România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-01 / nr. 7787
,Románia liberó“ Intr-o recentă convorbire cu ing. Constantin Şuţu, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R.-Braşov, asupra condiţiilor ce se impun ca toate întreprinderile să încheie anul cu planul îndeplinit la fiecare indicator, a fost abordată şi problema insuficientului spor de producţie obţinut pînă acum pe seama creşterii productivităţii muncii. Pe bună dreptate, în analiza acestei stări de lucruri, interlocutorul nostru a adus in discuţie şi acţiunea începută in vederea folosirii raţionale a personalului tehnico-administrativ. Eficienţa acestei acţiuni nu se poată insă ridica la nivelul dorit decit in măsura în care se intreprind măsuri hotărîte şi pe linia asigurării unor condiţii de muncă menite să pună în valoare întregul potenţial uman existent, înţelegerea acestei condiţii de bază a determinat ca, in cadrul amplei acţiuni de organizare superioară a producţiei şi a muncii să se elaboreze unele studii care vizau o îmbunătăţire sensibilă a sistemului informaţional din fiecare unitate economică. Aşa s-au iniţiat, în cele mai multe întreprinderi, analize care au la bază, de pildă, o amănunţită cercetare a formularelor existente, puncte de plecare pentru o serie de propuneri valoroase menite să pună ordine in acest domeniu. La Uzina „Metrom“ din Braşov, ale cărei rezultate obţinute pe 10 luni nu reflectă fidel adevăratul potenţial al colectivului acestei puternice unităţi a industriei constructoare de maşini fiind la unii indicatori, foarte aproape de limită, analiza întreprinsă a arătat existenţa în circuitul informaţional a unui număr de 381 formulare, din care 321 interne şi 60 statistice. „Din acestea , ne-a precizat ing. Ioan Iacobescu, directorul uzinei , studiul nostru a propus, pentru o primă etapă, ca la 67 formulare să se renunţe definitiv, 6 să se comaseze, iar alte 28 să fie simplificate şi adaptate noilor cerinţe". Au trecut mai bine de doi ani de la întocmirea acestui studiu, dar pînă la ora aceasta abia s-a izbutit să se renunțe la 11 tipuri de formulare interne. Intr-un astfel de ritm, pentru aplicarea studiului întreprins ar mai fi desigur necesare încă două planuri cincinale. Este cazul deci să ne întrebăm ce frînează în fond materializarea propunerilor făcute. Citind răspunsul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, care tutelează respectiva întreprindere braşoveană, vom fi în bună măsură lămuriţi. „Dat fiind caracterul formularelor generale, adică acelea care sunt tipizate şi tipărite pe plan central pentru uzul tuturor unităţilor din economia naţională, indiferent de activitatea lor de bază, acestea pot fi revizuite numai în cadrul unei acţiuni şi hotărîri comune a organelor centrale care au participat la elaborarea şiavizarea lor". Asta referitor la propunerile privind formularele de evidenţă tehnic-operativă. Şi ca nu cumva să existe vreun dubiu asupra altor posibilităţi de aplicare, ministerul răspunde negativ şi la fiecare din cele 34 propuneri MB concrete ale uzinei privind formularele referitoare la dările de seamă statistice. Nu este atunci nici o mirare că intenţiile bune de la care s-a pornit, au rămas tot în stadiul intenţiilor. In acest timp Uzina „Metrom" continuă, de pildă, să raporteze prin formularul INDCM modul de executare a colaborărilor, deşi acest formular conţine date identice cu raportarea planului de colaborare, menţinîndu-se deci paralelisme care îngreunează munca, comunică trimestrial ministerului — în ciuda totalei lipse de eficienţă a unei astfel de informări — situaţia colectării uleiurilor şi a regenerării uleiurilor uzate, înţelegîndu-se că analiza critică a formularelor informaţionale nu serveşte la, nimic atîta timp cit nu se iau in seamă studilor întreprinse, este imperios necesar să se treacă — după criterii bine fundamentate — la transpunerea în viaţă a propunerilor reieşite pe această bază. Urmînd calea indicată de cel deal X-lea Congres al partidului, trebuie luate măsuri energice pentru lichidarea manifestărilor de birocratism care mai dăinuie în practica unor ministere, pentru reducerea hotărîtă a numărului de acte normative, circulari şi instrucţiuni care îneacă activitatea vie în vrafuri de hîrtii, în ultimă instanţă un sistem informaţional greoi care solicită un număr nejustificat de mare de cadre pe lingă că se dovedeşte inoperant, ineficient dar răpeşte din timpul inginerilor, al tehnicienilor destinat problemelor curente de producţie, organizării superioare a acesteia. Mai ales acum cînd puţinele zile care au mai rămas pînă la finele anului cer o intervenţie mai activă din partea tuturor forţelor pentru realizarea planului anual la toţi indicatorii, o bună parte din potenţialul tehnic al uzinei este reţinut în birouri, nu pentru a concepe şi pregăti producţia, ci pentru a o inventaria. TUDOR GHEORGHIU La Uzina „Metrom"-Braşov DE UZARE ŞTIţIEICA MAI DIA Ciki FOLOSIREA FORJEI DE MOIA, AŞTEAPTĂ DE PREA MULTA VREME ^ ■ mm Şantierul naval din Olteniţa produce astăzi motonave puternice de 5 000 tone şi vase de pasageri cu 300 de locuri, pentru flota fluvială. Ca şi navele de 200 de locuri cu destinaţie turistică realizate aici, acestea vor dispune de saloane confortabile şi de o aparatură de navigaţie modernă, asigurând condiţii optime pentru navigaţie Şi au îndeplinit angajamentele anuale COLECTIVUL FABRICII CHIMICE DIN ORAŞTIE, judeţul Hunedoara, a îndeplinit angajamentul anual de a da peste prevederi produse din material plastic în valoare de 4 milioane lei. Datorită aplicării a peste 20 măsuri de organizare superioară a muncii şi a procesului tehnologic, au sporit producţia şi eficienţa economică, obţinându-se în primele 3 trimestre ale anului, 5 300 000 lei economii şi 4 575 000 lei beneficii peste plan. COLECTIVUL UZINEI MECANICE MUSCEL şi-a îndeplinit angajamentele anuale. Au fost produse peste plan 60 de autoturisme de teren, 180 de motoare, precum şi 84 de tone de piese forjate şi piese de schimb auto. Prin studierea posibilităţilor de valorificare cu maximum de eficienţă a rezervelor interne, colectivul uzinei a hotărît să realizeze în plus faţă de angajament produse în valoare de 5 milioane lei, astfel, incit, pînă la sfîrşitul anului, prevederile planului să fie depăşite cu mărfuri în valoare de 13 milioane Iei. COLECTIVUL FABRICII DE CONFECŢII DIN BRĂILA a realizat angajamentul anual, dînd o producţie suplimentară în valoare de 9,8 milioane lei. Realizările se datoresc în mare măsură reorganizării fluxului de producţie şi punerii in funcţiune a unor noi spaţii industriale şi utilaje. (Agerpres) ROMITAL, societate mixtă româno-italiană de export Recent, reprezentanţi ai I.S.C.E. Chimimport şi ai firmei italiene NYMCO S.p.a. din Milano, au semnat documentele pentru constituirea linei societăţi mixte care va avea ca scop promovarea exportului nostru de produse chimice din grupa maselor plastice, îngrăşăminte chimice, solvenţi, cauciuc sintetic şi altele. Societatea, denumită ROMITAL, cu sediul la Milano, va avea exclusivitate în exportul produselor româneşti pe pieţele Libiei, Maltei şi Etiopiei. Noi antibiotice româneşti Colectivul Faricii de antibiotce — Iaşi — care depăşit cu peste milioane lei arcinile de plan e 10 luni, acord o atenţie permanentă îmbogăirii gamei de sorimente. Pe linia cestei preocupări se înscrie ntrarea în fabriaţie a antibiotiului de semisineză — METICILIN — produs cu un spectru larg de acţiune. De asemenea, se află într-o fază avansată de asimilare industrială un alt antibiotic de semisinteză —AMFICILINA. Printre succesele obţinute recent de chimiştii ieşeni se înscrie şi punerea în funcţiune a unui nou uscător în pat fluidizat, care asigură o creştere substanţială