România Liberă, decembrie 1976 (Anul 34, nr. 9985-10011)
1976-12-01 / nr. 9985
Pagina a 2-a —1 decembrie 1976 wxwmMwmolific Dinu Săraru: „CLIPA“ Iată, neîndoios, unul dintre romanele anului 1976. Poate chiar cartea acestui an. Formulez aceste aserţiuni cu aceeaşi certitudine cu care, atunci cind am scris despre palmul romanul lui Dinu Săraru , „Nişte ţărani“, am tras concluzia că nu ne aflăm în faţa unei cărţi de debut, în faţa unei promisiuni de la care aşteptăm, în viitor, revelarea calităţilor mature, ci în faţa unui prozator gata format, autentic, cu tonalitate proprie şi bine distinctă în scrisul prezentului nostru, in faţa unui romancier care nu face altceva decât să vină, cu oarecare întârziere, în rândurile de frunte ale literaturii române de azi. Şi am avut dreptate. Romanul „Clipa" al lui Dinu Săraru, carte de mare actualitate, profund politică şi inegală măsură izbindă sub zodia artei prozatorului, te cucereşte şi convinge de la prima pînă la ultima pagină. Evident, toate afirmaţiile de mai sus se cer argumentate in concret — ceea ce noul roman al lui Dinu Săraru permite cu largheţe. Am spus că ne aflăm în faţa unei cărţi profund politice. Dacă nu mă înşel cumva Clipa este întîiul roman al nostru care face, cu adine curaj şi responsabilitate, constructive ambele, o secţiune pe verticală şi orizontală în viaţa activiştilor de partid, a comuniştilor de ieri şi azi. Evident, abordind o asemenea complexă problemă, romanul lui Dinu Săraru aduce nemijlocit în dezbatere zone dintre cele mai variate domenii ale vieţii noastre sociale — atit din mediul rural, cit şi din cel urban. Indirect, datorită acestui fapt, se pune în lumină adevărul că Partidul Comunist Român — datorită îndreptăţirilor ce le-a dat istoria de peste trei decenii a patriei noastre — este forţa conducătoare, singura cu putinţă, care poate duce înainte, pe calea progresului şi luminii, întreaga ţară. „Clipa“ este o izbindă, un plan estetic şi ideologic, a spiritului adine creator şi generos, plin de dreaptă omenie, care stă la baza programului adoptat de cel de al XI-lea Congres al partidului nostru, a mutaţiilor fericite care s-au produs, sistematic şi temeinic, începînd cu 1965, in fiinţa materială şi spirituală a României moderne. Dealtfel, cu subtilă pricepere şi pătrundere ideologică şi artistică, în inspirata lui construcţie, romanul lui Dinu Săraru apelează la o armonioasă alternare de planuri: acţiunea se consumă in anii 1950 şi ceva şi in anul 1970. Printre altele, romancierul autentic se verifică şi incapacitatea lui de a construi persuasiv, din elementele ce le utilizează, un univers credibil — nu fotografic, bineînţeles —, un univers despre care să poţi spune: „Da, aici trăiesc oameni adevăraţi, ca mine, ca tine, ca oricare altul“. Cartea lui Dinu Săraru îndeplineşte, pe de-antregul, şi această condiţie. Cu alte cuvinte, „Clipa“ este un roman adevărat, care satisface cititorul de azi, nu numai din unghi de vedere tematic ci, în egală măsură, şi artistic. Deşi — cind te afli în faţa unei autentice reuşite — literare — este dificil să faci o asemenea tentativă, aş Încerca să găsesc, în plan teoretic acel nucleu esenţial de la care iradiază, mai Al. Căprarii) aperi. Întreaga zidire, îl bănuiesc a fi, acest nucleu de foc, în ideea că este important, decisiv a sluji cauza, nu conjunctura. Pentru că viaţa noastră — cu suişurile şi coborîşurile ei, cu luminile şi umbrele sale — se arată, cum scrie Dinu Săraru in romanul lui, „violent şi mihnit refractară la oportunismul