România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-01 / nr. 7787

,Románia liberó“ Intr-o recentă convorbire cu ing. Constantin Şuţu, prim-se­­cretar al Comitetului municipal al P.C.R.-Braşov, asupra condi­ţiilor ce se impun ca toate în­treprinderile să încheie anul cu planul îndeplinit la fiecare indi­cator, a fost abordată şi proble­ma insuficientului spor de pro­ducţie obţinut pînă acum pe seama creşterii productivităţii muncii. Pe bună dreptate, în a­­naliza acestei stări de lucruri, interlocutorul nostru a adus in discuţie şi acţiunea începută in vederea folosirii raţionale a per­sonalului tehnico-administrativ. Eficienţa acestei acţiuni nu se poată insă ridica la nivelul dorit decit in măsura în care se intr­e­­prind măsuri hotărîte şi pe linia asigurării unor condiţii de mun­că menite să pună în valoare întregul potenţial uman existent, înţelegerea acestei condiţii de bază a determinat ca, in cadrul amplei acţiuni de organizare su­perioară a producţiei şi a mun­cii să se elaboreze unele studii care vizau o îmbunătăţire sensi­bilă a sistemului informaţional din fiecare unitate economică. Aşa s-au iniţiat, în cele mai multe întreprinderi, analize care au la bază, de pildă, o amănun­ţită cercetare a formularelor e­­xistente, puncte de plecare pen­tru o serie de propuneri valo­roase menite să pună ordine in acest domeniu. La Uzina „Metrom“ din Bra­şov, ale cărei rezultate obţinute pe 10 luni nu reflectă fidel ade­văratul potenţial al colectivului acestei puternice unităţi a indus­triei constructoare de maşini fiind la unii indicatori, foarte a­­proape de limită, analiza între­prinsă a arătat existenţa în cir­cuitul informaţional a unui nu­măr de 381 formulare, din care 321 interne şi 60 statistice. „Din acestea , ne-a precizat ing. Ioan Iacobescu, directorul uzinei , studiul nostru a propus, pen­tru o primă etapă, ca la 67 for­mulare să se renunţe definitiv, 6 să se comaseze, iar alte 28 să fie simplificate şi adaptate noi­lor cerinţe". Au trecut mai bine de doi ani de la întocmirea acestui studiu, dar pînă la ora aceasta abia s-a izbutit să se renunțe la 11 ti­puri de formulare interne. In­tr-un astfel de ritm, pentru apli­carea studiului întreprins ar mai fi desigur necesare încă două pla­nuri cincinale. Este cazul deci să ne întrebăm ce frînează în fond materializa­rea propunerilor făcute. Citind răspunsul Ministerului Industri­ei Construcţiilor de Maşini, care tutelează respectiva întreprinde­re braşoveană, vom fi în bună măsură lămuriţi. „Dat fiind ca­racterul formularelor generale, adică acelea care sunt tipizate şi tipărite pe plan central pentru uzul tuturor unităţilor din econo­mia naţională, indiferent de acti­vitatea lor de bază, acestea pot fi revizuite numai în ca­drul unei acţiuni şi hotărîri comune a or­ganelor centrale care au partici­pat la elaborarea şi­­avizarea lor". Asta referitor la propunerile pri­vind formularele de evidenţă tehnic-operativă. Şi ca nu cumva să existe vreun dubiu asupra al­tor posibilităţi de aplicare, mi­nisterul răspunde negativ şi la fiecare din cele 34 propuneri MB concrete ale uzinei privind for­mularele referitoare la dările de seamă statistice. Nu este atunci nici o mirare că intenţiile bune de la care s-a pornit, au rămas tot în stadiul intenţiilor. In acest timp Uzina „Metrom" continuă, de pildă, să raporteze prin formularul IND­­­CM modul de executare a colaborărilor, deşi acest formular conţine date identice cu rapor­tarea planului de colaborare, menţinîndu-se deci paralelisme care îngreunează munca, co­munică trimestrial ministerului — în ciuda totalei lipse de efi­cienţă a unei astfel de informări — situaţia colectării uleiurilor şi a regenerării uleiurilor uzate, înţelegîndu-se că analiza cri­tică a formularelor informaţio­nale nu serveşte la, nimic atîta timp cit nu se iau in seamă stu­­dilor întreprinse, este imperios necesar să se treacă — după cri­terii bine fundamentate — la