România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-08 / nr. 7793
Un fructuos dialog judeţ-minister a facilitat Îndeplinirea planului LA TOŢI INDICATORII Interviu cu ing. Ernest Szotyori secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. Au rătoas mai puţin de două luni de zile pînă la sfîrşitul anului, termen scadent pentru fiecare colectiv industrial, anticipînd rezultatele finale pe care industria judeţului Mureş le va prezenta la Sfârşitul anului, ing. Ernest Szotyori, secretar al comitetului judeţean Mureş al P.C.R., ne spunea următoarele privind perspectivele realizării integrale a planului anual : — Bilanţul primelor zece luni de activitate ne dă un sentiment de încredere pentru modul cum industria judeţului va încheia anul 1969 : planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102 la sută, cel al producţiei marfă vîndută şi încasată în proporţie de 100,7 la sută, valoarea producţiei realizată peste plan reprezentînd 95,5 milioane lei. Ar trebui remarcat, cred eu, faptul că amplele acţiuni de reorganizare care au avut loc în ultima vreme în industria judeţului au ajutat activitatea productivă din unităţile de bază, atenţia conducerilor combinatelor şi grupului industrial, recent înfiinţate, concentrîndu-se asupra unităţilor care au de rezolvat unele probleme mai complexe privind îndeplinirea indicatorilor de plan. Cu ocazia aceasta aş vrea să citez exemplul unor unităţi industriale cu realizări bune în acest an — combinatele chimice din Tîrnăveni şi Tg. Mureş, fabrica de geamuri din Tîrnăveni, fabricile de zahăr din Tg. Mureş şi Luduş şi altele. Dar bilanţul încurajator al celor zece luni nu trebuie in nici un caz fetişizat, cu atit mai mult cu cit, în lunile care urmează, unele colective industriale ale judeţului trebuie să desfăşoare un mare volum de muncă pentru a putea asigura îndeplinirea integrală a planului şi a angajamentelor asumate. — Ce anume aveţi în vedere ? — înlăturarea consecinţelor unor practici mărturisind lipsa de prevedere şi potrivit cărora unele întreprinderi şi-au planificat în primele trei trimestre ale anului sarcini minime, lăsind greul îndeplinirii planului pe ultimele luni. Asemenea planificări au făcut conducerile fabricii de pielărie şi mănuşi — doar 66 la sută din sarcinile anuale în primele trei trimestre, ca urmare a neasigurării din timp cu materie primă — I.P.M. Sport din Reghin — 68 la sută din planul anual în primele nouă luni — etc. Evident, cauzele unor asemenea fenomene trebuie căutate în inconsecvenţa respectivelor comitete de direcţie în urmărirea elaborării şi aplicării unui stil ştiinţific de organizare a producţiei şi a muncii, tolerarea unui climat mai puţin disciplinat în ceea ce priveşte îndeplinirea ritmică a planului etc. Desigur că lunile care urmează nu vor fi uşoare pentru colectivele acestor întreprinderi, dar stă în capacitatea comitetelor lor de direcție de a asigura folosirea intensivă, cu * (Continuare in pag. a 3-a) & I. DELEANU Adeziunea conştientă şi entuziastă a artistului In epoca noastră în care socialismul rezolvă cu succes problemele vieţii contemporane în sensul celui mai înalt umanism întrebarea care a frămîntat gîndirea estetică în trecut — cu privire la limitele şi extinderea libertăţii în artă — nu mai găseşte climatul discuţiilor teoretice de altădată, pe linia disputelor sterile ale gîndirii speculative, fără contingenţe cu realitatea. Are artistul dreptul la o libertate nelimitată în exprimarea propriului univers ce reflectă doar indirect existenţa exterioară ? E opera de artă total independentă faţă de orice determinare psihico-socială în raport cu condiţiile concret istorice obiective ? Nu există o condiţionare inevitabilă a artei rezultată din prezenţa si coexistenţea artistului în societate ? In retrospectiva modalităţilor de interpretare a creaţiei artistice, se pot distinge două linii total deosebite. E întîi afirmarea unei libertăţi absolute, bazată pe teorii ale unor artişti zeloşi de a păstra „misterul“ laboratorului lor intim, care contestă orice delimitare materială sau social-istorică a operei de artă. împotriva acestei teze, psihologia artei a făcut apel la integrarea artei în procesul complex al creaţiei spirituale şi la constatarea unor inevitabile implicaţii materiale. Printre acestea, în primul rînd e „rezistenţa“ materiei brute supusă modelării artistice în raport cu viziunea proprie a creatorului căci de la arhitectură la muzică şi poezie nu există artă detaşată, de presiunea materialului utilizat. O rezistenţă întîmpină libertatea Prof. univ. Mircea Mancaş artistului chiar pe plan teoretic din partea „convenţiilor artistice“, căci marile curente în artă au impus întotdeauna stilul şi concepţia lor personalităţii creatoare. In fine, un