conjunctural şi la demagogia agresivă“. Aşadar, alături de mari întrebări şi răspunsuri in plan politic, romanul „Clipa“ înmănunchează, implicit, probleme de esenţă ale eticii noastre, ale lumii socialismului, ale formării conştiinţei omului de tip nou. In acest peisaj, al politicului şi eticului, angrenate in concretul cel mai plin de responsabilităţi al vieţii noastre sociale pe traseul a două decenii, se conturează figuri luminoase ca Dumitru Dumitru, Tudor Cernat, Carmina — soţia lui, Petre şi Maria Nobilu, Năiţă Lucian, apoi destinul straniu al arhitectei Ruxandra Mărăcineanu şi, pilduitoare prin anacronismul lor ceţos, personaje ca Mihalache Dometie, Arvinte Panait, Aristică Tetoianu — acestea din urmă sistematic eliminate din centrul existenţei prin însăşi logica evoluţiei noastre istoricopolitice, prin incapacitatea lor de a fi oameni întregi, comunişti adevăraţi, prin faptul că nu au înţeles, cum spune un personaj al romanului,să fie apartenenţi la o generaţie „care de cinci ani de zile (ne aflăm în 1970, reamintesc) e învăţată, e chemată, somată să gândească liber şi curajos în romanul „Clipa“ — una dintre problemele fundamentale, dacă nu chiar cea esenţială în jurul căreia cristalizează Întreg edificiul, este condiţia omului politic. Conflictele, personale şi cu caracter de generalitate, pe care le trăiesc comuniştii arată că, în mersul ei impetuos Înainte, revoluţia răscoleşte şi stratifică valoric Întreaga societate, deci — implicit — şi pe cei care o fac, o conduc efectiv : activiştii de partid, „revoluţionari de profesie“. Căci revoluţia este făcută pentru oameni şi de către oameni — în consecinţă este:Inevitabilă cernerea valorică şi intre cei ce vorbesc şi acţionează direct în numele revoluţiei. De aici şi concluzia firească, validată de realitatea concretă, că nimic din ceea ce este omenesc nu poate fi străin nici activiştilor de partid. Marele merit al romanului „Clipa“ se relevă, printre altele, şi nu faptul că autorul, conştient, cu luciditate artistică, ţine cont de acest crucial adevăr. Astfel reuşeşte el ca toate figurile de activişti pe care ni le înfăţişează — fie pozitive, fie nu — să nu rămină nici una schemă moartă, neconvingătoare, fără trup palpabil, încă din antichitate, cu marea lui capacitate de înţelegere. Stagiritul spusese că omul este „zoon politicon“. In cazul de faţă, însă, al personajelor lui Dinu Săraru, întrebarea care se pune faţă de fiece personaj activist de partid este aceea pe care o formulează, aparent hitru, Petre Nobilu : „Ia să vedem, ce politică faci dumneata, domnule ?“. Aici îşi are sorgintea dramatismul pe care 11 implică, ineluctabil, condiţia omului politic. Pentru cel ce evoluează in zona creaţiei artistice, de pildă, recunoaşterea valorii muncii sale poate veni şi mai tîrziu, dar omul politic contemporan — politica fiind o ştiinţă — se cere validat in acţiunile sale de calendarul imediat al vieţii. Recunoaşterea pe plan european a lui Shakespeare, ca să dau un exemplu, a intîrziat cam un secol. Opera lui avea timp să aştepte. Dar opera omului politic nu dispune de acest timp. Opera acestuia trebuie să dea lumină şi dreptate şi căldură omenească încă din prima clipă a constituirii ei. Ea este judecată fără amînări şi nemijlocit prin efectele sale de fiecare zi. In acest sens, o eroare, o nedreptate, cea mai infimă abatere de la cursul real al mersului istoriei sunt sancţionate de fiecare clipă a vieţii. Astfel Începe, pentru omul politic marea problemă a responsabilităţii şi a participării. Unul