România Liberă, martie 1974 (Anul 32, nr. 9128-9154)
1974-03-01 / nr. 9128
Pagina a 2-a — 7 martie 7974 Lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION SPĂTĂRELU încerc un sentiment de mindrie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Convocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii, aflată intr-un continuu proces de modernizare si dezvoltare. Conferinţa noastră se desfăşoară in preajma implinirii unui sfert de veac de la istorica plenară a C.C. al P C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agriculturii. Tabloul realizărilor, înfăţişat Conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă justeţea şi spiritul creator al politicii partidului şistatului nostru, eforturile susţinute pentru dotarea tehnico-materială şi modernizarea continuă a agriculturii. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată în repetate rînduri de către secretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu această ocazie au constituit pentru noi un imbold în muncă, ne-au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, vor putea raporta îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani, atît la producţia vegetală, cit şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune La toate culturile : 4 600 kg grîu la hectar, 6 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfeclă de zahăr, iar la cultura florii-soarelui 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului aproape 23 000 tone produse agrozootehnice, cu 4 155 tone mai mult decit, cantitatea contractată. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 de hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Desigur, aceste rezultate se datoresc în primul rînd sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului nostru prin mecanizare şi chimizare, dar si muncii pline de pasiune si dăruire a oamenilor de aici. în primăvara anului 1973, cu apa pînă la brîu, bărbaţi Si femei, săptămini întregi au săpat canale, au smuls pămîntului palmă cu palmă de sub apă si au insămîntat cu porumb, pînă la 30 iunie, peste 600 de hectare, obtinînd de pe aceste suprafeţe 7 000 kg porumb la ha. Cu asemenea oameni nu-i de mirare că obţinem rezultate bune, dar sintem pe deplin conştienţi că dispunem încă de mari rezerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepere pentru punerea Ior în valoare Cuvîntarea dumneavoastră, tovarăşe secreter general, talonează în faţa Conferinţei noastre, aîntregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de acţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspundere. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăganului, vom face totul pentru a ne ridica la înălţimea acestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm condiţii cit mai bune pentru realizarea unor producţii sporite în acest an. A fost arată încă din toamnă ultima palmă de pămînt, am administrat îngrăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi am terminat reparaţiile la maşini şi utilaje, însăminţind o parte din suprafeţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiectele de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de desfăşurare a activităţii unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, adîncesc concentrarea şi specializarea producţiei agricole. Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în centrul atenţiei noastre a stat şi crearea unor condiţii tot mai bune de viaţă membrilor cooperatori, tuturor locuitorilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţios, o nouă şcoală generală, grădiniţă de coini, dispensar urban, o brutărie şi un magazin modern, iar anul acesta vom construi 5 case cu etaj pentru specialiști, mecanizatori și cooperatori și ne gîndim să mergem mai departe să construim, cu plata în rate, case pentru cooperatorii tineri. Toate acestea vor contribui la urbanizarea comunei, cointeresarea membrilor cooperatori într-o mai mare măsură pentru a rămîne la muncă in cooperativă. De la această înaltă tribună, adresez mulţumirile cooperatorilor din comuna Gheorghe Doja eroicii noastre clase muncitoare, pentru efortul pe care îl depune pentru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diversifice si mai mult gama de maşini agricole pentru a extinde mecanizarea si a moderniza agricultură tării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i reprezint, si in acelaşi gînd cu toti oamenii muncii din tara noastră, aprobarea deplină faţă de roadele bogate ale vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins-o în cele patru ţări arabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii externe a României socialiste, o expresie grăitoare a frăţiei cu toate forţele iubitoare de libertate. Asigur Conferinţa, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor anului agricol record, pentru a întîmpina cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei si Congresul al XI-lea al partidului nostru. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI FLORENTIN CÎRPAN Doresc să exprim marea satisfacţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la această înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocupării constante a conducerii partidului. de consultare a maselor in rezolvarea tuturor problemelor ce privesc viitorul ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, in numele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o manifestaţi faţă de dezvoltarea agriculturii, pentru condiţiile tot mai bune ce ni s-au creat în vederea perfecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm. întreprinderea noastră constituie o expresie elocventă a acţiunii iniţiate de partid pe linia modernizării metodelor de creştere a animalelor. îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii a stat permanent în atenţia Comitetului judeţean de partid, care ne-a orientat eforturile spre rezolvarea unor probleme complexe privind organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, promovarea sistematică a progresului tehnic in toate compartimentele procesului de producţie, creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. Raportez conferinţei, cu deosebită satisfacţie, că de la intrarea in producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sarcinile tehnico-economice. In perioada 1969—1973, colectivul întreprinderii a produs cu 1 600 tone carne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Prin extinderea mecanizării proceselor de producţie şi introducerea tehnologiilor noi, de înalt randament, productivitatea muncii pe salariat a crescut de la 198 000 Iei in 1969, la 270 000 lei in 1973. în aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 800 lei producţie marfă au scăzut cu 82 lei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor planului de producţie, investiţia totală a fost recuperată în proporţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucrătorii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, sunt hotărâţi să folosească întreaga pricepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statului integral investiţia alocată acestui important obiectiv şi a realiza actualul cincinal înainte de termen. îndeplinirea ritmică şi constantă a indicatorilor tehnicoeconomici, în conformitate cu programul naţional de dezvoltare a zootehniei, se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introducerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toate cadrele tehnice de specialitate din întreprindere conduc nemijlocit procesul de producţie, sunt angrenate efectiv în activitatea fermelor în care lucrează, luând decizii adecvate acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea proceselor de producţie, prin extinderea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul tehnic de autoutilare din întreprindere a elaborat o serie de soluţii noi, printre care transportul furajelor în totalitate mecanizat, modernizarea maternităţilor, a halelor de creştere şi îngrăşare şi altele. Prin ridicarea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori, înfiinţarea fermelor de selecţie in care producem material de prăsilă testat după consumul specific de furaje, după creşterea în greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la obţinerea unui material de reproducţie cu o înaltă valoare biologică. Informez conferinţa că unitatea noastră a depus eforturi susţinute pe linia modernizării sectorului gospodăresc de creşterea porcilor după sistemul industrial aplicat in complexul nostru, fapt ce a făcut ca producţia din acest sector să fie dublată. Comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii s-au preocupat îndeaproape de perfecţionarea pregătirii profesionale, de calificare a tuturor lucrătorilor — activitate căreia i-am imprimat un caracter permanent, urmărind creşterea receptivităţii in preluarea şi aplicarea în practică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială privind creşterea şi îngrăşarea porcilor Pentru permanentizarea lucrătorilor, conducerea unităţii manifestă o grijă deosebită în rezolvarea problemelor legate de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor Din fondurile statului au fost construite peste 100 de apartamente, iar în prezent funcţionează în unitatea noastră o cantină şi un magazin alimentar. In lumina aprecierilor pozitive, precum şi a observaţiilor critice făcute în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, trebuie să arăt că în munca noastră au existat și o serie de lipsuri. Mă refer în mod deosebit la indicii de producție care încă nu sunt la nivelul potențialului productiv al animalelor, la consumul specific de furaje, încă ridicat, la necesitatea aplicării şi mai riguroase a măsurilor sanitar-veterinare in scopul preîntimpinării pierderilor de efective. In vederea îmbunătăţirii activităţii de producţie şi economice din fiecare fermă, la fiecare loc de muncă, vom