România Liberă, august 1973 (Anul 31, nr. 8949-8974)
1973-08-01 / nr. 8949
ANUl XXXI Nr. 8949 & 6 pagini 30 bani P ~B.\. ^ | nim Noile orizonturi ale şcolii Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 şi Hotărîrea cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămintului deschid largi orizonturi şcolii noastre, care va trebui să cunoască importante transformări atit în ce priveşte conţinutul şi orientarea, cit şi în ce priveşte metodologia de predare a cunoştinţelor. Epoca în care trăim, epocă de grandioase planuri şi realizări constructive, solicită existenţa unei şcoli pe măsura sa — o şcoală neanchilozată de servituţi şi metode anacronice, o şcoală modernă, capabilă să pregătească pe toate eşaloanele ei, în strîns contact cu practica, cadrele de specialişti în numărul şi de calitatea de care are nevoie societatea noastră. Va trebui, deci, mai bine corelat învăţămîntul cu evoluţia generală a societăţii, vor trebui înlăturate toate neajunsurile semnalate la Plenară. O mare operă pedagogică se cere a fi înfăptuită, începînd din aceste zile şi la care sînt chemaţi să participe numeroşi factori, din şcoală şi din afara ei, pentru că sarcinile înscrise în recenta Hotărîre depăşesc graniţele stricte ale perimetrului şcolar. In faţa învăţămîntului românesc se află astăzi obiective fără precedent, care trebuie să fie aduse la îndeplinire, începînd chiar din anul şcolar de care ne mai desparte puţin timp. Amploarea lor obligă la elaborarea unor studii aprofundate, la o largă consultare a cadrelor didactice şi a tuturor celor care au tangenţă cu şcoala (dar cine nu are tangenţă ?) Ţara noastră se numără printre puţinele din lume, în care se va asigura o şcolarizare generala de mai lungă durată prin generalizarea învăţămîntului obligatoriu de zece şi, în perspectivă, de 12 clase. Aceasta va duce la creşterea considerabilă a aportului şcolii la ridicarea nivelului cultural al întregului popor, va contribui la lichidarea deosebirilor dintre munca fizică şi cea intelectuală, la ridicarea pe trepte tot mai înalte a vieţii spirituale a naţiunii noastre socialiste. înfăptuirea acestui învăţămînt solicită rezolvări operative şi originale, dotări corespunzătoare, precum şi pregătirea cadrelor necesare. Hotărîrea impune o sumă de reaşezări valorice în sistemul de învăţămînt privind extinderea învăţămîntului preşcolar, profilarea mai judicioasă a liceelor, ponderea avînd-o liceele de specialitate, o nouă profilare a şcolilor profesionale, un invăţămînt superior legat de producţie şi de cercetare ştiinţifică. In sfera procesului de continuă perfecţionare sunt incluse şi cadrele didactice. „Perfecţionînd învăţămîntul, spunea în cuvîntarea sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să mergem la ridicarea nivelului de cunoştinţe al învăţătorului şi profesorului, la creşterea răspunderii lor. Numai astfel vom putea obţine o ridicare calitativă a întregului proces instructiv şi educativ". Sunt multe de făcut în această direcţie, atit în pregătirea cit şi în perfecţionarea şi selecţionarea cadrelor didactice, în ridicarea nivelului calitativ al învăţămîntului liceal la sate sau în domeniul pregătirii maiştrilor şcolari. Lichidarea repetenţiei este în mod direct condiţionată de focalizarea atenţiei spre fiecare elev, nu numai spre întreaga clasă. Noua orientare pretinde cadrelor didactice modalităţi pedagogice diferenţiate, o cunoaştere mai bună a capacităţii elevilor. Este necesar ca toate cadrele noastre didactice să se ridice la nivelul noilor exigenţe ale procesului instructiv-educativ. Nu trebuie uitat că ora de predare nu mai poate avea caracterul vechi, bazat pe expunerea verbală. E nevoie de o predare activă, sprijinită pe elemente concrete, pe demonstraţii practice. Un tîmp larg de acţiune se deschide, deci, în faţa organelor şcolare, a ministerelor şi consiliilor populare, în faţa tuturor unităţilor şcolare. Const. Sîrbu Cu ocazia prezenţei la odihnă in Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. ŞEI ELEM al P.C.R., s-au întâlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abordata probleme privind dezvoltarea In continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilorde bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria in interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Intîlnirea s-a desfăşurat Intr-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Măsuri urgente pentru încheierea recoltatului în cel mai scurt timp Ieri s-a încheiat secerişul griului şi în judeţele OLT şi TELEORMAN. In ultimele zile, oamenii muncii de pe ogoare au intensificat eforturile pentru încheierea recoltării griului şi însăminţarea unor suprafeţe cit mai mari, cu culturi duble. Aşa se face că, PINA ACUM, IN 14 JUDEŢE ALE TARII — în cea mai mare parte cu pondere în producţia de grîu — SECERIŞUL S-A TERMINAT PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢA CULTIVATA. Fină ieri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor s-a strîns recolta de grin de pe aproape 1,9 milioane hectare, realizările reprezentînd în ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT 94 la sută, iar în COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE — 79 la sută din total. Iată cum se prezintă situaţia pe zone pedo-climatice. In zona I-a agricolă — zonă ce grupează judeţele din Dobrogea, Cîmpia Dunării şi Cîmpia de vest — secerişul este practic încheiat. Au mai rămas unele suprafeţe de recoltat In judeţele BIHOR şi ARAD, acţiune care, printr-im efort decisiv, poate fi terminată intr-o zi, maxim două. In zona a II-a agricolă — zonă ce grupează judeţele din sudul şi estul Carpaţilor — a anul rămas de strîns recolta de grîu de pe 14 la sută din suprafaţa cultivată în IA.S. şi de pe 21 la sută în cooperativele agricole de producţie. Se pune problema accelerării ritmului de lucru, în special în judeţele NEAMŢ (33 la sută din prevederi), BOTOŞANI (59 la sută), BACAU şi IAŞI. Comparativ cu celelalte zone în centrul Transilvaniei şi nordul ţării se cultivă cu grîu o suprafaţă mai redusă , circa 347 000 hectare. Dar şi aici — unde lanurile au ajuns la coacere cel mai tîrziu — vor trebui luate măsuri urgente ca, în cel mai scurt timp, recoltatul să fie încheiat. Pînă acum în zona a IlI-a s-a strîns griul doar de pe 31 la sută din suprafaţa cultivată în I.A.S. şi 24 la sută în cooperativele agricole. Prin folosirea din plin a combinelor, concentrarea agregatelor de recoltat din judeţele învecinate ce au terminat secerişul, organizarea echipelor de secerători care să acţioneze pe terenurile nemecanizabile sau unde lanurile sunt îmburuienate sau culcate din cauza averselor, există condiţii ca şi în judeţele BRAŞOV şi HARGHITA (1 la sută din prevederi) COVASNA (2 la sută), BISTRIŢA-NASAUD şi CLUJ (9 la sută) MUREŞ (14 la sută), SIBIU (19 la sută), SUCEAVA (23 la sută), SĂLAJ (25 la sută), să se termine seceratul înainte de a se producă pierderi prin scuturare. Păşind in luna august — cind suma temperaturilor necesare viitoarelor culturi se reduce pe zi ce trece — este firesc să ne întrebăm : CUM STĂM CU SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE ? Dacă în întreprinderile agricole de stat rezultatele sunt mai bune (54 la sută din prevederi), în cooperativele agricole s-au semănat doar 44 la sută din suprafaţa prevăzută In timp ce în judeţele BRAILA, IALOMIŢA, VRANCEA, GALAŢI şi ARAD s-a semănat 63,73 la sută din suprafaţa planificată, în cooperativele agricole din TELEORMAN, OLT, ARGEŞ, PRAHOVA, BOTOŞANI şi altele lucrarea se desfăşoară într-un ritm lent. Ţinind seama că orice intîrziere afectează producţia de furaje, organele agricole trebuie să acţioneze mai hotărît pentru ca suprafeţele prevăzute cu culturile duble să fie realizate integral. Astăzi începe recoltarea sfeclei de zahăr La 1 august, în sudul şi vestul ţării începe recoltarea primelor parcele cultivate cu sfeclă de zahăr. Acţiunea se declanşează cu aproximativ 10—12 zile mai devreme faţă de anul trecut. Condiţiile climatice din aceste zone — în special din luna iulie s- au favorizat creşterea greutăţii rădăcinilor şi acumularea de zahăr. Desigur că specialiştii din unităţile cultivatoare vor identifica culturile mai avansate în vegetaţie, adică cele care sunt în măsură să asigure cel puţin 23—25 tone de sfeclă la hectar şi a căror rădăcini au minimum 13 la sută conţinut de zahăr. Pe data de 5 august, fabricile de zahăr din ARAD, TIMIŞOARA, CRAIOVA, CORABIA, GIURGIU şi BUZĂU încep prelucrarea noii recolte. Acum, in toate aceste unităţi se desfăşoară probele la cald şi se iau ultimele