dintre personajele „neutre“ ale romanului, „arhitectul cu pipa“, după ce îi priveşte, detaşat crede el, pe activiştii de partid, afirmă : „Eu vreau să fiu doar obiectiv. Ştii bine că nu mă omor după politică, dar dacă e să le recunosc un merit de esenţă, atunci acesta e meritul responsabilităţii pe care şi-o asumă“. Să reţinem formularea : „meritul responsabilităţii pe care şi-o asumă“. Din acest vîrf al unghiului pleacă cele două laturi pe care — evident, eu simplific acum — se aliniază şi activiştii de partid. Unii, maceraţi de întrebări, de nelinişti care vizează colectivităţi întregi, işi asumă responsabilităţile necesare. Alţii, nu. In rindul celor dinţii se înscriu figuri luminoase şi exemplare cum sunt Dumitru Dumitru, Petre Nobilu şi — dincolo de răsturnările interioare şi personale ce le trăieşte — Tudor Cernat, Alţii ca Mihalache Dometie, Arvinte Panait, Aristică Totoianu se aliniază pe cealaltă latură a unghiului. Ce caracterizează pe acest comunist exemplar Dumitru Dumitru? Cu Dumitru Dumitru, şi ceilalţi ca el, conceptele de responsabilitate şi participare îşi pierd aerul abstract şi impalpabil — devin realităţi omeneşti care implică izbindă şi nereuşită trecătoare, bucurie şi durere, lumină şi umbră, dar mai ales lumină. Prozatorul se mişcă dezinvolt şi cu autoritate artistică în medii dintre cele mai felurite, tehnica naraţiunii sale — cum subliniază Valeriu Râpeanu — este vie, antrenantă, palpitantă. Dinu Săraru ştie să spună lucruri noi in probleme pe care alţii ne-au făcut să le credem vechi, este original acolo unde nu pentru puţini „materialul de viaţă“ părea sleit ori amorf. „Clipa" este un roman al arzătoarei noastre actualităţi, pasionant şi revelator, în care ne regăsim, omeneşte, pe noi înşine, cu problemele cotidiene ori de perspectivă. Romanul acesta se aşează firesc între cărţile de căpătâi ale prezentului literaturii noastre. Şi, cu toate că nu o dată ecranizările după romanele de substanţă sunt trădătoare, mi-ar place să văd „Clipa“ devenită film. * La Suceava au fost inaugurate „foile culturale sucevene“, suită de manifestări culturaleducative organizate săptâminal. Prima şezătoare literar-muzicală a cuprins un album de poezii patriotice, precum şi prezentarea unor piese corale în interpretarea formaţiei de muzică de cameră a municipiului. * Sub genericul „Pagini de istorie“, la Galeriile de artă din Bacău s-a deschis o expoziţie de pictură, sculptură şi grafică cu lucrări aparţinând unor prestigioşi artişti plastici contemporani, inspirate din trecutul glorios al poporului român. Sunt expuse, de asemenea, fotografii artistice cu imagini ale unor importante monumente istorice din ţara noastră. * A treia ediţie a Festivalului de poezie patriotică a cenaclurilor studenţeşti şi-a desemnat laureaţii : George Bădărău (Iaşi), Mircea Birsilă (Timişoara), Lucian Vasiliu (Iaşi). * Un teatru popular cu stagiune permanentă a luat fiinţă la Hîrlâu. * Teatrul tineretului din Piatra Neamţ prezintă miine, 2 decembrie, premiera pe ţară a piesei ,,Răfuiala“ de Philip Massinger, in regia lui Al. Dabija. * La Institutul de arhitectură a avut loc zilele trecute şedinţa de deschidere a cineclubului „Arhitectura“. A participat, in calitate de invitat, Ecaterina Oproiu. * La casa de cultură a sindicatelor din Oradea s-a deschis, sub genericul „Omagiul independenţei“ o expoziţie cu lucrări de artă plastică, realizate de pionierii din localitate. * Luni 6 decembrie, la orele 19, la sala Atelier a Teatrului Naţional, un spectacol de poezie şi muzică cu Tudor Gheorghe — „Nopţile poetului“, pe versurile lui Al. Macedonski. * Emilian Marcu semnează un „Amfiteatru“ (nr. 11) poezia „Cu inima-n pereţi“ : „Cît vom putea pătrundă cu inima-n pereţi / ca-n fiecare noapte, varul, pe noi, să dea in floare, / să poată palma noastră mîngiia mireasa. I şi-n casă să se facă sortătoare ?