aspect al condiţionării artei ţine de esenţa construcţiei ei, de respectul artistului pentru operă, de necesitatea selectării celor mai bune mijloace de expresie, de recunoaşterea unor norme valabile pentru a-i asigura receptivitatea în mase. Sub acest raport, libertatea creaţiei dobîndeşte valoarea unei probleme de conştiinţă. Alternativa selecţiei este esenţială. Dar ea nu poate fi considerată singular şi abstract. De la Hegel încoace — chiar în afara rigorii ştiinţifice a filozofiei marxiste — libertatea a fost concepută în funcţie de necesitatea istorică. Există o „surdă dependenţă“ a artei de condiţiile stadiului istoric al societăţii. Criteriul valabil al aprecierii oricărei mari perioade artistice e reflectarea epocii, artistului rămînîndu-i libertatea de invenție, alegerea și (Continuare în pag. a 2-a) Şosea asfaltată între Alexandria şi Zimnicea Au fost încheiate lucrări■ de modernizare a drumuri naţional nr. 51, in lunime de 44 km, care leagă el mai sudic oraş al ţării Zimnicea, cu oraşul de reedinţă a judeţului Teleorman, Alexandria. Traversînd un bogat bain legumicol şi cerealier al Irii, DN 51 asigură o leătură mai bună între cele ouă orașe, a căror dezvelire impune un trafic rutier ji mai intens. Realizînd o îmbrăcăminte sfaltică ușoară, care permit utilizarea la maximum a esurselor de materiale existnte pe plan local, muncitrii, tehnicienii și inginerii antierului de drumuri naionale din Adămeşti , judeleorman, au reuşit să obină economii însemnate la reţul de cost şi să-şi resecte angajamentul luat la aceputul anului, in cadrul ntrecerii socialiste. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 1969/1970 De la Ministerul Invăţămîntului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură : Cursurile semestrului I vor dura pină la 31 ianuarie 1974, cu o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 şi 1 ianuarie 1970 . Intre 1 — 17 februarie se va desfăşura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18-24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenţii care doresc pot susţine între 1 şi 24 februarie şi un examen parţial, pe baza opţiunilor depuse pînă la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie şi se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza între 1 — 28 iunie, iar cea din toamnă între 7 şi 21 septembrie. (Citiţi în pag. a V-a „Coordonatele actuale ale activităţii universitare“ — un interviu acordat ziarului nostru de tovarăşul prof. univ. ALEXE POPESCU, adjunct al ministrului invățămîntului) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului SULEYMAN DE MIREL Primul ministru al Turciei ANKARA Am luat cunoştinţă cu multă satisfacţie că Excelenţa Voastră a fost chemată să-şi asume din nou înalta funcţie de prim-ministru al Turciei. Cu acest prilej, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de fericire personală și de succes în activitatea dumneavoastră. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România • h~—---------------------------------------- Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România * BUCUREŞTI Excelenţă şi stimate prieten , Am fost foarte mişcat de felicitările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia numirii mele în calitate de prim-ministru al Maiestăţii Sale Regele. Ingăduiţi-mi să vă transmit, la rîndul meu, sincere urări de sănătate pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român. Primiţi vă rog. Excelenţă, expresia sentimentelor şi amintirilor mele, cele mai bune, împreună cu asigurarea înaltei mele consideraţiuni. , Dr. AHMED LARAKI Primul ministru al Regatului Maroc Bilanţ bogat de realizări TIMIŞOARA (coresp. R. I.), întreprinderile industriale ale ajudeţului Timiş au încheiat primele 10 luni ale anului cu un bogat bilanţ de realizări, depăşindu-şi planul la producţia globală cu aproape 132 milioane lei şi livrînd peste prevederi o producţie de 115 milioane lei. In această perioadă în ramura constructoare de maşini şi hidrotehnică din judeţ au fost realizate în plus 20 de produse noi iar pe seama rentabilizării altor 62 de produse s-au obţinut beneficii suplimentare de 35 milioane lei. Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut planul producţiei globale a fost depăşit cu 8,2 la sută iar 86 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. SIBIU (coresp. R. 1.) Hotărîţi să traducă in fapte angajamentele luate la începutul anului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale ale judeţului Sibiu obţin zilnic noi şi importante succese in muncă. In cele 10 luni care au trecut din acest an, pe ansamblul industriei judeţului s-au realizat în plus, la producţia globală, 198 milioane lei, iar producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu 196 milioane lei. Printre altele s-au realizat peste plan 94 de autocamioane basculante, 88 tone de tuburi de presiune din fontă, 145 000 mp de ţesături tip bumbac, lină şi mătase, 91 700 bucăţi de tricotaje, numeroase garnituri de mobilă, produse alimentare și altele. Anul XXVII nr. 7 793 * • Simbătă 8 noiembrie 1969 • 6 pagini 30 bani snnt prielnic Petre Sălcudeanu Cine a spus că medicul nu , vindecă boala, ci pe om de boala lui, trebuie că înainte a înţeles, poate din proprie experienţă, raporturile de suflet dintre omul in alb şi pacient şi abia apoi a enunţat acest mare adevăr. De totdeauna, tămăduitorul, pentru omul bolnav, a fost medicul şi el va rămine şi de aici înainte, indiferent de dezvoltarea acelui atit de necesar intermediar, vital de multe ori, cum tot de atîtea ori poate fi inutil : medicamentul. Medicamentul este obiectiv, mereu acelaşi ca formulă chimică, insensibil nu o dată la formulele sufleteşti, totdeauna altele, dificile ca şi spiritul uman, diferenţiate de la individ la individ, intr-o gamă de subtilităţi a căror descoperire rămine o taină, ca atîtea taine încă nedezlegate în universul material. Pînă la descoperirea nedescoperitelor legi sufleteşti, omul în alb rămîne suveran. Încrederea în medic dă medicamentului forţă, vitalitate , puişi voinţă acestuia, el se personifică, capătă valori sporite, de eficienţă, deoarece, odată cu el, medicul dă pacientului şi parte din sufletul lui. Există o legătură indisolubila intre medic şi pacient, născută in suprema suferinţă, în suprema luptă şi niciodată suferinţa nu este numai a celui care suferă fizic şi niciodată lupta nu aparţine numai celui ce vrea să învingă. Din această legătură, poate, s-a născut şi cuvîntul alinare, căci medicul, înainte de toate, este chemat prin prezența lui să (Continuare în pag. a 5-a) Răspunzînd eforturilor mari făcute de partid pentru dezvoltarea agriculturii Lucrătorii ogoarele raportează rez in direcţia sporirii judeţului Constanţa uitatele obţinute producţiilor agricole privind contribuţia ralizat al steiului şi a sarcinilor la fondul centr Comitetului Central al Partidului Comunist Român,, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cu multă satisfacţie organizaţia judeţeană de partid, raportează conducerii partidului, personal Dumneavoastră iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, rezultatele obţinute de harnicii lucrători ai ogoarelor judeţului Constanţa în direcţia sporirii producţiilor agricole şi realizarea sarcinilor privind contribuţia la fondul centralizat al statului. Mecanizatorii, muncitorii întreprinderilor agricole de stat, ţărănimea cooperatistă, răspunzînd indicaţiilor cuprinse în scrisoarea adresată de conducerea partidului pentru a munci mai hotărit pentru progresul agriculturii, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, se străduiesc să le traducă cit mai grabnic în fapte. Agricultura judeţului Constanţa, aşa cum este cunoscut dispune de însemnate posibilităţi pentru sporirea producţiei agricole, pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la dezvoltareaeconomiei şi creşterea venitului naţional, la ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Acestea sunt rodul politicii înţelepte a partidului nostru, a sprijinului multilateral acordat agriculturii din această parte a ţării, a preţioaselor Dumneavoastră indicaţii date în nenumărate rinduri cu prilejul vizitelor făcute în judeţul nostru. Miile de tractoare care brăzdează astăzi ogoarele judeţului de la un capăt la altul, cantităţile sporite de îngrăşăminte chimice şi seminţe de sol, numărul însemnat de specialişti care lucrează în unităţile agricole, investiţiile deosebit de mari făcute de stat pentru amenajarea sistemului de irigaţii Carasu şi pentru înfăptuirea altor obiective la care se adaugă entuziasmul, priceperea şi hărnicia în muncă a oamenilor, au făcut să sporească rodnicia pământului ; in sectorul C.A.P. la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie medie de 1 830 kg/ha, iar la porumb, vom încheia recoltatul cu o producţie de circa 3 900 kg/ha. Roadele acestei toamne bogate constituie pentru lucrătorii ogoarelor, pentru noi toţi, un prilej de manifestare a recunoştinţei pentru tot ceea ce aţi făcut ca agricultura judeţului să prospere, pentru ca viaţa oamenilor să fie din ce în ce mai îmbelşugată. Răspunsul concret la eforturile mari făcute de partid pentru dezvoltarea agricultu ţării judeţului nostru se materializează în angajamentele luate în cadrul adunărilor generale de ţărănimea noastră cooperatistă, de a livra la fondul central al statului, după constituirea fondului de furaje concentrate peste prevederile iniţiale următoarele cantităţi disponibile : 38.000 tone porumb 3830 tone floarea-soarelui 1 920 tone fasole 2 400 tone