a producţiei de Penicilină G. Totodată se experimentează folosirea unui sterilizator in plăci, care va îmbunătăţi simţitor procesul de elaborare a vitaminei B—12, produse solicitate atît în ţară, cît şi peste hotare. tte. ■W+* ACTUALITATEA <+W4* Creşterea productivităţii efectiv de prima (Urmare din pag. I) ducerii continue a orelor de nefuncţionare, luind măsuri, la fiecare loc de muncă, pentru menţinerea în stare activă şi reuşind astfel să amplificăm timpul de lucru. Acţionindu-se în acest sens, producţia diferitelor secţii a înregistrat creşteri de seamă : la filatură 13,8 tone fire, la ţesătorie 18 771 urzeală iar la finisaj 472 920 m.p.“ Merită atenţie şi experienţacîştigată de I. T. Dacia prin perfecţionarea metodei de programare a muncii cu ajutorul unui nou sistem de informare internă. Acest sistem, despre care s-a mai scris pe larg în presă, şi care constă în pontarea zilnică, în documente de evidenţă tehnico-operativă, a rezultatelor obţinute de fiecare utilaj sau maşină se pretează uşor la generalizare, ceea ce impune conducerii Combinatului popularizarea şi aplicarea lui imediată şi în celelalte unităţi. Urmărind, paralel, şi îmbunătăţirea coeficientului de folosire a forţei de muncă fabrica Dacia, a reuşit ca, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, absenţele nemotivate, învoirile şi concediile fără plată să fie reduse cu 0,2 la sută ceea ce a permis o creştere a producţiei cu 16100 m.p. ţesătură. „Rezultatele obţinute pe primele 10 luni ale anului în curs, arată tov. Statovici, au creat condiţii ca angajamentele luate de I. T. Dacia să fie realizate aproape în întregime cu un trimestru înainte de termen“. Şi totuşi resursele interne nu se epuizează odată cu realizarea sau chiar depăşirea indicatorilor planificaţi. Dovadă stă şi faptul că în cele 9 luni care au trecut la secţia filatură s-au irosit 220 000 ore fuse din cauza reparaţiilor accidentale la utilaje, care ar fi echivalat cu o producţie de 5 tone fire iar la secţia de ţesătorie cele 40 000 ore război pierdute din aceleaşi motive ar fi materializat o producţie de 90 000 m.p. ţesătură. Rezerve sunt şi la creşterea coeficientului de folosire a forţei de munca. S-au pierdut 17 000 om ore prin absenţe nemotivate, învoiri şi concedii fără plată înregistrate în timpul celor trei trimestre. Analizînd cu atenţie situaţia indicatorului productivitate la celelalte întreprinderi, consiliul de administraţie a noului combinat nu va trebui să se mulţumească doar cu cifra medie calculată pe total, ci va trebui să ia măsuri grabnice pentru a urgenta rezultatele pozitive obţinute la I. T. Dacia. Interesele majore ale combinatului ca şi însemnătatea deosebită pe care o prezintă pentru întreaga economie creşterea susţinută a productivităţii muncii cer permanentizarea unor asemenea preocupări. (Urmare din pag. 1) trebuie acoperite din alte zone cu producţii mai bune şi foarte bune. Inţelegînd această situaţie, multe cooperative agricole au stabilit să ofere statului spre vînzare cantităţi mari de produse, peste cele contractate. In rîndul acestora merită să fie citate şi cooperativele agricole din LOGIG, CORUNCA, BĂRBOŞI, CUCI şi altele din judeţul Mureş, care au dat în plus, după reevaluarea posibilităţilor, zeci de tone de grîu. Aceeaşi înaltă conştiinţă patriotică animă şi pe cooperatorii din comuna LUNA, judeţul Cluj, care au dat statului, în plus, t1 vagoane de grîu, şi pe cooperatorii din CIMPIA TURZII, care au hotărît să livreze suplimentar 2 vagoane de porumb. ★ Odată ce părţile şi-au pus semnătura sub obligaţiile asumate, contractul a căpătat putere de lege. Iată însă că unii n-au înţeles pe deplin acest lucru. S-au mulţumit să încaseze avansuri de la stat, să beneficieze de asistenţă tehnică de specialitate acordată gratuit, de îngrăşăminte chimice şi insecto-fungicide, de sprijinul larg dat pentru mecanizarea