“. Depinde de pereţi... Colecţie de faună marină Mulţi pacienţi, care intră in cabinetul chirurgului Ionel Stavăr, medic primar al Spitalul judeţean din oraşul Bistriţa, rămin surprinşi aflindu-se in faţa unei vitrine mari, cu o colecţie de... faună marină. De fapt, exponatele aflate la spital sunt doar o mică parte din cele cîteva sute de piese, colecţionate de pasionatul biolog amator Ionel Stavăr, din oceanele lumii. Căci, cu ani in urmă, el a însoţit în calitate de medic echipajul pescadorului „Sinoe“ in apele Atlanticului şi Oceanului Îngheţat de Nord şi, din acele lungi drumuri pe apă, el a alcătuit o foarte valoroasă colecţie de faună marină. Stele de mare, rechini împăiaţi, homari, languste, crabi, arici de mare, diverse specii de scoici, corali rari, numeroase alte exemplare din fauna marină, pe care traulerele vasului le-au scos din adincurile tăcute ale apelor, se reintilnesc acum, la lumina zilei, in colecţia chirurgului. (RADU PICIU). De-ale telefoanelor Totul a pornit de la desfiinţairea postului telefonic 61121 din oraşul Rimnicu Sărat. Eliza Irimescu din Ploieşti (în vîrstă de 73 de ani), cerînd, la 21 august, desfiinţarea postului ei telefonic, dat fiind că se mută la copii în Ploieşti, a primit — în loc de aprobare — un aviz de plată de 183,60. Cu explicaţia că 123,60 reprezintă convorbiri adiţionale (deci mai vechi) şi 60 lei abonamentul pe luna septembrie (deci pe luna următoare). De ce oare, dacă abonata cerea desfiinţarea telefonului incă din august ? Şi bătrina a adresat o întrebare. In acest sens, Direcţiei respective din Buzău, i se răspunde cu nr. 1 315 din 21 septembrie 1976 ci are de plată doar 123,60 lei adiţionale, şi petiţionara se linişteşte. Avea 100 lei în garanţie la telefoane şi urma deci să mai achite doar 23,60 lei. Dar liniştea ei durează puţin, pentru că, in octombrie, ii vine un nou aviz de plată, cu suma de 183,60 lei. Iar nu mai înţelege nimic şi iar întreabă. Şi la 19 octombrie iar i se răspunde că are de plată tot 183, 60 lei — cu costul abonamentului integral pe luna septembrie. De ce ? — pentru un serviciu neprestat și care nu va fi prestat niciodată... (AL. MIHAI). Cu și fără muzică La un moment dat, la Deva a apărut un fenomen curios: unele autoturisme care erau lăsate seara la parcări cu aparate radio la bord, erau găsite dimineaţa... fără ! In decurs de extern săptămlni, fenomenul s-a repetat de vreo 4—5 ori şi era de presupus că este provocat de una şi aceeaşi „cauză". Ea se numeşte Gh. Alexa, din comuna Nicoreşti (judeţul Galaţi), care a ajuns, nu se ştie cum, tocmai la Deva şi care l-a apucat să colecteze noaptea aparatele de radio de prin maşinile lăsate la parcări. Dar, alături de ele, mai lua şi diverse alte obiecte. Un timp, foarte scurt, s-a simţit bine cu muzică, dar acum va rămîne trei ani şi şase luni fără muzică ! (I. COJOCARU). După 36 de ani de muncă Astăzi, paginatorul Valeriu Untea sărbătoreşte împlinirea a 36 de ani de muncă şi, odată cu aceasta, ieşirea sa la pensie. Primul exemplar ieşit de sub teascurile rotativei din acest număr al ziarului nostru, la care el a lucrat, purtînd semnăturile colegilor din brigadă, îi va fi înmînat un semn de omagiu şi preţuire, împreună cu un sincer şi călduros „La mulţi ani!