România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-10 / nr. 7768
„Románia libera“ nr. 7768 — 10.X.1969 — pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) Cartofii au fost scoşi din pămînt dar stau grămadă pe cîmp, pentru că lipseşte capacitatea organizatorică care să asigure justa dirijare a mijloacelor existente pentru transportarea lor spre silozuri. Se ştie că I.M.A. efectuează lucrările de însămînţare a griului, de fertilizare, de recoltare. Producţia în cea mai mare parte este hotărîtă de mecanizatori. Cooperatorii achită doar contravaloarea acestor lucrări şi îşi însuşesc tot restul producţiei. Ei sînt deci cei dinţii interesaţi în obţinerea unor recolte cît mai mari. Şi totuşi există încă unităţi care dau dovadă de o adevărată miopie economică. La C.A.P. SEULIA şi C.A.P. BALDA din acelaşi judeţ, bunăoară, mecanizatorii nu pot face operativ însămînţarea deoarece cooperatorii nu recoltează porumbul şi cocenii, sfecla şi alte culturi cu operativitatea necesară. Din această cauză, o parte din semănători stau sau nu sunt folosite la întreaga capacitate. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole Mureş nu cunoaşte această situaţie ? De ce nu se insistă pe lingă conducerile cooperativelor agricole să se elibereze cu prioritate de culturi — aşa cum a fost dată indicaţia — terenurile destinate a fi însămînţate cu grîu . Aurul cîmpurilor cît mai repede în magazii Insula mare a Brăilei freamătă în aceste zile de toamnă. Peste 16 000 de muncitori lucrează din zori şi pînă în noapte la strîngerea recoltei bogate de porumb de pe aceste pămînturi roditoare redate agriculturii. Menţionăm faptul că, pînă în prezent, producţia medie de porumb se ridică la 4 276 kg boabe la hectar şi ea este în continuă creştere. Aproape 1 000 de autocamioane şi numeroase şlepuri asigură transportarea urgentă şi fără pierderi a acestui adevărat aur al insulei spre depozitele statului. „Folosind cu chibzuinţă şi spirit gospodăresc această forţă, lucrînd cu întreaga capacitate a maşinilor, mecanizatorii şi toţi lucrătorii fermelor noastre — ne-a declarat tov. ing. ANTON CIOBANU, tehnologul şef al întreprinderii agricole de stat „INSULA MARE A BRĂILEI“ , au reuşit să recolteze, pînă în seara zilei de 8 octombrie, aproape 22 000 de hectare cu porumb, ceea ce înseamnă 62 la sută din întreaga suprafaţă. Menţionez că datorită preocupării şefilor de ferme, care au asigurat buna organizare a muncii la toate punctele de recoltare, am reuşit să realizăm o viteză zilnică la recoltat de circa 900 de hectare. Rodul acestei activităţi intense este vizibil în toate subunităţile. La fermele Paţiu, Dîmbuleasa, Cojocaru, Dunărea şi Plopu, de pildă, s-a recoltat peste 80 la sută din întreaga suprafaţă cu porumb. In acelaşi timp, au fost livrate pînă în prezent peste 97 000 de tone de porumb. Organizîndu-şi mai bine lucrările de depănuşare şi folosind cu mai multă chibzuinţă mijloacele de transport repartizate, fermele Filipoi, Nufărul, Ţăcău, Braşova şi altele au furnizat statului peste 90 la sută din cantitatea de porumb recoltată“. Mu lăsaţi neglijenţa să dijmuiască recolta Şi la cooperativa din Sălard, judeţul Bihor am întilnit o organizare minuţioasă la recoltarea porumbului. Imediat după culegători urmăau tăietorii de coceni, apoi căruţele care transportau recolta la magazii şi bazele de recepţionare. Demn de remarcat este faptul că, chiar înainte de a strînge întreaga recoltă de porumb, cooperatorii din SĂLARD şi-au onorat în întregime datoria faţă de stat, predînd întreaga cantitate de 340 tone. Aşa au procedat şi cooperatorii din TAUTELEC, cei din BRICACIU etc., care şi-au făcut un titlu de cinste din achitarea integrală a obligaţiilor contractuale faţă de stat. Din păcate însă, recoltatul porumbului şi predarea cantităţilor , contractate nu se desfăşoară, pe ansamblul judeţului în mod satisfăcător. Pînă în prezent, nu s-a recoltat decît 30 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb. La numeroase cooperative agricole cum sunt cele din SELEUŞ, DRAGOSTE, UILEACUL DE MUNTE, HIDIŞEUL DE JOS, unde preşedinţii se ocupă