România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-03 / nr. 7814

,Románia libera** / PUNCTUALITATEA L­a mijlocul lunii 1 noiem­­brie, la Fabrica de gea­muri din Tîrnăveni a fost aprins focul într-un cup­tor proaspăt construit. Cînd se va atinge cota termică finală de 1 400 grade, cînd cuptorul va fi încărcat cu materia pri­mă, cele şase maşini de tras vor elabora primii metri pă­traţi de geam tras, fapt ce va însemna naşterea unei noi linii tehnologice la această între­prindere. — Cînd se va intimpla aceasta ? — După calculele noastre, în a doua decadă a lunii de­cembrie — ne răspunde INO­CENŢII! BLAJAN, inginerul şef al fabricii. — Coincide acest termen cu tel. înscris in planul de stat pentru intrarea in funcţiune a respectivei linii tehnologice . — Mai mult decît atit, vom realiza o devansare de circa 10—15 zile, termenul planului de stat fiind sfîrşitul trimes­trului patru al anului. — Cum explicaţi această punctualitate, fapt cu atit mai notabil cu cit stadiile pe alte şantiere de investi­ţii ne oferă perspective mai puţin optimiste . — După părerea mea, cauza principală în obţinerea ritmu­lui constant de lucru a fost existenţa unui comandament de urmărire a lucrărilor, dar mai ales în seriozitatea de ac­ţiune a acestui organism. Şe­dinţele acestui comandament s-au ţinut la datele fixate de comun acord — săptămînal cînd situaţia cerea acest lucru — lunar atunci cînd lucrurile erau limpezite, cînd greutăţile erau înlăturate prin eforturile conjugate ale­­ proiectantului­­constructorului şi beneficiaru­lui, cînd ritmul de lucru pe şantier intra in făgaş normal. In plus, aş vrea să se reţină faptul că pe absolut tot par­cursul realizării acestei in­vestiţii, şedinţele de comanda­ment s-au desfăşurat sub di­recta conducere a unui adjunct al ministrului construcţiilor industriale, ing. Mircea Po­­pescu. N-aş vrea să intru în detalii de metodologie dar tre­buie spus că fiecare şedinţă a acestui comandament, ţinută la Fabrica de geamuri din Tîrnoveni totdeauna la faţa locului, după vizitarea şantierului, fixa ur­gente responsabilităţi foarte clare, la obiect — inclusiv pentru minister — cu termene precise de rezolvare, urmărite nu în general ci pe teren, în următoarea întîlnire a mem­brilor comandamentului. In felul acesta am putut depăşi o serie de greutăţi care puteau periclita termenul de dare în folosinţă. Printre­­ altele, înlo­cuirea operativă a patru ferme de beton smulse de pe acope­rişul halei, azvîrlite la păm­înt şi deteriorate în ziua de 15 august, în decursul a citorva minute, de o furtună de o rară violenţă abătută — paradoxal — doar pe o fîşie îngustă, exact deasupra fabricii noas­tre. — Ce va reprezenta in­trarea in funcţiune, cu în­treaga sa capacitate, a aces­tei linnii de geam tras ? — Această linie, proiectată şi utilată în ţară, va avea, în momentul atingerii parame­trilor finali, o capacitate iniua­­lă de cinci milioane metri pă­traţi geam tras. Aceasta va însemna dublarea actualei ca­pacităţi a fabricii noastre. Tre­buie adăugat că în momentul de faţă se află in construcţie încă o linie, similară din toate punctele de vedere cu cea afla­tă în probe, şi pentru care ter­menul de intrare în funcţiune este finele trimestrului unu, din 1970. Prin intrarea în folo­sinţă a acelei linii actuala ca­pacitate de producţie, în ceea ce priveşte geamul tras, se va tripla. — In ce stadiu se află construcţia acestei a d­oua linii 7 In ce­­măsură expe­rienţa dobîndită la con­strucţia primei linii se aplică pe acest nou şantier . — In aceste zile