România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-03 / nr. 7814

,Románia libera** / PUNCTUALITATEA La mijlocul lunii 1 noiembrie, la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni a fost aprins focul într-un cuptor proaspăt construit. Cînd se va atinge cota termică finală de 1 400 grade, cînd cuptorul va fi încărcat cu materia primă, cele şase maşini de tras vor elabora primii metri pătraţi de geam tras, fapt ce va însemna naşterea unei noi linii tehnologice la această întreprindere. — Cînd se va intimpla aceasta ? — După calculele noastre, în a doua decadă a lunii decembrie — ne răspunde INOCENŢII! BLAJAN, inginerul şef al fabricii. — Coincide acest termen cu tel. înscris in planul de stat pentru intrarea in funcţiune a respectivei linii tehnologice . — Mai mult decît atit, vom realiza o devansare de circa 10—15 zile, termenul planului de stat fiind sfîrşitul trimestrului patru al anului. — Cum explicaţi această punctualitate, fapt cu atit mai notabil cu cit stadiile pe alte şantiere de investiţii ne oferă perspective mai puţin optimiste . — După părerea mea, cauza principală în obţinerea ritmului constant de lucru a fost existenţa unui comandament de urmărire a lucrărilor, dar mai ales în seriozitatea de acţiune a acestui organism. Şedinţele acestui comandament s-au ţinut la datele fixate de comun acord — săptămînal cînd situaţia cerea acest lucru — lunar atunci cînd lucrurile erau limpezite, cînd greutăţile erau înlăturate prin eforturile conjugate ale proiectantuluiconstructorului şi beneficiarului, cînd ritmul de lucru pe şantier intra in făgaş normal. In plus, aş vrea să se reţină faptul că pe absolut tot parcursul realizării acestei investiţii, şedinţele de comandament s-au desfăşurat sub directa conducere a unui adjunct al ministrului construcţiilor industriale, ing. Mircea Popescu. N-aş vrea să intru în detalii de metodologie dar trebuie spus că fiecare şedinţă a acestui comandament, ţinută la Fabrica de geamuri din Tîrnoveni totdeauna la faţa locului, după vizitarea şantierului, fixa urgente responsabilităţi foarte clare, la obiect — inclusiv pentru minister — cu termene precise de rezolvare, urmărite nu în general ci pe teren, în următoarea întîlnire a membrilor comandamentului. In felul acesta am putut depăşi o serie de greutăţi care puteau periclita termenul de dare în folosinţă. Printre altele, înlocuirea operativă a patru ferme de beton smulse de pe acoperişul halei, azvîrlite la pămînt şi deteriorate în ziua de 15 august, în decursul a citorva minute, de o furtună de o rară violenţă abătută — paradoxal — doar pe o fîşie îngustă, exact deasupra fabricii noastre. — Ce va reprezenta intrarea in funcţiune, cu întreaga sa capacitate, a acestei linnii de geam tras ? — Această linie, proiectată şi utilată în ţară, va avea, în momentul atingerii parametrilor finali, o capacitate iniuală de cinci milioane metri pătraţi geam tras. Aceasta va însemna dublarea actualei capacităţi a fabricii noastre. Trebuie adăugat că în momentul de faţă se află in construcţie încă o linie, similară din toate punctele de vedere cu cea aflată în probe, şi pentru care termenul de intrare în funcţiune este finele trimestrului unu, din 1970. Prin intrarea în folosinţă a acelei linii actuala capacitate de producţie, în ceea ce priveşte geamul tras, se va tripla. — In ce stadiu se află construcţia acestei a doua linii 7 In cemăsură experienţa dobîndită la construcţia primei linii se aplică pe acest nou şantier . — In aceste zile constructorii pregătesc închiderea definitivă a halei, astfel ca lucrările în timpul iernii — în principal zidirea cuptorului şi montarea celor şase maşini de tras — să se desfăşoare pe un front larg. Aceasta va permite, printre altele, ca zidirea cuptorului să dureze mai puţin decit la prima linie — doar circa două luni şi jumătate. Graficul deja întocmit de constructor şi în spiritul căruia au şi început pregătirile de organizare şi aprovizionare a locului de muncă asigură respectarea acestui termen. I. DELEANU corespondentul „României libere" Pregătiri dle iarnă în unităţile de transporturi feroviare, auto, navale şi aeriene In unităţile de transporturi