sporadic de mobilizarea oamenilor şi de buna organizare a muncii, lucrările de recoltat decurg anevoie, porumbul fiind strîns de pe suprafeţe mici, sub posibilităţile unităţilor respective. La altele, cum sînt cele din CARPINET, LUNCA, REMETEA, RIENI, încă nu s-a cules nici un bob de porumb de pe suprafeţele cultivate. In ceea ce priveşte recoltatul porumbului se impune să fie reţinut de organele în cauză şi randamentul extrem de scăzut cu care sunt folosite cele 48 de combine existente în I.M.A. din judeţul Bihor, care, pînă la începutul săptămînii curente, abia au reuşit să efectueze culesul pe cîteva sute de hectare. Combinele din dotarea I.M.A. EPISCOPIA B I H O R U L U I, CEFA, GHIORAC etc. lucrează sporadic sau, unele, nu sunt folosite de loc. Negativ este şi faptul că, chiar acolo unde recoltatul porumbului este mai avansat, conducerile unităţilor nu se ocupă de transportul operativ, ştiuleţii rămînînd pe cîmp zile întregi, fiind supuşi dijmuirii rozătoarelor, ciorilor, sau chiar sustragerii de către unii cetăţeni. Inginerul CAROL NAGY de la cooperativa din TILEAGD ne-adeclarat : „Tărăgănarea transportului recoltei din cîmp ne-a cauzat pierderi, la porumb, de cel puţin 200 kg la hectar“, în general transportul de pe cîmp decurge anevoios la C.A.P. ŞORHEI. Pe 93 hectare, ştiuleţii se aflau pe cîmp, în timp ce căruţele destinate transportului pierdeau ore întregi în faţa coşarelor din curtea cooperativei unde oamenii erau nevoiţi să descarce manual, ştiulete cu ştiulete, deoarece nimeni nu s-a îngrijit să pună la punct elevatorul electric. La ROŞIORI, de asemenea, abia o treime din recolta de porumb strînsă a fost transportată, preşedintele unităţii, ALEXANDRU BELENESZI, neglijînd organizarea corespunzătoare a acestei acţiuni. Ritmul nesatisfăcător înregistrat la recoltat, carenţele existente în organizarea transporturilor au influenţat nefavorabil ritmul de livrare a produselor în contul contractelor încheiate cu statul. Nici chiar unităţi cum sunt cele din TARIAN, CHERESIG, BUDUSLAU, SINICOLAUL ROMAN, TAMASDA, unde s-au recoltat suprafeţe mai mari, nu au predat încă nici un gram de porumb din cele 250—370 tone contractate. Asemănător stau lucrurile şi în ceea ce priveşte floarea-soarelui. In vreme ce cooperativele din SALACEA, CEFA, TULCA II au predat în întregime şi, chiar peste prevederile contractuale, seminţe de floarea soarelui, conducerile altor unităţi cum sunt cele din comunele AVRAM IANCU, PETREU, ALPARE, TAUT n-au dus pînă acum la baze, nici un kilogram. Neglijenţa dijmuieşte însă recolta. La cooperativa din GURBEDIU, floarea-soarelui s-a depozitat într-un şopron necorespunzător, cu umiditate ridicată, cu resturi vegetale, fiind ameninţate să se deprecieze. Raid fotografic în judeţul Dîmboviţa Aveţi contracte, aveţi datorii. De ce nu le respectaţi ? — La cîmp nu am avut azi decît 22 de cooperatori şi aceştia numai din personalul administrativ — ne-a spus contabila de la C.A.P.RAZVAD. în via cooperatoarei MARIA MATACHE am întilnit însă o adevărată „concentrare de forţe". Aici forfotea un număr egal de oameni cu cei care au lucrat pe ogoarele unităţii. Ba mai mult decît citit, aici lucrau oameni aduşi şi dintr-o comună vecină, cooperatori din Matei Voievod ! Cum de a putut Maria Matache să mobilizeze atîtea braţe de muncă şi dv. tovarăşe preşedinte NICOLAE MOCAN nu reuşiţi ? Şi cooperatorii din Dragodana se pare că au uitat că obli- J gaţiile asumate faţă de stat trebuie îndeplinite integral. Din această unitate nu a ajuns pînă acum la baza de recepţie nici măcar un bob de porumb. Preşedintele unităţii — GHEORGHE GRIGORE — caută să-şi explice această încălcare a unei obligaţii civice prin lipsa mijloacelor de transport. Fotografia din dreapta vă prezintă însă un autocamion destinat să efectueze chiar această lucrare care însă... „tocimii" de cu seară de acelaşi preşedinte, efectuează... trans- I porturi de lemne. An de an, cooperatorii din SALCUTA au primit un ajutor deosebit din partea statului socialist, materializat în însemnate credite bancare, specialişti, tractoare şi maşini agricole, mii