România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)

1972-11-01 / nr. 8716

Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1972 99 TEATRUL GIULESTI 9_______ Vassa fel de Maxim Gorki Nici la Giuleşti, după cum nici la „Mic“, n-am­ avut bucuria de a vedea stagiunea deschizîndu-se cu o operă românească, dar şi aci, ca şi acolo, am avut satis­facţia de a fi invitaţi să vedem drame de valoare, de înalt ni­vel moral şi intelectual, de rea­lă semnificaţie pentru o superi­oară şi fermă concepţie reper­torială. Aici, mai cu seamă, ne reîntîlnim cu clasicismul rus re­voluţionar, printr-unul dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai umanismului modern, umanis­mul marxismului şi socialis­mului, printr-unul dintre cei mai mari scriitori ai veacului, într-un cuvînt, prin Maxim Gor­ki. Un rapid curriculum (publicat în programul spectacolului) al reprezentării operei gorkiene pe scenele noastre, în ultimii două­zeci și cinci de ani, ne arată clar că toate dramele marelui scriitor au fost jucate in ţara noastră, cu o largă răspîndire pe harta teatrală, şi cu o marcată prezen­ţă în Bucureşti. Dar orice reîn­­tîlnire, după un răstimp mai mult sau mai puţin îndelungat, cu vreuna dintre aceste drame, ne spune, nu mai puţin clar, că interesul pe care publicul nos­tru îl poate avea pentru opera lui Gorki este departe de a fi epuizat şi trebuie, în continuare, a fi stimulat, pentru buna cu­noaştere a unui mare deschiză­tor de drumuri în literatura mo­dernă, pentru lecţia de idealism, de realism, de, cum spuneam mai sus, umanism socialist, pe care el a dat-o, nu numai epocii sale, dar şi epocii noastre, dar şi viitorului. Toate acestea se impun orică­rui om de bun simţ, oricărui om de cultură animat de un ideal de cultură, oricărui spectator, după o seară ca aceea de alaltă­ieri, de la Giuleşti. Revăzînd, sau rărind pentru mima oară Vassa Jeleznova resimţim şocul acestei dramaturgii compacte dense, clocotitoare de forţă şi a­­devăr al vieţii, luminată de pers­pectiva istoriei Acestei drama­turgii atît de depărtată, de noi, în timp, dar atît de apropiată, încă, prin concepţia care o în­sufleţeşte, prin visul patetic al unei umanităţi frumoase, al u­­nui om bun, curat, luminos, al unei societăţi noi, solidare, în­frăţită într-un ideal generos de dreptate şi egalitate. Observator realist, dintre cei mai ascuţiţi, al ţarismului a­­juns pe ultima treaptă a decre­pitudinii. Gorki a fost atras de manifestările acestei situaţii, în lumea burgheziei provinciale. O lume de clasă, o clasă ale cărei ultime forţe se concentrează în lăcomia posesiunii, sau se des­tramă un parazitism, desfinu şi alcoolism. Sunt cele două ipostaze reprezentate de Vassa Jeleznova şi de fratele său, Prohor Ih­apov. Dincolo de ei, nu mai e nimici Radu Popescu descendenţa este total degene­rată, dezafectată ereditar de la orice eficienţă socială sau valoa­re umană : fiicele, blinda demen­tă Ludmila, precocea alcoolică plină de ură Natalia, şi absenţii, fiul şi nepotul, ambii evocaţi ca bolnavi incurabili. Ceea ce-i re­ţine atenţia lui Gorki, între al­tele, este că avînd sub ochi, şi secretînd, ca să zic aşa, prin singe, această familie agonizantă, muribundă, Vassa Jeleznova e obsedată de avere şi de viitorul averii, cu o inconştienţă care măsoară nocivitatea şi sterilita­tea inteligenţii, hărniciei, energi­ei, voinţei, a tuturor calităţilor ei incontestabile. Toate ororile pe care le înfăptuieşte: asasina­rea soţului său, răpirea copilului fiului şi norei sale, denunţarea acesteia, o luptătoare revoluţio­nară, găzduită sub propriul său acoperiş­­, corupţie, intrigi, etc, sînt concepute de ea sub semnul duratei şi creşterii infi­nite a averii, dar sînt puse de destin sub semnul infarctului cardiac, care o doboară într-o clipă, şi risipeşte în vînt, în ne­ant, totul. Cu atît mai mult, deci, subliniază Gorki incon­ştienţa istorică a clasei din care face parte Vassa Jeleznova, cînd eroina ride, ca la auzul celor mai fantastice şi hilariante fan­tezii, de avertismentele revolu­ţionarei Rasei, nora sa, cu pri­vire la destinul burghezei. A­­cea­sta cu numai cîţiva ani îna­inte de infarctul social, care va duce burghezia în mormînt. Drama e, după cum se ştie, atroce, cu personagiile ei, dife­rite şi solid portretizate, legate prin multiple lanţuri de interes, ură şi dispreţ, cu atmosfera ei închisă, stătută, murdară, în care pata de lumină pusă de Ra­­sel e cu atît mai strălucitoare, cu toate acele caracteristici gorkiene în care se poate recu­noaște una dintre sursele unei întregi ramuri a dramaturgiei realiste universale. O dramă care cere un spectacol de valori se­rioase, care nu suportă expedi­entul, facilitatea, pirueta. Ast­fel a vrut să fie spectacolul re­gizat de Geta Vlad, şi el e un bun pas înainte, în cariera re­gizoarei, pe linia maturizării ar­tistice, un progres pe care îl notăm cu satisfacţie. Regizoarea a lucrat bine, cu măsura cuveni­tă şi în notă convingătoare, toa­tă desfăşurarea destinului Jelez­­novei, atmosfera familiei, fără a da momentelor paroxistice o prea violentă explozie, şi bine a fă­cut, căci tensiunea interioară e tot timpul aproape paroxistică, pentru aceşti oameni care tră­iesc în paroxism „ca-n elemen­tul lor“. Deci regizoarea a lu­crat bine aproape întreaga piesă, dar a scăzut puţin in momente­le de prezenţă ale Raşelei prea „avantajate“ — momentele, prea avantajos favorizată — eroina. întreaga interpretare actori­cească trebuie să se închege în jurul Vassei Jeleznova, după cum întreaga familie se roteşte, atrasă , respinsă, în jurul ei, încarnînd-o pe Vassa, Marga Anghelescu atacă din nou unul dintre acele mari roluri de dra­mă realistă în care s-au con­centrat ambiţiile şi strădaniile sale. A reuşit şi acum, prin muncă grea, zel şi exerciţiu pro­fesional, temperament puternic, realizînd o „Vassa“ convingătoa­re, poate prea egală, cu o mas­că uşor împietrită. Al doilea mare, ca prezenţă şi întindere, rol al dramei, rolul dezgustăto­rului Prohor Hrapov, a fost în­credinţat lui Corado Negreanu, a cărui compoziţie, remarcabilă, a fost şubrezită prin exces de efecte minuţioase, prin lungiri, dilatări, repetări. în rolul pre­­coce­ înrăitei Natalia, Teodora Mazanitis-Fugaru nu prea şi-a lămurit toate intenţiile iar din­tre cele lămurite, şi-a realizat doar vreo cîteva. Cam la fel stau lucrurile şi cu Ileana Cer­nat, deţinătoarea rolului — greu, trebuie s-o recunoaştem — al Ludmilei, dar jocul său nu a fost, totuşi, lipsit de o tristă graţie întîrziată. Dana Comnea, în rolul Raşelei, frumoasă şi decorativă, dar prea răspicată, prea statică. Duplicitatea, ura, lichelismul, lăcomia, secretarei Ana, au fost exprimate de Lucia Cristian prin teribile ridicări din sprincene şi maxime îndoiri din şale, — şi numai prin atît. O tot atît de ostentativă umilinţă, dar cu un sîmbure de sincerita­te, a dat Iarudara Nigrim, ne­fericitei Liza, în rolul nelinişti­torului Piaterkin, Corneliu Du­­mitraş a jucat cu efecte exteri­oare, cu un comic gros, numai in parte ale personajului, în cite o singură apariţie sau scenă, Cos­­tel Gheorghiu, Ileana Codar­­cea, Sim­ion Negrilă, Mircea Cru­­ceanu, Ion Colomieţ — foarte conştiincioşi. U Un studiu privind diagnosticarea bronşitei Datorită frecvenţei şi conse­cinţelor sale, dar mai cu sea­mă tratamentului dificil, în ul­timul deceniu bronşita a ocupat un loc important în patolo­gia pulmonară Pe linia unor ase­menea preocupări, mai mulţi cercetători de la clinica de fti­­ziologie din Iaşi au studiat funcţia ventilatorie şi utilitatea explorării funcţionale a bron­şitei cronice In acest studiu au fost cuprinşi peste 250 de bol­navi din trei circumscripţii sa­nitare ale municipiului Iaşi selecţionaţi pe baza unui ches­tionar consemnînd tulburările pulmonare caracteristice bolii Rezultatele funcţionale obţi­nute în raport cu vîrstă, sexul, consumul de ţigări, profesia şi condiţiile de microclimat au relevat frecvenţa­­ obstrucţiei ventilatorii mai ridicată la bărbaţi, pe măsura înaintării in vîrstă la fumători, precum şi la cei ce lucrează în mediu po­luat. Comparindu-se rezultatele funcţionale găsite la bronşiticii depistaţi prin anchetă, cu cele constatate la 357 de bolnavi prezentaţi sporitan la consulta­ţie, s-a stabilit că sindromul obstructiv a fost mai rac şi de intensitate mai mică la primii, fapt ce demonstrează avantajul anchetelor pentru diagnosticul bronşitei cronice in stadiul precoce. (Agerpres) UNA PE ZI de MATT) - Fii atentă ! „Vind urgent Fiat 1500, alb, tropicalizat, atare excepţională“... Trebuie că e ăla căruia i-am vândut rabla. Astăzi intră in