România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-02 / nr. 9155
Pagina a 2-a — 2 aprilie 1974 LEGE PRIVIND PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE CONSILIILOR POPULARE Agricultura — ramura de baia a economiei naţionale în Republica Socialistă România — asigură aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, dezvoltarea acestei ramuri avind un rol important în creşterea venitului naţional şi în ridicarea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului nostru popor. Sarcinile mari ale actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste impun sporirea continuă a competenţei şi răspunderii consiliilor populare — organe locale ale puterii de stat în conducerea unitară a întregii agriculturi, pentru asigurarea dezvoltării acestei ramuri a economiei naţionale pe raza fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, în acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Consiliile populare şi comitetele lor executive poartă întreaga răspundere pentru realizarea sarcinilor stabilite prin planul de stat cu privire la creşterea producţiei agricole in unităţile administrativ-teritoriale în care au fost alese, pentru sporirea contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Art. 2. — In exercitarea atribuţiilor ce le revin în domeniul agriculturii potrivit Legii nr. 57/1968, consiliile populare şi comitetele lor executive, ca organe locale ale puterii şi, respectiv, organe locale ale administraţiei de stat, cu competenţă generală în unitatea administrativ-teritorială în care işi desfăşoară activitatea, aduc la îndeplinire sarcinile stabilite prin prezenta lege cu privire la folosirea raţională a fondului funciar, planificarea în agricultură, realizarea planului de însămînţări, executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi depozitarea produselor, precum şi la creşterea animalelor. Art 3. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, în înfăptuirea politicii partidului şi statului in întreaga agricultură răspunde, în calitate de titular de plan, de îndeplinirea sarcinilor în domeniul său de activitate ; în acest scop are obligaţia să conlucreze cu consiliile populare şi comitetele executive ale acestora şi să le sprijine în îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin in domeniul agriculturii din legea lor de organizare şi funcţionare, din prezenta lege, precum şi din alte acte normative. CAPITOLUL II Atribuţii privind folosirea raţională a fondului funciar, stabilirea şi respectarea structurii culturilor Art. 4. — Pămîntul, principalul mijloc de producţie agricolă, constituind un bun naţional, prin valorificarea sa superioară serveşte interesele generale ale ţării şi asigură bunăstarea întregului popor. Consiliile populare asigură apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficientă a pămîntului, de către unităţile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperatori şi gospodăriile individuale, în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială ; în acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare : a) coordonează elaborarea programelor de desecări, ameliorări şi de punere in valoare a întregului potenţial productiv din unitatea administrativ-teritorială respectivă, luînd măsuri pentru executarea lor ; b) controlează felul în care se aplică măsurile pentru îmbunătăţirea continuă a modului de folosinţă a pămîntului de către toţi deţinătorii de terenuri agricole, prin care să se asigure trecerea unor terenuri din categoriile de folosinţă inferioară, la categorii superioare ; c) controlează modul în care se aplică măsurile privind întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a eleşteelor şi bălţilor existente şi sprijină amenajarea de noi suprafeţe piscicole, prin folosirea terenurilor joase şi mlăştinoase in vederea asigurării creşterii producţiei piscicole ; d) mobilizează pe toţi locuitorii apţi de muncă la efectuarea lucrărilor de scurgerea apelor şi ridicarea gradului de fertilitate a terenurilor agricole, desecări, îndiguiri, extinderea irigaţiilor în amenajări locale, combaterea eroziunii solului, regularizarea cursurilor de apă, bazine de reţinere. Art. 5. — Comitetele executive ale consiliilor populare stabilesc măsuri obligatorii pentru cultivarea fiecărei suprafeţe de teren în conformitate cu prevederile planului de stat şi cu tehnologiile stabilite în acest scop : a) asigură identificarea tuturor suprafeţelor de terenuri, inclusiv a celor din vatra satelor şi din perimetrul construibil al oraşelor ; b) controlează ca unităţile agricole, precum şi cele de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare să asigure exploatarea raţională a suprafeţelor amenajate pentru irigat, in vederea realizării producţiilor stabilite, a respectării structurii culturilor şi executării lucrărilor de întreținere. Comitetele executive ale consiliilor populare răspund pentru cultivarea în totalitate a terenurilor arabile și folosirea, potrivit destinației, a celorlalte categorii de terenuri. Art. 6. ^ Comitetele executive ale consiliilor populare controlează şi răspund ca scoaterea din circuitul agricol a terenurilor să se facă numai în condiţiile prevăzute de lege, iar redarea in circuitul agricol a suprafeţelor de teren scoase temporar să se facă la termenul stabilit . Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor aviza scoaterea temporară sau definitivă din producţia agricolă vegetală a unor suprafeţe numai cu consultarea prealabilă a comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, urmărind ca amplasarea obiectivelor de investiţii să se facă în primul rînd pe terenuri neproductive. Toate avizele de scoatere a unor terenuri din circuitul agricol vor fi însoţite de propuneri de măsuri concrete pentru redarea în producţia agricolă vegetală a unor suprafeţe echivalente. Art. 7. — Comitetele executive ale consiliilor populare răspund pentru buna organizare şi completa folosire a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, de gospodărirea raţională a acestora, exercită control şi iau măsuri conform legii, indiferent în proprietatea cui se află pajiştile. Pentru punerea în valoare a tuturor pajiştilor naturale, comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri de întocmire a unor programe concrete de ameliorare şi vor acţiona pentru executarea lucrărilor corespunzătoare, astfel incit, în cîţiva ani, să sporească de cel puţin trei ori producţia acestora, antrenînd cetăţenii la executarea lucrărilor necesare. CAPITOLUL III Atribuţii cu privire la planificarea în agricultură Art. 8. — Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene răspund de organizarea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi de dezvoltare planificată a agriculturii în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Art. 9. — Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene, elaborează proiectul, iar consiliile populare respective adoptă planul producţiei agricole al unităţii administrativ-teritoriale, parte integrantă a planului în profil teritorial, potrivit normelor legale privind planificarea în agricultură şi planificarea teritorială a dezvoltării economico-sociale, urmărind folosirea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi umane, a întregului potenţial economic, asigurînd concordanţa sarcinilor de plan cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Art. 10. — Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi comitetele lor executive, în exercitarea atribuţiilor de planificare a agriculturii : a) repartizează pe comune, oraşe şi municipii, pe fiecare unitate agricolă şi pentru sectorul gospodăriilor populaţiei, suprafeţele la principalele culturi, efectivele de animale, livrările la fondul de stat şi ceilalţi indicatori de plan, în corelare cu baza materială, forţa de muncă şi alţi factori specifici locali, care să asigure punerea în valoare a resurselor existente, realizarea şi depăşirea prevederilor de plan ; b) asigură şi răspund de cuprinderea în planurile unităţilor de stat şi cooperatiste a indicatorilor repartizaţi, astfel incit să se respecte prevederile planului de stat pe judeţ şi sectoare; c) controlează modul în care trusturile pentru mecanizarea agriculturii şi staţiunile din subordinea acestora,asigură corelarea planurilor lor de lucrări cu cele ale cooperativelor agricole de producţie pe care le deservesc urmărind folosirea raţională a tractoarelor şi maşinilor cu care acestea sunt dotate, precum şi a utilajelor deţinute de cooperativele agricole; d) controlează şi asigură ca întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte unităţi agricole să elaboreze şi să aplice programele de măsuri tehnico-organizatorice şi economice în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan ; e) sprijină unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei în asigurarea, în condiţiile legii şi ale sarcinilor prevăzute în plan, a seminţelor, materialului săditor, îngrăşămintelor chimice şi substanţelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor, animalelor de reproducţie, utilajelor, pieselor de schimb, carburanţilor şi altor mijloace tehnico-materiale necesare producţiei , controlează modul de utilizare a bazei materiale asigurate de stat. Art. 11. — Sarcinile de plan ce revin unităţii administrativteritoriale pentru gospodăriile populaţiei se vor dezbate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale cu toţi cetăţenii deţinători de terenuri agricole şi crescătorii de animale , se va examina şi stabili cu fiecare familie modul de folosire a terenurilor agricole, efectivele de animale ce trebuie crescute, posibilităţile de valorificare către stat a produselor vegetale şi animale, urmărindu-se gospodărirea cit mai chibzuită a mijloacelor existente la gospodăriile populaţiei şi îndeplinirea indicatorilor de plan repartizaţi. Art. 12. — Pentru punerea în valoare într-o mai mare măsură a posibilităţilor de care dispun gospodăriile populaţiei, gospodăriile anexe şi alţi producători, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca, în afara planului primit pentru livrări la fondul de stat, să se întocmească programe concrete de măsuri pentru producerea legumelor şi a produselor animaliere, inclusiv a cărnii de porc, de pasăre şi oaie, pentru satisfacerea nevoilor locuitorilor, în cadrul acestor programe, se vor lua măsuri pentru asigurarea, in fiecare judeţ, a necesarului de cartofi şi legume pentru consumul populaţiei. Art. 13. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti, şi comunale urmăresc şi răspund de realizarea de către toate unităţile, precum şi de gospodăriile populaţiei de pe raza administrativ-teritorială, a livrărilor la fondul de stat a cantităţilor de produse vegetale şi animale prevăzute în plan , controlează activitatea desfăşurată de unităţile de valorificare şi achiziţii a produselor agricole. Art. 14. — Consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi comitetele lor executive vor urmări permanent şi vor analiza periodic stadiul realizării planului în profil teritorial în domeniul agriculturii stabilind măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii. Art. 15. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale controlează activitatea de realizare a investiţiilor din domeniul agriculturii, din unitatea administrativ-teritorială respectivă, stadiul realizării obiectivelor planificate, stabilind măsurile necesare pentru punerea în funcţiune a acestora în termen şi atingerea parametrilor proiectaţi. Art. 16. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca prin cooperativelede consum să se asigure aprovizionarea populaţiei cu utilaje, unelte, îngrăşăminte chimice, pesticide şi alte materiale necesare pentru agricultură. Art. 17. — Comitetele executive ale consiliilor populare sprijină unităţile agricole în pregătirea profesională a ţărănimii cooperatiste şi a muncitorilor din agricultură. CAPITOLUL IV Atribuţii privind realizarea planului de însămînţări, executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi depozitarea produselor Art. 18. — Pentru asigurarea îndeplinirii in bune condiţiuni şi la timp a planului de însămînţări, precum şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor, comitetele executive ale consiliilor populare : a) exercită controlul cu privire la însămînţarea tuturor suprafeţelor de teren — inclusiv a celor din vatra satelor şi perimetrul construibil al oraşelor — luînd măsuri ca acestea să se execute în perioade optime şi cu respectarea strictă a structurii culturilor aprobată prin planul de stat şi stabilit pe fiecare deţinător ; b) organizează acţiuni privind folosirea de către cetăţeni a terenurilor din jurul caselor şi a grădinilor, prin cultivarea acestora cu pomi, viţă de vie, legume, căpşuni şi arbuşti fructiferi ; c) controlează modul în care unităţile agricole socialiste, gospodăriile populaţiei şi orice alţi deţinători de terenuri agricole execută lucrările de întreţinere a culturilor şi plantaţiilor de vii şi pomi fructiferi, la timp şi în condiţiile prevăzute de tehnologiile stabilite pentru fiecare cultură în parte ; d) efectuează controlul cu privire la suprafeţele însămînţate de către toţi deţinătorii de terenuri agricole, prin executarea de măsurători şi certifică exactitatea datelor cuprinse în documentele întocmite la încheierea insămîntărilor, asigurînd înscrierea în registrul agricol a realizărilor ; e) iau măsuri de elaborare a prognozelor atacurilor de boli şi dăunători pentru culturi de cîmp, legume, pomi şi vie şi informează operativ şi la timp deţinătorii de terenuri agricole asupra datelor şi condiţiilor în care trebuie efectuate tratamentele. Conducerile unităţilor agricole şi gospodăriile populaţiei sunt obligate să aplice tratamentele stabilite in vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor, iar comitetele executive ale consiliilor populare vor controla executarea acestor lucrări. Art. 19. — Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri ca pentru fiecare campanie să se efectueze analize și să se elaboreze planuri operative de acţiuni privind organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agricole, asigurarea transporturilor, a spaţiilor de depozitare a produselor, a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă, data începerii şi terminării lucrărilor şi celelalte măsuri tehnice şi organizatorice, în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor, obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole din unitatea administrativ-teritorială, controlind modul de îndeplinire a acestor planuri. Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla, de asemenea, modul cum se asigură depozitarea și conservarea produselor în unitățile agricole de stat și cooperatiste. Art. 20. — Comitetele executive ale consiliilor populare organizează acţiunile de evaluare a producţiei agricole şi răspund de datele privind producţia estimată din unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei de pe raza administrativ-teritorială. CAPITOLUL V Atribuţii privind creşterea animalelor Art. 21. — Comitetele executive ale consiliilor populare controlează realizarea planului privind creşterea efectivelor de animaleşi a producţiei animaliere de către unităţile socialiste şi răspund de îndeplinirea prevederilor de plan în domeniul creşterii animalelor de către gospodăriile populaţiei, în acest scop : a) controlează modul in care unităţile agricole socialiste îndeplinesc programul de reproducţie şi selecţie a animalelor şi răspund de organizarea acestor acţiuni pentru gospodăriile populaţiei ; b) stabilesc programe şi întreprind acţiuni pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi păsărilor, a viermilor de mătase şi albinelor în gospodăriile populaţiei, organizează acţiuni în vederea realizării acestor programe şi controlează modul lor de aplicare ; c) controlează modul în care deţinătorii de animale valorifică întregul potenţial furajer, depozitarea corespunzătoare a furajelor, prepararea şi administrarea judicioasă a acestora ; d) controlează modul în care se asigură furajarea raţională şi întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigienă ; e) controlează modul in care se aplică şi respectă dispoziţiile legale cu privire la tăierea animalelor, precum şi modul de funcţionare a punctelor de tăiere şi a abatoarelor. Art. 22. — Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini organizarea de asociaţii ale crescătorilor de animale în vederea creşterii producţiei animaliere, a sporirii cantităţilor ce se livrează, la fondul de stat, precum şi pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei. Art. 23. — Comitetele executive ale consiliilor populare controlează aplicarea normelor legale cu privire la apărarea sănătăţii animalelor în toate unităţile agricole socialiste şi de către toţi deţinătorii de animale; mobilizează cetăţenii pentru realizarea acţiunilor organizate în vederea apărării sănătăţii animalelor, prevenirii şi combaterii bolilor, CAPITOLUL VI Alte atribuţii Art. 24. — Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti exercită, cu privire la cooperativele agricole de producţie, consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste, cooperarea şi asocierea dintre unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie, următoarele atribuţii principale : a) confirmă consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi pe preşedintele acesteia ; b) prin direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape ; — numesc şi încadrează in unităţile agricole cooperatiste inginerii şefi de specialitate agricolă şi contabilii şefi, precum şi medicii veterinari in aceste unităţi sau în circumscripţiile veterinare ; — aprobă transferarea inginerilor de specialitate agricolă şi medicilor veterinari, dintr-un judeţ in altul sau dintr-un sector în altul al agriculturii ori într-o altă ramură decit agricultura, in posturi de specialitate agricolă, cu acordul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor ; — aprobă schimbarea din funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare, la propunerea conducerii unităţilor agricole cooperatiste sau la solicitarea comitetului executiv al consiliului popular comunal, orăşenesc sau municipal, după caz; c) aprobă constituirea consiliilor intercooperatiste ; d) recunosc constituirea asociaţiilor intercooperatiste ; e) avizează studiile tehnicoeconomice şi proiectele actelor constitutive ale asociaţiilor dintre unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. Art. 25. — Comitetele executive ale consiliilor populare sprijină cooperativele agricole de producţie mai puţin consolidate în elaborarea şi aducerea la îndeplinire a programelor de măsuri tehnice şi organizatorice în vederea îmbunătăţirii activităţii economice a acestora. Art. 26. — Consiliile populare ,judeţene şi comitetele lor executive conduc, îndrumă şi controlează direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate atit consiliului popular şi comitetului executiv pe lingă care funcţionează cit şi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape asigură conducerea unitară a agriculturii, industriei alimentare şi gospodăririi apelor de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea. Art. 27. — Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape : a) elaborează studii şi programe privind proporţiile, ritmurile, nivelurile şi căile de dezvoltare in perspectivă a agriculturii din cadrul judeţului ; b) asigură elaborarea proiectului de plan privind producţia agricolă in profil teritorial, defalcarea planului pe unităţi agricole socialiste, comune, oraşe şi municipii în raport de condiţiile pedoclimatice şi economice, baza materială şi forţa de muncă, urmăresc şi sprijină realizarea sarcinilor de plan ; c) organizează, controlează şi răspund de activitatea de creştere a producţiei agricole vegetale, a efectivelor şi producţiei animale şi aplicarea măsurilor de protecţia plantelor şi zooveterinare, de asigurarea fondului de seminţe şi material săditor din soiuri valoroase, precum şi a animalelor cu valoare biologică ridicată, de întărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste, de păstrarea şi folosirea raţională a fondului funciar, de realizarea fondului centralizat al statului cu produse vegetale şi animale ; d) stabileşte măsuri şi consolează ca tractoarele şi maşinile agricole să fie folosite la întreaga capacitate in toate unităţile agricole, urmărind în acelaşi timp asigurarea dotării staţiunilor de mecanizare a agriculturii ; e) sprijină şi îndrumă gospodăriile populaţiei în aplicarea măsurilor pentru creşterea producţiei vegetale, a efectivelor şi producţiei animale ; f) analizează periodic, împreună cu consiliile intercooperatiste, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie şi sucursalele Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, stadiul îndeplinirii planului economic al unităţilor agricole cooperatiste, stabilesc măsurile corespunzătoare şi urmăresc realizarea lor ; g) răspund de aplicarea rezultatelor in producţie a cercetărilor ştiinţifice, a tehnologiilor moderne, de realizarea obiectivelor de investiţii, de înzestrarea tehnico-materială a unităţilor agricole ; h) împreună cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, îndrumă, sprijină şi controlează consiliile intercooperatiste, răspund de activitatea acestora ; i) întocmesc împreună cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, sucursalele Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară şi cu conducerile cooperativelor agricole de producţie mai puţin consolidate, programe tehnicoeconomice complexe de redresare a acestora ; j) la cererea cooperativelor asociate, împreună cu Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, reexaminează, şi după caz,suspendă sau anulează hotăriri adoptate in adunările generale ale asociaţiilor intercooperatiste, care nu corespund intereselor asociaţiilor sau ale membrilor acestora ; k) controlează modul în care inginerii de specialitate agricolă, medicii veterinari, contabilii şefi, celelalte cadre tehnice şi economice îşi exercită atribuţiile de specialitate ce le sunt încredinţate în unităţile agricole cooperatiste ; l) sprijină, împreună cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie,constituirea de asociaţii intercooperatiste, de cooperare şi asociere a unităţilor de stat cu cooperativele agricole de producţie ; m) asigură perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor de conducere, a altor cadre tehnice şi economice, precum şi a lucrătorilor din agricultura de stat şi cooperatistă. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 28. — Pentru nerespectarea normelor legale privind : cultivarea terenurilor agricole, întreţinerea viilor şi livezilor, executarea lucrărilor de îngrijire a pajiştilor, ocuparea terenurilor agricole, micşorarea suprafeţelor arabile, schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole, executarea lucrărilor agricole obligatorii, manipularea sau păstrarea produselor agricole, precum şi pentru nerespectarea altor dispoziţii legale în domeniul agriculturii, se vor aplica, celor vinovaţi sancţiunile prevăzute de lege. Art. 29. — Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 4/1970 privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, în Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă, ca și alte acte normative, contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă. CRONICA TEATRALĂ Teatrul „Ion Vasilescu“ ! rEu sînt tatăl copiilor" de Angela Bocancea Radu Popescu Intîi , la Piteşti, cu o comedie, apoi la Botoşani, cu drama de care ne ocupăm, acum la Bucureşti. — numele Angelei Bocancea începe să se înfiripe pe harta teatrală a ţării noastre. Prezentă, desigur, încă foarte modestă, dar totul — începînd cu voinţa scriitoricească si dragostea de teatru a autoarei — ne spune că această prezentă va continua să se afirme şi să sporească, paralel cu prezenta sa în gazetărie, dăruită în întregime, tot teatrului. Eu sînt tatăl copiilor ne dezvăluie cu ocazia anchetării unei sinucideri, cine este „mama copiilor“. Căci tatăl rămîne nevăzut, atit in momentul prezentului dramei, cit şi în momentul trecutului, cind, luptător comunist în clandestinitate, a fost arestat. Atunci, în acel prim şi cel mai îndepărtat moment al trecutului, evocat şi reconstituit în timpul anchetei, mama şi-a abandonat copiii şi soţul, minată de un egoism şi de o răceală morală care o conduc direct spre prostituţie, şi o ţin bine înlănţuită de această mizerabilă existenţă, ani după ani. Copiii, rămaşi în voia sorţii, au însă norocul de a fi culeşi, ocrotiţi şi crescuţi, de o sărmană şi cinstită croitoreasă de mahala, care dezvăluie splendide calităţi sufleteşti, de omenie, de devotament, de sacrificiu , adevărată mamă, adevărată femeie, adevărat om. Anii trec, mulţi ani, pină în prezentul dramei, care se situează în prezentul epocii noastre, cind întimplarea face ca aceste două femei — dintre care nici una nu a ştiut vreodată de existenţa celeilalte — să se întîlnească în aceeaşi cameră a unei clinici de neuro-psihiatrie, şi să-şi povestească reciproc vieţile, aşa cum fac toţi bolnavii, care au de traversat atitea lungi ore şi zile, in vecinătatea obligată a paturilor de spital. Mama adevărată dar antimaternă — „Pacienta 41“, după numele său dramatic — are revelaţia tardivă, şi cu atit mai dureroasă, a unei vieţi ratate, degradate,prin egoism, prin răceală, prin lipsă de omenie şi de suflet, pe care le vede demascate, de altfel cu deplină inocenţă, în povestirea de jertfă şi devotament a mamei neadevărate, dar atit de maternă — „Pacienta 42“, după numele dramatic. Utilizind în această dramă — pe care sinceritatea caldă a sentimentului o salvează de melodramatism — rețete bine cunoscute și mult încercate (ancheta judiciară, retrospecția, legarea episoadelor de către un povestitor, etc.). Angela Bocancea face, totodată, dovada unor îndrăzneli de o incontestabil originalitate. O dramă cu două eroine şi fără erou e lucru rar ; o dramă cu două eroine de vîrsta matură, e lucru şi mai rar ; iar o dramă cu zdrobitoare majoritate de personaje feminine este o izolată dar justă revanşă, asupra tendinţei generale a dramaturgiei contemporane de a reduce, aproape până la eliminare, prezenţa şi ponderea femeilor. Sunt elemente de reală noutate, care dau acestei drame un loc foarte aparte, hotărnicit, altfel, în chipul cel mai normal, printr-un dialog curat şi vioi, printr-o desfăşurare rapidă a acţiunii (dar nu lipsită de anumite confuzii în jurul personajelor nevăzute), şi printr-un substrat moral cur si frumos. In regia Olimpiei Arghir, ca întotdeauna serioasă, cinstită, limpede, căutînd să dea textului conţinutul său exact şi melodia sa specifică, pentru comunicarea unui mesaj uman dintre cele mai calde, spectacolul a fost concentrat şi bine strîns (dar prea multe, prea multe fulgerări de neon drept in ochii spectatorului, la atit de frecventele schimbări, de decor şi de situaţii ale dramei !). Pentru cele două paciente atit de opuse, femei mature, şi pe deasupra, bolnave, s-a optat pentru Cristina Deleanu — Pacienta 41 — şi Sanda Maria Dandiu — Pacienta 42. Sărind peste vîrsta lor reală, cele două interprete s-au achitat cu sinceritate de roluri, cărora le-au dat, nu o dată, forţa unei convingătoare autenticităţi. Lucia Burcovschi a compus cu prea multă furie comică chipul unei „surori“ autoritare şi ţîfnoase. Maria Chira şi Doina Tamaş au constituit un cuplu reuşit de penibile cucoane şi cinice profitoare de pe vremea burgheziei, în rolul unei bune „bătrîne“ convertită la convingerile comuniste şi la primejdiile ilegalismului. Telly Barbu a fost exact pe linia rolului. Am spus — insistînd asupra acestei trăsături de originalitate a dramei — că rolurile masculine sunt, deopotrivă, puţine şi neînsemnate. Cele mai întinse sint ale doctorului şi procurorului, angajaţi intr-un conflict ceremonios şi marginal , în cel dinţii. Florin Crăciunescu a manifestat sobrietate, sinceritate, şi plăcută omenie medicală ; în cel de-al doilea, Boris Olinescu a fost insinuant , inchizitorial, cam monoton. Există şi un „soupirant“, un amorez, singurul, sub chipul neaşteptat al unui biet lăutar de crîşmă umilă, suflet bun şi credincios unei iubiri neîmpărtăşite , pe acesta îl joacă Alexandru Manolescu, plăcut, comunicativ. Şi Stelian Cremenciuc, in rolul unui agent al siguranţei antonesciene, şi in singura scenă a acestui rol, s-a achitat bine. „The rest is silence...