“ Urare căreia ne alăturăm şi noi, colegii şi prietenii săi din redac-,ţie. r*rwm mumn smmi Tenacitate • Fapta aparţine lui FLORIAN COTESCU şi ION TUDOROIU din Cimpulung Muscel • Povesteşte ION DOBRESCU — In turul orelor TI a izbucnit, de la un motor, un incendiu In sala vopsitorie a complexului de timplărie al cooperativei „Munca colectivi“ din Cîmpulung Muscel. Incendiul a cuprins întreaga sală, deoarece pereţii erau drapaţi in cristale de la solvenţii folosiţi la vopsirea obiectelor lemn si artizanat. Unul dintre ucenici, dovedind un deosebit spirit de prevedere, a întrerupt curentul electric, impiedicind un scurt circuit si generalizarea incendiului. Primii care au sosit să stingă incendiul au fost Florian Cotescu şi Ion Tudoroiu. Tocmai se imbrăcau cind au auzit de foc. Au folosit extinctoarele, gurile de apă şi poitutea să intervină au blocat cu jet de apă şi spumă chimică spaţiul de la uşa de acces, pe unde flăcările puteau să intre in a doua sală, unde erau depozitate în vederea asamblării peste SO de recamiere, de aci in sala manuală unde alte o sută de recamiere erau la finisaj iar alături sala de asamblare jucării în valoare de sute de mii de lei și, mai departe, sala mașinilor, plus depozitul de cherestea din curte, centrala termică etc. Cei doi erau stropiţi din minut un minut cu apă rece pentru a rezista arşiţei şi a nu ceda năvalei focului. Lupta a durat circa 20 de minute pînă au venit pompierii, dar celor doi li s-au părut ore de chin. In bătălia cu stihia greu de potolit a învins tenacitatea acestor oameni, care au salvat un complex care a costat cinci milioane, plus materii prime şi finite de peste două milioane lei. Rubrica „Fapte povestite de cititori“ aşteaptă colaborarea dvs. despre fapte exemplare de muncă $i de viată, intîmplări deosebite. Aşteptăm pe adresa : „România liberă“, Piaţa Scinteii nr. 1, pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“, (sau tel. 1746 60). Rubrică realizata de PETRE MIHAI BACANU Circulaţia în timpul iernii începutul sezonului rece a făcut ca şi condiţiile de circulaţie să devină din ce în ce mai dificile. Cum se desfăşoară circulaţia în aceste condiţii, ne lămureşte colonel GHEORGHE ŞTEFANEASA, şeful Serviciului circulaţie din cadrul Miliţiei municipiului Bucureşti. — Pentru buna desfăşurare a traficului rutier pe timpul iernii ce măsuri se vor lua ? — Conform Deciziei CPMB nr. 1544 — care intră in vigoare Începînd de astăzi — in perioada 1 decembrie — 15 martie este interzisă staţionarea vehiculelor pe străzi sau porţiunile de străzi pe care circulă mijloacele de transport în comun, precum şi pe Calea Victoriei. Pentru a uşura acţiunea de deszăpezire a străzilor, şoferii au obligaţia să se conformeze dispoziţiilor de interdicţie temporară de circulaţie, staţionare sau parcare pe anumite străzi stabilite de Direcţia domeniului public de acord cu noi. Sunt exceptate vehiculele care fac aprovizionări sau prestează servicii pentru unităţile socialiste ori pentru populaţie şi pot staţiona numai pe timpul strict necesar îndeplinirii acestor operaţii, cu obligaţia pentru şoferi de a nu părăsi vehiculele. — Cum se comportă, in ultimul timp, atit pietonii cit şi şoferii ? — Statisticile pe care le-am întocmit arată că, in condiţii de iarnă, pe ceaţă, pe şosele umede, se comit de 2—3 ori mai multe accidente — îndeosebi tamponări — decit pe drumurile uscate. Luînd, de pildă, două zile de vîrf vă pot spune că s-au Înregistrat 