lucrărilor etc. E normal ca acestui efort mare făcut de stat, de întreaga societate să i se răspundă cu un efort similar, în contrast cu unităţile fruntaşe, care au dat şi continuă să furnizeze statului produse peste prevederile contractului, o serie de cooperative au transformat contractul într-o formalitate, au uitat că indisciplina contractuală aduce, în ultimă instanţă, prejudicii întregii economii naţionale. în momentul de faţă, bunăoară, C.A.P. BRETEASTREI, RAPOLTU MARE, SALAŞUL DE SUS şi altele din judeţul HUNEDOARA se prezintă cu însemnate restanţe faţă de stat, la porumb, cartofi, legume şi alte produse. La C.A.P. ROMOS şi VAIDEI în loc să se ia măsuri ca din producţia obţinută să se onoreze contractele, se încearcă acreditarea ideii de a fi scutite complet de livrări, pe motiv că producţia nu este prea bună. Se dă deci vina pe seama naturii, dar tovarăşii din conducerile acestor unităţi şi specialiştii agricoli uită să amintească faptul că agrotehnica nu s-a bucurat aici de atenţia cuvenită. În judeţul MUREŞ sunt şi azi cooperative agricole care, deşi au treierat de mult griul, nu s-au grăbit să ducă la baze cantităţile contractate. Cooperatorii din ACATARI, de pildă, sunt restanţieri cu cîteva zeci de tone de cereale. Ce explicaţii poate prezenta preşedintele NEMEŞ EUGEN pentru aceste întîrzieri, altele decit neglijenţa, ignorarea îndatoririlor ce le au faţă de stat, faţă de propria semnătură pusă pe contract ? Cît timp a avut loc recoltarea, în unele cooperative agricole s-a spus că livrarea produselor se va face după încheierea acestei operaţiuni. Iată însă că, în multe locuri, culesul s-a terminat, dar tărăgănarea livrărilor persistă. C.A.P. PLĂIEŞTI din judeţul Cluj (preşedinte IULIU BALOGH) deşi mai are de predat circa 10 tone de ceapă, nu a luat, de circa trei săptămîni, măsuri pentru a se transporta din cîmp o importantă cantitate de ceapă aflată în situaţia de a se deprecia. C.A.P. CEANUL MARE din acelaşi judeţ n-a livrat, din cele 10 000 kg fasole contractată, nici măcar pe cele 2 200 kg sămînţă împrumutată de la stat, într-o situaţie similară se află şi alte cooperative agricole din SAVA, SÎNMARTIN, ICLOD etc. Nu este nici moral, nici echitabil ca societatea să dea sprijinul său fără ca beneficiarii să răspundă cu un aport reciproc, aşa cum de altfel s-au angajat. Tendinţele egoiste sunt străine de morala societăţii socialiste. Ţara întreagă aşteaptă ca toate cooperativele agricole, fără excepţie, să-şi onoreze integral obligaţiile asumate faţă de stat, în interesul prosperităţii generale a poporului nostru. Plusuri noi de produse la fondul central pe calea achiziţiilor directe Pentru asigurarea fondului central de produse agricole, în judeţul Covasna s-au luat, pe lingă măsurile de impulsionare, a livrărilor de produse în contul contractelor încheiate cu statul, şi alte măsuri. Prin Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum s-a stabilit să se achiziţioneze, din comunele cooperativizate şi de la membrii cooperatori, 12 000 tone cartofi. Asigurarea pentru producătorii individuali şi cooperatori a produselor industriale şi a materialelor de construcţii necesare a permis deja achiziţionarea a peste 500 tone cartofi din cele stabilite. Cantităţi importante de cartofi s-au achiziţionat, în numai două zile, de la ÎNTORSURA BUZĂULUI, BREŢCU şi alte localităţi precum şi de la membrii cooperatori din POIAN, TÎRGU SECUIESC, OZUN, CĂTĂLINA şi altele. Surplusurile de produse (peste consumul propriu) obţinute de cooperatori ca retribuţie pentru munca depusă sau ca retribuţie suplimentară, sau acelea obţinute de pe loturile personale constituie o rezervă importantă de completare, pe calea vînzării către stat, a fondului central. Este în interesul general ca, în toate judeţele, consiliile populare, organele uniunilor cooperatiste de consum să dezvolte în aceste zile