constructo­rii pregătesc închiderea defini­tivă a halei, astfel ca lucrările în timpul iernii — în principal zidirea cuptorului şi montarea celor şase maşini de tras — să se desfăşoare pe un front larg. Aceasta va permite, printre altele, ca zidirea cuptorului să dureze mai puţin decit la pri­ma linie — doar circa două luni şi jumătate. Graficul deja întocmit de constructor şi în spiritul căruia au şi început pregătirile de organizare şi aprovizionare a locului de muncă asigură respectarea acestui termen. I. DELEANU corespondentul „României libere" Pregătiri dle iarnă în unităţile de transporturi feroviare, auto, navale şi aeriene In unităţile de transporturi feroviare, auto, navale şi aeri­ene pregătirile de iarnă sunt intr-un stadiu avansat. Astfel, pe întreaga lungime a căilor ferate şi mai ales in locurile expuse viscolelor au fost montate mijloace de pro­tejare contra înzăpezirilor. Vagoanele de călători din com­ponența tuturor categoriilor de trenuri au fost revizuite, iar gările au fost aprovizionate cu combustibilul necesar. Au fost luate, de asemenea, măsuri în sectorul transportu­rilor rutiere. Pentru desfăşura­rea in condiţii cit mai bune a circulaţiei de autovehicule, in această perioadă vor funcţiona circa 200 baze pentru dezăpe­zire, 260 puncte de alimenta­re şi sprijin Toate aceste uni­tăţi sunt înzestrate cu autofre­­ze, buldozere, gredere, etc. în sectorul transportului aerian, acţiunea principală a constituit-o supunerea tuturor tipurilor de avioane unei serii de lucrări speciale, precum şi la verificarea întregului echi­pament tehnic aeroportuar destinat asigurării siguranţei navigaţiei. Măsuri similare au fost lua­te şi in domeniul navigaţiei fluviale şi maritime. (Ager­­pres). Judeţul Sibiu Succese pe şantierele construcţiilor aie locuinţe SIBIU (Coresp. R. I.) — Lu­crătorii întreprinderii de con­strucţii şi montaje a judeţului Sibiu obţin importante suc­cese pe şantierele, construcţi­ilor de locuinţe. La MEDIAŞ, s-a dat în folosinţă un nou­ bloc cu 60 de apartamente, ul­timul planificat pentru acest an, iar în cartierul „Hipodrom“ din SIBIU s-au mutat în a­­partamente noi încă 120 de fa­milii. Şi la CISNADIE se exe­cută în prezent ultimele lu­crări de finisare la un nou bloc de locuinţe ce se va da în folosinţă cu o lună înainte de termen. In oraşele judeţului s-au dat în folosinţă în acest an aproximativ 1 200 de apar­tamente, iar la alte 330 se e­­xecută ultimele lucrări, asi­­gu­rîndu-se condiţiile pentru realizarea planului anual la construcţiile de locuinţe cu 20 de zile înainte de termenul stabilit. I­ndustria judeţului Buzău a îndeplinit şi depăşit planul pe primele zece luni ale acestui ani la producţia globală în proporţie de 100,7 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi încasată de 102,4 la sută. Căror factori se datorează a­­ceste rezultate ? Au contribuit eforturile fiecărei unităţi in­dustriale în parte la înfăptui­rea indicatorilor de bază pe întregul judeţ, sau în spatele datelor cu caracter general se ascund şi unele aspecte nega­tive pe linia mobilizării re­surselor interne ? Comitetul judeţean de par­tid, sprijinind activitatea co­mitetelor ele direcţie ale între­prinderilor industriale din ju­deţ s-a preocupat de mo­bilizarea tuturor forţelor exis­tente în vederea punerii in valoare a rezervelor de care dispun unităţile. Ca urmare a acestui fapt, principalii indi­catori economici au fost rea­lizaţi şi depăşiţi, planul pro­­ducţei globale fiind depăşit cu aproape 14 miloane Iei, iar cel al producţiei marfă vîn­dută şi