transpunerea în viaţă a propu­nerilor reieşite pe această bază. Urmînd calea indicată de cel de­al X-lea Congres al partidului, trebuie luate măsuri energice pentru lichidarea manifestărilor de birocratism care mai dăinuie în practica unor ministere, pen­tru reducerea hotărîtă a număru­lui de acte normative, circulari şi instrucţiuni care îneacă acti­vitatea vie în vrafuri de hîrtii, în ultimă instanţă un sistem informaţional greoi care solicită un număr nejustificat de mare de cadre pe lingă că se dove­deşte inoperant, ineficient dar răpeşte din timpul inginerilor, al tehnicienilor destinat proble­melor curente de producţie, or­ganizării superioare a acesteia. Mai ales acum cînd puţinele zile care au mai rămas pînă la finele anului cer o intervenţie mai acti­vă din partea tuturor forţelor pentru realizarea planului anual la toţi indicatorii, o bună parte din potenţialul tehnic al uzinei este reţinut în birouri, nu pentru a concepe şi pregăti producţia, ci pentru a o inventaria. TUDOR GHEORGHIU La Uzina „Metrom"-Braşov DE UZARE ŞTIţIEICA MAI DIA Cik­i FOLOSIRE­A FORJEI DE MOIA, AŞTEAPTĂ DE PREA MULTA VREME ^ ■ mm Şantierul naval din Olteniţa produce astăzi motonave puternice de 5 000 tone şi vase de pasageri cu 300 de locuri, pentru flota fluvială. Ca şi navele de 200 de locuri cu destinaţie turistică realizate aici, acestea vor dispune de saloane confortabile şi de o aparatură de navigaţie modernă, asigurând condiţii optime pentru navigaţie Şi au îndeplinit angajamentele anuale COLECTIVUL FABRICII CHIMICE DIN ORAŞTIE, judeţul Hune­doara, a îndeplinit angajamentul anual de a da peste prevederi pro­duse din material plastic în valoare de 4 milioane lei. Datorită apli­cării a peste 20 măsuri de organizare superioară a muncii şi a proce­sului tehnologic, au sporit producţia şi eficienţa economică, obţinân­­du-se în primele 3 trimestre ale anului, 5 300 000 lei economii şi 4 575 000 lei beneficii peste plan. COLECTIVUL UZINEI MECANICE MUSCEL şi-a îndeplinit anga­jamentele anuale. Au fost produse peste plan 60 de autoturisme de teren, 180 de motoare, precum şi 84 de tone de piese forjate şi piese de schimb auto. Prin studierea posibilităţilor de valorificare cu maximum de eficienţă a rezervelor interne, colectivul uzinei a h­otărît să realizeze în plus faţă de angajament produse în valoare de 5 milioane lei, astfel, incit, pînă la sfîrşitul anului, prevederile pla­nului să fie depăşite cu mărfuri în valoare de 13 milioane Iei. COLECTIVUL FABRICII DE CONFECŢII DIN BRĂILA a realizat angajamentul anual, dînd o producţie suplimentară în valoare de 9,8 milioane lei. Realizările se datoresc în mare măsură reorganizării fluxului de producţie şi punerii in funcţiune a unor noi spaţii indus­triale şi utilaje. (Agerpres) ROMITAL, societate mixtă româno-italiană de export Recent, repre­zentanţi ai I.S.C.E. Chimimport şi ai firmei italiene NYMCO S.p.a. din Milano, au semnat documentele pen­tru constituirea li­nei societăţi mixte care va avea ca scop promovarea exportului nostru de produse chimi­ce din grupa mase­lor plastice, îngră­şăminte chimice, solvenţi, cauciuc sintetic şi altele. Societatea, denu­mită ROMITAL, cu sediul la Mila­no, va avea exclu­sivitate în expor­tul produselor ro­mâneşti pe pieţele Libiei, Maltei şi Etiopiei. Noi antibiotice româneşti Colectivul Fa­­ricii de antibio­­tce — Iaşi — care depăşit cu peste milioane lei arcinile de plan e 10 luni, acor­­d o atenţie per­­manentă îmbogă­­irii gamei de sor­­imente. Pe linia cestei preocu­pări se înscrie ntrarea în fabri­­aţie a antibioti­­ului de semisin­­eză — METICI­LIN — produs cu un spectru larg de acţiune. De ase­menea, se află în­­tr-o fază avansa­tă de asimilare in­dustrială un alt antibiotic de se­­misinteză —­­AM­­FICILINA. Printre succesele obţinute recent de chimiştii ie­şeni se înscrie şi punerea în func­ţiune a unui nou uscător în pat flu­idizat, care asigu­ră o creştere sub­stanţială