producţie şi direcţia agricolă să ne sprijine în această direc­ţie. Potrivit studiilor fă­cute de consiliul de con­ducere am putea prelua animale de la alte unităţi unde o asemenea activi­tate, din cauza efective­lor reduse, este neecono­mică. In acelaşi spirit de răspun­dere, de grijă gospodărească, pentru punere In valoare a rezervelor existente au vorbit şi azi cooperatori. In coopera­tivele agricole din Fălfani bu­năoară, doar o parte extrem de mică din terenurile erodate au fost valorificate in decur­sul anilor prin plantarea lor cu viţă de vie. — Sectorul viticol deţine doar 32 hectare — a spus CONSTANTIN T. B. MARIN, preşedintele unităţii. Pentru a intensifica ritmul valorifică­rii terenurilor erodate ar tre­bui ca, paralel cu folosirea forţelor proprii, să primim un sprijin mai mare din partea mecanizatorilor. Apreciez că direcţia agricolă, cu sprijinul cer­cetătorilor ştiinţifici, ar trebui să întocmească un studiu în această direc­ţie şi să stabilească mij­loacele prin care se pot realiza suprafeţele pre­văzute în fiecare an. „ Punerea în valoare a te­renurilor erodate nu este un scop în sine, ci o măsură pen­tru a spori eficienţa economică, a arătat RADU DUMITRAŞ­­CU, locţiitor al secretarului co­mitetului comunal de partid. De aceea nu ne putem împă­ca cu lipsa de preocupare pe care o dovedeşte consiliul de conducere al cooperativei a­­gricole din Stolnici pentru plantaţiile existente. Deşi con­siliul popular comunal a pus la dispoziţia unităţii 15 mc de lemn de salcîm pentru susţi­nerea viei, materialul nu a fost ridicat pină acum. Stropitul în vie nu a început, deşi ne­­executarea acestei lucrări, în condiţiile acestui an, pune in pericol producţia de struguri. Aceste lipsuri se datoresc în mare măsură faptului că orga­nele agricole dovedesc o in­consecvenţă în aplicarea legii fondului funciar, deşi există abateri flagrante. Concluziile practice care au fost trase din documentele de partid dezbătute, schimbul des­chis de păreri, propunerile fă­cute, angajamentele luate cu acest prilej vor contribui cu si­guranţă la întărirea sectorului agricol cooperatist din comuna Stolnici, la înflorirea acestei așe­zări. Ing. TH. MARCAROV CONSTRUCTORII SIDERURGIȘTI AU REALIZAT PESTE 50 LA SUTĂ DIN SARCINILE ANUALE

Next