România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-18 / nr. 8083
tu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 083 Duminică 18 octombrie 1970 8 pagini 30 bani In zona industrială a oraşului Tîrgovişte vor fi construite în următorii ani trei mari obiective economice. Este vorba de uzina de oţeluri aliate, Uzina de strunguri şi fabrica de surse luminoase „Romlux“. In clişeu : Aspect de lucru de pe şantierul Uzinei de strunguri Tîrgovişte Foto : AGERPRF.S DIN CUPRINSUL ZIARULUI: • CARTEA DE ARTĂ (Pag. a 2-a) • SPICUIRI DIN ÎNCEPUTUL STAGIUNII (Pag. a 2-a) • „R.I." invită — Ce este nou în domeniul dv. ? : TRATAREA MALADIILOR EREDITARE NU MAI ESTE DE DOMENIUL „IMPOSIBILULUI" (Pag. a 3-a) • CRONICA TÎRGULUI INTERNAȚIONAL BUCUREŞTI (Pag. a 7-a) SPORT (Pag. a 7-a) Valorile ale artei z z patriotice populare Tancred Bănăţeanul admirată unanim, sub toate /I aspectele, de o lume in*■ & treagă de pe toate meridianele globului, arta populară românească ascunde, discret, neasemuite valori care se cer relevate şi, din care, preţioasă şi pregnantă, transpare valoarea sa patriotică. Dacă patriotismul presupune — pe lingă multe altele — cunoaşterea, înţelegerea şi preţuirea valorilor culturii populare milenare, atunci desigur că arta populară — manifestare majoră a culturii neamului nostru — are profunde valori patriotice, pe lingă acelea ştiinţifice şi cultural-educative şi ca un corolar al acestora. Manifestările artistice ale poporului ne dezvăluie, in primul rînd, deosebitul său talent creator, dragostea sa de frumos, concretizată in ornamentarea tuturor categoriilor de obiecte legate de munca şi viaţa sa. „Bogăţia artei populare — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — arată ce popor minunat avem, cum a ştiut el din timpuri îndepărtate să păstreze şi să dezvolte tradiţiile frumosului, arta populară, care are valoare nu numai pentru ţara noastră, dar şi pe plan internaţional“, iar aceste calităţi, acest geniu creator îşi imprimă pecetea pe tot ce a dat, dă şi va da mai bun poporul român, pe toate planurile, nu numai in domeniul creaţiei artistice. Profundul caracter specific etnic românesc al artei noastre populare, cu adinei rădăcini in substratul iliro-tracic, cu o puternică fundamentare dacoromână, dar profund diferenţiată ca concepţie estetică de creaţiile altor etnii — cu toate influenţele, împrumuturile şi interferenţele fireşti şi istoric logice — este evident şi concludent. Deşi probabil uşor exagerată, este tulburătoare şi semnificativă in acest sens, consemnarea lui Antonius Vranacius Sibenicensis Dalmata, din a sa cronică a evenimentelor moldovene dintre 1536 1538, pe care o cităm : „Moldovenii ţin morţiş la straiele lor şi cu moartea se pedepseşte la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte ori rochie sau orice alte asemenea de la turci, sau altă naţiune“. Ce altă dovadă, mai concludentă de profund ataşament faţă de valorile culturalartistice străbune ale poporului se mai poate invoca ? Cercetarea şi cunoaşterea artei populare ne permit, de asemenea, să descoperim rădăcinile adinci ale poporului nostru pe aceste meleaguri, vechimea sa, cit şi continuitatea manifestărilor sale de viaţă şi cultură, elemente generatoare de profunde reflexii şi noile sentimente privind locul şi rolul culturii noastre populare in universalitate, in umanitate. Şi dacă, după cum spunea Tudor Vianu „arta este o formă a muncii“, arta noastră populară este unul din cele mai concludente exemple ale acestei multiple legături cu munca, prin meşteşug,prin unealta sau obiectul ornamentate şi prin raportarea lor la ocupaţiile specifice, la condiţionările lor geografice, la determinantele lor economice. Această caracteristică a creat, în mod firesc, o intrinsecă legătură organică între glie, popor şi creaţiile sale, unitate indestructibilă, catalizatoare a tuturor virtuţilor civice. De o mare bogăţie şi varietate, arta noastră populară manifestă însă o deosebită unitate stilistică şi ilustrează fără echivoc sorgintea unică şi unitară a