trece la aplicarea şi mai fermă a programului de măsuri deja întocmit, pentru a asigura ridicarea calităţilor biologice de producţie ale efectivelor existente, pentru prevenirea epizootiilor şi respectarea cu stricteţe şi în mod diferenţiat a programului de furajare. In această privinţă, solicităm şi sprijinul conducerii ministerului nostru, pentru livrarea de către F.N.C. a furajelor combinate, cu respectarea strictă a CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI MARIN NEDEA Am reţinut din ampla expunere a tovarăşului secretar general progresul realizat de agricultura noastră socialistă, precum şi marile rezerve de care dispune acest important sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani în agricultură şidoresc să arăt"; în faţa dumneavoastră, eumgîndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. In urmă cu doi ani, membrii cooperatori din comuna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de producţie, fiind în acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Cooperativa avea datorii, producţiile de porumb nu depăşeau 2 500 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezultatele erau şi mai slabe. Aşa cum, pe bună dreptate aţi apreciat în expunerea dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în munca noastră şi-au făcut loc unele neajunsuri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele economice nesatisfăcătoare datorindu-se unor lipsuri în organizarea şi planificarea producţiei, precum şi folosirii nechibzuite a bazei materiale. Dintr-o analiză pe care a făcut-o comitetul de partid împreună cu consiliul de conducere, s-a desprins concluzia că la cultura porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştient de răspunderea ce revine celor două unităţi, am unit intr-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte cărora le-am repartizat oanumită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la arat pînă la strînsul şi depozitarea recoltei. Sistemul de organizare şi retribuire a muncii în acord global,explicat cu răbdare ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat în toate sectoarele de producţie, a constituit pentru noi o pîrghie importantă în cointeresarea materială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor a făcut ca în anul 1973 cooperativa noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu greşesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se datoreşte faptului că am transportat în cîmp în doi ani peste 5 000 tone îngrăşăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eliminarea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin această lucrare producţia de porumb a crescut cu 800-1 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cu peste 4 000-5 000 kg. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu specialiştii şi ţăranii cooperatori, precum şi pe baza constatărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele suprafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care se fac treceri repetate cu tractoarele pentru executarea lucrărilor agricole. De aceea, consider că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu întreaga gamă de agregate care să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficienţa economică, noi am introdus sistemul de evidenţă pentru urmărirea preţului de cost, şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sectoare, pe produse şi oamenii au înţeles mai bine de ce nu trebuie să risipească nici o palmă de pămint, să nu cheltuiască nici un leu in plus.Sistemul şi formele de cooperare-L cuprins d in proiectele de stătut pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Numai integrind organic activitatea staţiunii de mecanizare in activitatea economică a cooperativelor agricole reuşim să folosim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor în tot timpul anului, să introducem mecanizarea în zootehnie, rezultind, de aici, avantaje economice pentru ambele unităţi. Şi nu numai economice. Secţia de mecanizare, ca sector mecanic al cooperativei agricole de producţie, trebuie să devină o şcoală muncitorească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stăpini pe tehnica agricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răspunderile consiliului de conducere, ale preşedinţilor, inginerilor şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cuprindă măsuri obligatorii, pe linia formării lucrătorilor din agricultură, pentru că în condiţiile unei agriculturi mecanizate, noi nu putem concepe ca membrul cooperator să fie în afara pregătirii tehnice. E cert că s-au obţinut rezultate deosebite în dotarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se pot însă aduce în continuare îmbunătăţiri. In exploatarea tractoarelor şi maşinilor avem deseori staşirări datorită calităţii slabe a unor piese, îndeosebi a cauciucurilor pentru tractoare şi a curelelor de transmisie la combinele C 12. Suntem convinşi