a pro­ducţiei de Peni­cilină G. Totoda­tă se experimen­tează folosirea u­­nui sterilizator in plăci, care va îm­bunătăţi simţitor procesul de elabo­rare a vitaminei B—12, produse so­licitate atît în ţa­ră, cît şi peste ho­tare. tte. ■W+* ACTUALITATEA <+W4* Creşterea productivităţii efectiv de prima (Urmare din pag. I) ducerii continue a orelor de ne­funcţionare, luind măsuri, la fiecare loc de muncă, pentru menţinerea în stare activă şi reuşind astfel să amplificăm timpul de lucru. Acţionindu-se în acest sens, producţia diferi­telor secţii a înregistrat creş­teri de seamă : la filatură 13,8 tone fire, la ţesătorie 18 771 ur­zeală iar la finisaj 472 920 m.p.“ Merită atenţie şi experienţa­­cîştigată de I. T. Dacia prin perfecţionarea metodei de pro­gramare a muncii cu ajutorul unui nou sistem de informare internă. Acest sistem, despre care s-a mai scris pe larg în presă, şi care constă în ponta­­rea zilnică, în documente de evidenţă tehnico-operativă, a rezultatelor obţinute de fiecare utilaj sau maşină se pretează uşor la generalizare, ceea ce impune conducerii Combinatu­lui popularizarea şi aplicarea lui imediată şi în celelalte uni­tăţi. Urmărind, paralel, şi îmbună­tăţirea coeficientului de folosi­re a forţei de muncă fabrica Dacia, a reuşit ca, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, absenţele nemotivate, învoirile şi concediile fără plată să­ fie reduse cu 0,2 la sută ceea ce a permis o creştere a producţiei cu 16100 m.p. ţesătură. „Rezultatele obţinute pe pri­mele 10 luni ale anului în curs, arată tov. Statovici, au creat condiţii ca angajamentele luate de I. T. Dacia să fie realizate aproape în întregime cu un tri­mestru înainte de termen“. Şi totuşi resursele interne nu se epuizează odată cu realiza­rea sau chiar depăşirea indica­torilor planificaţi. Dovadă stă şi faptul că în cele 9 luni care au trecut la secţia filatură s-au irosit 220 000 ore fuse din cauza reparaţiilor accidentale la uti­laje, care ar fi echivalat cu o producţie de 5 tone fire iar la secţia de ţesătorie cele 40 000 ore război pierdute din aceleaşi motive ar fi materializat o pro­ducţie de 90 000 m.p. ţesătură. Rezerve sunt şi la creşterea co­eficientului de folosire a forţei de munca. S-au pierdut 17 000 om­ ore prin absenţe nemotiva­te, învoiri şi concedii fără plată înregistrate în timpul celor trei trimestre. Analizînd cu atenţie situaţia indicatorului productivitate la celelalte întreprinderi, consiliul de administraţie a noului com­binat nu va trebui să se mul­ţumească doar cu cifra medie­ calculată pe total, ci va trebui să ia măsuri grabnice pentru a urgenta rezultatele pozitive obţi­nute la I. T. Dacia. Interesele majore ale combinatului ca şi însemnătatea­ deosebită pe care o prezintă pentru întreaga eco­nomie creşterea susţinută a pro­ductivităţii muncii cer perma­nentizarea unor asemenea preo­cupări. (Urmare din pag. 1) trebuie acoperite din alte zone cu producţii mai bune şi foarte bune. Inţelegînd această situaţie, multe cooperative agricole au stabilit să ofere statului spre vînzare cantităţi mari de produ­se, peste cele contractate. In rîndul acestora merită să fie citate şi cooperativele agricole din LOGIG, CORUNCA, BĂR­BOŞI, CUCI şi altele din ju­­deţul Mureş, care au dat în plus, după reevaluarea posibili­tăţilor, zeci de tone de grîu. Aceeaşi înaltă conştiinţă pa­triotică animă şi pe cooperato­rii din comuna LUNA, judeţul Cluj, care au dat statului, în plus, t­1 vagoane de grîu, şi pe cooperatorii din CIMPIA TURZII, care au hotărît să li­vreze suplimentar 2 vagoane de porumb. ★ Odată ce părţile şi-au­­ pus semnătura sub obligaţiile asu­mate, contractul a căpătat pu­tere de lege. Iată însă că unii n-au înţeles pe deplin acest lucru. S-au mulţumit să înca­seze avansuri de la­ stat, să be­neficieze de asistenţă tehnică de specialitate acordată gratuit, de îngrăşăminte chimice şi in­secto-fungicide, de sprijinul larg dat pentru mecanizarea