211 coliziuni. — Avind In vedere că, in asemenea coliziuni, sint implicate cel puţin două autovehicule, înseamnă că în aceste două zile mai mult de 400 de maşini au fost avariate ? — Este adevărat. Adăugaţi la acestea şi persoanele accidentate. S-au produs şi unele tamponări „un lanţ“, in care şase, şapte maşini au fost avariate, acestea determinind şi blocarea circulaţiei. Pe bulevardul Dimitrie Cantemir, de exemplu, la orele 23, şase maşini au fost avariate din cauza unui conducător auto Ion Biean (1.0-B-1838) care a frinat brusc, a derapat şi a lovit celelalte maşini. — Care sint cauzele, mai frecvente, care generează astfel de accidente ? — In primul rind neadaptarea conducerii maşinii la condiţiile existente. Apoi, nu se păstrează o distanţă suficientă In mers, intre maşini, ceea ce a făcut ca virajele şi frinele bruşte să ducă la derapaje. Este indicat, ca in cazurile simple (tamponările uşoare), cei in cauză să deblocheze intersecţia respectivă şi să se adreseze miliţiei. Mai notaţi şi nereducerea vitezei pînă la limita care să asigure deplasarea în siguranţă pe străzile umede. Zilele trecute de pildă, pe şoseaua Ştefan cel Mare, şoferul Ion Lumezeanu (8-B-3292) n-a redus viteza, derapind şi intrind apoi intr-un stilp. Bilanţ : trei accidentaţi şi avarierea gravă a maşinii. Există şi aşa-zise ore dificile pentru şoferi ? — Din statisticile noastre reiese că există. Intre orele 7 şi 9 şi 14 şi 16 se comit cele mai multe accidente. Zile „dificile“ sunt marţi, miercuri şi sâmbătă. In această toamnă, cele mai multe accidente s-au înregistrat în luna octombrie. — Dar pentru pietoni există ore şi zile dificile ? — Sint aceleaşi. Avind in vedere că, în majoritatea accidentelor, sint angajaţi pietonii — intr-o proporţie de 52 la sută vina aparţinind acestora — sint de combătut mentalităţile unora care cred că şoferii trebuie să-i ferească, chiar atunci cind ei sunt de vină. Aurel Vasiliu (str. nie Pintilie 102), aflat in stare de ebrietate, traversa strada fără să se asigure. A fost accidentat grav de un autoturism pe șoseaua Chitilei. Doru Ciubuc a traversat pe culoarea roșie a semaforului. A fost accidentat de o mașină care circula corect. — Unde se comit cele mai multe accidente ? — Pe străzi cu prioritate. Ceea ce este simplu de dedus — nu se respectă prioritatea intre vehicule şi la trecerile pentru pietoni. — Vorbeaţi despre o anumită mentalitate a pietonilor... — Da, există Încă şoferi care nesocotesc trecerile de pietoni — şi să ştiţi că luăm măsuri drastice Împotriva acestora : numai in luna noiembrie am suspendat pentru această abate're peste o sută de permise — dar sînt şi numeroşi pietoni care traversează pe oriunde, susţinînd că cei de la volan trebuie să-i ferească. Peste 300 de astfel de pietoni, cu astfel de mentalităţi, au ajuns în acest an la spital. In acelaşi timp, trebuie să vă spun că, în ultimele patru luni, s-au înregistrat 14 accidente mortale la copii. Mai adăugaţi incă 52 de răniţi din rindul acestora. Poate aţi văzut şi dumneavoastră, în Împrejurimile multor şcoli din Bucureşti, la anumite ore, circulaţia elevilor este dirijată de patrulele şcolare. In astfel de locuri, unde, de obicei, se înregistrau accidente, numărul lor a scăzut, uneori reducindu-se la zero. Cei mari ar trebui să ia insă in serios activitatea acestor patrule şcolare. Cu toţii trebuie să-i ocrotim pe copiii şi şoferii şi pietonii. —Pe vreme rea, mai mult ca oricind, maşinile trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic. Care este situaţia ? — Dintr-un lot de 3 156 de maşini verificate în ultimul timp, 1 397 au fost găsite cu defecţiuni tehnice. O bună parte din acestea prezentau defecţiuni la sistemele de bază ale maşinii. Cele de mai sus se datoresc şi neîndeplinirii sarcinilor ce revin factorilor de răspundere din unităţile de transport. Petre Vălcelan, şef de garaj la „Frigotehnica“, Marin Dumitru, şef de garaj la F.R.B.. Diaconu Vichente de la ITAC Puişor, Constantin Sloveanu de la cooperativa Constructorul, sunt numai ciţiva dintre cei care au lăsat să iasă pe drumurile publice autovehicule cu defecţiuni. „ Se ştie ce pericol il re - prezintă gurile de canal defecte, mai ales în actuala perioadă. — Am identificat toate locurile periculoase, toate gurile de canal aflate peste cota străzii și le-am semnalat celor răspunzători, recomandîndu-Ie urgentarea lucrărilor. Veghem ca nimeni să nu se apuce să desfunde străzile în această perioadă fără o nevoie stringentă. ICAB ar trebui să acorde o mai mare atenţie conductelor sparte. Se ştie, apa pătrunde pe stradă, Îngheaţă, se produc derapări, accidente. Şi la această oră mai sunt unele astfel de conducte nereparate. Mai sunt încă pe partea carosabilă şi containere cu moloz lăsate de Întreprinderile de construcţii. Acestea trebuie ridicate neîntîrziat. Echipajele noastre identifică, in această perioadă, şi remorcile, trailere părăsite pe arterele Capitalei, in aşa fel incit să nu fie prinse de zăpadă. — Ce recomandaţi şoferilor 7 — Atenta verificare a maşinilor. Şoferii să nu se urce la volan obosiţi. Pe timp de ploaie, la potâţă, ninsoare se micşorează aderenţa roţilor la drum. Vineri, 26 noiembrie, la orele 22 un troleibuz al liniei 83 (şofer Stanciu Aurelian) circula dinspre Piaţa Romană spre Piaţa Universităţii. In intersecţia C.A. Rosetti — bd. Magheru s-a tamponat cu un autobuz de pe linia 74 condus de Stelian Meteleanu. Autobuzul, un derapaj, a tamponat foarte grav un autoturism parcat la „Unic“. Au fost rănite uşor două persoane. Acceleraţia şi frinele trebuie să fie acţionate în mod progresiv, să se folosească frîna de motor. Nu trebuie niciodată să se vireze şi să se frîneze simultan. Cind se formează polei, acesta apare mai întîi la pasajele de nivel. Intr-una din duminicile lunii trecute, cind s-a format polei, numai la pasajele de nivel din jurul Capitalei şi la podul Grant s-au înregistrat 46 de tamponări. Reducerea vitezei în acest anotimp trebuie să devină un reflex pentru fiecare şofer, încă un amănunt care nu trebuie scăpat din vedere : folosirea permanentă a ambelor ştergătoare de parbriz. Recomandăm şoferilor de pe autocamioane să folosească linia de centură şi traseele care evită centrul Capitalei. Petre Mihai Bâcanu „Constelaţii vîlcen®“ Cea de-a IV-a ediţie a Festivalului interpretativ de muzică uşoară „Constelaţii vilcene" şi-a desemnat, recent, ciştigătorii din această toamnă. Ei sunt: Adriana Stroe, din Bucureşti — cîştigătoarea premiului 1 şi a plachetei „Constelaţii vilcene“; Anişoara Grigoruţă din Rimnicu Vilcea, deţinătoarea locului al II-lea şi Elena Petcu din judeţul Ialomiţa, care a dobindit premiul al lll-lea. Dar, ca întotdeauna în asemenea competiţii, ciştigători rimin de fapt, toţi participanţii, mesageri ai artei interpretative, veniţi din 17 judeţe, care au avut doar de ciştigat în confruntarea lor cu ceilalţi artişti amatori. (D. BUJDOIU). Nu înţelegea Barul „Traian“ din Brăila. Consumatorii beau şi ascultă muzică. Atmosferă obişnuită. Deodată, apare un individ cu priviri ameninţătoare. Tinde