că îndeplinirea exemplară a programului amplu stabilit de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămintul, să ingrijim cu răspundere animalele, să punem în valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scrisoarea Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist, am dezbătut-o cu toţi mecanizatorii şi cooperatorii şi indicaţiile se Îndeplinesc cu toată grija. Sunt pe terminate lucrările din urgenţa I şi pregătim condiţiile pentru producţii bune în acest an. Pe aceasta ne-am bazat cînd am hotărît să valorificăm cu statul mai mult cu 1 000 tone cereale şi 50 tone carne în anul 1974. Permiteţi-mi ca, în încheierea cuvintării mele, să îmi exprim deplinul acord faţă de rezultatele vizitei făcute de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în cele patru ţări arabe prietene şi să vă urez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace și prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate secretar general al partidului, că mecanizatorii și cooperatorii din Purani, în frunte cu comuniștii, vor face totul pentru respectarea cuvintului dat. A CUVÎNTUL ELENA Mă număr printre miile de specialişti care lucrează in producţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutînd să aduc şi eu modesta-mi contri TOVARĂŞEI ORZAN buţie la progresul general al agriculturii ţării noastre. Folosesc acest prilej pentru a exprima cele mai sincere mulţumiri pentru cinstea care mi s-a a DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR reţetelor furajere pe tot parcursul anului , modificarea acestora de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului specific pe kg spor şi, implicit, la diminuarea rezultatelor economice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse în dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez în mod deosebit prevederile proiectului de statut al cooperării şi asocierii dintre unităţile agricole de stat şi cooperatiste, care va asigura o utilizare mai raţională a mijloacelor de producţie existente şi a investiţiilor viitoare din agricultură. Ne declarăm întrutotul de acord cu prevederile proiectelor de statut, ale tuturor documentelor conferinţei, fiind hotărâţi să participăm cu toate forţele noastre la aplicareaîn viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucurie interesul deosebit şi admiraţia faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, faţă de întregul popor român, manifestările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prilejuite de recenta vizită in unele ţări arabe prietene. Documentele politico-economice, întrevederile şi consultările ample confirmă din plin importanţa acestei noi şi reprezentative acţiuni de politică externă a României Socialiste, al cărei promotor strălucit este secretarul general al Partidului Comunist Român. Luind act de apropiata vizită in Argentina, Republica Guineea şi Liberia, alături de întregul popor, vă urăm mult succes, tovarăşe secretar general, in nobila misiune de întărire a colaborării intre toate ţările, pentru destindere şi pace in lume. în încheiere, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale căror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, în anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se situa şi un viitor în eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră acordat de a lua parte la această conferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conducerii partidului, personal iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiştilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agricultură, nutrim, tovarăşe secretar general, sentimentul de profundă mindrie patriotică văzînd cum ţara noastră se dezvoltă şi înfloreşte, cum îi creşte tot mai mult prestigiul in lume, datorită politicii sale interne şi externe. Din toată inima ne ataşăm recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarcabilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Suntem convinşi că vizitele ce urmează să le întreprindeţi în următoarele zile în alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colaborare între popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii. Am participat, zi de zi, la toate transformările petrecute în comuna noastră, care au adus modificări esenţiale în bunăstarea celor ce muncesc pe ogoare. La începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să câştig încrederea oamenilor cu care lucram. Cu timpul am căpătat şi eu şi ei încrederea în forţele şi capacitatea de a îndruma şi conduce, în puterea de a obţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia Conferinţei asupra cîtorva aspecte din munca mea în prezent. Lucrez ca şef de fermă specializată în producerea seminţelor la cooperativa agricolă Valea Măcrişului, judelul Ilfov, alături de soţul meu care este inginerul şef al cooperativei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avind create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba producţiei toată capacitatea noastră, tot timpul nostru. Suntem mulţumiţi şi ne practicăm amîndoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfacţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noastră. De aceea sunt pe deplin de acord cu măsura preconizată în expunerea tovarăşului secretar general ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lucrează. Ferma pe care o conduc produce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 file.cooperatori care s-au specializat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foartebine între noi femeile, iar Bâşbaţii ne respectă şi ne apreciază. Respectul şi încrederea în capacitatea noastră le-am cîştigat prin muncă conştiincioasă, prin rezultatele în producţie pe care le-am obţinut. La cultura griului pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţie medie de peste 4 500 kg. la hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Vreau să menţionez că în anul 1972 am introdus în cultura pentru înmulţire soiul de grîu „Aurora“ pe o suprafaţă de 100 hectare, semănat în rînduri rare. Rezultatul — peste 6 200 kg grîu la ha, numai bob şi bob, se minunau oamenii de aşa producţie. întreaga cantitate obţinută a fost valorificată către stat şi astfel am ajutat ca şi cooperativele vecine să fie asigurate cu o sămînţă de calitate, dintr-un soi de mare productivitate. Rezultate bune, peste plan, am obţinut şi la celelalte culturi: orz, ovăz, soia, mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii moderne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pregătiţi multilateral, capabili să ţină in propriile miini soarta producţiei agricole. Prin învăţămîntul agrozootehnic de masă, am reuşit să trezim interesul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Consider insă că este necesară urgentarea aplicării în practică a unei pregătiri mai sistematizate, a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificate de muncitori calificaţi, paralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost în cooperativele agricole de producţie ne obligă ca fiecare măsură tehnico-organizatorică să fie gândită şi privită prin prisma eficienţei, respectiv fiecare cheltuială să fie realizată în scopul sporirii producţiei, concomitent cu reducerea costurilor pe unitatea de produs. Acest lucru impune însă din partea noastră o analiză periodică a cheltuielilor de producţie, o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor ce se execută, asupra respectării noilor tehnologii elaborate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest an, cred că am asentimentul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general NicolaeCeauşescu, că specialiştii agricoli din România socialistă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesională pentru modernizarea agriculturii, pentru sporirea producţiilor an, de an. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că vom şti să ne ţinem cuvîntul datelor moderne, vor avea ca rezultat, în ultimă instanţă, obţinerea de producţii mai mari, mai ieftine şi de o calitate tot mai bună. Eficienţa eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare, antrenaţi în marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, este condiţionată, aşa cum a subliniat, în cuvîntarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de perfecţionarea stilului de muncă al cadrelor de conducere. De aceea vom face şi în viitor totul pentru respectarea cu stricteţe a democraţiei cooperatiste, vom întrona în fiecare sector de activitate o atmosferă de ordine, şi disciplină, un control riguros, vom munci cu rână şi cu spor, cu conştiinţa limpede că fiecare trebuie să-şi facă exemplar datoria. îmi permit ca, în numele cooperatorilor din unitatea pe care o reprezint la această conferinţă, să asigur conducerea de partid şi de stat, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că suntem ferm hotărâţi să munciţi în aşa fel incit printre unităţile ce vor fi distinse pentru obţinerea de producţii mari în acest an să se numere şi cooperativa agricolă de producţie „Viaţă Nouă“ din Poiana Mare, judeţul Dolj. 1 (Urmare din pag. a 3-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ALEXANDRU TOANĂ CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE VÎLCU Cuvîntarea conducătorului iubit al naţiunii noastre socialiste a înfăţişat cu puterea de convingere a faptelor tabloul luminos al succeselor dobîndite în toate domeniile în pătratul de veac ce a trecut de la istorica plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 martie 1949, care a deschis ţărănimii drumul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tribună a conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură ţin să exprim profunda recunoştinţă a cooperatorilor din comuna noastră pentru grija deosebită pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă dezvoltării acestei ramuri de bază a economiei noastre