vigoare noile reglementări privind pensiile şi ajutoarele sociale de stat TOT ASTĂZI AU INTRAT ÎN VIGOARE DECRETELE PRIVIND ACORDAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII ŞI ACORDAREA UNOR AJUTOARE MAMELOR CU MULŢI COPIL Astăzi intră în vigoare Decre­tul nr. 315 din 22 august 1972 cu privire la majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat, pen­siilor I.O.V.R. și ajutoarelor so­ciale și Decretul nr. 386/1972 pentru modificarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asi­gurări sociale de stat și pensia suplimentară. Măsurile de majorare au asi­gurat o creştere a nivelului ge­neral al pensiilor cu 16 la sută şi în acelaşi timp au realizat o apropiere între nivelul pensiilor medii stabilite sau recalculate în diferite perioade. Fondurile de majorare au fost distribuite astfel, incit să poată asigura majorări diferenţiate de la 30 la sută la 10 la sută. Faptul că ma­jorarea de zece la sută s-a apli­cat şi pensiilor stabilite în cursul anului 1972 a determinat şi o creştere a raportului dintre ni­velul pensiei obţinute după în­cetarea activităţii salariate şi sa­lariul mediu realizat în perioa­da de activitate. Astfel, un salariat cu o vechi­me în muncă de 35 ani, cu un salariu mediu de 1 900 lei rea­lizat într-o perioadă anterioară de cinci ani, la înscrierea la pensie în anul 1972 a primit o pensie de 1 330 lei reprezentînd 70 la sută din salariu. Acest pensionar începînd din această lună va primi o pensie de 1 463 lei lunar, ceea ce reprezintă 77 la sută din salariul realizat. Nivelul majorat al pensiilor rezultat prin aplicarea decretu­lui cu privire la majorarea pen­siilor, se va menține în continu­are (prin decretul nr. 386/1972 pentru modificarea legislaţiei de pensii) în sensul că salariaţii care vor intra la pensie în pe­rioadele următoare vor benefi­cia de viitoarele majorări de sa­larii ceea ce va influenţa in mod sensibil şi cuantumul pensiilor. Dacă însă un salariat va fi în­scris la pensie în perioada ime­diat următoare, incit salariul majorat să nu poată influența nivelul pensiei, acesta, alegînd salariul mediu realizat pină la 1 noiembrie a.c., va primi o pen­sie cu zece procente mai mare comparativ cu pensia care ar fi primit-o în baza legislaţiei ne­modificate în anul 1972. Modificarea procentelor de la 50 şi 55 la 60 la sută asigură o mai corespunzătoare corelaţie între nivelul pensiei şi salariul mediu obţinut în perioada de ac­tivitate şi pentru salariile mai mari de 2 500 lei. De exemplu, in cursul anului 1972 un specia­list sau un profesor cu un sala­riu de 3 200 lei, pentru o vechi­me în muncă de 35 ani, putea primi o pensie de 1 760 lei, re­prezentînd 55 la sută din sala­riul realizat intr-o perioadă de cinci ani anterioară pensionării, în prezent această pensie va a­­tinge suma de 2 080 lei prin a­­plicarea noilor procente de bază care se aplică la salariul tarifar, ceea ce înseamnă 65 la la sută din salariul realizat in perioada de activitate. De asemenea, decretul nr. 386/1972 pentru modificarea legii nr. 27/1966 extinde unele drep­turi şi asupra pensionarilor I.O.V.R. gr. II de care pină în prezent au beneficiat numai in­valizii şi accidentaţii de război mari mutilaţi, precum şi cei în­cadraţi în gradul I de invalidi­tate. Prin acest decret invalizi­lor şi accidentaţilor de război încadraţi în gradul II de invali­ditate li s-a acordat dreptul, ca la încetarea activităţii să bene­ficieze pe lingă pensia I.O.V.R. şi de orice altă pensie pentru activitatea depusă după invali­ditatea in război. Aceasta în­seamnă că un pensionar de in­validitate de gradul II din cauza războiului poate cere la înceta­rea activităţii salariate, dacă are îndeplinită condiţia de limită de vîrstă corespunzătoare vechimii în muncă, pe lingă pensia I.O. V.R. şi pensia de asigurări sociale pentru limită de vîrstă. Dacă se face o comparaţie cu drepturile pe care le aveau pină în prezent aceşti invalizi, rezul­tă o îmbunătăţire substanţială a veniturilor lor. In cazul unui invalid de război de exemplu cu o pensie de 857 lei calculată în baza salariului sau soldei avută anterior datei invaliditării, cu o vechime in muncă de 30 ani şi care a optat la încetarea activi­tăţii pentru pensia de asigurări sociale în cuantum de 1 088 lei, începînd de astăzi el are drep­tul