încasată cu peste 45 mi­lioane lei. La baza acestor rezultate po­zitive stă, în bună măsură, ac­tivitatea desfăşurată de une­le comitete de direcţie. Pro­gramarea riguroasă a sarcini­lor de plan pe trimestre, luni, decade şi chiar pe zile, o a­­tenţie sporită dezvoltării bazei tehnico-materiale, mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a timpului de lu­cru s-au concretizat în succe­sele obţinute de Uzina de sîr­mă şi produse din sîrmă şi Uzina de prelucrare a mase­lor plastice, ambele din Bu­zău şi Fabrica de confecţii din Râmnicul Sărat, care au dat, împreună, peste nivelul pla­nificat o producţie globală în valoare de aproximativ 24 milioane lei. Rezultatele globale bune, obţinute în primele zece luni, nu ne îndreptăţesc, însă, să afirmăm că toate întreprinde­rile industriale de pe raza ju­deţului au folosit în mod just rezervele de care dispun. La fabrica de zahăr Buzău, de exemplu, cele 19 milioane lei lipsă la producţia globa­lă, nu se pot justifica numai prin procentul scăzut de za­hăr în sfeclă, aşa cum se în­cearcă a se explica de con­ducerea acestei unităţi. Defi­cienţe organizatorice concreti­zate în întreruperi în funcţio­narea utilajelor, neconcordan­­ţa între planul de preluare şi cel de producţie au coborît simţitor curba realizărilor. Şi industria locală a jude­ţului a ridicat în prima, par­te a anului probleme deosebi­te care au dus la nerealiza­­rea principalilor indicatori de plan. Măsurile luate de către biroul Comitetului judeţean de partid, împreună cu comi­tetele de direcţie ale întreprin­derilor au făcut ca la finele lunii octombrie, restanţele să fie lichidate, industria locală realizînd integral sarcina de plan. Masurile care au dus la obţinerea acestui rezultat au fost, printre altele, mărirea numărului schimburilor,­ re­organizarea unor locuri de muncă, urmărirea ritmicităţii aprovizionării cu materii pri­­şi materiale. Eforturi susţinute se cer în continuare şi pentru sporirea productivităţii muncii, pe an­samblul judeţului acest indi­cator nefiind realizat decît în proporţie de 99,5 la sută. A­­nalizele efectuate au reliefat deficienţele unor întreprinderi (U.E.I.L. Nehoiu, Uzina meca­nică Buzău etc.) în ceea ce priveşte folosirea integrală a timpului de muncă, a indice­lui de utilizare a instalaţiilor, aprovizionarea locului de mun­că etc. In aceste direcţii se cer îndreptate preocupările co­mitetelor de direcţie respec­tive. De asemenea, Fabrica de za­hăr, Fabrica de industrializare a cărnii, întreprinderea pentru valorificarea legumelor şi fruc­telor trebuie să facă eforturi pentru recuperarea restanţei­ lor. Pe de altă parte, trebuie evi­denţiat efortul colectivului d­e muncă de la Uzina de prelu­crare a maselor plastice Buzău de a pune în funcţiune cu peste 40 zile mai devreme faţă de ter­menul planificat noua capacitate de prelucrare a polietilenei, ceea ce va permite obţinerea unei producţii suplimentare de circa 16 milioane lei. La acest efort comun datorită căruia e­­conomia judeţului, în ansam­blul său, se va prezenta la sfîr­şitul anului cu sarcinile de plan îndeplinite şi depăşite, îşi aduc contribuţia şi colectivele de muncă de la Uzina de sîrmă şi produse de sîrmă. Fabrica de confecţii Rîmnicul Sărat şi al­tele. T. O. CEPRAMA In industria judeţului Buzău Rezultatele globale bune ascund încă mari rezerve nefructificate Vederea panoramică a Fabricii de sîrmă şi produse din sîrmă din Buzău Foto : NICU VASILE Ilii -uiu­l De curînd la întreprinderea Tehnica Medicală din Bucureşti a intrat în fabricaţie seria „zero" a unui nou tip de sterilizator destinat in­stituţiilor medicale. Comparativ cu tipurile fabricate anterior, n­oul sterilizator prezintă o serie de îmbunătăţiri substanţiale privind ran­damentul şi eficacitatea sterilizării, reglarea acestuia fiind automa­tizată. Totodată la I.T.M. a intrat în fabricaţie un nou lot de insta­laţii complete auto pentru recoltarea şi conservarea temporară a sîngelui, în clişeu : Auto-sanitara pentru recoltarea şi conservarea temporară a sîngelui uman Fotó : AGERPRES AU ÎNDEPLINIT SARCINILE DE PLAN In cursul zilei de ieri, co­respondenţii ziarului nostru, ne-au relatat îndeplinirea cu succes a SARCINILOR DE PL­AN ANUALE : • Combinatul siderurgic din Galaţi. • întreprinderea „Electroba­­nat“ din Timişoara. • întreprinderea de şantiere pentru construcţii şi mon­taje — Braşov. • Exploatarea minieră Teliuc. • întreprinderea de industrie locală din Făgăraş. • întreprinderea minieră „Do­­brogea“. • Fabrica de ulei din Con­stanţa. De asemenea ni s-a comu­nicat că şi-au îndeplinit SAR­CINILE DE PLAN PE 11 LUNI toate întreprinderile in­dustriale din județul Ilfov. Economisirea oţelului începe chiar de la siderurgie (Urmare din pag. 1) Că performanţă nedorită au contribuit Combinatul side­­rurgic-Galaţi, Combinatul si­­derurgic-Reşiţa, Uzinele ,,Re­publica“ — Bucureşti, Uzina „Oţelul Roşu“ şi Uzina Lami­norul de tablă — Galaţi. In faţa acestei stări de lu­cruri, care pe lingă influenţa negativă asupra preţului de cost grevează însăşi balanţa de me­tal a ţării, ne-am fi aş­teptat ca în aceeaşi şedinţă de lucru în care colegiul M.I.M. a făcut constatarea amintită să se iniţieze o cer­cetare atentă a cauzelor pen­tru care măsurile propuse nu au fost aplicate în întregime, stabilindu-se totodată, la mo­dul cel mai concret, ce trebuie întreprins pentru recupera­rea integrală a pierderilor provocate de nerespectarea consumurilor specifice de me­tal. In loc de aceasta se dă o indicație mai mult decît gene­rală, care poate fi valabilă în absolut ori­ce domeniu : „Pentru încadrarea în consu- Iu­murile planificate, comitetele de direcţie vor revedea măsu­rile stabilite şi vor trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi, de aceste depăşiri“. Abia cînd trece la analiza pre­gătirii condiţiilor necesare pentru realizarea planului pe 1970 , materialul de lucru prezentat colegiului devine mai puţin laconic, indicînd cîteva din căile de urmat în vederea încadrării­ în viitor în normele de consum plani­ficate. Aşa cum a rezultat din pro­priile noastre constatări, ca şi din intervenţiile unor par­ticipanţi la consfătuirea de la Hunedoara, paralel cu perfec­ţionarea programării produc­ţiei de metal au fost elabora­te şi aplicate şi măsuri com­plexe de îmbunătăţire a ac­tivităţii de desfacere, accen­tul punîndu-se în principal pe perfectarea contractelor de furnizare şi urmărirea strictă a respectării prevederilor acestora. Furnizorii de metal nu au reuşit însă să ridice la acelaşi nivel activitatea de contractare şi livrare a semi­fabricatelor şi a unor sorti­mente de ţagle trase, materie primă pentru toate celelalte uzine de relaminare, membre ale aceleiaşi mari familii a siderurgiei româneşti. Din această cauză la aceste grupe de produse, la finele­­perioa­delor de plan, s-au înregistrat in mod frecvent restante pe tipodimensiuni şi chiar întîr­zieri cantitative care au creat dificultăţi pe tărîmul respec­tării normelor de consum la metal. Din practica de pînă acum ■ rezultă totodată că consumu-­­ rile specifice de metal sunt îndeosebi depăşite în unele­­ secţii