“ Pe ecrane, în luna aprilie Dintre filmele româneşti programate pentru această lună, ieri a fost prezentat in premieră „UN COMISAR ACUZA“, realizat de Sergiu Nicolaescu pe un scenariu scris împreună cu Vintilă Corbul, Eugen Burada şi Mircea Gîndilă, în distribuţie, alături de regizor, care deţine rolul principal, apar Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Jean Constantin. Imaginea este semnată de Alexandru David. Constituit ca un act de acuzaţie împotriva tiraniei şi cruzimii regimului colonialist, „SAMBIZANGA“, producţie franceză, este regizată de soţia unui lider al mişcării de eliberare din Angola — Sarah Maldoror — prima femeie cineast africană. Cîteva dintre peliculele lunii sunt axate pe tematică din actualitate, cum ar fi „BĂRBAŢI FARA OCUPAŢIE“, datorat regizorului bulgar Ivan Terziev, „MARELE MAESTRU“ (regia : Serghei Mikaelian), „SALUT DE ADIO“ (regia : Vitali Melnikov). Inspirat din lupta de rezistenţă a poporului albanez împotriva ocupaţiei fasciste, filmul „MAI TARI DECÎT MOARTEA“ poartă semnătura regizorilor Enbara şi Milkani. Genul comic este reprezentat de ecranizarea lui Leonid Gaidai după piesa de Bulgakov „Ivan Vasilievici“ sub titlul „ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ PROFESIUNEA“, conceput în stilul comediei cu gaguri din perioada filmului mut, şi de filmul lui Jack Lee Thomson „CE DRUM ALEGI“, care are în distribuţie numai capete de afiş : Shirley McLaine, Paul Newman, Robert Mitchum, Dean Martin, Gene Kelly. Tot film de mare montare se anunţă şi „LA EST DE JAVA“ (regia : Bernard L. Kowalski) a cărei acţiune este plasată în 1883, când a avut loc unul dintre cele mai spectaculoase dezastre naturale : erupţia vulcanului de pe insula Krakatoa. In rolul principal : Maximilian Schell. Mike Vardy a ecranizat sub titlul „OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE“, romanele lui John Braine „Drumul spre înalta societate“ şi „Viaţa în înalta societate“. „SECRETUL LUI BUDIIA“ se anunţă film de factură poliţistă, acţiunea fiind plasată la sfîrşitul secolului trecut în timpul mişcărilor greviste din Boemia de Nord (regia : Duşan Klein). Pentru cei mai tineri spectatori : „LUPUL SINGURATIC" regizat de Obrad Gluscevic. MEMENTO TELEVIZIUNE POVESTIRILE LUI HOFFMAN : Opera Română (16 48 20), ora 19; SIMFONIA PATETICA : Teatrul Național București, sala mare (14 71 71), ora 19,30; OKLAHOMA : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; A 12-A NOAPTE: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; APUS DE SOARE : Teatrul National Craiova în sala Teatrului „L S. Bulandra" din bd. Schitu Măgureanu (146060), ora 19,30; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nettara", sala Magheru (1593 02), ora 19,30 si HAMLET , ora 19 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic (1470 81), ora 19,30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA: Teatrul Giuleşti (1804 85), ora 19,30; PINOCCHIO: Teatrul „Ion Creangă" sala Studio (50 63 20), ora 16; GROAPA: Teatrul „C. Tănase", sala Victoria (50 20 48), ora 19,30; REFLECTORUL REVISTEI: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; ŞORICELUL ŞI PĂPUŞA, ora 15, COREGRAFIE-MUZICA : ora 21,30 Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (1523 77) iar PUNGUŢA CU DOI BANI : ora 17 la sala Academia (16 14 92) ; MELEAGURI FERMECATE : Ansamblul „Rapsodia Română'' (1313 00), ora 19,30; INTUNIRE LA CIRC: Circul de stat (110120), ora 19,30. (1191 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 20,15. PĂCALĂ : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 12,30 — 17 — 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,30 - 14 -16,45 — 19,45 ; Buzești (50 43 58), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30. CHEMAREA STRĂBUNILOR : Doina (16 35 38), orele 12,45 — 15 — 17,30 - 19,45 ; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 — 20,15. . PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII : Doina, orele 9,45 — 11,15. AL ŞAPTELEA CARTUŞ : Unirea (1710 21), orele 15,45 — 18 - 20,15 ; Moşilor (12 52 93), orele 9 - 11,15 -13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. CEA MAI FRUMOASĂ SEARA DIN VIAŢA MEA: Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30. ÎNTOARCEREA LUI MAGELLAN : Drumul Sării (31 2813), orele 16 — 18 — 20. PROPRIETARII : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20. LE MANS: Grivița * (17 08 58), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 . Modern (2371 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30. MOARA CU NOROC : Viitori! (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,15. CÅNTECUL NORVEGIEI : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 19,15. NU TRISA, DRAGA , Crîngași (49 21 15), orele 16 - 18,15. AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA : Dacia (50 35 94), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30. PRINȚUL BOB : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15. FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN" 1 Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18- 20,15 . Flacăra (21 35 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20,15. CĂLĂREȚUL FARA CAP . Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 - 20,15. MARELE VALS : Ferentari (80 49 85), orele 16 — 19,15. DINCOLO DE NISIPURI : Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18 — 20,15. TORA... TORA.. TORA... ! Cotroceni (49 48 48), orele 16 _ 19 MISTERIOASA PRĂBUȘIRE : Cosmos (35 1915), orele 15,30 - 18 - 20,15 . Prooresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 - 20,15. INSULA MISTERIOASA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI ■ Pacea (31 32 52), orele 11 - 15,30 - 19. FLUTURII SUNT LIBERI : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. BUNA SEARA DOAMNĂ CAMPBELL : înfrăţirea între popoare (67 14 70), orele 15,30 - 18 - 20,15. Cinemateca — sala Union (13 49 041 . SCRISOARE NEEXPEDIATA, ora 14,30 ; TONG. CA’UI UJI BUDA ora 16,30; CĂLĂTORIILE LUI SUMIVAN, ora 18,45 ;NEVASTA MEA, VRĂJITOAREA, ora 20,45. UN COMISAR ACUZA ; Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15 ; Patria (11 86 25), orele 9 — 12 — 15 — 12 — 21 , București (15 61 54), orele 8,30 — 11 - 13,15 - 16 - 18,30 — 21 ; Gloria (47 46 75), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. CIDUL : Scala (11 03 72), orele 9 - 12,45 - 1S,30 - 20,15 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 3 — 12,30 — 16 - 19,30. RIO LOBO : Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 ; Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 ; Favorit (310615), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18,15 - 21,45. TARUL IVAN ÎȘI SCHIMBA PROFESIUNEA : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 ; Casa filmului (13 92*72), orele 15 - 17,30 - 20. BĂRBAŢI FARA OCUPAŢIE : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 - 18,15 - 20,30. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI Central (14 1224), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 . Volga Programul 9 ! Teleşcoala. Matematică Ecuafia de gradul II ; 9,15 : Botanică — Floarea soarelui ; 9,25: Fizică — Fascicule de ioni. Plasma ; 9,45 : Geografie — Fenomene carstice ; 10: Curs de limbă germană ;- 10,30: Curs de limbă franceză; 11: Alexandru Macedonski ,- 11,45: „Albumul duminical"; 17,30: Telex ; 17,35: Curs de limbă rusă ;- 18,05: Curs de limbă engleză ; 18,35: Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură; 19,20. 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Revista economică TV ; 20,35: Seară de teatru. Personalitate pentru concurs de Corneliu Marcu, în distribuţie : CornelConstantin, Petre Gheorghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, Nicolae Grigore Bălănescu, Ovidiu luliu Moldovan, Mihai Mereuţă, Matei Alexandru, Constantin Diplan ; 21,40 : Surprize pe micul ecran ; 22,15: 24 de ore. Programul 2 20: Film serial. Oameni iscusiţi cu Miha Baloh, Jaci Cigor, Janez Albrent, Kristijan Muck, Marija Loikova ; 20,45: Telex ; 20,15 : Reportaj TV. Meridiane ale inteligenţei ; 21,15: I-auzî valea cum răsună, cu Elena Grosu, Vasile Şerbănoiu, Constantin Dogaru ; 21,35: Cărţi şi idei ; 21,55: Balada tăierii copacului, cu Boleslaw Platinicki, Josef Nitecki. CINEMATOGRAFE 60) Starea vremii CUM A FOST IERI CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu, FLORICA MILITARII, ne comunica : CARACTERUL VREMII : în general răcoroasa. PRECIPITATII : cu totul izolate în sud-vestul tarii. TEMPERATURA : maxime azi de 10—-20 grade, minime la noapte de minus 2 pină la 8 grade. BUCUREȘTI : cerul va fi variabil mai mult noros. Vîntul va sufla moderat din sect. Est. Temperatura de azi 12—14 grade, iar minima de la noapte : 2—4 grade. BULETIN METEO-RUTIER De la Direcția generală a drumurilor, din cadrul M.T.Tc., se comunica: „ Circulaţia este libera pe toate drumurile nationale * Restricţii Se mentin cele publicate în ziarul nostru de vineri 22 martie Ca urmare a executării unor lucrări pe DN 66, Petroşani-Hotea, km 168 + 805 la podul peste rîul Sebişel, Sîntamaria-Oilea, cu începere de la 2 aprilie, ora 6, se deviază circulaţia pe o varianta ocolitoare in lungime de circa 10 km, care porneşte din DN-66, km 168 4- 500, traversează satele Barăşti şi Săcel, reintrînd în DN-66 la km 169 -1 200, închiderea durează pînă la 3 aprilie, orele 18 Varianta ocolitoare este semnalizată corespunzător. "5 0 0 -1 Tf D Ou »- i-O O O) 0 0 2 2 1 2 0.U £0 »2 1 5 E 0 0 0 0 m O 2 u. c ROMANIA București 12 Constanta 8 Sulina 7 Galati 2 Piatra Neamt 9 lasi n Suceava 1o Cluj 12 Satu Mar® 15 Oradea 15 Arad 14 Timişoara 13 Semenic 6 Sibiu Ti Brasov 12 Predeal 8 Vf. Omul 1 5 Sinaia 31 Craiova 11 EUROPA Sofia 7 Belgrad 10 Budapesta 13 Moscova 9 Varșovia 13 Praga 13 Berlin 15 Atena 15 Roma 16 Paris 15 Londra 13 Copenhaga 8 Stockholm 12 Viena 13 Berna 12 Madrid 16 variabil noros variabil variabil noros acoDerif variabil acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit variabil variabil variabil variabil acoperit acoperit acoperit acoperit senin acoperit senin acoperit senin variabil acoperit variabil acoperit senin variabil variabil senin .România libera"