poporului nostru, atît de plastic exprimată de Şerban Cantacuzino : „Românii tot dintr-o fintină cură“, şi precizată de Grigore Ureche : „Rumânii. cit se află locuitori la (Continuare în pag. a 2-a) Sunteţi beneficiarul unui obiectiv cu termen de punere în funcţiune în acest trimestru. Vă întrebăm: CUM O FI CHEMA EA COMISIA DE RECEPŢIE? Ultimul trimestru echivalează pe şantiere cu un „vîrf“ al activităţii de construcţii. Este perioada cînd se finalizează eforturile întregului an, perioada cînd intră în funcţiune marea majoritate a obiectivelor şi capacităţilor planificate. Şi evident, scopul principal este ca aceste capacităţi să intre cit mai repede in producţie. Am socotit de aceea util să investigăm situaţia pe şantierele unor obiective cu „scadenţă“ apropiată. Iar această investigaţie am decis s-o facem avînd ca interlocutori pe BENEFICIARI. Adică tocmai pe cei care răspund de eficienţa fondurilor investite, cei care se pregătesc să recepţioneze obiectivele în plină funcţiune. Nu am luat la întîmplare şantierele analizate în ancheta de mai jos, ci am ales cîteva din acele capacităţi „cu probleme“, aşa cum le clasifică organele de sinteză ale Băncii de Investiţii. Şi intr-adevăr problemele, rînd pe rînd, au ieşit la iveală... La sfîrşitul lunii noiembrie , ne-a spus ION ANDREI, director al Uzinei metalurgice Bacău, trebuie să intre în funcţiune în cadrul uzinei noastre noua Fabrică de vane. Stadiul fizic în care se află lucrările la această dată este însă cu totul nesatisfăcător. Centrala termică trebuia să fie de mult dată în funcţiune. Am fost însă ţinuţi în loc atît de proiectant — Institutul de Proiectări Construcţii Maşini din Bucureşti, care nu a clarificat la timp unele soluţii tehnice cît şi de furnizor, uzina „Vulcan“ din Capitală, care a întîrziat livrarea utilajelor şi aparaturii. Iar acum constructorii şi montorii sunt nevoiţi să lucreze în frig. In ce priveşte turnătoria, la liniile de formare 3 şi 4 nu s-au putut asigura condiţii corespunzătoare pentru montajul şi rodajul utilajelor din cauza neelaborării la timp a documentaţiei tehnico-economice şi a livrării cu întîrziere a utilajelor de către uzinele „Unio“ — Satu Mare şi „Dr Petru Groza din judeţul Bihor. In zilele ce au mai rămas constructorul — I.S.C.M. din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — trebuie să concentreze aici mai multe forţe pentru a recupera rămînerile în urmă şi a asigura intrarea în producţie la vremea celor două linii amintite. Mai există însă şi liniile 1 şi 2 ale aceluiaşi obiectiv. O vizită pe şantier ne arată că aici lucrările sunt mult rămase în urmă. Zilele acestea au început să sosească utilajele din import. Dar din cauza nemontării de către întreprinderea I Construcţii C.F.R. — Bucureşti a tablierului care traversează şoseaua naţională E—20, linia ferată uzinală nu a fost dată nici pînă acum în exploatare. Urmarea : toate transporturile de la rampele gărilor Bacău şi Valea Seacă la şantier, pe distanţe mai mari de 7 km, se efectuează cu mijloace auto ceea ce, pe lingă cheltuielile suplimentare, răpeşte timp şi necesită un consum suplimentar de forţă de muncă. Nu putem încheia fără a aminti că pe şantier sunt aşteptaţi recipienţii pentru hala de compresoare livraţi de Uzina mecanică Moreni şi benzile transportoare pe care le „datorează“ Uzina „Unio“—Satu Mare. Tot furnizorul este acela care condiţionează intrarea în funcţiune la termenul prevăzut a Filaturii din Slobozia. Pentru secţiile carde, flaiere, ringuri, (Continuare în pag. a 1-a) Excelenţei Sale Domnului ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii Arabe Unite CAIRO Cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Arabe Unite, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele Consiliului de Stat, al poporului şi al meu personal, cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire personală și de succes in activitatea dumneavoastră plină de răspundere. Folosesc acest prilej pentru a transmite poporului egiptean prieten cele mai sincere urări de progres și bunăstare. îmi exprim convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor noastre, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Dorim să mulţumim Excelenţei Voastre pentru bunele sentimente şi caldele felicitări pe care aţi binevoit să ni le adresaţi cu ocazia instalării noastre în funcţia de suveran suprem al Malayeziei. Dorinţa noastră vie este ca în timpul guvernării ce începem să dezvoltăm şi să întărim legăturile prieteneşti şi cordiale care leagă in prezent ţările noastre. TUANKU ABDUL HALIM MU'AZZAM SHAH 1BNI AL-MARHUM SULTAN BADLISHAH Regele Malayeziei 4 Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre pentru bunele urări şi felicitările călduroase primite cu prilejul numirii mele în funcţia de prim-ministru al Malayeziei. Exprim dorinţa fierbinte ca statele noastre să continue să acţioneze împreună pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ce ne leagă. TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României NICOLAE CEAUŞESCU în California La sistemul de irigaţii de la Fresno In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie,e bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul Telefoto : AGERPRES înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire, a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul frianţ de pe riul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: capacitatea rezervorului, debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall. îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit (Continuare în pag. a 3-a) Vizitarea unuia dintre barajele sistemului de irigaţii de la Fresno La Uzinele „Memorex" din Santa Clara „YERBA BUENA“ s an Francisco escaladează 40 de coline,, dar localnicii sporesc, de obicei, această cifră la 49, din plăcerea de a spune că oraşul lor are de şapte ori cele şapte coline ale Romei. Numele vechi, de pînă la 1847, al oraşului era „Yerba Buena" (în limba spaniolă „Iarbă bună“). Expresia reprezintă mai curind o metaforă. „Yerba Buena“, intr-un ţinut secetos cum este această parte a Californiei dintre ocean şi munţii Coastelor, înseamnă o speranţă, o încredere născută din situaţia privilegiată a golfului, profund şi bine adăpostit de insomniile Pacificului. „Yerba Buena“ mai revine uneori in limbajul sanfranciscanilor ca simbol, mai cuprinzător prin extensie decit in sen surile sale iniţiale. Premisele pozitive, auspiciile favorabile, devin, astfel, yerba buena. Dacă luăm in considerare acest simbol, nu e oare plin de sugestii gîndul că aici, la San Francisco, s-a semnat acum un sfert de secol Carta Naţiunilor Unite ? Am auzit metafora şi cu prilejul vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la 100 de kilometri de metropola comercială a vestului american in Santa Clara — California, la uzina de echipament pentru calculatoare electronice „Memorex“. Stăteam de vorbă, înainte de începerea vizitei, cu un reprezentant al firmei „Memorex", originar din San Francisco. — Mă întrebaţi cum apreciez posibilităţile de cooperare cu industria românească ? Ei bine, cunoaşteţi numele vechi al oraşului San Francisco ? — Da, îl cunosc. — Un dialog eficient favorizează cooperarea, o stimulează. — Ştiu că „Memorex“ are relaţii economice cu firmele româneşti. — Exact. Şi dorim să le dezvoltăm. E absolut în beneficiul reciproc. — Nu credeţi că la rindul ei cooperarea fertilizează dialogul, atît de necesar între ţări ? — Perfect adevărat. Un alt reprezentant al ,,Memorex", Ronald Casentini, mi-a spus mai tîrziu : — Ştim că preşedintele Ceauşescu se interesează cu multă competenţă de tot ce constituie progres ştiinţific şi tehnic. De aceea, întîlnirea cu dînsul ne face o deosebită bucurie. Aeroportul se află în apropierea imediată a oraşului. Mă gîndeam, privindu-mi ceasul, că acasă, în Bucureşti se făcuse seară de mult. Soarele californian abia trecuse de amiază. Avionul special care-l aducea pe președintele Ceaușescu de la Fresno la Santa Clara- California se pregătea să aterizeze. 17 octombrie 1970 Corespondență telefonică de la Octavian Paler