grîu Un exemplu concludent în această direcţie il constituie ţăranii cooperatori din Cobadin, Comana, Tătaru, Biruinţa, Gîrliciu, Scărişoreanu şi alţii care obţin producţii medii de peste 5 000 kg porumb boabe la hectar, au hotărît să livreze statului cantităţi mult şi orite faţă de cele prevăzute prin plan. Aşa de pildă cooperatorii din Cobadin vor livra statului peste prevederi-1 393 tone porumb, cei din Comana 1 357 tone, din Tătaru 985 tone, Biruinţa 887, Gîrliciu 746 tone şi Scărişoreanu 704 tone. înţelegînd importanţa politică şi adînca răspundere cetăţenească, ţărănimea cooperatistă a livrat statului aproape în întregime cantităţile de produse cu care s-a angajat. Paralel cu recoltatul ultimelor suprafeţe de culturi de toamnă, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru se preocupă să asigure condiţiile necesare pentru producţia agricolă a anului următor. în această perioadă preocuparea noastră este îndreptată în direcţia terminării executării arăturilor adinei de toamnă şi fertilizarea pămlntului, pînă cel mai tîrziu 25 noiembrie, amenajării unor noi suprafeţe pentru irigat, pregătirii producţiei de legume pe cele 6 000 ha prevăzute, asigurării condiţiilor pentru creşterea animalelor prin construirea unor complexe pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Comitetul judeţean de partid Constanţa asigură conducerea noastră de partid că va desfăşura o şi mai susţinută muncă politică de masă în rîndul oamenilor muncii din agricultură, pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor care ne revin privind creşterea producţiei agricole şi asigurarea economiei naţionale cu cantităţi sporite de produse agro-alimentare. COMITETUL JUDEŢEAN Al. F.C.R. CONSTANŢA Pa şantierul Centralei termoelectrice de 800 Megawaţi de la Deva lucrările aferente punerii in funcţiune a primului grup energetic au intrat în faza finală. A fost pusă de asemenea sub tensiune staţia pentru alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor şi agregatelor ce vor intra în funcțiune în prima etapă. un clișeu , aspect din sala de epurare chimică a centralei. Prietenii copilăriei şi răspunderile lor majore Se ştie : azi, cînd un minor face cunoştinţa judecătorului, aceasta se petrece exclusiv în sala de judecată. Intr-o împrejurare, grija părinţilor asupra evoluţiei şi educaţiei minorului trebuie serios reconsiderată şi însoţită de măsuri legale, corespunzătoare ; într-alta , educaţia părintească se cere completată cu ajutorul casei de copii şcolari sau a altor diferite aşezăminte de stat, create în acest scop ; într-a treia, familia, şcoala, deplinindu-şi din diferite motive competenţa, redresarea educativă a celui mic urmează să fie încredinţată exigenţelor sporite ale şcolii, de reeducare. Şi aşa mai departe. Oricare ar fi soluţia aleasă, rezultă că acolo, in faţa instanţei, se înfăptuieşte un act al unnei opere de o deosebită însemnătate socială Colectivitatea noastră este în cel mai înalt grad interesată de formarea armonioasă a tuturor membrilor tinereigeneraţii. In chip firesc, omul care contribuie la redresarea morală a unora dintre ei, intr-un moment hotărîtor al existenţei, trebuie să asigure societatea de eficienţa activităţii sale. Şi, intr-adevăr, dintr-un anumit punct de vedere, o astfel de certitudine există : în urma unui ordin al ministrului justiţiei, judecătorii care judecă în tribunalele noastre diferitele cauze ale minorilor sunt aleşi dintre oamenii legii cu o conduită profesională şi cetăţenească , ireproşabilă, cu o profundă experienţă a vieţii. Ei izbutesc, de cele mai multe ori, să decidă cu competenţă şi cu un înalt simţ de răspundere asupra soartei , unui co- pil. Dar, ca în toate celelalte cauze aduse lacunoştinţa justiţiei, activitatea unui astfel de om al legii se concentrează în jurul unui dosar , il studiez, se călăuzeşte în dezbateri de documentele cuprinse intr-insul, pronunţă verdictul — şi atit. Coperţile dosarului închizîndu~se odată cu luarea deciziei, judecătorul se apleacă asupra altuia — un dosar ai cărui protagonişti sînt de astă dată maturii — pentru’că — spune statistica — abia la cîteva zeci de cauze ale adulţilor survine şi una privind semenii lor nevîrstnici. Un astfel de tratament aplicat de justiţie copiilor ni se pare însă prea puţin eficient în raport cu scopurile sociale ale formării tinerei generaţii. Şi iată de ce. GRAZIELA VÍNTU (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 6-a: • Lupta de eliberare din coloniile portugheze capătă dimensiuni noi • Intervenţia reprezentantului român în Adunarea Generală a O.N.U. • Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Moscova • „Apollo-12" : A început ieri numărătoarea inversă • Vietnamul de sud: Forţele patriotice îşi intensifică activitatea