lucrărilor etc. E normal ca a­­cestui efort mare făcut de stat, de întreaga societate să i se răspundă cu un efort similar, în contrast cu unităţile frun­taşe, care au dat şi continuă să furnizeze statului produse peste prevederile contractului, o serie de cooperative au tran­sformat contractul într-o for­malitate, au uitat că indiscipli­na contractuală aduce, în ulti­mă instanţă, prejudicii întregii economii naţionale. în momen­tul de faţă, bunăoară, C.A.P. BRETEA­STREI, RAPOLTU MARE, SALAŞUL DE SUS şi altele din judeţul HUNEDOA­RA se prezintă cu însemnate restanţe faţă de stat, la po­rumb, cartofi, legume şi alte produse. La C.A.P. ROMOS şi VAIDEI în loc să se ia măsuri ca din producţia obţinută să se onoreze contractele, se în­cearcă acreditarea ideii de a fi scutite complet de livrări, pe motiv că producţia nu este prea bună. Se dă deci vina pe seama naturii, dar tovarăşii din condu­cerile acestor unităţi şi specia­liştii agricoli uită să amintească faptul că agrotehnica nu s-a bucurat aici de atenţia cuvenită. În judeţul MUREŞ sunt şi­ azi cooperative agricole care, deşi au treierat de mult griul, nu s-au grăbit să ducă la baze cantităţile contractate. Coopera­torii din ACATARI, de pildă, sunt restanţieri cu cîteva zeci de tone de cereale. Ce explica­ţii poate prezenta preşedintele NEMEŞ EUGEN pentru aceste întîrzieri, altele decit neglijen­ţa, ignorarea îndatoririlor ce le au faţă de stat, faţă de pro­pria semnătură pusă pe con­tract ? Cît timp a avut loc recolta­rea, în unele cooperative agri­cole s-a spus că livrarea pro­duselor se va face după în­cheierea acestei operaţiuni. Ia­tă însă că, în multe locuri, cu­lesul s-a terminat, dar tărăgă­narea livrărilor persistă. C.A.P. PLĂIEŞTI din judeţul Cluj (preşedinte IULIU BALOGH) deşi mai are de predat circa 10 tone de ceapă, nu a luat, de cir­ca trei săptămîni, măsuri pen­tru a se transporta din cîmp o importantă cantitate de ceapă aflată în situaţia de a se de­precia. C.A.P. CEANUL MARE din acelaşi judeţ n-a livrat, din cele 10 000 kg fasole contracta­tă, nici măcar pe cele 2 200 kg sămînţă împrumutată de la stat, într-o situaţie similară se află şi alte cooperative agricole din SAVA, SÎNMARTIN, ICLOD etc. Nu este nici moral, nici echi­tabil ca societatea să dea spri­jinul său fără ca beneficiarii să răspundă cu un aport reciproc, aşa cum de altfel s-au angajat. Tendinţele egoiste sunt străine de morala societăţii socialiste. Ţara întreagă aşteaptă ca toate cooperativele agricole, fără ex­cepţie, să-şi onoreze integral obligaţiile asumate faţă de stat, în interesul prosperităţii gene­rale a poporului nostru. Plusuri noi de produse la fondul central pe calea achiziţiilor directe Pentru asigurarea fondului central de produse agricole, în judeţul Covasna s-au luat, pe lingă măsurile de impulsionare, a livrărilor de produse în con­tul contractelor încheiate cu statul, şi alte măsuri. Prin Uniu­nea judeţeană a cooperativelor de consum s-a stabilit să se achiziţioneze, din comunele coo­­perativizate şi de la membrii cooperatori, 12 000 tone cartofi. Asigurarea pentru producătorii individuali şi cooperatori a produselor industriale şi a ma­terialelor de construcţii nece­sare a permis deja achiziţiona­rea a peste 500 tone cartofi din cele stabilite. Cantităţi impor­tante de cartofi s-au achiziţio­nat, în numai două zile, de la ÎNTORSURA BUZĂULUI, BREŢCU şi alte localităţi pre­cum şi de la membrii coopera­tori din POIAN, TÎRGU SE­CUIESC, OZUN, CĂTĂLINA şi altele. Surplusurile de produse (pes­te consumul propriu) obţinute de cooperatori ca retribuţie pentru munca depusă sau ca retribuţie suplimentară, sau a­­celea obţinute de pe loturile personale constituie o rezervă importantă de completare, pe calea vînzării către stat, a fon­dului central. Este în interesul general ca, în toate judeţele, consiliile populare, organele uniunilor cooperatiste de con­sum să dezvolte în aceste zile o largă acţiune de atragere a acestor resurse pe piaţa organi­zată şi de combatere hotărîtă a tendinţelor speculative. Sta­tul pune la îndemîna ţăranilor produse la preţuri fixe, avan­tajoase. Este necesar ca şi a­­ceştia să ofere produsele agri­cole la preţuri care să nu greve­ze cu nimic nivelul de trai al populaţiei de la oraşe. Rodul toamnei este bogat. Este deci perfect posibil ca prin intensificarea muncii politico-organizatorice de către direc­ţiile agricole şi uniunile cooperatiste, de către consiliile populare comunale să se realizeze în aceste zile o afluire masivă a produselor contractate la bazele de aprovizionare şi silozuri. Participînd pe măsura posibilităţilor sporite pe care le are la formarea fondului central de produse al sta­tului, ţărănimea cooperatistă îşi îndeplineşte misiunea care îi revine în cadrul alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, participă tot mai substanţial la progresul general al ţării. V. STANCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni +*+­* nr. 7787­­,XI, 1969 — pag. a 3-a în judeţul Vaslui Există condiţii pentru recuperarea din urmă In construcţia de locuinţe C­onstructorii din judeţul Vaslui au descoperit că anul este prea scurt pentru ei. La sfîrşitul primelor trei trimestre, în loc de trei pătrimi cît trebuiau să realize­ze din planul anual la con­strucţia de locuinţe, ei puteau să treacă la activ abia 68,3 la sută. în acest judeţ tînăr, activita­tea de construcţii se desfăşoa­ră destul de anevoios. Anul a­­cesta, ea a demarat propriu­­zis abia în luna aprilie. Iarna aspră a creat — se spune — numeroase probleme. Analiza atentă a faptelor ne da teme­iul să afirmăm că în balanţă atîrnă mai greu însă , cauzele strict subiective. Sistemul de organizare a muncii pe şantie­rele deschise în oraşul de re­şedinţă a judeţului, precum şi la Bîrlad şi Huşi, prezintă ne­numărate imperfecţiuni. Am trecut în revistă împreună cu inginerul Teodor Budăi, vice­preşedinte al­­ comitetului exe­cutiv al Consiliului popular judeţean, modul în care au fost abordate obiectivele de con­struit. A ieşit la iveală faptul că, din dorinţa de a se cuprin­de un front cît mai larg, au fost atacate simultan un nu­măr prea mare de obiective. Rezultatul a fost o dispersare a forţelor. O serie întreagă de lucrări nu se puteau executa concomitent din cauza lipsei de zidari, dulgheri, instalatori. La aceasta se adaugă absenţa a încă 200 de lucrători necali­ficaţi. Complexitatea proble­melor pe care le implică con­strucţia a peste 1 000 de apar­tamente — cate sunt prevăzute în planul anului 1969 pentru acest judeţ — se pare că i-a copleşit pe cei ce răspund de sectorul de construcţii. Este evidentă o anumită insuficien­ţă, pe de o parte în distribui­rea raţională a sarcinilor iar, pe de altă parte, î­n efectuarea unui control atent şi calificat. Se constată o stare de dezordi­ne, atît în incinta şantierelor, cît şi în activitatea de coordo­nare a lor. Este adevărat că vicepreşedintele Consiliului popular judeţean, ing. Teodor Budăi, se deplasează zilnic pe şantiere, că intervine direct în desfăşurarea procesului de producţie, dirijîndu-1, impulsi­­onîndu-1. Aceasta nu poate su­plini însă ceea ce ar trebui să facă un întreg colectiv de spe­cialişti. Aici este locul să a­­mintim că, la Vaslui, cadrele cu calificare superioară în do­meniul­­ construcţiilor sînt in­suficiente, recurgîndu-se la o seamă de improvizaţii care nu rămîn fără efect. Un capitol nevralgic îl con­stituie felul cum sînt folosite utilajele pe şantiere. Una din­tre macaralele turn­stă nefolo­sită de mai bine de trei luni, deoarece trustul de construcţii Iaşi, solicitat să acorde asis­tenţa tehnică necesară, nu s-a lăsat înduplecat de apelurile constructorilor vasluieni. Este doar un exemplu, concludent însă, pentru ceea ce înseamnă aici nefolosirea la capacitatea integrală a tehnicii din dota­rea şantierelor. Se vădeşte o lipsă de coordonare a activită­ţii de folosire a cilindrilor, compresoarelor, betonierelor, a macaralelor. în aceeaşi ordi­ne de idei, trebuie să ne refe­rim şi la modul în care sunt servite şantierele de către mij­loacele de transport. Autobaza locală îşi întreţine neco­respunzător parcul tehnic, ceea ce se soldează cu ceasuri întregi de stagnare a aprovi­zionării cu materiale. Nu este însă mai puţin adevărat că minusurile existente în dome­niul aprovizionării sunt deter­minate şi de neglijenţele în­treprinderii de construcţii care nu prevede din timp necesarul de materiale. Ritmul anevoios în care s-au desfăşurat lucrările la con­strucţiile de locuinţe din acest judeţ a fost imprimat de la în­ceput, pe de o parte, datorită nesiguranţei existente în ceea ce priveşte unele amplasa­mente iar, pe de altă parte, datorită omisiunilor din pro­iectele C.S.A.P.C. — Iaşi, care trebuie să fie retuşate din mers şi acest fapt a cerut şi el timp. Activitatea de construcţii este serios afectată şi de o sea­mă de carenţe de ordin mai general. Se poate afirma că productivitatea scăzută poate fi pusă în legătură cu­ dificul­tăţile pe care le întîmpină in­troducerea şi generalizarea unor metode de mare randa­ment : glisarea, utilizarea pre­fabricatelor. Este adevărat că terenul de aici, spre deosebire de alte părţi ale ţării, prezintă un grad mare de porozita­­te şi de seismicitate. Studierea cu atenţie a condiţiilor locale trebuie să conducă însă la a­­cele soluţii menite să faciliteze promovarea şi aici a sisteme­lor moderne de construcţie. In discuţiile purtate cu orga­nele locale ni s-a relatat că, în cursul lunilor noiembrie şi decembrie, urmează să fie date în folosinţă 628 de apartamen­te. Este vorba deci de mai bine de jumătate din cifra prevăzu­tă în planul anual. Evident, e­­forturile pe care le solicită o asemenea sarcină nu sunt nici simple, nici uşor de dus la în­deplinire. Nu aveam cîtuşi de puţin intenţia să punem sub semnul întrebării posibilitatea realizării unor asemenea anga­jamente. Ceea ce vrem să su­bliniem este faptul că pentru ca această dorinţă să devină un fapt împlinit trebuie ca ne­ajunsurile semnalate în ceea ce priveşte organizarea mun­cii, aprovizionarea cu materia­le, completarea necesarului de muncitori să fie lichidate fără întîrziere. Principala măsură care trebuie luată este deci concentrarea forţelor şi com­pletarea efectivelor. Aici sunt necesari încă cel puţin 100 de instalatori sanitarişti, de reţele de încălzire, zugravi, care pot fi solicitaţi temporar de la în­treprinderile din judeţele veci­ne avansate în construcţiile de locuinţe. Cît priveşte mina de lucru necalificată, ţinîndu-se seama că lucrările agricole sînt pe terminate, pot fi anga­jaţi muncitori chiar din sate­le judeţului. Pentru toate cate­goriile de lucrători e necesar să se asigure condiţii de caza-­­re, astfel incit ei să nu fie ne­voiţi să părăsească şantierele. Sporirea randamentului atît la utilaje cît şi la autovehicule este condiţionată de îmbu­nătăţirea întreţinerii lor şi atît întreprinderea, cît şi autobaza au datoria să pună cît mai curînd ordine în acest sector şi să lichideze astfel timpii morţi, în prezent, atît de numeroşi. In general, se cere ca mecanismul de condu­cere a activităţii de construc­ţie să fie perfecţionat şi acest lucru va fi posibil pe, măsura plasării in posturile cheie a unor oameni capabili, cu expe­rienţă. Acest lucru este în putinţa organelor locale să o facă. Munca de construcţie trebuie abordată­ însă în perspectiva ei. O seamă de probleme care au rămas nerezolvate — lichi­darea dispersării secţiilor în­treprinderii de construcţii pe raza judeţului, accelerarea re­alizării bazei de producţie pen­tru materialele de construcţie — trebuie să rămînă pe ordi­nea de zi nu ca un punct în­depărtat, ci ca unul de imedia­tă actualitate. Maturizarea în­tregului proces de organizare — iată esenţialul în activita­tea de construcţii în judeţul Vaslui. LIA MĂRGĂRIT

Next