naţionale, în expunerea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost scoase în evidenţă marile rezerve de care dispune agricultura ţării, ca şi căile de punere a lor în valoare, de folosire cit mai eficientă a bazei tehnicomateriale, a întregii noastre capacităţi creatoare. Ne vom întoarce acasă cu un adevărat tezaur de idei, cu un îndreptar preţios în munca noastră de viitor. Permiteţi-mi să înfăţişez, pe scurt, în continuare, cîteva din preocupările cooperativei agricole din comuna Poiana Mare. Suntem situaţi în sud-vestul judeţului Dolj, pe prima terasă a Dunării şi avem în proprietate obştească o suprafaţă de 2 300 hectare teren arabil, în majoritate amenajat pentru irigat, 157 hectare cu vie şi piersici. Sectorul zootehnic cuprinde 1 000 bovine, 2 000 oi şi un efectiv mediu de 2 000 capete porcine. Anual realizăm o producţie globală de circa 25 milioane lei, revenind la 100 hectare peste un milion lei. Doresc să scot în evidenţă faptul că, în ultimii trei ani, prin aplicarea cu consecvenţă a acordului global, producţiile din sectorul vegetal, la unele culturi, au crescut de 3-4 ori şi chiar de 5 ori. Producţia medie realizată la grîu, pe ultimii trei ani, este de 3 900 kg/ha, iar în 1973 aceasta a fost de 4 500 kg/ha. La porumb, media în ultimii trei ani este de 5 954 kg/ha, iar în 1973 s-a ridicat la 7 230 kg/ha. La sfecla de zahăr am realizat, în medie, 50 000 kg/ha, iar unele ferme au obţinut chiar 80-100 000 kg/ha. La legume, de la 712 tone producţie totală în 1970, am ajuns la 1 764 tone livrate la fondul de stat, în 1973, de pe aceeaşi suprafaţă. Pentru rezultatele dobîndite, cooperativa noastră a fost distinsă de două ori cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Avind o puternică bază tehnico-materială, folosind judicios tractoarele şi maşinile agricole, îngrăşămintele chimice şi apa din sistemul de irigaţii şi , aplicind o agrotehnică superioară, apropiată de nivelul practicat în staţiunile experimentale, am reuşit să avem rezultate bune. Conştienţi de sarcinile ce ne revin, am procedat cu hiotărîre, in primul rînd, la schimbarea soiurilor. La grîu am promovat soiurile Kaucaz şi Lovrin, pe întreaga suprafaţă, în proporţii egale, avind în vedere producţiile mari pe care le dau aceste soiuri, cit şi eşalonarea recoltării. In condiţii de irigare, soiul Kaucaz a dat, pe 82 ha, o producţie de 7 000 kg/ha. Am fost mulţumiţi şi de soiul Lovrin 231, care, cultivat pe 200 ha, a dat peste 5 000 kg/ha. De asemenea, la porumb am procurat 1 000 kg săminţă din noul tifond simplu 415 care, cultivat in condiţii agrotehnice corespunzătoare, a reuşit să dea cea mai mare producţie din cooperativă (10 000 kg/ha, pe o suprafaţă de 65 hectare). îmi permit să amintesc creatorilor acestui hibrid unele neajunsuri pentru a le avea in vedere : talia exagerat de înaltă pentru sistemul de irigat, inserţia ştiuleţilor la înălţimea de 1,70—1,80 m. O altă sugestie o facem creatorilor soiurilor de griu, subliniind că avem nevoie de soiuri cu port mic, cu pai gros, rezistent la cădere, cu spic des, cu greutatea a 1 000 boaba similară cu a Lovrinului 231 (54 gr). O cultură nouă la noi, introdusă de aproximativ patru ani, este soia. Nu vreau să exagerez, dar apreciez că din partea cadrelor noastre tehnice s-a făcut aproape totul. Avem experienţe cu diferite doze de îngrăşăminte, pregătim terenul exemplar, asigurăm o răsărire şi densitate corespunzătoare, erbicidăm anual toată suprafaţa şi totuşi nu depăşim producţia de 2 200 kg/ha. Şi aici consider că trebuie să se întreprindă măsuri de îmbunătăţire sau înlocuire a soiurilor existente. Pentru că nivelul producţiilor depinde într-o măsură deosebit de mare de cantitatea şi calitatea muncii prestate de mecanizatori consider că este bine ca Hotărirea 1004 a Consiliului de Miniştri referitoare la premierea acestora — care s-a dovedit un puternic stimulent — să fie reconsiderată şi corelată cu noul sistem de organizare şi retribuire a muncii în acord global. Noi, cooperatorii, avem sarcina să producem recolte din an în an mai mari, ne stă în putere și facem tot ce depinde de noi pentru a ne îndeplini planul și angajamentele. Avem insă nevoie de mai mult sprijin din partea celor ce preiau produsele agricole. La bazele întreprinderii de valorificare a cerealelor, operaţiunile de prelucrare a produselor sunt prea puţin mecanizate. De asemenea, întreprinderea viei şi vinului trebuie să asigure prese şi spaţii de depozitare suficiente, deoarece in 1973 din această cauză am pierdut circa 20 la sută din producţia de struguri, creindu-se mari greutăţi în organizarea acordului global. Aceleaşi greutăţi ne intîmpinăm şi la bazele fabricii de zahăr, unde suntem obligaţi ca descărcarea să o facem manual, timpul de staţionare mărindu-se exagerat. Conferinţa noastră a dezbătut şi proiectele de statut privind consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste şi cooperarea între unităţile de stat şi cooperativele agricole. Aprob întrutotul conţinutul lor, convins fiind că ele vor determina o activitate şi mai rodnică pe linia adincirii procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole, vor deschide un cîmp larg de acţiune tehnologiiConferinţa cadrelor de conducere din agricultură convocată acum, cînd se împlinesc 25 de ani de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, are pentru noi o deosebită semnificaţie, înscriindu-se pe linia trasată de partidul nostru de a intensifica neîntrerupt dezvoltarea şi modernizarea acestui sector de mare însemnătate. Am ascultat cu multă atenţie expunerea de înaltă ţinută ştiinţifică prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, sintetizînd drumul parcurs de agricultură în anii socialismului, jalonează principalele direcţii ce vor situa această importantă ramură a economiei ţării noastre la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. De 25 ani, partidul şi statul nostru, aplicînd în mod creator la condiţiile specifice ale României învăţătura marxist-leninistă cu privire la politica agrară, a dovedit tuturor celor ce muncesc la sate, întregului popor, că numai o agricultură socialistă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, poate asigura un belşug de produse care să satisfacă în măsură tot mai mare nevoile economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai. Dobrogea, primul teritoriu al ţării complet cooperativizat, a simţit din plin efectul politicii agrare profund ştiinţifice şi realiste a partidului nostru. Producţiile realizate in 1973 în agricultura judeţului Constanţa, in comparaţie cu 1957, anul încheierii cooperativizării în Dobrogea, înregistrează creşteri de 3,4 ori la griu, de 4,3 ori la porumb, de 3 ori la floarea-soarelui, iar efectivele de animale de aproximativ 10 ori. Aceste producţii se datoresc, fără i.doială,condiţiilor noi create prn cooperativizarea agriculturi, ajutorului, neprecupeţit din partea partidului şi statului prin mijloace mecanizate, îngrăşăminte chimice, irigaţii, seminţe, specialişti şi altele. Este suficient să amintesc faptul că în 1950 in întreaga Dobroge existau abia 119 tractoare, 124 batoze, 130 secerători-legători. In timp ce în prezent in judeţul Constanta dispunem de 6 500 tractoare fizice, 4 000 combine şi o gamă variată de alte maşini agricole, aceasta arată clar saltul calitativ realizat în dotarea şi modernizarea agriculturii. Ar mai trebui însă adăugat că 33 la sută din suprafaţa arabilă este irigată, iar pentru mînuirea şi exploatarea tehnicii din dotare avem aproape 12 000 cadre de mecanizatori, motopompişti, tehnicieni şi ingineri agricoli. Cu ajutorul celor 3 staţiuni de cercetări agricole de pe teritoriul judeţului, al specialiştilor, mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori, avem posibilitateasă valorificăm la un nivel şi mai înalt rezervele de care dispune agricultura din judeţul nostru. Aşa se explică faptul că în anul 1973 agricultura judeţului nostru a obţinut în medie la hectar 3 420 kg grîu, 4 634 kg porumb, 2 040 kg floarea-soarelui, iar în sectorul creşterii animalelor s-au realizat 3,5 kg lină pe oaie, 1 850 litri lapte pe vacă furajată şi peste 205 ouă pe găină ouătoare. Au fost livrate statului anul trecut peste 800 mii tone cereale şi plante tehnice, 300 mii tone legume, fructe şi struguri, 1,2 milioane hi lapte de vacă şi oaie, 50 000 tone carne şi altele. Producţia globală a agriculturii din judeţul Constanţa a ajuns în anul trecut la 5,3 miliarde lei şi odată cu aceasta au crescut substanţial veniturile unităţilor agricole. Paralel cu dezvoltarea economică, a crescut nivelul de trai şi viaţa spirituală a ţărănimii noastre, care astăzi simte din plin binefacerile socialismului. Iată de ce îndeplinesc cu multă bucurie sarcina încredinţată de lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru de a mulţumi şi cu acest prilej conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului secretar general, Nicolae Ceauşescu, pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat, pentru grija tovărăşească cu care am fost îndrumaţi în întreaga noastră activitate. Noi suntem conştient că, deşi am obţinut unele rezultate bune îndeosebi în acest cincinal, faţă de condiţiile de care dispunem, de ajutorul efectiv pe care-l primim, nivelul producţiilor obţinute nu ne mulţumesc. Aş exemplifica în acest sens nivelul producţiilor obţinute în sistem irigat. In timp ce, în unele ferme şi loturi din unităţi ca I.A.S. M. Kogălniceanu, C.A.P. Comana, Tătaru, Techirghiol, Satu Nou şi altele, s-au obţinut producţii medii de porumb de 10—12 000 kg, pe suprafeţe alăturate, tot in condiţii de irigare, s-au obtinut numai 56 000 kg porumb la ha. Acelaşi lucru se poate arăta şi la grîu, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă şi alte culturi. Suntem nemulţumiţi şi de faptul că in zootehnie, deşi am obţinut rezultate mai bune în comparaţie cu ultimii ani, nivelul acestora este incă scăzut ca urmare a menţinerii în efective a unor animale neproductive, a slabei îngrijiri şi furajări ce se menţine în unele unităţi, a procentului încă mare de mortalitate îndeosebi la tineret. Recenta scrisoare a Secretariatului C.C. al P.C.R., preţioasele indicaţii ce au rezultat din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la conferinţa noastră, constituie pentru noi un program concret de acţiuni, un adevărat îndrumar, în baza căruia vom acţiona pentru lichidarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea pe mai departe a întregii activităţi din agricultura judeţului nostru. In acest spirit suntem hotăriţi să organizăm mai bine munca, să ne ocupăm mai mult de pregătirea cadrelor din agricultură, să folosim cu mai mare eficienţă baza materială existentă şi să ridicăm simţul răspunderii la fiecare lucrător pentru obţinerea unor producţii la nivelul posibilităţilor, al sarcinilor ce ne revin. Concentrarea şi specializarea producţiei agricole în cadrul consiliilor intercooperatiste, activizarea acestor organisme şi dezvoltarea asociaţiilor intercooperatiste sunt pentru noi sarcini de o deosebită însemnătate. In acelaşi timp, statutul consiliilor intercooperatiste, al asociaţiilor şi al cooperării Intra unităţile de stat şi cooperatista reprezintă un nou ajutor pe care ţărănimea cooperatistă îl primeşte pentru a-şi concentra eforturile materiale şi umane în obiective agroindustriale de înaltă productivitate. Comitetul judeţean de partid, apreciind rolul prevederilor noilor statute în organizarea activităţii în agricultură, a trecut deja la aplicarea lor în practică. In prezent toate consiliile intercooperatiste sunt organizate şi funcţionează pe baza prevederilor statutare, iar asociaţiile economice intercooperatiste de creşterea şi îngrăşarea animalelor din cadrul consiliilor au pus la baza activităţii lor statutul asociaţiilor şi al cooperativelor agricole asociate. Ţăranii cooperatori, adunările generale ale consiliilor intercooperatiste şi adunările împuterniciţilor asociaţiilor şi-au exprimat adeziunea la prevederile din statute, convinşi că prin aplicarea lor în practică se vor putea obţine rezultate tot mai bune în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Experienţa practică demonstrează că acolo unde consiliile intercooperatiste, asociaţiile şi cooperativele agricole sunt îndrumate competent şi ajutate efectiv să-şi organizeze munca, se obţin producţii mari şi eficiente. Aş arăta, în acest sens, că anul trecut toate cele 21 asociaţii economice intercooperatiste din judeţul nostru şi-au încheiat activitatea cu beneficii (40 milioane), în noile condiţii de organizare şi funcţionare creşte responsabilitatea, se apropie şi mai mult legătura între aceste unităţi şi cooperativele agricole, sporind avantajele materiale. In ce priveşte judeţul nostru, considerăm că pe această linie un loc important îl va ocupa dezvoltarea şi specializarea consiliilor intercooperatiste îndeosebi pe zootehnie şi aici am în vedere unirea eforturilor pentru organizarea de noi asociaţii economice de tip industrial pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin, a porcilor, berbecuţilor şi a puilor de carne. De asemenea, vom analiza şi stabili forme de cooperare între unităţile agricole de stat şi cooperatiste in condiţii avantajoase pentru ambele sectoare, care să ducă la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii din judeţul nostru. Paralel cu aceste probleme sîntem preocupaţi de executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor din campania de primăvară. Am încheiat pe întreaga suprafaţă arăturile şi fertilizarea culturilor de toamnă, s-au insămîntat peste 25 000 ha cu diferite culturi din urgenţa I şi se efectuează lucrări de întreţinere a ogoarelor pentru a evita pierderea apei din sol. S-au început şi continuă în ritm susţinut tăierile la pomi şi vita de vie, se efectuează un volum însemnat de lucrări în răsadniţe şi se execută desecări şi nivelarea terenurilor pentru executarea irigatului prin brazde. Reparaţiile la tractoare, maşini agricole, moto-pompe şi agregate de udare sunt intr-un stadiu avansat, se desfăşoară în toate unităţile agricole instruirea şi pregătirea cadrelor ce vor lucra la irigat şi s-au intensificat lucrările pentru întreţinerea şi repararea reţelei de canale din sistemele de irigaţii. Noi am luat măsuri pentru realizarea în acest an a unor loturi de 50—100 ha cultivate cu porumb pentru producţii record în toate unităţile din sistemele de irigaţii, pentru organizarea fermelor specializate în scopul obţinerii unei producţii de 30 tone cartofi de toamnă pe hectar. Comitetul judeţean Constanţa, toţi oamenii muncii din această parte a ţării, dau o înaltă apreciere activităţii remarcabile desfăşurată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei vizite efectuate in unele ţări arabe. Suntem mîndri că „România liberă•*