feroviare, auto, navale şi aeriene pregătirile de iarnă sunt intr-un stadiu avansat. Astfel, pe întreaga lungime a căilor ferate şi mai ales in locurile expuse viscolelor au fost montate mijloace de protejare contra înzăpezirilor. Vagoanele de călători din componența tuturor categoriilor de trenuri au fost revizuite, iar gările au fost aprovizionate cu combustibilul necesar. Au fost luate, de asemenea, măsuri în sectorul transporturilor rutiere. Pentru desfăşurarea in condiţii cit mai bune a circulaţiei de autovehicule, in această perioadă vor funcţiona circa 200 baze pentru dezăpezire, 260 puncte de alimentare şi sprijin Toate aceste unităţi sunt înzestrate cu autofreze, buldozere, gredere, etc. în sectorul transportului aerian, acţiunea principală a constituit-o supunerea tuturor tipurilor de avioane unei serii de lucrări speciale, precum şi la verificarea întregului echipament tehnic aeroportuar destinat asigurării siguranţei navigaţiei. Măsuri similare au fost luate şi in domeniul navigaţiei fluviale şi maritime. (Agerpres). Judeţul Sibiu Succese pe şantierele construcţiilor aie locuinţe SIBIU (Coresp. R. I.) — Lucrătorii întreprinderii de construcţii şi montaje a judeţului Sibiu obţin importante succese pe şantierele, construcţiilor de locuinţe. La MEDIAŞ, s-a dat în folosinţă un nou bloc cu 60 de apartamente, ultimul planificat pentru acest an, iar în cartierul „Hipodrom“ din SIBIU s-au mutat în apartamente noi încă 120 de familii. Şi la CISNADIE se execută în prezent ultimele lucrări de finisare la un nou bloc de locuinţe ce se va da în folosinţă cu o lună înainte de termen. In oraşele judeţului s-au dat în folosinţă în acest an aproximativ 1 200 de apartamente, iar la alte 330 se execută ultimele lucrări, asigurîndu-se condiţiile pentru realizarea planului anual la construcţiile de locuinţe cu 20 de zile înainte de termenul stabilit. Industria judeţului Buzău a îndeplinit şi depăşit planul pe primele zece luni ale acestui ani la producţia globală în proporţie de 100,7 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi încasată de 102,4 la sută. Căror factori se datorează aceste rezultate ? Au contribuit eforturile fiecărei unităţi industriale în parte la înfăptuirea indicatorilor de bază pe întregul judeţ, sau în spatele datelor cu caracter general se ascund şi unele aspecte negative pe linia mobilizării resurselor interne ? Comitetul judeţean de partid, sprijinind activitatea comitetelor ele direcţie ale întreprinderilor industriale din judeţ s-a preocupat de mobilizarea tuturor forţelor existente în vederea punerii in valoare a rezervelor de care dispun unităţile. Ca urmare a acestui fapt, principalii indicatori economici au fost realizaţi şi depăşiţi, planul producţei globale fiind depăşit cu aproape 14 miloane Iei, iar cel al producţiei marfă vîndută şi încasată cu peste 45 milioane lei. La baza acestor rezultate pozitive stă, în bună măsură, activitatea desfăşurată de unele comitete de direcţie. Programarea riguroasă a sarcinilor de plan pe trimestre, luni, decade şi chiar pe zile, o atenţie sporită dezvoltării bazei tehnico-materiale, mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru s-au concretizat în succesele obţinute de Uzina de sîrmă şi produse din sîrmă şi Uzina de prelucrare a maselor plastice, ambele din Buzău şi Fabrica de confecţii din Râmnicul Sărat, care au dat, împreună, peste nivelul planificat o producţie globală în valoare de aproximativ 24 milioane lei. Rezultatele globale bune, obţinute în primele zece luni, nu ne îndreptăţesc, însă, să afirmăm că toate întreprinderile industriale de pe raza judeţului au folosit în mod just rezervele de care dispun. La fabrica de zahăr Buzău, de exemplu, cele 19 milioane lei lipsă la producţia globală, nu se pot justifica numai prin procentul scăzut de zahăr în sfeclă, aşa cum se încearcă a se explica de conducerea acestei unităţi. Deficienţe organizatorice concretizate în întreruperi în funcţionarea utilajelor, neconcordanţa între planul de preluare şi cel de producţie au coborît simţitor curba realizărilor. Şi industria locală a judeţului a ridicat în prima, parte a anului probleme deosebite care au dus la nerealizarea principalilor indicatori de plan. Măsurile luate de către biroul Comitetului judeţean de partid, împreună cu comitetele de direcţie ale întreprinderilor au făcut ca la finele lunii octombrie, restanţele să fie lichidate, industria locală realizînd integral sarcina de plan. Masurile care au dus la obţinerea acestui rezultat au fost, printre altele, mărirea numărului schimburilor, reorganizarea unor locuri de muncă, urmărirea ritmicităţii aprovizionării cu materii prişi materiale. Eforturi susţinute se cer în continuare şi pentru sporirea productivităţii muncii, pe ansamblul judeţului acest indicator nefiind realizat decît în proporţie de 99,5 la sută. Analizele efectuate au reliefat deficienţele unor întreprinderi (U.E.I.L. Nehoiu, Uzina mecanică Buzău etc.) în ceea ce priveşte folosirea integrală a timpului de muncă, a indicelui de utilizare a instalaţiilor, aprovizionarea locului de muncă etc. In aceste direcţii se cer îndreptate preocupările comitetelor de direcţie respective. De asemenea, Fabrica de zahăr, Fabrica de industrializare a cărnii, întreprinderea pentru valorificarea legumelor şi fructelor trebuie să facă eforturi pentru recuperarea restanţei lor. Pe de altă parte, trebuie evidenţiat efortul colectivului de muncă de la Uzina de prelucrare a maselor plastice Buzău de a pune în funcţiune cu peste 40 zile mai devreme faţă de termenul planificat noua capacitate de prelucrare a polietilenei, ceea ce va permite obţinerea unei producţii suplimentare de circa 16 milioane lei. La acest efort comun datorită căruia economia judeţului, în ansamblul său, se va prezenta la sfîrşitul anului cu sarcinile de plan îndeplinite şi depăşite, îşi aduc contribuţia şi colectivele de muncă de la Uzina de sîrmă şi produse de sîrmă. Fabrica de confecţii Rîmnicul Sărat şi altele. T. O. CEPRAMA In industria judeţului Buzău Rezultatele globale bune ascund încă mari rezerve nefructificate Vederea panoramică a Fabricii de sîrmă şi produse din sîrmă din Buzău Foto : NICU VASILE Ilii -uiul De curînd la întreprinderea Tehnica Medicală din Bucureşti a intrat în fabricaţie seria „zero" a unui nou tip de sterilizator destinat instituţiilor medicale. Comparativ cu tipurile fabricate anterior, noul sterilizator prezintă o serie de îmbunătăţiri substanţiale privind randamentul şi eficacitatea sterilizării, reglarea acestuia fiind automatizată. Totodată la I.T.M. a intrat în fabricaţie un nou lot de instalaţii complete auto pentru recoltarea şi conservarea temporară a sîngelui, în clişeu : Auto-sanitara pentru recoltarea şi conservarea temporară a sîngelui uman Fotó : AGERPRES AU ÎNDEPLINIT SARCINILE DE PLAN In cursul zilei de ieri, corespondenţii ziarului nostru, ne-au relatat îndeplinirea cu succes a SARCINILOR DE PLAN ANUALE : • Combinatul siderurgic din Galaţi. • întreprinderea „Electrobanat“ din Timişoara. • întreprinderea de şantiere pentru construcţii şi montaje — Braşov. • Exploatarea minieră Teliuc. • întreprinderea de industrie locală din Făgăraş. • întreprinderea minieră „Dobrogea“. • Fabrica de ulei din Constanţa. De asemenea ni s-a comunicat că şi-au îndeplinit SARCINILE DE PLAN PE 11 LUNI toate întreprinderile industriale din județul Ilfov. Economisirea oţelului începe chiar de la siderurgie (Urmare din pag. 1) Că performanţă nedorită au contribuit Combinatul siderurgic-Galaţi, Combinatul siderurgic-Reşiţa, Uzinele ,,Republica“ — Bucureşti, Uzina „Oţelul Roşu“ şi Uzina Laminorul de tablă — Galaţi. In faţa acestei stări de lucruri, care pe lingă influenţa negativă asupra preţului de cost grevează însăşi balanţa de metal a ţării, ne-am fi aşteptat ca în aceeaşi şedinţă de lucru în care colegiul M.I.M. a făcut constatarea amintită să se iniţieze o cercetare atentă a cauzelor pentru care măsurile propuse nu au fost aplicate în întregime, stabilindu-se totodată, la modul cel mai concret, ce trebuie întreprins pentru recuperarea integrală a pierderilor provocate de nerespectarea consumurilor specifice de metal. In loc de aceasta se dă o indicație mai mult decît generală, care poate fi valabilă în absolut orice domeniu : „Pentru încadrarea în consu- Iumurile planificate, comitetele de direcţie vor revedea măsurile stabilite şi vor trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi, de aceste depăşiri“. Abia cînd trece la analiza pregătirii condiţiilor necesare pentru realizarea planului pe 1970 , materialul de lucru prezentat colegiului devine mai puţin laconic, indicînd cîteva din căile de urmat în vederea încadrării în viitor în normele de consum planificate. Aşa cum a rezultat din propriile noastre constatări, ca şi din intervenţiile unor participanţi la consfătuirea de la Hunedoara, paralel cu perfecţionarea programării producţiei de metal au fost elaborate şi aplicate şi măsuri complexe de îmbunătăţire a activităţii de desfacere, accentul punîndu-se în principal pe perfectarea contractelor de furnizare şi urmărirea strictă a respectării prevederilor acestora. Furnizorii de metal nu au reuşit însă să ridice la acelaşi nivel activitatea de contractare şi livrare a semifabricatelor şi a unor sortimente de ţagle trase, materie primă pentru toate celelalte uzine de relaminare, membre ale aceleiaşi mari familii a siderurgiei româneşti. Din această cauză la aceste grupe de produse, la fineleperioadelor de plan, s-au înregistrat in mod frecvent restante pe tipodimensiuni şi chiar întîrzieri cantitative care au creat dificultăţi pe tărîmul respectării normelor de consum la metal. Din practica de pînă acum ■ rezultă totodată că consumu- rile specifice de metal sunt îndeosebi depăşite în unele secţii de laminare, datorită mai ales nerespectării cu ri , gurozitate a proceselor tehnologice stabilite. Apar încă multe rebuturi provocate de încălzirea excesivă a lingourilor sau a taglelor, de defectele de laminare, de nerespectarea dimensiunilor prescrise. Din păcate în acest domeniu rezultatele nu sunt încă la nivelul cerinţelor şi al dotărilor existente, reclamînd cu insistenţă măsuri hotărîte pentru limitarea sau evitarea pierderilor de metal. Cu mai multă perseverenţă este necesar de acţionat şi pe linia depistării şi îndepărtării din vreme a defectelor locale pe care le mai prezintă semifabricatele, în vederea micşorării consumului de metal atit în fazele următoare de laminare, cît şi la beneficiarii de laminate finite. Iată numai cîteva direcţii principale în care siderurgiştii — producători şi în acelaşi timp mari consumatori de oţel — trebuie să acţioneze cu mai multă hotărîre în vederea reducerii consumurilor specifice de metal. Rezultatele obţinute în luna noiembrie — mai ales la Galaţi — demonstrează că acest lucru este pe deplin posibil, gospodari ai metalului dovedindu-se a fi în primul, rând jurnaliştii, oţelarii şi laminatorii. Se va apela totuşi la o licenţă? SCRISOAREA ACAD. PROF. COSTIN NENIŢESCU La data de 17 octombrie ziarul nostru publica o anchetă sub titlul: „O întrebare pe adresa Ministerului Industriei Chimice : De ce să importăm o tehnologie realizată de cercetătorii români ? O anchetă în care se punea problema valorificării unor cercetări românești privind tehnologia de fabricare a glicerinei sintetice. In legătură cu aceasta, publicăm mai jos spicuiri dintr-o scrisoare semnată de acad. prof. COSTIN NENIŢESCU. Arătind că, de fapt, procedeul de laborator realizat de colectivul Centrului de Chimie Organică al Academiei a fost predat ministerului încă de acum cinci ani dar că experimentarea lui a întîmpinat mari dificultăţi la Combinatul chimic Borzeşti deşi conducerea Ministerului Industriei Chimice a arătat întotdeauna cel mai mare interes faţă de lucrare, acad. prof. C. Neniţescu scrie : Trebuie să trag concluzia că ministerul nu are autoritate asupra organelor de execuţie subalterne pentru a le convinge să efectueze lucrări de cercetare, în special în faza pilot ? In continuare, domnia sa arată că, deşi Ministerul Industriei Chimice a fixat diferite termene, planuri şi, grafice pentru continuarea şi perfecţionarea lucrărilor, planuri acceptate de cercetători, proiectant şi executant, acestea n-au fost respectate, „lucrările continuînd cu încetineală deşi cercetătorii au fost de nenumărate ori la Borzeşti şi Uzinele Dudeşti, chemaţi şi nechemaţi. In acest moment, după afirmaţia conducerii U.D.I., fazele I şi III sunt pe punctul de a fi terminate. Faza II-a prezintă, încă după cîte mi se spune, unele dificultăţi. După părerea mea, acestea puteau fi de mult eliminate. In una din experienţe s-a obţinut în instalaţia pilot un rezultat foarte apropiat cu cel obţinut în laborator. Afirm că dacă se va lucra corect se va obţine practic acelaş rezultat ca în laborator. In ceea ce priveşte procedeul Petrochimic, acad. C. Neniţescu ne scrie că a aflat din Intimplare că „Petrochim“ se ocupă de aceeaşi problemă dar după un alt procedeu. „Insine nu este nici un rău ca două institute să studieze două tehnologii diferite pentru obţinerea aceluiaşi produs, pentru ca ministerul să poată alege pe cel mai bun. Era mai bine insă dacă cele două colective ar fi ştiut unul de altul şi ar fi făcut schimb de experienţe acolo unde era cazul“. In continuare, domnia sa ne face cunoscute avantajele pe care socotește că le are procedeul Centrului de Chimie Organică în raport cu cel al „Petrochim“, avantaje care după spusele domniei sale pledează pentru adoptarea primului. In ce priveşte atitudinea IPROCHIM-ului, acad. Neniţescu arată : „Dacă IPROCHIM-ul consideră că procedeul Academiei (C.C.O.) este mai puţin bun ar trebui să prezinte argumentele ştiinţifice şi tehnico-economice care să poată fi cîntărite şi de terţe părţi". Domnia sa neagă, ferm afirmaţia directorului IPROCHIM, ing. Craiu, şi a consilierului ing. Trandafirescu potrivit căruia, proiectul fabricii de glicerină este proiectul cel mai greu de efectuat pînă acum. „La aceasta opinăm : tehnologia procedeului Academiei este relativ uşoară... Afirmaţia de mai sus a IPROCHIM-ului dovedeşte nereuşita sistemului adoptat pină în prezent pentru trecerea de la cercetarea de laborator şi de pilot la Proiectarea unor instalaţii industriale. Singura soluţie de a ieşi din acest impas — arată acad. prof. Neniţescu — este gruparea intr-un institut sau colectiv de lucru a unora din cei mai buni specialişti în ingineria chimică de care dispunem. Sarcina principală a acestui colectiv ar urma să fie valorificarea cercetărilor proprii. Nu pot să nu amintesc cu regret că această idee, pe care am propus-o cu circa trei ani în urmă îşi am repetat-o de atunci de mai multe ori, dacă ar fi fost acceptată nu ne găseam în prezent în această situaţie atit de dificilă. In concluzie acad. C. Neniţescu arată : „Faţă de întîrzierea care s-a produs in realizarea pilotului de glicerină şi avînd în vedere că neschimbîndu-se nimic in metodele inginereşti stabilite prin legi şi regulamente, de trecere de la cercetarea de laborator la producţia industrială, operarea pilotului de glicerină nu va merge mai repede în viitor ca în trecut. Va veni astfel, fatalmente momentul cînd se va constata că lipsesc date pentru proiectarea internă a fabricii de glicerină şi deci... trebuie să se cumpere o licenţă străină. Şi ministerul va fi forţat să recurgă la soluţia de a cumpăra o licenţă străină pentru a-şi îndeplini planul". Publicînd aceste spicuiri din scrisoarea acad. prof. Neniţescu, ca un ecou la articolele pe aceiaşi temă pe care le-am publicat pină acum, ne exprimăm surprinderea că Ministerul Industriei Chimice nu a găsit cu cale să răspundă redacţiei, precizîndu-şi punctul de vedere într-o problemă atit de importantă pentru economia naţională, cum este alegerea între folosirea unor metode elaborate în ţară sau importarea unor licenţe din străinătate. Deşi termenul legal pentru primirea acestui răspuns a fost depăşit cu mult, continuăm totuşi să-l aşteptăm. nr. 7814 — 3.XII.1969 — pag. a 3-a început fabricaţia motoretei româneşti „Start“ A fost omologată cu rezultate bune şi a început fabricaţia de serie a noii motorete româneşti „Start“ — creaţie a Uzinei „6 Martie“ din Zărneşti primită cu interes de vizitatorii expoziţiei „România — 1969“. Capacitatea sa ci lindrică este de 50 cmc, avînd o sarcină utilă de 150 kg. Motoreta este destinată transportului uneia sau a două persoane, pe drumuri de diverse categorii, cu o viteză maximă de 60 knv/oră. Noua motoretă are o suspensie bună, cu arcuri elicoidale și amortizatoare hidraulice. Consumul de numai 2,5 litri benzină la suta de kilometri ca şi alte perfecţionări tehnice ii conferă atribute superioare de funcţionalitate şi economicitate.