de tone de îngrăşăminte chimice. Era firesc ca acum, cînd se strînge rodul ogoarelor, principala grijă a consiliului de conducere al acestei unităţi să se îndrepte spre realizarea integrală şi în termen a obligaţiilor contractuale. Dar la Sălcuta acest lucru a fost uitat, deşi baza de recepţie de la Titu se află la numai 3 km distanţă, iar — aşa cum se vede în fotografie — în curtea unităţii zac de mai multă vreme 240 tone de porumb. Cînd aveţi de gînd, tovarăşe preşedinte NICOLAE PELMUŞ să livraţi cele 320 tone de porumb pentru care aţi încheiat contractul cu statul ? Sau cînd a fost vorba de bani aţi fost primul iar acuma cînd trebuie să-i daţi înapoi vreţi să fiţi ultimul ? Text : MARIUS GEORGESCU Foto : ION POPOVICI mm Timpul nu aşteaptă. Vin ploile şi îngheţul, se desfundă drumurile, se îngreunează munca în cîmp. Spre a nu ne surprinde cu griul nesemănat sau cu recolta încă pe cîmp, spre a evita pierderile de produse este imperios necesar ca în toate unităţile să se înlăture de urgenţă carenţele organizatorice, să se întărească disciplina în producţie. Acum se cere o înzecire a eforturilor. Preocuparea mai stăruitoare a direcţiilor agricole judeţene şi uniunilor cooperatiste pentru organizarea lucrului în două schimburi şi în schimburi prelungite pe un număr cât mai mare de tractoare, organizarea temeinică a transporturilor, mobilizarea în masă a cooperatorilor la cules vor permite ca griul să fie însămînţat în cel mai scurt timp pe toate suprafeţele planificate, vor determina ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost de intemperii, în magaziile unităţilor şi ale statului. V. STANCU, V. LAZAR, V. CHIURTU, I. DELEANU, L. CONSTANTIN Puternic stimulent îndeplinirea exemplară Ziarele de ieri au consemnat apariţia a două hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Angajaţi în plin efort pentru asigurarea succesului actualei campanii agricole, lucrătorii şi specialiştii de pe ogoare văd în măsurile preconizate noi dovezi ale grijii partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, al preţuirii de care se bucura cei care muncesc în acest sector al economiei naţionale. Publicăm mai jos citeva declaraţii înregistrate de redactori şi corespondenţi judeţeni ai ziarului nostru, prin care lucrătorii din agricultură îşi manifestă recunoştinţa pentru recentele măsuri, hotărîrea de a răspunde prin fapte grijii partidului şi statului pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor lor de viaţă. ILIE DRAGAN, inginer agro-nom la cooperativa agricolă de producţie „No Şi Min“ din co- muna Dor Mărunt, judeţul Ia-lomiţa . „In ultimele zile mi-a fost dat să trăiesc două bucurii. Duminică, cu prilejul festivităţilor prilejuite de „Ziua recol- tei“ din Piaţa Obor, am aflat că unitatea în care lucrez de aproape 10 ani s-a clasat pe primul loc la concursul pe ţară organizat de MNCAP, la cultura griului. Ieri, ziarul mi-a adus vestea că începind de la 1 noiembrie salariile specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie vor creşte în medie cu 20,6 la sută. In plus, consiliile de conducere ale unităţilor — pe baza recomandărilor Uniunii Naţionale — vor putea să ne acorde, pentru contribuţia adusă la realizarea planului cooperativei, o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de preşedinte. Am amintit mai înainte de sărbătorirea „Zilei recoltei«. Cu acest prilej a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu care a adresat o înflăcărată chemare ca specialiştii să-şi aducă pe teren o contribuţie mai substanţială la rezolvarea multiplelor probleme care se ridică în agricultură. Noua hotărîre se înscrie pe linia stimulării activităţii specialiştilor din producţie, leagă mai mult salarizarea de rezultatele unităţilor în care ne desfăşurăm activitatea, ne obligă să muncim mai bine. 4 203 kg grîu şi 5 000 kg de porumb la hectar, cit am scos în 1969, pe suprafeţele de peste 1 400 ha, sunt, fireşte, realizări bune. Dar aceste rezultate nu constituie limita maximă şi sunt convins că printr-o muncă asiduă vom putea dovedi ci de curînd acest lucru. Pe ce mă bazez ? Insămînţatul