o largă acţiune de atragere a acestor resurse pe piaţa organizată şi de combatere hotărîtă a tendinţelor speculative. Statul pune la îndemîna ţăranilor produse la preţuri fixe, avantajoase. Este necesar ca şi aceştia să ofere produsele agricole la preţuri care să nu greveze cu nimic nivelul de trai al populaţiei de la oraşe. Rodul toamnei este bogat. Este deci perfect posibil ca prin intensificarea muncii politico-organizatorice de către direcţiile agricole şi uniunile cooperatiste, de către consiliile populare comunale să se realizeze în aceste zile o afluire masivă a produselor contractate la bazele de aprovizionare şi silozuri. Participînd pe măsura posibilităţilor sporite pe care le are la formarea fondului central de produse al statului, ţărănimea cooperatistă îşi îndeplineşte misiunea care îi revine în cadrul alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, participă tot mai substanţial la progresul general al ţării. V. STANCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni +*+* nr. 7787,XI, 1969 — pag. a 3-a în judeţul Vaslui Există condiţii pentru recuperarea din urmă In construcţia de locuinţe Constructorii din judeţul Vaslui au descoperit că anul este prea scurt pentru ei. La sfîrşitul primelor trei trimestre, în loc de trei pătrimi cît trebuiau să realizeze din planul anual la construcţia de locuinţe, ei puteau să treacă la activ abia 68,3 la sută. în acest judeţ tînăr, activitatea de construcţii se desfăşoară destul de anevoios. Anul acesta, ea a demarat propriuzis abia în luna aprilie. Iarna aspră a creat — se spune — numeroase probleme. Analiza atentă a faptelor ne da temeiul să afirmăm că în balanţă atîrnă mai greu însă , cauzele strict subiective. Sistemul de organizare a muncii pe şantierele deschise în oraşul de reşedinţă a judeţului, precum şi la Bîrlad şi Huşi, prezintă nenumărate imperfecţiuni. Am trecut în revistă împreună cu inginerul Teodor Budăi, vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, modul în care au fost abordate obiectivele de construit. A ieşit la iveală faptul că, din dorinţa de a se cuprinde un front cît mai larg, au fost atacate simultan un număr prea mare de obiective. Rezultatul a fost o dispersare a forţelor. O serie întreagă de lucrări nu se puteau executa concomitent din cauza lipsei de zidari, dulgheri, instalatori. La aceasta se adaugă absenţa a încă 200 de lucrători necalificaţi. Complexitatea problemelor pe care le implică construcţia a peste 1 000 de apartamente — cate sunt prevăzute în planul anului 1969 pentru acest judeţ — se pare că i-a copleşit pe cei ce răspund de sectorul de construcţii. Este evidentă o anumită insuficienţă, pe de o parte în distribuirea raţională a sarcinilor iar, pe de altă parte, în efectuarea unui control atent şi calificat. Se constată o stare de dezordine, atît în incinta şantierelor, cît şi în activitatea de coordonare a lor. Este adevărat că vicepreşedintele Consiliului popular judeţean, ing. Teodor Budăi, se deplasează zilnic pe şantiere, că intervine direct în desfăşurarea procesului de producţie, dirijîndu-1, impulsionîndu-1. Aceasta nu poate suplini însă ceea ce ar trebui să facă un întreg colectiv de specialişti. Aici este locul să amintim că, la Vaslui, cadrele cu calificare superioară în domeniul construcţiilor sînt insuficiente, recurgîndu-se la o seamă de improvizaţii care nu rămîn fără efect. Un capitol nevralgic îl constituie felul cum sînt folosite utilajele pe şantiere. Una dintre macaralele turnstă nefolosită de mai bine de trei luni, deoarece trustul de construcţii Iaşi, solicitat să acorde asistenţa tehnică necesară, nu s-a lăsat înduplecat de apelurile constructorilor vasluieni. Este doar un exemplu, concludent însă, pentru ceea ce înseamnă aici nefolosirea la capacitatea integrală a tehnicii din dotarea şantierelor. Se vădeşte o lipsă de coordonare a activităţii