de laminare, datorită mai ales nerespectării cu ri­ , gurozitate a proceselor tehno­logice stabilite. Apar încă multe rebuturi provocate de încălzirea excesivă a lingouri­­lor sau a taglelor, de defecte­le de laminare, de nerespecta­­rea dimensiunilor prescrise. Din păcate în acest domeniu rezultatele nu sunt încă la­ nivelul cerinţelor şi al dotă­rilor existente, reclamînd cu insistenţă măsuri hotărîte pentru limitarea sau evitarea pierderilor de metal. Cu mai multă perseverenţă este nece­sar de acţionat şi pe linia de­pistării şi îndepărtării din vreme a defectelor locale pe care le mai prezintă semifa­bricatele, în vederea micşorării consumului de metal atit în fazele următoare de laminare, cît şi la beneficiarii de lami­nate finite. Iată numai cîteva direcţii principale în care siderurgiş­­tii — producători şi în acelaşi timp mari consumatori de oţel — trebuie să acţioneze cu mai multă hotărîre în vederea reducerii consumurilor speci­fice de metal. Rezultatele obţinute în luna noiembrie — mai ales la Galaţi — demon­strează că acest lucru este pe deplin posibil, gospodari ai metalului dovedindu-se a fi în primul, rând jurnaliştii, oţe­­larii şi laminatorii. Se va apela totuşi la o licenţă? SCRISOAREA ACAD. PROF. COSTIN NENIŢESCU L­a data de 17 octombrie ziarul nostru publica o an­chetă sub titlul: „O întrebare pe adresa Ministeru­lui Industriei Chimice : De ce să importăm o teh­nologie realizată de cercetătorii români ? O anchetă în care se punea problema valorificării unor cercetări ro­mânești privind tehnologia de fabricare a glicerinei sinte­tice. In legătură cu aceasta, pu­blicăm­ mai jos spicuiri din­­tr-o scrisoare semnată de acad. prof. COSTIN NENIŢESCU. Arătind că, de fapt, procedeul de laborator realizat de co­lectivul Centrului de Chimie Organică al Academiei a fost predat ministerului încă de acum cinci ani dar că experi­mentarea lui a întîmpinat mari dificultăţi la Combinatul chimic Borzeşti deşi conduce­rea Ministerului Industriei Chimice a arătat întotdeauna cel mai mare interes faţă de lucrare, acad. prof. C. Neni­­ţescu scrie : Trebuie să trag concluzia că ministerul nu are autoritate asupra organelor de execuţie subalterne pentru a le convinge să efectueze lu­crări de cercetare, în special în faza pilot ? In continuare, domnia sa a­­rată că, deşi Ministerul Indus­triei Chimice a fixat diferite termene, planuri şi, grafice pentru continuarea şi perfec­ţionarea lucrărilor, planuri ac­ceptate de cercetători, proiec­tant şi executant, acestea n-au fost respectate, „lucrările con­­tinuînd cu încetineală deşi cercetătorii au fost de nenu­mărate ori la Borzeşti şi Uzi­nele Dudeşti, chemaţi şi ne­chemaţi. In acest moment, du­pă afirmaţia conducerii U.D.I., fazele I şi III sunt pe punctul de a fi terminate. Faza II-a prezintă, încă după cîte mi se spune, unele dificultăţi. După părerea mea, acestea puteau fi de mult eliminate. In una din experienţe s-a obţinut în in­stalaţia pilot un rezultat foar­te apropiat cu cel obţinut în laborator. Afirm că dacă se va lucra corect se va obţine practic acelaş rezultat ca în laborator. In ceea ce priveşte procede­ul Petrochimic, acad. C. Neni­­ţescu ne scrie că a aflat din Intimplare că „Petrochim“ se ocupă de aceeaşi problemă dar după un alt procedeu. „In­­sine nu este nici un rău ca două institute să studieze două tehnologii diferite pen­tru obţinerea aceluiaşi produs, pentru ca ministerul să poată alege pe cel mai bun. Era mai bine insă dacă cele două colective ar fi ştiut unul de altul şi ar fi făcut schimb de