să solicite să primească atît pensia de I.O.V.R. majorată in cuantum de 943 Iei, cit si pensia de asigurări sociale pentru acti­vitatea depusă după data inva­liditării în sumă de 1­189 lei, în total deci 2132 lei. Pensionarii I.O. V.R. gradul II care au avut o perioadă de activitate salaria­tă după data invaliditării de război, care le-ar crea dreptul, corespunzător cu vîrstă la data încetării activităţii, de a obţine o pensie de invaliditate pe linie de asigurări sociale, pot cere să li se acorde pe lingă pensia I.O. V.R. gradul II şi pensia de asigurări sociale de invaliditate gradul II. Pentru obţinerea pen­siei de invaliditate de la asigu­rările sociale nu este necesar să se mai ceară o nouă încadrare intr-un grad de invaliditate din partea comisiei de expertiză. Faptul că pensionarul I.O.V.R. deţine gradul II pentru înscrie­rea la pensia I.O.V.R. este o condiţie suficientă şi pentru sta­bilirea pensiei de asigurări so­ciale, în baza aceleiaşi decizii medicale. In această situaţie s-ar afla de exemplu, un invalid de război gradul II beneficiar al unei pensii în cuantum fix de 450 lei, pină la data de 1 mai 1972, cînd încetînd activitatea a optat pentru pensia de invalidi­tate de la asigurările sociale în sumă de 714 lei, calculată cores­punzător salariului și vechimii în muncă realizate. După data de 1 noiembrie a.c., la cererea acestui pensionar i se va acorda pensia în cuantum fix de gradul II, majorată, în sumă de 554 lei şi pensia de invaliditate de asi­gurări sociale gradul II, majo­rată, în sumă de 788 lei, deci în total 1 340 lei. Este cazul să subliniem că pensionarii invalizi de război şi urmaşii lor au şi dreptul de a primi, pe lingă pensia I.O.V.R., şi pensia de la sectorul C.A.P. pentru perioada cit au lucrat în acest sector. Noile reglementări privind pensiile şi ajutoarele sociale de stat care intră în vigoare astăzi, constituie expresia preocupării continue a partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de trai ale pensionarilor şi familiilor lor. Letiţia Ionescu director general al Direcţiei Generate de Asigurări Sociale şi Pensii din Ministerul Muncii Mmm să nu se piardă (I Irmur*- iu. ung *' oamenilor acestei țări. pre­zent pretutindeni. Nu există si nu poate exis­ta o carte de aur in care să fie trecută truda fără odih­nă a oamenilor, iar dacă ar exista. dreiH la semnătură in filele ei destinate viitori­mii ar avea întreaga tară. Dar o carte de aur, mai pre­sus decit cele cu care ne-am obişnuit, există în conştiin­ţa unei naţiuni care şi-a fă­cut şi îşi face in continuare datoria. Şi tot ce este în­scris in conştiinţă n-are sorţi de pieire. Dar datoria noastră nu se rezumă numai la a culege şi stringe, ci şi a însiloza in condiţii care să nu facă efortul dificil al săptămînilor care au trecut numai pe jumătate util. Sute de tone de cartofi stau încă pe ramne aştept­indu-şi sortarea şi depozitarea. Cete citeva zile de soare primă­văratec, strecurate printre celelalte­ de ploaie şi nori, au creat condiţii nu numai pentru o muncă mai inten­să, ci şi pericolul de spirii a tone şi tone de bucate. Am vizitat citeva ramne de sor­tare şi încărcare din aceri. Bucureşti febril, in care oa­menii, indiferent de meseria şi funcţiile lor, au pus şi ei umărul la ieşirea din impa­sul in care ne-a aruncat, a­ceastă toamnă capricioasă. Dacă in cele mai multe locuri benzile rulante lucrează zi noapte, dacă personalul de specialitate este prezent, in alte părţi totul a fost lăsat pe seama voluntarilor. Dar numai cu sufletul şi cu mîi­­nile nu se poate face tot ce este de făcut. Grija pentru avuţiile ţării este o grijă a tuturor dar in primul rînd, a celor me­niţi prin activitatea lor de specialitate să asigure insi lozarea produselor in cele mai bune condiţiuni. Ştim că, intr-o perioadă scurtă de timp, s-au adunat cantităţi însemnate de produse făcîn­d sortarea dificilă, ştim că ni­meni nu se aştepta la ase­menea greutăţi cum au fost cele pe care ni le-a oferit natura capricioasă, dar mai ştim că aceasta este situa­ţia şi, in aceste condiţii ge­nerale, este nevoie să facem totul pentru a cîştiga ceea ce s-a cules prin atita trudă şi dăruire. Campania agricolă înseamnă nu numai recol­tatul, ci întregul complex de probleme legat de ajungerea in cele mai bune condiţiuni a produselor agricole de pe cimp pină la beneficiar. Sentimentul datoriei nu poa­te fi deplin decit atunci cină ultimul bob de porumb, ultimul bun al pămintului se va afla la loc sigur. Cum smeul-smeilor­­ n-are adresa... Nu ştim dacă le-or fi făcut iubitele farmece, dar ştim că in aceeaşi seară cei trei tineri — Dumitru Savin, Constantin Va­­siliu, Ion Vasilva şi­ toţi trei şoferi la Autobaza I.T.A.-Tîrgu Neamţ — au pornit-o val-virtej spre ursitele lor. Nu călare pe un cal înaripat hrănit cu jăra­tec ca în poveste, ci pe 60 de cai... putere — ai unui autoca­mion „subtilizat“ din garajul lotului l.C T. Pipirig unde lu­crau. Vrînd pe semne să le a­­bată calea, smeul-smeilor le-a presărat în drum o turmă de oi, păzită de ciobanul Vasile Avîrvarei. Dar cei trei Feţi- Frumoşi, care nu ştiau ce-i ob­stacolul in calea iubirii, şi-au smuls cite un fir de păr din sprinceană, i-au dat foc cu bri­cheta şi, ca prin minune, obsta­colul s-a făcut nevăzut ! — Sub roţile autocamionului, 12 mioa­re, din cea mai aleasă rasă, au căzut jertfă. Fetii Frumoşi zic acum că de vină e doar smeul­­smeilor şi că lui trebuie să i se trimită citaţie la proces. Necu­­noscîndu-i-se însă adresa exac­tă — compar, pină una alta, in faţa Instanţei cei trei şoferi. (C. AZOITIT - coresp. R.I.). Vernisaj unic ... In urma multor conversaţii purtate în staţiile l.T.B. — că timpul de aşteptare era lung — numeroşi locuitori ai cartieru­lui Drumul Taberei au hotărit deschiderea unei expoziţii l.T.B. Au mai hotărît că vor expune numai piese rare : maşinile US — supranumite „curse ra­pide“ pentru că dispar repede —, „bătrîna 105“ şi descendenta ta, tot 105 — a cărei identitate nu s-a precizat încă —, trolei­buzul 92 care, din proprie ini­ţiativă, a hotărit să-i dea un colegial ajutor amicului... 84. Vor fi expuse şi mai multe pa­nouri sinoptice. Unul, cu ampla­sarea stafiilor I.T.B. (un băl­­toacei în noroaie), altul cu ne­prevăzutul (ce este azi o staţie, mîine nu mai este) şi al trei­lea cu denumirea staţiilor (aici se va repeta „Drumul Taberei“ de 5—6 ori) şi iar s-a mai ho­tărit, ca expoziţia să fie am­plasată... intr-un autobuz situat în stafia „Drumul Taberei" (care ? ghici !), „intrarea gene­rală“ fiind în funcţie de... sex: doi ciorapi la remaiat pentru femei, 5 nasturi rupţi şi o mă­nuşă pierdută pentru bărbaţi. Expoziţia, care va fi deschisă zilnic între orele 6.30—22 (în o­­rele de vîrf ea retrăgindu-se „la garaj") va fi vernisată în curind. Se aşteaptă avizul con­ducerii I.T.B. — căreia îi trans­mitem invitaţie specială pe această cale. (E. BATRINEA­­NU). Este necesară o anchetă Cutremurătoare scrisoare: „In după-amiaza zilei de sâm­­bătă 23 septembrie, tatăl meu a încetat din viaţă la spitalul nr 10. Nu vă descriu starea de spi­rit — a mea şi a familiei mele — firească în asemenea împre­jurare. Mă voi rezuma la fapte. M-am adresat celei mai apro­piate unităţi de servicii fune­rare — deschisă duminica — cea de pe Calea Şerban Vodă. Servea un om vîrstnic care, beat fiind, vorbea cu clienţii, manevra mii de lei şi, se certa cu un coleg. Pe la ora 11 a ve­nit şi tovarăşa responsabilă, Stanică Vasilica — care trebuia să fie prezentă la deschiderea unităţii — şi au început alte certuri. In sfîrşit mai s-a făcut factura, (nr. 41335) şi am fost programat şi asigurat ferm că marţi 26 septembrie, adică după două zile, la ora 8,30—9,00, va pleca maşina mortuară cu de­functul şi va ajunge în Călăraşi pe la 11—11,30. Această oră am anunţat-o telefonic şi prin ziar rudelor, cunoscuţilor, capelei, groparilor etc. din oraşul Călă­raşi, unde avea loc înhumarea, cit şi cunoştinţelor din alte o­­raşe care au ţinut să-l conducă pe ultimul drum pe acela care, fiind învăţător 35 ani în Călă­raşi, îi călăuzise şi îi educase. In ziua programată, lumea în­doliată aştepta maşina — care ni-a­ venit nici la 11, nici la 12, nici la 13, nici la 14. Indignaţi şi înţepeniţi de frig, au plecat pe rînd salariaţii capelei, gro­parii şi cea mai mare parte din asistenţă. Majoritatea oamenilor au pierdut şi trenul şi legătu­rile IRTA. Exasperat, am dat telefon la Bucureşti, şi am aflat că maşina... n-a mai venit de loc să ia sicriul. După interven­ţii la nenumărate foruri, abia­­abia am putut determina unita­tea, care nici nu se sinchisea (banii îi încasaseră doar), să trimită o maşină mică cu sicri­ul. Este lesne de înţeles ce a trebuit să întreprind pentru a aduna măcar personalul necesar înhumării. La durerea mea su­fletească, s-au adăugat nervi, umilinţă şi indignare. Cum îţi poţi face ultima datorie faţă de un părinte drag, dacă ei îşi bat joc de tot şi de toate, ig­­norind orice urmă de respect ?“ — se întreabă în final tov.­ing George Grigorescu (Bd. Con­structorilor nr. 23). Intr-adevăr, respectul pentru morţi îl aveau pînă şi oamenii primitivi, însă unii angajaţi de la unităţile de servicii funerare şi l-au pierdut. Dar, cum nu ca­lificativele îi vor impresiona şi cum nu este de loc singular ca­zul reprodus , cerem întreprin­derii de prestări-servicii să des­chidă o anchetă, amplă şi foar­te drastică, in secţia a Vll-a de servicii funerare Ecoul cotidienelor De data aceasta nu vom da publicităţii un răspuns oficial — pentru simplul motiv că aşa ceva n-am primit încă la nota noastră „PROMOVAREA ES­CROCULUI" (R.l. din 7 septem­brie). Deşi gravitatea faptelor îndreptăţea un răspuns , după ce s-au constatat gravele nere­guli comise de D. Vărzaru in gestionarea magazinului de pro­duse metalo-chimice din Gu­­geşti (jud. Vrancea), el a fost sancţionat cu... promovarea in funcţia de preşedinte al coope­rativei de consum Gugeşti ! Faţă de asemenea măsură ne întrebăm dacă cei care l-au promovat sunt­ naivi din naşte­re sau deveniţi de circumstan­ţă . N-am primit răspuns ofi­cial. Ne-a sosit însă o scrisoare de la cititorii din comuna res­pectivă, care constată cu indig­nare că : „S-a împlinit o lună de zile de la publicarea artico­lului. Cele publicate sunt juste şi corespund realităţii, dar nu s-a luat nici o măsură contra escrocului. Din contră, cei care îl susţin au găsit cu cale să-l reabiliteze în urma articolului şi să-l trimită la o şcoală de preşedinţi pentru un an de zile... Vă rugăm să întrebaţi dv. con­siliul popular din Gugeşti, res­pectiv pe tov. preşedinte Gheor­­ghiaşi Nicolaie, ce măsuri a luat contra acestui escroc, ca şi pe tov. preşedinte al I.J.C.P. Vran­cea, care are studii de drept şi cred că cunoaşte legea mai mult ca alţii...“ ...şi ca atare — adăugăm noi — trebuie să aibă ştiinţă şi despre obligativitatea stabilită prin H.C.M. ca conducerile in­­stituţiilor şi întreprinderilor să răspundă la criticile ziarului în termen de o lună de zile. Şi dacă în relaţiile OFICIALE şi OBLIGATORII cu ziarul, foru­rile vizate nu respectă legea, suntem­ îndreptăţiţi să avem du­bii privind respectarea ei şi în alte situaţii. De la sesizarea noastră a trecut o lună şi jumă­tate... Iată că acum apare şi o invitaţie specială, făcută de o­­pinia publică locală pentru a se da răspuns autorizat asupra ca­zului. Invitaţie nominală şi di­rectă, în care se aşteaptă răs­puns nominal şi direct , supli­mentar, subliniem noi, de cel al organelor ierarhice superioare. Rubrică redactată de Pia Rădulescu ZONA TURISTICĂ A PORŢILOR DE FIER Porţile de Fier, a­­ceastă foarte veche zonă geografică a ţă­rii şi în acelaşi timp foarte nouă în geo­grafia noastră econo­mică, va intra în circuitul turistic in­tern şi internaţional, aşa cum de altfel a indicat secretarul general al partidu­lui în vizita de lu­cru făcută în primă­vara acestui an în a­­ceastă regiune. „Di­recţiile de dezvoltare a turismului în zona Porţilor de Fier şi teritoriile învecina­te“ a fost şi tema consfătuirii care a avut loc în cursul zilei de luni la Dro­­beta-Turnu Severin , şedinţă la care au participat reprezen­tanţi ai Ministeru­lui Turismului, ai Comitetului judeţean de partid, ai consili­ilor populare jude­ţene Mehedinţi, Ca­­raş-Severin, Gorj şi Dolj. în cadrul dis­cuţiilor, s-a arătat că Porţile de Fier şi zonele învecinate se impun cu vigoare în circuitul turistic da­torită zestrei cu care natura şi omul au dotat aceste locuri. Relieful, vegetaţia şi clima, bazinele hi­drografice şi resurse­le terapeutice natu­rale, realizările u­­mane dobîndite de-a lungul veacurilor pînă azi prilejuiesc o ofertă turistică di­versificată şi comple­mentară, cu multe atracţii de impor­tanţă europeană : sistemul hidroener­getic şi de naviga­ţie Porţile de Fier, defileul Dunării cu Cazanele Mici şi Ca­­zanele Mari, Băile Herculane, operele brâncuşiene de la Tg. Jiu, Valea Cernei, Mînăstirea Tisma­­na, cetatea medie­vală Ada-Kaleh stră­mutată pe Insula Si­mian, Muzeul Porţile de Fier de la Drobe­­ta etc. Inventarul turistic reţinut în studiul discutat este impresionant: 11 mo­numente arheolo­gice (aşezări romane, dacice, bizantine, tur­ceşti), 8 cetăţi me­dievale, 17 monu­mente de arhitectu­ră, 5 cule, 7 muzee, 12 mînăstiri şi bise­rici de lemn, 15 cen­tre etnografice, 12 peşteri, 14 chei, 9 rezervaţii botanice, 12 zone de vînătoare şi 21 de pescuit, 9 baraje şi lacuri de acumulare. Acestui patrimoniu i se adau­gă staţiunile de mun­te de la Semenic şi Muntele Mic , pro­prii turismului mon­tan de vară şi unui sezon de schi de 6 luni pe an, precum şi golfurile de la Or­şova, Dubova şi Mra­­conia — excelente pentru sporturile nautice. Practic, este imposibilă o ierarhi­zare a acestor bogă­ţii după valoare, fru­museţe sau indiferent de alt criteriu, pen­tru că fiecare are o configuraţie dis­tinctă. Se află în construcţie : drumul între Baia de Ara­mă—Valea Cernei, şoseaua din clisura Dunării, 1 000 locuri noi de cazare la complexul turistic de pe Muntele Seme­nic (şoseaua este gata şi telescaunul este în curs de instalare), 1 600 de locuri noi la Herculane, un ho­tel nou la Orşova, 200 de locuri la Mun­tele Mic etc. Zona porţilor oferă si­multan posibilităţi pentru turism inti­­nerant, balnear, mon­tan (de vară şi de iarnă), nautic, de vî­nătoare şi de pescuit, cultural şi de specia­litate (arheologie, speologie) etc. în patrimoniul nos­tru turistic, zona Porţilor de Fier va ocupa un loc de frunte. Renato Iliescu ,Románia libera" TEATRE ROMEO ŞI JULIETA, Opera Români (16 48 20), ora 19,30 ; TRAVESTI­­ Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 7171), ora 20 11 PĂRINŢII TERIBILI , ora 20 sala Stu­dio (15 15 53) ; MY FAIR LADY : Tea­trul de Operetă 114 80 11), ora 19.30; LEONCE Şi LENA , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schi­tu Magureanu; 614 60 60), ora 20 si IUBIRE PENTRU IUBIRE: ora 20 sala Studio (12 44 16) ; PRESUL : Teatru! de Comedie (16 64 60), ora 20; OMUL CARE : Teatrul ,.C. I. Nottara* sn­la Manheru (15 93 02), ora 19 30 si GAI­­TELE : ora 20 sala Studio ; SIMFONIE PENTRU DESTINUL MEU . Teatrul Mic (15 55 88). ora 19.30 ; ...ESDI ; Teatrul Giulesti 118 04 851. ora 19.30; TR’S­­NITUL MEU DRAG ; Teatrul „C. Ti­­nase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 181. ora 19 30 ; DANSUL MAI­MUȚELOR : Teatrul „Ion Vnsî­es­u* 612 27 45). ora 19.30 ; LA START VE­DETELE CIRCULUI, Circ1.'1 ..R'jct|.resti* 0i orn 19 30; aaijun „comori ale barocului MUZICAL" : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE CU MllNllS CURATE : Patria (11 86 25). ore­le 9 — 11.30 — 14 — 16.30 — 19 — 21.15 ; Bucuresti 115 61 54) orele 8.30 — 10.30 — 12.30 - 14.30 - 16.45 - 19 —21 ; Favorit 13106 151. orele 915 — 11.30 13.48 - 16 - 18,15 - 20.30 ; IMBUNZIREA FOCULUI; Scala (11 03 72), orele 9.30 - 13 - 16,30 -20; A FOST ODATA UN POLITIST ; Luceafat­ul 15 87 671, orele 9 — 1115 — 13.30 - 16 — 18.15 — 20.45 ; Fes­tival 615 63 84). Orele 9 — 1115 — 13.30 - 16 - 18 30 - 2­ ; Excelsior (18 10 88), orele 8.30 — 10.45 — 13.15 — 15.45 — 18.15 _ 20.45 ; NĂSCUT LIBER : Capitol (16 29 17). orele 9.30 —11.45 — 14 — 16 15 — 13 30 - 20 45 ■ SFTNTA TEREZA S! D'AVOlll ; Lu­mina 61423 35). orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 - 18 15 — 20.30 : A VENIT UN SOLDAT DE PE FRONT : Centrat Y!4.12 241. orele 9.30 11.?n _ 17 45 _ i6 _ 18.15 _ 20.30; NO! TREI Si C11NELE , Timpuri Noi 115 61 10) orele 9.15 — 20.15 în con-AMOMIMUL VENETIAN : Floreta (33 7E 71) or.l, 15.30 _ 18 - 20 15; TORA ! TORA ! TORA ! : Doria (16 35 381; orele 11 — 14 — 17 — 20 ; La ora 9.45 orogram de desene ani­mate pentru copii ; Drumul Sării 631 28 1­3) orele 15.30 _ 19 ; Rahova (23 91 001 orele 15.30 - 19 : VA ARĂT EU VOUĂ : Viitorul 11 48 03). orele 16-18-20: FATA CARE VINDE FLORI : Dacia (16 26 101 orele 9.30 — 12 — 15.45 — 17.45 — 20.15 : FUGA E SĂNĂTOASA . Feroviar 616 22 73) orele 8.45 - 11 — 13.15 — 15.45 - 18.15 - 20 45 ; Modem (23 71 011 orele 9 — 11.15 — 13.30 16 — 18.15 — 20.30 ; DRUM IN PENUMBRĂ : Bucea­ 617 05 47) orele 15.30 - 18 — 20.30 ; Miorita 114 27 14). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18 - 261.30 ; Otro­ceni 649 43 43) orele 15.30 — 18 —. 