griului, în condiţii agrotehnice superioare, l-am încheiat de citeva zile pe întreaga suprafaţă de 750 ha, iar acum mecanizatorii lucrează la efectuarea arăturilor pe terenurile rezervate culturii porumbului«. Ing. A. PANUS, şef de fermă la întreprinderea agricolă de stat Segarcea, judeţul Dolj : „Am văzut in prevederile hotărîrilor publicate consecvenţa cu care partidul nostru promovează principiul echităţii sociale, al retribuţiei după cantitatea, calitatea şi răspunderea în muncă. Se preconizează ca veniturile lucrătorilor din fermele agricole de stat să fie nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de cele înregistrate pe ansamblul întreprinderii. Este o măsură cît se poate de bună, care va îndemna întregul colectiv să muncească ziua şi noaptea — atunci cînd urgenţele campaniilor o cer — pentru creşterea producţiei şi a venitului net După cum se ştie, unele ele- I mente prevăzute în noua hotărîr re au fost experimentate în a gricultura de stat. Pentru rezultatele bune obţinute în 1968 , am primit după încheierea bilanţului, un premiu care a reprezentat şase salarii. Şi ceilalţi membri ai colectivului fermei, în funcţie de contribuţia adusă, au fost răsplătiţi în acest mod. Judecind după rezultatele obţinute în acest an, reiese clar că acest mod de stimulare a activităţii lucrătorilor de ferme s-a dovedit eficient De asemenea, consider ca binevenită măsura ca lunar tuturor lucrătorilor din fermă să li se acorde 86—90 pentru a sarcinilor la sută din salariul tarifar, urmînd ca diferenţa să fie acordată la sfîrşitul anului în raport cu realizarea planului de producţie. Datoria noastră este de a răspunde prin fapte acestor noi dovezi de grijă şi încredere, de a depune toate eforturile pentru creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor, pentru a realiza şi depăşi livrările de produse către stat." EMIL JALBA, tehnician la staţiunea agricolă experimentală Săcuieni, judeţul Neamţ : ,,Măsurile prevăzute în hotărîrile publicate, care au avut un larg ecou în rîndurile lucrătorilor din agricultură, sunt subordonate ţelului suprem al politicii partidului nostru : ridicarea sistematică a nivelului de trai al poporului. Odată cu mulţumirile calde pentru grija de care ne bucurăm, vreau să arăt că este de datoria noastră să muncim mai bine, mai eficient. Lucrătorii din cadrul sectoarelor de cercetare şi producţie ale staţiunii noastre au sarcini deosebite în ceea ce priveşte producerea şi livrarea unor cantităţi sporite de seminţe de mare productivitate. Pe ogoarele fermei Mirceşti, unde lucrez, semănatul griului pe lotul semincer s-a încheiat şi acum lucrum zi şi noapte la recoltatul porumbului de pe cele 420 hectare. FLOREA PIRVAN, muncitor la complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor Caracal, judeţul Olt. „Din hotărîrea publicată reiese clar că de-acum înainte cîştigul nostru, nu celor care lucrăm în sectorul zootehnic, va fi şi mai legat de rezultatele obţinute în producţie de fiecare salariat. Şi este firesc să fie aşa Am şi trecut — îndată după dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 — la asigurarea bazei materiale pentru realizarea celor propuse. In sectorul de reproducţie, unde îmi desfăşor activitatea ne străduim să obţinem un număr sporit de purcei, să reducem la minimum mortalitatea Pentru realizarea celor 13 500 tone carne de porc pe care urmează să le livrăm în 1970 s-au asigurat 125 000 de purcei, existînd deci toate condiţiile ca viitoarele rezultate să fie la nivelul experienţei cîştigate. Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Aprovizionarea cu legume şi fructe (Urmare din pag. I) tofi, nu am primit pînă acum decît 3 594 de tone. Adică, adăugăm noi, nici o treime, deşi timpul este favorabil recoltării şi transportului ! Atunci cind vor veni ploile nu se va repeta oare situaţia de anul trecut cînd s-au irosit mari can- tităţi de cartofi ? In timp ce acest depozit aştepta cu nerăbdare să însilozeze produsele, într-un alt punct al oraşului am întilnit o situaţie exact contrarie. Pe rampa de la Obor erau garate 15 vagoane cu cartofi, destinate magazinelor I.A.S., care nu puteau fi descărcate, deoarece lipseau mijloacele de transport. Un roi de merceologi cu serviete sub braţ se foiau în jurul vagoanelor, lamentîndu-se că nu au cui să dea. . indicaţii pentru această operaţie. Ca să nu mai vorbim de faptul că un vagon întreg expediat de I.A.S. Fălticeni conţinea o parodie de cartofi, aflaţi într-o stare deplorabilă. ’ Desigur, se vor plăti locaţii pentru staţionarea prelungită a vagoanelor cu cartofi pe rampă dar cine va suporta efectiv această gravă neglijenţă ? Transmitem această întrebare organelor de resort, intrucit asemenea cazuri se petrec, după cîte sîntem informaţi, şi pe alte rampe din ţară şi am dori să ni se răspundă cine, nominal, plăteşte pagubele. Ne gîndim la persoane fizice nu la întreprinderi. Aceste întîrzieri nepermise se reflectă, pînă la urmă, în proasta aprovizionare a pieţelor din unele cartiere. Am găsit ieri, la intrarea în cartierul Berceni, o piaţă... fantomă. Nu exagerăm cu nimic căci acesta este purul adevăr. în afară de „roata lumii“ şi alte jocuri aproximativ distractive, in această piaţă — in care s-au investit sume importante pentru a fi amenajată — se mai află o... gogoșerie, o unitate I.L.F. cu un singur vînzător și o unitate I.A.S. asemănătoare. Pe marele platou erau zeci de gherete goale. Oare nu se puteau transporta produse din depozitele care sunt bine asortate ? Ce părere are tovarășul director al I.L.F., Eugen Simionescu ? A avut oare d-sa curiozitatea să treacă pe aici, pentru a vedea efectele concrete ale acestei clase neglijente ? Un cartier întreg cu mii de locuitori mutaţi in blocurile noi, este la discreţia capriciilor unor diriguitori de mărfuri nepricepuţi, ca să nu spunem şi mai mulţi... Lipsuri sortimentale (in special la gogoşari) am întilnit ieri şi în pieţele Piscului, Titan, Crîngaşi şi Pajura — repetat neglijate. In piaţa Chibrit, unde s-a deschis un magazin de autoservire (ce-i drept bine aprovizionat), gospodarii au avut ideea năstruşnică de a complica într-un asemenea hal lucrurile, incit cetăţeanul este nevoit că facă două cozi. In loc să se vîndă numai produse preambalate (aşa cum este logic la un magazin unde servirea trebuie să fie foarte rapidă), aici produsele se desfac şi la cîntar. Inchipuiti-vă ce harababura si ce aglomeraţie se înregistrează în orele de vîrf ! După ce cumpărătorii îşi fac stagiul cu verzele in braţe în faţa cintarului, sînt nevoiţi apoi să treacă şi pe la casele cu aparatele — adesea — defecte, aşa cum s-a intîmplat ieri. Poate n-o să credeţi, dar la acest magazin cu autoservire există totuşi 14 vânzători. In loc să fie folosiţi pentru preambalarea mărfurilor, se plimbă liniştiţi prin unitate... Ne aflăm în perioada de „vîrf" a aprovizionărilor pentru iarnă. De aceea este necesar să se ia operativ toate măsurile pentru îmbunătăţirea activităţii acestui sector. Căci pe drumul dintre furnizor şi beneficiar persistă încă grave defecţiuni, generate de nerespectarea obligaţiilor contractuale. Pînă la începutul acestei luni din cele circa 110 000 tone de legume şi fructe contractate de I.L.F. Bucureşti- Ilfov, nu au fost livrate decât 48 402 tone. Restanţe mai importante au cooperativele agricole de producţie din Hereşti, Coşereni, Dascălu , Creaţa şi altele. Silozurile nu pot fi umplute cu tergiversări şi vorbe goale. Este necesar deci ca fiecare zi prielnică să fie folosită pentru impulsionarea recoltării şi transportului de mărfuri, pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu legume şi fructe de sezon. Locomotiva „Călugăreni" a fost repusă in funcţiune Locomotiva „Câlugăreni“, care a funcţionat începînd din octombrie 1869 pe prima cale ferată românească. Bucureşti — Giurgiu, a fost restaurată şi repusă în funcţiune Bunica locomotivă, pornită în cursă de probă, a stirnit la apariţia ei în gara Cluj curiozitatea a mii de cetăţeni. Locomotiva „Călugâreni“ va reface in mod simbolic cu prilejul sărbătoririi centenarului căilor ferate române, cursa istorică a primului tren românesc din ziua de 19/31 octombrie 1869, la distanţa Bucureşti — Giurgiu. (Agerpres)