experienţe acolo unde era ca­zul“. In continuare, domnia sa ne face cunoscute avantajele pe care socotește că le are procedeul Centrului de Chimie Organică în raport cu cel al „Petrochim“, avantaje care du­pă spusele domniei sale ple­dează pentru adoptarea pri­mului. In ce priveşte­ atitudinea IPROCHIM-ului, acad. Neni­­ţescu arată : „Dacă IPRO­­CHIM-ul consideră că proce­deul Academiei (C.C.O.) este mai puţin bun ar trebui să prezinte argumentele ştiinţifi­ce şi tehnico-economice care să poată fi cîntărite şi de ter­ţe părţi". Domnia sa neagă, ferm afirmaţia directorului IPROCHIM, ing. Craiu, şi a consilierului ing. Trandafires­­cu potrivit căruia, proiec­tul fabricii de glicerină este proiectul cel mai greu de efec­tuat pînă acum. „La aceasta opinăm : tehnologia procedeu­lui Academiei este relativ u­­şoară... Afirmaţia de mai sus a IPROCHIM-ului dovedeş­te nereuşita sistemului adoptat pină în prezent pentru trece­rea de la cercetarea de labora­tor şi de pilot la Proiectarea unor instalaţii industriale. Singura soluţie de a ieşi din acest impas — arată acad. prof. Neniţescu — este gru­parea intr-un institut sau co­lectiv de lucru a unora din cei mai buni specialişti în in­gineria chimică de care dis­punem. Sarcina principală a acestui colectiv ar urma să fie valorificarea cercetărilor proprii. Nu pot să nu amintesc cu regret că această idee, pe care am propus-o cu circa trei ani în urmă îşi am repetat-o de atunci de mai multe ori, dacă ar fi fost acceptată nu ne gă­seam în prezent în această si­tuaţie atit de dificilă. In concluzie acad. C. Neni­ţescu arată : „Faţă de întîrzierea care s-a produs in realizarea pilotului de glicerină şi avînd în vede­re că neschimbîndu-se nimic in metodele inginereşti stabi­lite prin legi şi regulamente, de trecere de la cercetarea de laborator la producţia indus­trială, operarea pilotului de glicerină nu va merge mai re­pede în viitor ca în trecut. Va veni astfel, fatalmente momen­tul cînd se va constata că lip­sesc date pentru proiectarea internă a fabricii de glicerină şi deci... trebuie să se cumpere o licenţă străină. Şi ministerul va fi forţat să recurgă la so­luţia de a cumpăra o licenţă străină pentru a-şi îndeplini planul". Publicînd aceste spicuiri din scrisoarea acad. prof. Neniţes­cu, ca un ecou la articolele pe aceiaşi temă pe care le-am pu­blicat pină acum, ne expri­măm surprinderea că Minis­terul Industriei Chimice nu a găsit cu cale să răspundă re­dacţiei, precizîndu-şi punctul de vedere într-o problemă atit de importantă pentru econo­mia naţională, cum este alege­rea între folosirea unor me­tode elaborate în ţară sau im­portarea u­nor licenţe din stră­inătate. Deşi termenul legal pentru primirea acestui răs­puns a fost depăşit cu mult, continuăm totuşi să-l aştep­tăm. nr. 7814 — 3.XII.1969 — pag. a 3-a ­ început fabricaţia motoretei româneşti „Start“ A fost omologată cu rezultate bune şi a început fabri­caţia de serie a noii motorete ro­mâneşti „Start“ — creaţie a Uzinei „6 Martie“ din Zărneşti primită cu interes de vizi­tatorii expoziţiei „România — 1969“. Capacitatea sa ci­­ ­­ lindrică este de 50 cmc, avînd o sarci­nă utilă de 150 kg. Motoreta este des­tinată transportu­lui uneia sau a două persoane, pe­­ drumuri de diverse categorii, cu o vite­ză maximă de 60 knv/oră. Noua motoretă are o suspensie bună, cu arcuri elicoidale și a­­mortizatoare hi­­draulice. Consumul de numai 2,5 litri benzină la suta de kilometri ca şi al­te perfecţionări tehnice ii conferă atribute superioare de funcţionalitate şi economicitate.

Next