20 15 . ELIBERAREA LUI L. B. JONES : Grî-Vita (17 08 58) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Melo­dia 612 06 88), orele 9 — 11.15 — 13 30 16 — 18.15 — 20.30 ; Gloria 622 44 01). orele 8.45 — 11 — 13.30 — 16­­ 13 15 20.36); ALEARGĂ REPEDE. ALEARGĂ LIBER: Buzesti (15 62 79). orele 15.30 — 18 — 20.15 ; COLEGA MEA VRĂJITOAREA : Giu­­nesti IL7 55 46) orele 15.30 — 18 — 20.15 ; CREIERUL : Unirea 617 10 21). orele 15.30 - 17.45 — 20 ; LOGODNICA FRUMOSULUI DRA­GON : Crîngasi 649 21 15) orele 15.30 — 18 - 20.15 ; MAREA HOINĂREALA­­ Volan 611 91 26), orele 9 — 11.15 — 13.30 15.45 — 18.15 — 20.30 ; Aurora 135 04 66), orele 8.45 — 11 — 13.30 — 16 - 18.30 — 20.45 ; Tomis (21 49 46),­ orele 8.45 — 0 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.45; Flamura (23 07 40). orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 — 18.15 - 20.30 ; LIUBOV IAROVAIA , Popular 135 15 17). orele 15.30 - 18 — 20.15 ; BINECUVTNTATI ANIMALELE $1 COPIII , Ferentari 623 17 50) orele 15.30 — 17.45 — 20 ; MAN­A GRANDORII, Lira 1317171».’ orele 15.30 — 18 — 20.15 ; AGENTUL NR. 1 * Munca (21 50 97) orele 15.30 — 18 — 20.15 ; BAMBI : Pacea (31 32 521 orele 16 — 18 — 20 ; Progresul (23 94 10), ore­le 16 — 18 — 20; 15TR'A9! Flacăra (21 35 40), orele OPIUL SI BIT­A : Moșilor 612 52 93), orele 15 30 - 17.45 - 20 ; MESAGERUL : Cosmos 1351915), orele 15.30 - 18 — 20.15 ; CINE DINTA NU ARE GINDURI RELE : Larome­ (Bd. Bucureştii Noi 166) orele 15.30 — 17.30 — 19.30 , UN CANDIDAT IA PREŞEDINŢIE­­ Arta 121 31 86), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; DEGETUL DE FIER : Vitan 121 39 82), oreie 15.30 — 18 — 20.15 : Cinemateca — sala Union 113 49 04). EXPLOZIE IN MUNŢI, orele 10 - 12 — 14 — 16 — 18.15 ; APARATUL CARE-I UCIDE PE TICĂLOȘI, ora 20.30. TELEVIZIUNE MIERCURI 1 NOIEMBRIE Programul 1 9 | Telex­­ 9.05 : Reporterii noştri peste­ hotare ; 9.25 | Prietenii lui Aş­­chiura ; 10 . Curs de limba franceză ; 10.30: Şcoala viitorului 11: Armata codobaturilor ; 12.30 : Prim plan * minerul Petre Constantin; 12.45: Te­lejurnal ; 17.30 : Curs de limba ger­mană ; 18 » Studioul artistului ama­tor ; 18.15 | Urbanizarea — o dimen­siune a progresului social; 18.45. Muzica ; 19 » Timp si anotimp în a­­gricultura ; # T9.20 i 1 001 de seri * 19.30 r Feleiurnal ; 20 . Teleobiectiv ; 20.20 t Telecinemateca t Generalul da la Rovere. Regia « Roberto Rossel­lini Cu Vittorio de Sica. Sandra Milo, Hannes Messemer Giovana Ralli | 22.20 . Telealob » 22.35 24 de ore. Programul 2 20 I O viată pentru o idee « Coper­­nic I 20.25 î România în lume t 20.55 i Agendă I 21.05 Portativ '72 ? 21.45 i Cărfi si idei t 22.10 » Elisabeth R. JOI 2 NOIEMBRIE Programul i 9 . Telex ; 9.05 t România în lume » 9.35 : O viată pentru o idee i Dimi­­trie Gust­î 10 : Curs de limba rusă i 10.30 : Micii meşteri mari ; 10.50 i Te­leobiectiv ; 11.10 « Telecinemateca ! Generalul Della Rovere i 13.10 : Tele­­jurnal ; 15 . Handbal masculin : Steaua — Dinamo București ; 16.15 : Teleşcoa­­la. Biologie. Biomecanica aparatului locomotor. Fiozofie şi socialism ştiin­ţific.­­ Filozofia marxistă — concenţia ştiinţifică despre lume a clasei mun­citoare. Lupta P.C.R. pentru aplicarea şi dezvoltarea creatoare a gîndirii marxiste ? 17.30 : Emisiune în limba maghiară; 18.30: La volan; 18.50: Revista literară TV;­­ 19.20 : 1 001 de seri ! 19.30 : Telejurnal : 20 : Comen­tariu la 40 de steme. Judeţul Cons­tanţa ; 20.20 : Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii S. Rah­man­i­nov — Concertul nr. 2 pentru pian şi­ orchestră. Solist Aldo Ciccoli­­ni. Dirija- Iosif Conta ; 20.55 : Aven­turi în» epoca de piatră; 21.45: tineri despre ei înşişi ! 22.30 : 24 de ore. Programul 2 17.30 : Agenda » 17.40 : Tele­rama ? 18.10 : Pierduţi în spaţiu ; 19 | Muzică distractivă cu formaţia Ian Calistra­­che ! 19.20 : COl de seri­e 19.30 : Te­lejurnal : 20 : Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, în pro­gram * Dumitru Buphici — Poem iubi­rii I S. Rahmaninov — Concerte­ nr. 2 pentru pian si orchestră solist Aldo Ciccolini. Dirijor Iosif Conta­­ 21 * Desen animat : 21.15 : Cîntă Georgeta Anghel­i 21.25 « Bucurestiul necunos­cut I 21.45 : Teatru scurt:­­între fi­lologii de D. D. Pătrăşcanu. În distri­buţie 1 Ion Focşa, Hamdr Cerchez,­ Mioara Jatău Scarlat, Vistrrom Roman, Gina Nicolae. Regia Nae Cosmescu.

Next