măsuri ca, odată începută, campania de prelucrare să se desfășoare în mod exemplar. CAMIOANE Petre Sălcudeanu Numai cu zece, cincisprezece ani in urmă, pe şoselele ţării, atîtea cite erau şi se puteau numi intr-adevăr şosele, dacă intruneai din kilometru în kilometru cite un camion aveai senzaţia aglomerării, insolitului, indiferent că, înaintea lui şi după el, drumul ţi se deschidea in cale liber ca un mare bulevard. Ca şofer, am avut totdeauna spaimă de camioane, poate din pricina mărimii lor, a cantităţii imense de metal înşurubat şi sudat cu trăinicie pe roţile mari de cauciuc , coloşi blindaţi pe Ungă care te simţi precar, dacă nu inutil in coşmelia ta cu caroseria de grosimea unei hirtii de cale. De fiecare dată, un şofer, în forul lui intim se declară fericit cind depăşeşte cu bine un camion şi iremediabil trist la apariţia altuia. De fapt, un camion nu este altceva decit un camion, iar conducătorul lui un om oarecare, mai solid poate şi cu braţele mai vinjoase, pe măsura namilei cu zeci de cai putere, subordonată lui în toate, atunci, fireşte o cină, tehnic este foarte bine pusă la punct. Dar chiar sufocat de temerile pe care le ai atunci cind treci pe lingă un exemplar de zece sau cinsprezece tone, mirosind a răşini încinse şi a uleiuri arse într-o combustie şi ea de proporţii mari, un camion reprezintă şi altceva, poate înainte de toate altceva. Şi acest altceva nu se referă doar la forma vehiculului, la mărimea lui, deşi au neîndoios şi acestea o mare importanţă, ci la sensul mai adine al existenţei lor, la rolul tot mai important pe care-l au in dezvoltarea vieţii noastre economice. In decurs de numai două ore, pe o porţiune de şosea de nici o sută cincizeci de kilometri, am numărat o mie şase sute de camioane, in zdrobitoarea lor majoritate de producţie românească, de tonaje diferite. In locul verdeiul şi cenuşiului S.R.-urilor de început, născute mai mult din ciocan în uzinele braşovene, au apărut modernele camioane în culorile curcubeului: camioane de cinci, zece şi cinsprezece to(Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE INTÎLNIRE PRIETENEASCĂ In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Gedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romfin, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U. R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. Conducătorii P. C. Bulgar, P. C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la intîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante in realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în programul păcii al Congresului al XXIV- lea al P.C.U.S. încetarea războiului dinVietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei generaleuropene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici din însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică exteraiă C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite in Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personala a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, In infăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general-europene , reuniunea miniştrilor afacerilor externe , conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea in Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi ele lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte in cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului în treburile lui interne, respectlndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra intregii lumi. Aceasta reclamă, in primul rînd, reglementarea neîntârziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă in întreaga Indochină ; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, însă, continuă să existe forţe care, acţionînd in spiritul „războiului rece“, se opun destinderii Internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura intre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidaritatea cu lupta de eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — acestea sînt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi culturii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare in continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întâlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remarcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la întâlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului şi consolidării păcii, întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. III 24 de ore, oră cu oră, pe şoselele litoralului Exodul estival transformă Constanţa şi salba localităţilor înşirate pe cei 80 km de pe ţărmul Mării Negre în zona cu cel mai intens trafic rutier din ţară. Despre circulaţie deci, despre felul în care a fost pregătit şi se desfăşoară acest trafic deosebit am adunat date, secvenţe dinamice dar şi cite un stop-cadru, însoţind un echipaj al serviciului circulaţiei municipiului Constanţa. Iată-ne, aşadar, împreună cu echipajul condus de lt. maj. Nicolae Costfkovici, la ora „H“ ora startului anchetei noastre, care este de fapt ora 11. Este o oră de acalmie relativă in circulaţia litoralului, care cunoaşte o intensitate deosebită intre orele 6—9 şi 16—21. Pentru a sugera mai bine gradul Intensităţii traficului în aceste ore reţinem că, faţă de un trafic „normal“ de circa 400 autovehicule pe oră, într-un punct nodal, in perioada de trafic intens trec... 3 600 autovehicule pe oră. Facem această adnotare in timp ce maşina noastră se îndreaptă spre una din principalele artere de acces spre litoral — DN 2A, Hîrşova-Constanţa. Pe aici, lumea se îndreaptă spre mare. Traficul este mai intens. Fluenţa este, însă, asigurată de starea bună a căii de rulare şi mai ales de acele „triplări“ din zonele mai dificile. ...Un apel prin staţia radio ne face să revenim la Constanţa. La intersecţia străzii Filimon Sîrbu cu str. Stabilizării s-a produs un accident. Un moment de neatenţie şi de neglijare a normelor legale, o încercare de depăşire a unui vehicul prin partea interzisă şi autoturismul cu nr. 1-DJ-6219 este avariat de autobasculanta 31-DJ- 3324. Avariile sunt uşoare, dar necazul e necaz . lui Ştefan Cinculescu din Craiova i se suspendă pe două luni permisul de conducere... Legea e lege. Ora 12. Ne îndreptăm spre Mamaia. Ofiţerul ne atrage atenţia asupra unui autobuz care „valsează“ printre autoturisme pe artera principală a staţiunii. Este oprit şi şoferul autobuzului 31-CT-5714, Ion Enciu, este testat alcoolscopie. Fiola se înverzeşte. (Amendă şi suspendarea permisului de conducere). Siutghiolul poartă pete de ulei şi motorină. Curînd descifrăm misterul. O staţie „sui generis“ de spălare a tractoarelor şi autoturismelor ! In zona de nord a staţiunii Mamaia, între Tabăra Turist şi „Hanul piraţilor“ sunt spălate automobilele turiştilor şi tractoarele diferitelor unităţi din zonă. Nu-s tocmai probleme de circulaţie, dar nu putem rămîne... impasibili la această încălcare flagrantă a normelor legale. Sperăm să intervină aici şi gospodarii locurilor. Am depăşit, însă, cu mai bine de o jumătate de ceas. Ora 13, aşa că ne grăbim spre altă zonă circulată c artera Constanţa-Mangalia. Străbatem largul bulevard Alexandru Lăpuşneanu, care ocoleşte centrul aglomerat al oraşului Constanţa şi ne lansează spre Eforie. Creşte numărul semnalizatoarelor şi al marcajelor rutiere, dar şi al agenţilor de circulaţie, iar radarul (ştiţi, acela care nu se vede, dar... te vede !) lucrează aici permanent, in mai multe puncte. Rezultat : în 20 de zile au fost depistate 710 depăşiri ale vitezei regulamentare, dar de la începutul sezonului doar două accidente. Ora 14. Rulăm pe noua arteră ocolitoare care evită traversarea oraşului Eforie Nord, datorită căreia timpul necesar ajungerii în Eforie Sud şi celelalte staţiuni din zonă se scurtează cu 15—18 minute. Ora 15. „Testul“ ne oferă ocazia să reţinem un caz. Autoduba TV cu nr. 22-B-1787, aparţinînd Consiliului popular al judeţului Ilfov, Direcţia de drumuri şi poduri — S.U.T. este condusă de şoferii Marin Dulceaţă şi Mircea Ţapu. In cabină, mai mulţi salariaţi ai unităţii , ce-i drept cu forme în regulă, cu tabel şi adresă-delegaţie a- I. Butnaru (Continuare in pag. a 2-a) MITINGUL PRIETENIEI ŞI SOLIDARITĂŢII ROMĂNO-VIETNAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea s „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam !“. In aplauzele asistenţei, în pre(Continuare in pag. a 3-a) li în pag. a 3-a: Ion • Cuvînturile rostite de tovarăşii Gheorghe Maurer şi Fam Van Dong • Semnarea documentelor oficiale încheiate cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam