România Liberă, martie 1974 (Anul 32, nr. 9128-9154)

1974-03-01 / nr. 9128

Pagina a 2-a — 7 martie 7974 Lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION SPĂTĂRELU încerc un sentiment de min­­drie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Con­vocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii, aflată intr-un con­­tinuu proces de modernizare si dezvoltare. Conferinţa noastră se desfă­şoară in preajma implinirii unui sfert de veac de la istorica ple­nară a C.C. al P C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agri­culturii. Tabloul realizărilor, în­făţişat Conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă ju­s­­teţea şi spiritul creator al poli­ticii partidului şi­­statului nos­tru, eforturile susţinute pentru dotarea tehnico-materială şi mo­dernizarea continuă a agricul­turii. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată în repetate rînduri de către se­cretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu a­­ceastă ocazie au­ constituit pen­tru noi un imbold în muncă, ne-au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, ju­deţul Ialomiţa, vor putea rapor­ta îndeplinirea sarcinilor cin­cinalului în patru ani, atît la producţia vegetală, cit şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune La toate culturile : 4 600 kg grîu la hec­tar, 6 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfeclă de zahăr, iar la cultura florii-soarelui 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului a­­proape 23 000 tone produse agro­zootehnice, cu 4 155 tone mai mult decit, cantitatea contracta­tă. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 de hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Desigur, aceste rezultate se datoresc în primul rînd spriji­­nului permanent primit d­in par­tea partidului şi statului nostru prin mecanizare şi chimizare, dar si muncii pline de pasiune si dăruire a oamenilor de aici. în primăvara anului 1973, cu apa pînă la brîu, bărbaţi Si femei, săptămini întregi au săpat ca­nale, au smuls pămîntului pal­mă cu palmă de sub apă si au insămîntat cu porumb, pînă la 30 iunie, peste 600 de hectare, obtinînd de pe aceste suprafeţe 7 000 kg porumb la ha. Cu ase­menea oameni nu-i de mirare că obţinem rezultate bune, dar sintem­ pe deplin conştienţi că dispunem încă de mari rezerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepere pentru punerea Ior­ în valoare Cuvîntarea dumneavoastră, to­varăşe secreter general, talonea­­ză în faţa Conferinţei noastre, a­­întregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de acţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspunde­re. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăga­nului, vom face totul pentru a ne ridica la înălţimea acestor e­­xigenţe. Ne preocupăm să asigu­răm condiţii cit mai bune pen­tru realizarea unor producţii sporite în acest an. A fost arată încă din toamnă ultima palmă de pămînt, am administrat în­grăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întrea­ga suprafaţă cultivată cu grîu şi am terminat reparaţiile la ma­şini şi utilaje, însăminţind o parte din suprafeţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiec­tele de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de des­făşurare a activităţii unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, adîncesc concentrarea şi specia­lizarea producţiei agricole. Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în centrul atenţiei noastre a stat şi crearea unor condiţii tot mai bune de v­iaţă membrilor cooperatori, tuturor locuitorilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţi­os, o nouă şcoală generală, gră­diniţă de coini, dispensar urban, o brutărie şi un magazin mo­dern, iar anul acesta vom con­strui 5 case cu etaj pentru spe­cialiști, mecanizatori și coope­ratori­ și ne gîndim să mergem mai departe să construim, cu plata în rate, case pentru coo­peratorii tineri. Toate acestea vor contribui la urbanizarea co­munei, cointeresarea membrilor cooperatori într-o mai mare măsură pentru a rămîne la muncă in cooperativă. De la această înaltă tribună, adresez mulţumirile cooperatori­lor din comuna Gheorghe Doja eroicii noastre clase muncitoare, pentru efortul pe care îl depune pentru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diversifice si mai mult gama de maşini agricole pentru a extin­de mecanizarea si a moderniza agricultură tării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i repre­zint, si in acelaşi gînd cu toti oamenii muncii din tara noastră, aprobarea deplină faţă de roa­dele bogate ale vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins-o în cele patru ţări arabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii exter­ne a României socialiste, o ex­presie grăitoare a frăţiei cu toate forţele iubitoare de liber­tate. Asigur Conferinţa, pe dumnea­voastră personal, iubite tovară­şe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna Ghe­orghe Doja vor depune toate e­­fort­urile pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor anului a­­gricol record, pentru a întîmpi­­na cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei si Congresul al XI-lea al partidului nostru. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI FLORENTIN CÎRPAN Doresc să exprim marea sa­tisfacţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la a­­ceastă înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocu­pării constante a conducerii par­tidului. de consultare a maselor in rezolvarea tuturor probleme­lor ce privesc viitorul ţării, fău­rirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, in numele muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor întreprinde­rii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dum­neavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o manifestaţi faţă de dezvoltarea agriculturii, pentru condiţiile tot mai bune ce ni s-au creat în vederea per­fecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm. întreprinderea noastră consti­tuie o expresie elocventă a ac­ţiunii iniţiate de partid pe li­nia modernizării metodelor de creştere a animalelor. îmbună­tăţirea continuă a activităţii în­treprinderii a stat permanent în atenţia Comitetului judeţean de partid, care ne-a orientat efor­turile spre rezolvarea unor pro­bleme complexe privind organi­zarea pe baze ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii, promovarea sistematică a progresului teh­­nic in toate compartimentele procesului de producţie, creşte­rea eficienţei economice a între­gii activităţi. Raportez conferinţei, cu deo­sebită satisfacţie, că de la in­trarea in producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sarcinile tehnico-economice. In perioada 1969—1973, colectivul întreprin­derii a produs cu 1 600 tone car­ne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Prin extinderea meca­nizării proceselor de producţie şi introducerea tehnologiilor noi, de înalt randament, produc­tivitatea muncii pe salariat a crescut de la 198 000 Iei in 1969, la 270 000 lei in 1973. în aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 800 lei producţie marfă au scăzut cu 82 lei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor pla­nului de producţie, investiţia totală a fost recuperată în pro­porţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucră­torii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, sunt hotă­râţi să folosească întreaga pri­cepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statu­lui integral investiţia alocată a­­cestui important obiectiv şi a realiza actualul cincinal înainte de termen. îndeplinirea ritmică şi con­stantă a indicatorilor tehnico­­economici, în conformitate cu programul naţional de dezvol­tare a zootehniei,­­ se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introdu­cerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toa­te cadrele tehnice de specialita­te din întreprindere conduc ne­mijlocit procesul de producţie, sunt angrenate efectiv în acti­vitatea fermelor în care lucrează, luând decizii adecvate acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea proceselor de producţie, prin extinderea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul teh­nic de autoutilare din între­prindere a elaborat o serie de soluţii noi, printre care tran­sportul furajelor în totalitate mecanizat, modernizarea mater­nităţilor, a halelor de creştere şi îngrăşare şi altele. Prin ri­dicarea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori, înfiinţarea fermelor de selec­ţie in care producem material de prăsilă testat după consumul specific de furaje, după creşte­rea în greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la obţinerea unui mate­rial de reproducţie cu o înaltă valoare biologică. Informez conferinţa că unita­tea noastră a depus eforturi sus­ţinute pe linia modernizării sec­torului gospodăresc de creşterea porcilor după sistemul indus­trial aplicat in complexul nos­tru, fapt ce a făcut ca produc­ţia din acest sector să fie du­blată. Comitetul de partid şi comite­tul oamenilor muncii s-au pre­ocupat îndeaproape de perfec­ţionarea pregătirii profesionale, de calificare a tuturor lucrători­lor — activitate căreia i-am im­primat un caracter permanent, urmărind creşterea receptivităţii in preluarea şi aplicarea în prac­tică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială pri­vind creşterea şi îngrăşarea porcilor Pentru permanentizarea lucră­torilor, conducerea unităţii mani­festă o grijă deosebită în rezol­varea problemelor legate de îm­bunătăţirea continuă a condiţi­ilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor Din fondurile sta­tului au fost construite peste 100 de apartamente, iar în pre­zent funcţionează în unitatea noastră o cantină şi un magazin alimentar. In lumina aprecierilor pozi­tive, precum şi a observaţiilor critice făcute în expunerea dum­neavoastră, tovarăşe secretar general, trebuie să arăt că în munca noastră au existat și o se­rie de lipsuri. Mă refer în mod deosebit la indicii de producție care încă nu sunt la nivelul po­tențialului productiv al anima­lelor, la consumul specific de furaje, încă ridicat, la necesita­tea aplicării şi mai riguroase a măsurilor sanitar-veterinare in scopul preîntimpinării pierde­rilor de efective. In vederea îmbunătăţirii acti­vităţii de producţie şi economice din fiecare fermă, la fiecare loc de muncă, vom trece la apli­carea şi mai fermă a progra­mului de măsuri deja întocmit, pentru a asigura ridicarea cali­tăţilor biologice de producţie ale efectivelor existente, pentru prevenirea epizootiilor şi res­pectarea cu stricteţe şi în mod diferenţiat a programului de fu­rajare. In această privinţă, soli­cităm şi sprijinul conducerii mi­nisterului nostru, pentru livrarea de către F.N.C. a furajelor com­binate, cu respectarea strictă a CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI MARIN NEDEA Am reţinut din ampla expu­nere a tovarăşului secretar general progresul realizat de agricultura noastră socialistă, precum şi marile rezerve de care dispune acest important sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani în agricultură şi­­doresc să arăt"; în faţa dumneavoastră, eu­m­gîndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. In urmă cu doi ani, membrii cooperatori din comuna Purani m-au ales preşedinte al coopera­tivei agricole de producţie, fiind în acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Cooperativa avea datorii, producţiile de porumb nu depăşeau 2 500 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezul­tatele erau şi mai slabe. Aşa cum, pe bună dreptate aţi apreciat în expunerea dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în munca noastră şi-au făcut loc unele neajun­suri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele eco­nomice nesatisfăcătoare datorin­­du-se unor lipsuri în organiza­rea şi planificarea producţiei, precum şi folosirii nechibzuite a bazei materiale. Dintr-o ana­liză pe care a făcut-o comitetul de partid împreună cu consiliul de conducere, s-a desprins con­cluzia că la cultura porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştient de răspunderea ce revine celor două unităţi, am unit intr-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte cărora le-am repartizat o­­anu­mită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la arat pînă la strînsul şi depozitarea recoltei. Sistemul de organizare şi retri­buire a muncii în acord global,­­explicat cu răbdare ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat în toate sectoarele de producţie, a constituit pentru noi o pîrghie importantă în cointeresarea materială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor a făcut ca în anul 1973 coopera­tiva noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu greşesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se datoreşte faptului că am transportat în cîmp în doi ani peste 5 000 tone îngrăşăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eli­­minarea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin această lucrare producţia de porumb a crescut cu 800-1 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cu peste 4 000-5 000 kg. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu specialiştii şi ţăranii coopera­tori, precum şi pe baza consta­tărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele suprafeţe este şi conse­cinţa tasării terenului pe care se fac treceri repetate cu trac­toarele pentru executarea lucrărilor agricole. De aceea, consider că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu întreaga gamă de agregate care să per­mită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficienţa economică, noi am introdus sistemul de evidenţă pentru urmărirea preţului de cost, şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sectoare, pe produse şi oamenii au înţeles mai bine de ce nu trebuie să risipească nici o palmă de pămint, să nu cheltuiască nici un leu in plus.­­Sistemul şi formele de coope­­rare-L cuprins d in proiectele de stătut pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţi­lor agricole de stat şi coopera­tiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Nu­mai integrind organic activita­tea staţiunii de mecanizare in activitatea economică a coopera­tivelor agricole reuşim să folo­sim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatori­lor în tot timpul anului, să introducem mecanizarea în zootehnie, rezultind, de aici, avantaje economice pentru ambele unităţi. Şi nu numai economice. Secţia de mecanizare, ca sector mecanic al coopera­tivei agricole de producţie, trebuie să devină o şcoală muncitorească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stăpini pe tehnica agricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răspunderile consiliului de con­ducere, ale preşedinţilor, ingine­­rilor şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cuprindă măsuri obligatorii, pe linia formării lucrătorilor din agricultură, pen­tru că în condiţiile unei agricul­turi mecanizate, noi nu putem concepe ca membrul cooperator să fie în afara pregătirii teh­nice. E cert că s-au obţinut rezul­tate deosebite în dotarea sta­ţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se pot însă aduce în continuare îmbunătăţiri. In exploatarea tractoarelor şi maşi­nilor avem deseori staşirări datorită calităţii slabe a unor piese, îndeosebi a cauciucurilor pentru tractoare şi a curelelor de transmisie la combinele C 12. Suntem­ convinşi că înde­plinirea exemplară a programu­lui amplu stabilit de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămintul, să ingrijim cu răspundere animalele, să punem în valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scri­soarea Secretariatului Comitetu­lui Central al Partidului Comunist, am dezbătut-o cu toţi mecanizatorii şi cooperatorii şi indicaţiile se Îndeplinesc cu toată grija. Sunt pe terminate lucrările din urgenţa I şi pregă­tim condiţiile pentru producţii bune în acest an. Pe aceasta ne-am bazat cînd am hotărît să valorificăm cu statul mai mult cu 1 000 tone cereale şi 50 tone carne în anul 1974. Permiteţi-mi ca, în încheierea cuvintării mele, să îmi exprim deplinul acord faţă de rezul­tatele vizitei făcute de dumnea­voastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în cele patru ţări arabe prietene şi să vă urez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace și prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate secretar general al partidului, că meca­nizatorii și cooperatorii din Purani, în frunte cu comuniștii, vor face totul pentru respec­tarea cuvintului dat. A CUVÎNTUL ELENA Mă număr printre miile de specialişti care lucrează in pro­ducţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutînd să aduc şi eu modesta-mi contri­ TOVARĂŞEI ORZAN buţie la progresul general al agriculturii ţării noastre. Folo­sesc acest prilej pentru a expri­ma cele mai sincere mulţumiri pentru cinstea care mi s-a a­ DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR reţetelor furajere pe tot par­cursul anului , modificarea aces­tora de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului spe­cific pe kg spor şi, implicit, la­ diminuarea rezultatelor econo­mice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse­ în dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez în mod deosebit prevederile proiec­tului de statut al cooperării şi asocierii dintre unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste, care va asigura o utilizare mai raţio­nală a mijloacelor de producţie existente şi a investiţiilor viitoa­re din agricultură. Ne declarăm întrutotul de a­­cord cu­ prevederile proiectelor de statut, ale tuturor documen­telor conferinţei, fiind hotărâţi să participăm cu toate forţele noastre la aplicarea­­în viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucurie interesul deosebit şi ad­miraţia faţă de conducătorul iu­bit al partidului şi statului, faţă de întregul popor român, mani­festările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prile­juite de recenta vizită in unele ţări arabe prietene. Docu­mentele politico-economice, în­trevederile şi consultările ample confirmă din plin importanţa acestei noi şi reprezentative ac­ţiuni de politică externă a Româ­niei Socialiste, al cărei promotor strălucit este secretarul general al Partidului Comunist Român. Luind act de apropiata vizită in Argentina, Republica Gui­neea şi Liberia, alături de în­tregul popor, vă urăm mult suc­ces, tovarăşe secretar general, in nobila misiune de întărire a co­laborării intre toate ţările, pen­tru destindere şi pace in lume. în încheiere, asigurăm con­ducerea partidului, pe dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncito­rii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale­­ că­ror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, în anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se si­tua şi un viitor în eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră a­cordat de a lua parte la această conferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conduce­rii partidului, personal iubitu­lui nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiştilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agri­cultură, nutrim, tovarăşe secre­tar general, sentimentul de pro­fundă mindrie patriotică vă­­zînd cum ţara noastră se dez­voltă şi înfloreşte, cum îi creş­te tot mai mult prestigiul in lu­me, datorită politicii sale in­terne şi externe. Din toată ini­ma ne ataşăm recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apre­ciere remarcabilei activităţi des­făşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlo­ciu. Suntem­ convinşi că vizi­tele ce urmează să le întreprin­deţi în următoarele zile în al­te ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi cola­borare între popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii. Am participat, zi de zi, la toate transformările petrecute în co­muna­ noastră, care au adus mo­dificări esenţiale în bunăstarea celor ce muncesc pe ogoare. La începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să câştig în­crederea oamenilor cu care lu­cram. Cu timpul am căpătat şi eu şi ei încrederea în forţele şi capacitatea de a îndruma şi conduce, în puterea de a ob­ţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia Conferinţei asupra cîtorva aspecte din munca mea în prezent. Lucrez ca şef de fer­mă specializată în producerea seminţelor la cooperativa agri­colă Valea Măcrişului, judelul Ilfov, alături de soţul meu ca­re este inginerul şef al coope­rativei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avind create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba producţiei toată capacitatea noastră, tot timpul nostru. Sun­tem mulţumiţi şi ne practicăm amîndoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfac­ţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noas­tră. De aceea sunt pe deplin de acord cu măsura preconizată în expunerea tovarăşului secretar general ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu­­ domiciliul în comuna unde lu­crează. Ferma pe care o conduc pro­duce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 file.­­cooperatori care­ s-au­ speciali­zat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foarte­­bi­ne între noi femeile, iar Bâş­baţii ne respectă şi ne aprecia­ză. Respectul şi încrederea în capacitatea noastră le-am cîş­­tigat prin muncă conştiincioasă, prin rezultatele în producţie pe care le-am obţinut. La cultura griului pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţie me­die de peste 4 500 kg. la hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Vreau să menţionez că în a­­nul 1972 am introdus în cultura pentru înmulţire soiul de grîu „Aurora“ pe o suprafaţă de 100 hectare, semănat în rînduri ra­re. Rezultatul — peste 6 200 kg grîu la ha, numai bob şi bob, se minunau oamenii de aşa pro­ducţie. întreaga cantitate obţi­nută a fost valorificată către stat şi astfel am ajutat ca şi cooperativele vecine să fie asi­gurate cu o sămînţă de calitate, dintr-un soi de mare producti­vitate. Rezultate bune, peste plan, am obţinut şi la celelalte culturi: orz, ovăz, soia, mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii mo­derne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pre­gătiţi multilateral, capabili să ţină in propriile miini soarta producţiei agricole. Prin învă­­ţămîntul agrozootehnic de ma­să, am reuşit să trezim intere­sul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Consider in­să că este necesară urgentarea aplicării în practică a unei pre­gătiri mai sistematizate, a mem­brilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certifi­cate de muncitori calificaţi, pa­ralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost în cooperativele agricole de pro­ducţie ne obligă ca fiecare mă­sură tehnico-organizatorică să fie gândită şi privită prin pris­ma eficienţei, respectiv fiecare cheltuială să fie realizată în scopul sporirii producţiei, con­comitent cu reducerea costuri­lor pe unitatea de produs. A­­cest lucru impune însă din partea noastră o analiză perio­dică a cheltuielilor de produc­ţie, o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor ce se execu­tă, asupra respectării noilor tehnologii elaborate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest an, cred că am asentimen­tul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general Nicolae­­Ceauşescu, că specialiştii agricoli din Româ­nia socialistă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesiona­lă pentru modernizarea agricul­turii, pentru sporirea producţi­ilor an, de an. Vă asigurăm, to­varăşe secretar general, că vom şti să ne ţinem cuvîntul date­lor moderne, vor avea ca rezul­tat, în ultimă instanţă, obţinerea de producţii mai mari, mai ief­tine şi de o calitate tot mai bună. Eficienţa eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare, antre­naţi în marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, este condiţio­nată, aşa cum a subliniat, în cuvîntarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de perfecţionarea stilului de muncă al cadrelor de conducere. De aceea vom face şi în viitor totul pentru respecta­rea cu stricteţe a democraţiei cooperatiste, vom întrona în fie­care sector de activitate o at­mosferă de ordine, şi disciplină, un control riguros, vom munci cu r­ână şi cu spor, cu conştiinţa limpede că fiecare trebuie să-şi facă exemplar datoria. îmi permit ca, în numele coo­peratorilor din unitatea pe care o reprezint la această conferinţă, să asigur conducerea de partid şi de stat, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că suntem­ ferm hotărâţi să munciţi în aşa fel incit printre unităţile ce vor fi distinse pentru obţinerea de producţii mari în acest an să se numere şi cooperativa agricolă de producţie „Viaţă Nouă“ din Poiana­ Mare, judeţul Dolj.­ ­ 1 (Urmare din pag. a 3-a) CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ALEXANDRU TOANĂ CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI VASILE VÎLCU Cuvîntarea conducătorului iu­bit al naţiunii noastre socialiste a înfăţişat cu puterea de convin­gere a faptelor tabloul luminos al succeselor dobîndite în toate domeniile în pătratul de veac ce a trecut de la istorica plenară a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 3-5 martie 1949, care a deschis ţără­nimii drumul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tribună a confe­rinţei pe ţară a cadrelor de con­ducere din agricultură ţin să ex­prim profunda recunoştinţă a cooperatorilor din comuna noas­tră pentru grija deosebită pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă dez­voltării acestei ramuri de bază a economiei noastre naţionale, în expunerea făcută de tovară­şul Nicolae Ceauşescu au fost scoase în evidenţă marile re­zerve de care dispune agricultu­ra ţării, ca şi căile de punere a lor în valoare, de folosire cit mai eficientă a bazei tehnico­­materiale, a întregii noastre ca­pacităţi creatoare. Ne vom în­toarce acasă cu un adevărat te­zaur de idei, cu un îndreptar preţios în munca noastră de vi­itor. Permiteţi-mi să înfăţişez, pe scurt, în continuare, cîteva din preocupările cooperativei agrico­le din comuna Poiana­ Mare. Suntem­ situaţi în sud-vestul ju­deţului Dolj, pe prima terasă a Dunării şi avem în proprietate obştească o suprafaţă de 2 300 hectare teren arabil, în majori­tate amenajat pentru irigat, 157 hectare cu vie şi piersici. Secto­rul zootehnic cuprinde 1 000 bo­vine, 2 000 oi şi un efectiv mediu de 2 000 capete porcine. Anual realizăm o producţie globală de circa 25 milioane lei, revenind la 100 hectare peste un milion lei. Doresc să scot în evidenţă fap­tul că, în ultimii trei ani, prin aplicarea cu consecvenţă a acor­dului global, producţiile din sectorul vegetal, la unele culturi, au crescut de 3-4 ori şi chiar de 5 ori. Producţia medie realizată la grîu, pe ultimii trei ani, este de 3 900 kg/ha, iar în 1973 aceasta a fost de 4 500 kg/ha. La porumb, media în ultimii trei ani este de 5 954 kg/ha, iar în 1973 s-a ridicat la 7 230 kg/ha. La sfecla de zahăr am realizat, în medie, 50 000 kg/ha, iar unele ferme au obţi­nut chiar 80-100 000 kg/ha. La legume, de la 712 tone producţie totală în 1970, am ajuns la 1 764 tone livrate la fondul de stat, în 1973, de pe aceeaşi suprafaţă. Pentru rezultatele dobîndite, cooperativa noastră a fost dis­tinsă de două ori cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Avind o puternică bază teh­nico-materială, folosind judicios tractoarele şi maşinile agricole, îngrăşămintele chimice şi apa din sistemul de irigaţii şi , apli­­cind o agrotehnică superioară, apropiată de nivelul practicat în staţiunile experimentale, am reuşit să avem rezultate bune. Conştienţi de sarcinile ce ne revin, am procedat cu­­ hiotărîre, in primul rînd, la schimbarea soiurilor. La grîu am promovat soiurile Kaucaz şi Lovrin, pe în­treaga suprafaţă, în proporţii egale, avind în vedere produc­ţiile mari pe care le dau aceste soiuri, cit şi eşalonarea recol­tării. In condiţii de irigare, so­iul Kaucaz a dat, pe 82 ha, o producţie de 7 000 kg/ha. Am fost mulţumiţi şi de soiul Lov­rin 231, care, cultivat pe 200 ha, a dat peste 5 000 kg/ha. De ase­menea, la porumb am procurat 1 000 kg săminţă din noul tifond simplu 415 care, cultivat in con­diţii agrotehnice corespunzătoa­re, a reuşit să dea cea mai mare producţie din cooperativă (10 000 kg/ha, pe o suprafaţă de 65 hec­tare). îmi permit să amintesc creatorilor acestui hibrid unele neajunsuri pentru a le avea in vedere : talia exagerat de înaltă pentru sistemul de irigat, inser­ţia ştiuleţilor la înălţimea de 1,70—1,80 m. O altă sugestie o facem creatorilor soiurilor de griu, subliniind că avem nevoie de soiuri cu port mic, cu pai gros, rezistent la cădere, cu spic des, cu greutatea a 1 000 boaba similară cu a Lovrinului 231 (54 gr). O cultură nouă la noi, intro­dusă de aproximativ patru ani, este soia. Nu vreau să exagerez, dar apreciez că din partea ca­drelor noastre tehnice s-a făcut aproape totul. Avem experienţe cu diferite doze de îngrăşămin­te, pregătim terenul exemplar, asigurăm o răsărire şi densitate corespunzătoare, erbicidăm anual toată suprafaţa şi totuşi nu de­păşim producţia de 2 200 kg/ha. Şi aici consider că trebuie să se întreprindă măsuri de îmbunătă­ţire sau înlocuire a soiurilor existente. Pentru că nivelul producţiilor depinde într-o măsură deosebit de mare de cantitatea şi calitatea muncii prestate de mecanizatori consider că este bine ca Hotări­­rea 1­004 a Consiliului de Mi­niştri referitoare la premierea acestora — care s-a dovedit un puternic stimulent — să fie re­considerată şi corelată cu noul sistem de organizare şi retribui­re a muncii în acord global. Noi, cooperatorii, avem sarcina să producem recolte din an în an mai mari, ne stă în putere și facem tot ce depinde de noi pen­tru a ne îndeplini planul și an­gajamentele. Avem insă nevoie de mai mult sprijin din partea celor ce preiau produsele agri­cole. La bazele întreprinderii de valorificare a cerealelor, opera­ţiunile de prelucrare a produse­lor sunt prea puţin mecanizate. De asemenea, întreprinderea viei şi vinului trebuie să asigure prese şi spaţii de depozitare su­ficiente, deoarece in 1973 din această cauză am pierdut circa 20 la sută din producţia de stru­guri, creindu-se mari greutăţi în organizarea acordului global. Aceleaşi greutăţi ne intîmpinăm şi la bazele fabricii de zahăr, unde suntem obligaţi ca descăr­carea să o facem manual, timpul de staţionare mărindu-se exage­rat. Conferinţa noastră a dezbătut şi proiectele de statut privind consiliile intercooperatiste, aso­ciaţiile intercooperatiste şi coo­perarea între unităţile de stat şi cooperativele agricole. Aprob întrutotul conţinutul lor, con­vins fiind că ele vor determina o activitate şi mai rodnică pe linia adincirii procesului de con­­centrare şi specializare a pro­ducţiei agricole, vor deschide un cîmp larg de acţiune tehnologii­Conferinţa cadrelor de condu­cere din agricultură convocată acum, cînd se împlinesc 25 de ani de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, are pentru noi o deosebită semnificaţie­, înscriindu-se pe linia trasată de partidul nostru de a intensifica neîntrerupt dez­voltarea şi modernizarea acestui sector de mare însemnătate. Am ascultat cu multă atenţie expunerea de înaltă ţinută ştiin­ţifică prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, sinteti­­zînd drumul parcurs de agricul­tură în anii socialismului, jalo­nează principalele direcţii ce vor situa această importantă ra­mură a economiei ţării noastre la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. De 25 ani, partidul şi statul nostru, aplicînd în mod creator la condiţiile specifice ale Româ­niei învăţătura marxist-leninis­­tă cu privire la politica agrară, a dovedit tuturor celor ce mun­cesc la sate, întregului popor, că numai o agricultură socialistă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, poate a­­sigura un belşug de produse ca­re să satisfacă în măsură tot mai mare nevoile economiei şi ridi­carea continuă a nivelului de trai. Dobrogea, primul teritoriu al ţării complet cooperativizat, a simţit din plin efectul politicii agrare profund ştiinţifice şi re­aliste a partidului nostru. Pro­ducţiile realizate in 1973 în a­­gricultura judeţului Constanţa, in comparaţie cu 1957, anul în­cheierii cooperativizării în Do­brogea, înregistrează creşteri de 3,4 ori la griu, de 4,3 ori la po­rumb, de 3 ori la floarea-soare­­lui, iar efectivele de animale de aproximativ 10 ori. Aceste producţii se datoresc, fără i­.doială,condiţiilor noi create prn cooperativizarea a­­griculturi, ajutoru­lui, neprecupe­ţit din partea partidului şi sta­tului prin mijloace mecanizate, îngrăşăminte chimice, irigaţii, seminţe, specialişti şi altele. Este suficient să amintesc fap­tul că în 1950 in întreaga Dobro­­ge existau abia 119 tractoare, 124 batoze, 130 secerători-legători. In timp ce în prezent in judeţul Constanta dispunem de 6 500 tractoare fizice, 4 000 combine şi o gamă variată de alte maşini agricole, aceasta arată clar sal­tul calitativ realizat în dotarea şi modernizarea agriculturii. Ar mai trebui însă adăugat că 33 la sută din suprafaţa arabilă este irigată, iar pentru mînuirea şi exploatarea tehnicii din dotare avem aproape 12 000 cadre de mecanizatori, motopompişti, teh­nicieni şi ingineri agricoli. Cu a­­jutorul celor 3 staţiuni de cer­cetări agricole de pe teritoriul judeţului, al specialiştilor, me­canizatorilor şi ţăranilor coope­ratori, avem posibilitatea­­să va­lorificăm la un nivel şi mai înalt rezervele de care dispune agri­cultura din judeţul nostru. Aşa se explică faptul că în a­­nul 1973 agricultura judeţului nostru a obţinut în medie la hec­tar 3 420 kg grîu, 4 634 kg po­rumb, 2 040 kg floarea-soarelui, iar în sectorul creşterii anima­lelor s-au realizat 3,5 kg lină pe oaie, 1 850 litri lapte pe vacă furajată şi peste 205 ouă pe gă­ină ouătoare. Au fost livrate statului anul trecut peste 800 mii tone cerea­le şi plante tehnice, 300 mii tone legume, fructe şi struguri, 1,2 milioane hi lapte de vacă şi oaie, 50 000 tone carne şi altele. Producţia globală a agriculturii din judeţul Constanţa a ajuns în anul trecut la 5,3 miliarde lei şi odată cu aceasta au crescut substanţial veniturile unităţi­lor agricole. Paralel cu dezvoltarea econo­mică, a crescut nivelul de trai şi viaţa spirituală a ţărănimii noastre, care astăzi simte din plin binefacerile socialismului. Iată de ce îndeplinesc cu mul­tă bucurie sarcina încredinţată de lucrătorii de pe ogoarele ju­deţului nostru de a mulţumi şi cu acest prilej conducerii par­tidului şi statului, personal tovarăşului secretar general, Nicolae Ceauşescu, pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat, pentru grija tovărăşească cu ca­re am fost îndrumaţi în întreaga noastră activitate. Noi suntem­ conştient­ că, deşi am obţinut unele rezultate bune îndeosebi în acest cincinal, faţă de condiţiile de care dispunem, de ajutorul efectiv pe care-l primim, nivelul producţiilor ob­ţinute nu ne mulţumesc. Aş exemplifica în acest sens nivelul producţiilor obţinute în sistem irigat. In timp ce, în u­­nele ferme şi loturi din unităţi ca I.A.S. M. Kogălniceanu, C.A.P. Comana, Tătaru, Techir­­ghiol, Satu Nou şi altele, s-au obţinut producţii medii de po­rumb de 10—12 000 kg, pe su­prafeţe alăturate, tot in condiţii de irigare, s-au obtinut numai 5­6 000 kg porumb la ha. Acelaşi lucru se poate arăta şi la grîu, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă şi alte culturi. Suntem­ nemulţumiţi şi de fap­tul că in zootehnie, deşi am ob­ţinut rezultate mai bune în com­paraţie cu ultimii ani, nivelul acestora este incă scăzut ca ur­mare a menţinerii în efective a unor animale neproductive, a slabei îngrijiri şi furajări ce se menţine în unele unităţi, a pro­centului încă mare de mortalita­te îndeosebi la tineret. Recenta scrisoare a Secretari­atului C.C. al P.C.R., preţioasele indicaţii ce au rezultat din ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la conferinţa noastră, constituie pentru noi un program concret de acţiuni, un adevărat îndrumar, în baza căruia vom acţiona pentru lichidarea nea­junsurilor şi îmbunătăţirea pe mai departe a întregii activităţi din agricultura judeţului nos­tru. In acest spirit suntem­ hotăriţi să organizăm mai bine munca, să ne ocupăm mai mult de pre­­­­gătirea cadrelor din agricultură,­ să folosim cu mai mare eficien­ţă baza materială existentă şi să ridicăm simţul răspunderii la fiecare lucrător pentru obţine­rea unor producţii la nivelul po­sibilităţilor, al sarcinilor ce ne revin. Concentrarea şi specializarea producţiei agricole în cadrul consiliilor intercooperatiste, ac­tivizarea acestor organisme şi dezvoltarea asociaţiilor inter­cooperatiste sunt pentru noi sar­cini de o deosebită însemnătate. In acelaşi timp, statutul consi­liilor intercooperatiste, al aso­ciaţiilor şi al cooperării Intra unităţile de stat şi cooperatista reprezintă un nou ajutor pe care ţărănimea cooperatistă îl pri­meşte pentru a-şi concentra e­­forturile materiale şi umane în obiective agroindustriale de înal­tă productivitate. Comitetul judeţean de partid, apreciind rolul prevederilor noi­lor statute în organizarea acti­vităţii în agricultură, a trecut deja la aplicarea lor în practică. In prezent toate consiliile in­tercooperatiste sunt organizate şi funcţionează pe baza prevederi­lor statutare, iar asociaţiile e­­conomice intercooperatiste de creşterea şi îngrăşarea animale­lor din cadrul consiliilor au pus la baza activităţii lor statutul asociaţiilor şi al cooperativelor agricole asociate. Ţăranii cooperatori, adunările generale ale consiliilor intercoo­peratiste şi adunările împuter­niciţilor asociaţiilor şi-au expri­mat adeziunea la prevederile din statute, convinşi că prin aplica­rea lor în practică se vor putea obţine rezultate tot mai bune în dezvoltarea şi modernizarea a­­griculturii. Experienţa practică demon­strează că acolo unde consiliile intercooperatiste, asociaţiile şi cooperativele agricole sunt în­drumate competent şi ajutate e­­fectiv să-şi organizeze munca, se obţin producţii mari şi efi­ciente. Aş arăta, în acest sens, că anul trecut toate cele 21 a­­sociaţii economice intercoopera­tiste din judeţul nostru şi-au în­cheiat activitatea cu beneficii (40 milioane), în noile condiţii de organizare şi funcţionare creşte responsabilitatea, se a­­propie şi mai mult legătura în­tre aceste unităţi şi cooperative­le agricole, sporind avantajele materiale. In ce priveşte judeţul nostru, considerăm că pe această linie un loc important îl va ocupa dezvoltarea şi specializarea con­siliilor intercooperatiste îndeo­sebi pe zootehnie şi aici am în vedere unirea eforturilor pen­tru organizarea de noi asociaţii economice de tip industrial pen­tru creşterea şi îngrăşarea ti­neretului taurin, a porcilor, ber­­becuţilor şi a puilor de carne. De asemenea, vom analiza şi stabili forme de cooperare între unităţile agricole de stat şi coo­peratiste in condiţii avantajoase pentru ambele sectoare, care să ducă la dezvoltarea şi moderni­zarea agriculturii din judeţul nostru.­­ Paralel cu aceste probleme sîntem preocupaţi de executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor din campania de pri­măvară. Am încheiat pe întrea­ga suprafaţă arăturile şi fertili­zarea culturilor de toamnă, s-au insămîntat peste 25 000 ha cu diferite culturi din urgenţa I şi se efectuează lucrări de întreţi­nere a ogoarelor pentru a evita pierderea apei din sol. S-au în­ceput şi continuă în ritm susţi­nut tăierile la pomi şi vita de vie, se efectuează un volum în­semnat de lucrări în răsadniţe şi se execută desecări şi nivela­rea terenurilor pentru executa­rea irigatului prin brazde. Reparaţiile la tractoare, ma­şini agricole, moto-pompe şi a­­gregate de udare sunt intr-un stadiu avansat, se desfăşoară în toate unităţile agricole instrui­rea şi pregătirea cadrelor ce vor lucra la irigat şi s-au intensifi­cat lucrările pentru întreţinerea şi repararea reţelei de canale din sistemele de irigaţii. Noi am luat măsuri pentru realizarea în acest an a unor loturi de 50—100 ha cultivate cu porumb pentru producţii record în toate unităţile din sistemele de irigaţii, pentru organizarea fermelor specializate în scopul obţinerii unei producţii de 30 tone cartofi de toamnă pe hec­tar. Comitetul judeţean Constan­ţa, toţi oamenii muncii din a­­ceastă parte a ţării, dau o înaltă apreciere activităţii remarca­bile desfăşurată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei vizite efectuate in une­le ţări arabe. Suntem­ mîndri că „România liberă•*

Next