de folosire a cilindrilor, compresoarelor, betonierelor, a macaralelor. în aceeaşi ordine de idei, trebuie să ne referim şi la modul în care sunt servite şantierele de către mijloacele de transport. Autobaza locală îşi întreţine necorespunzător parcul tehnic, ceea ce se soldează cu ceasuri întregi de stagnare a aprovizionării cu materiale. Nu este însă mai puţin adevărat că minusurile existente în domeniul aprovizionării sunt determinate şi de neglijenţele întreprinderii de construcţii care nu prevede din timp necesarul de materiale. Ritmul anevoios în care s-au desfăşurat lucrările la construcţiile de locuinţe din acest judeţ a fost imprimat de la început, pe de o parte, datorită nesiguranţei existente în ceea ce priveşte unele amplasamente iar, pe de altă parte, datorită omisiunilor din proiectele C.S.A.P.C. — Iaşi, care trebuie să fie retuşate din mers şi acest fapt a cerut şi el timp. Activitatea de construcţii este serios afectată şi de o seamă de carenţe de ordin mai general. Se poate afirma că productivitatea scăzută poate fi pusă în legătură cu dificultăţile pe care le întîmpină introducerea şi generalizarea unor metode de mare randament : glisarea, utilizarea prefabricatelor. Este adevărat că terenul de aici, spre deosebire de alte părţi ale ţării, prezintă un grad mare de porozitate şi de seismicitate. Studierea cu atenţie a condiţiilor locale trebuie să conducă însă la acele soluţii menite să faciliteze promovarea şi aici a sistemelor moderne de construcţie. In discuţiile purtate cu organele locale ni s-a relatat că, în cursul lunilor noiembrie şi decembrie, urmează să fie date în folosinţă 628 de apartamente. Este vorba deci de mai bine de jumătate din cifra prevăzută în planul anual. Evident, eforturile pe care le solicită o asemenea sarcină nu sunt nici simple, nici uşor de dus la îndeplinire. Nu aveam cîtuşi de puţin intenţia să punem sub semnul întrebării posibilitatea realizării unor asemenea angajamente. Ceea ce vrem să subliniem este faptul că pentru ca această dorinţă să devină un fapt împlinit trebuie ca neajunsurile semnalate în ceea ce priveşte organizarea muncii, aprovizionarea cu materiale, completarea necesarului de muncitori să fie lichidate fără întîrziere. Principala măsură care trebuie luată este deci concentrarea forţelor şi completarea efectivelor. Aici sunt necesari încă cel puţin 100 de instalatori sanitarişti, de reţele de încălzire, zugravi, care pot fi solicitaţi temporar de la întreprinderile din judeţele vecine avansate în construcţiile de locuinţe. Cît priveşte mina de lucru necalificată, ţinîndu-se seama că lucrările agricole sînt pe terminate, pot fi angajaţi muncitori chiar din satele judeţului. Pentru toate categoriile de lucrători e necesar să se asigure condiţii de caza-re, astfel incit ei să nu fie nevoiţi să părăsească şantierele. Sporirea randamentului atît la utilaje cît şi la autovehicule este condiţionată de îmbunătăţirea întreţinerii lor şi atît întreprinderea, cît şi autobaza au datoria să pună cît mai curînd ordine în acest sector şi să lichideze astfel timpii morţi, în prezent, atît de numeroşi. In general, se cere ca mecanismul de conducere a activităţii de construcţie să fie perfecţionat şi acest lucru va fi posibil pe, măsura plasării in posturile cheie a unor oameni capabili, cu experienţă. Acest lucru este în putinţa organelor locale să o facă. Munca de construcţie trebuie abordată însă în perspectiva ei. O seamă de probleme care au rămas nerezolvate — lichidarea dispersării secţiilor întreprinderii de construcţii pe raza judeţului, accelerarea realizării bazei de producţie pentru materialele de construcţie — trebuie să rămînă pe ordinea de zi nu ca un punct îndepărtat, ci ca unul de imediată actualitate. Maturizarea întregului proces de organizare — iată esenţialul în activitatea de construcţii în judeţul Vaslui. LIA MĂRGĂRIT