să devină violent şi panica se instalează repede la mese. Dar furiosul n-are timp să se dea un spectacol pentru că organele de miliţie, anunţate fiind, sosesc imediat la faţa locului şi-l „invită" să le urmeze. Curiosul personaj nu se opune şi nici nu scoate nici o vorbă. Chipurile, nu înţelege limba... Cind, in cele din urmă se hotărăşte să răspundă, o face insă in... italiană, susţinind că el e marinar şi că nu cunoaşte limba română. In realitate S-a dovedit că presupusul marinar italian era din... Năvodari, că-l chema Dinu Marinache şi că era de profesie... vagabond. (VIOREL CHIURTU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera“ 3E(Et@)WME KM In legătură cu o sesizare apărută la această rubrică, întreprinderea de Distribuire a Energiei Electrice Bucureşti, ne răspunde : Acţiunea de trecere la tensiunea de 220/380 V In Bucureşti se desfăşoară conform programului stabilit şi făcut cunoscut publicului atit prin presă cît şi prin radio. De asemenea, consumatorii prevăzuţi să treacă la noua tensiune sint înştiinţaţi in scris cu cel putin 30 zile înainte pentru a putea lua măsurile necesare procurării becurilor si modificării aparatelor electrocasnice cu care sint dotaţi. In cursul anului 1976 s-a prevăzut trecerea la tensiunea de 220 V a unui număr de 41 000 abonaţi, acţiune care practic este încheiată. In 1977 urmează să treacă la noua tensiune ultimii 25 000 abonaţi cu care acţiunea va fi terminată. Consumatorii din zona Stelea Spătaru sunt prevăzuţi să fie trecuţi la tensiunea de 220 V, in trimestrul II 1977. In ceea ce priveşte existenta In comerţ a pieselor de schimb pentru receptoarele electrocasnice de 120 V, vă informăm că IDEB, prin scrisoarea nr. 14778/ 24 VN 76 adresată întreprinderii Comerţului cu ridicata pentru produse Metalo-Chimice (I.C.R.M.), a făcut cunoscut că, in anul 1977, vor fi trecuţi la tensiunea de 220 V ultimii 25 000 abonaţi. Ca urmare, întreprinderile de comerţ aveau obligaţia să prevadă aprovizionarea pentru 1976 şi 1977 a becurilor şi pieselor de schimb pentru receptoarele electrocasnice la tensiunea de 120 V in cantităţi corespunzătoare. Ing. TEOFIL DEACONU director Cu privire la refuzul unui şofer de taxi de a efectua o cursă in comuna Chiajna, întreprinderea de Transport Bucureşti ne scrie : In conformitate cu instrucţiunile I.T.B., taximetrele si taxifurgonetele se pot deplasa in raza administrativteritorială a Municipiului Bucureşti, fără aprobarea unitaţii şi, deci, şi In comuna Chiajna care este subordonată Municipiului. Pentru refuzul cursei, conducătorul auto lan Damaschin, cu nr. serv. 51472 de pe taximetrul 8—B—3192, a fost sancţionat cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută pe o lună. Totodată s-a dispus prelucrarea cazului cu toţi conducătorii auto. Vă mulţumim pentru sesizarea făcută. Ing. GHEORGHE DUMITRU director In legătură cu sesizarea, la această rubrică, a unor aspecte negative petrecute la spitalul de psihiatrie Voila din Cimpina, Consiliul orășenesc Cimpina al Sindicatelor ne răspunde : In urma analizării problemelor sesizate, se constată următoarele : Se confirmă faptul că chioșcul alimentar — respectiv unitatea nr. 40 Voila — in citeva rinduri a fost inchis. Astfel, in perioada 22 septembrie—7 octombrie 1976, acesta a fost inchis, deoarece lucrătorul gestionar Dumitrache Georgeta a fost in concediu medical. De asemenea, echipele de control obștesc, n-au efectuat controalele lunare pentru a sesiza si a lua măsuri la timp pentru îmbunătăţirea unor stări de lucruri cum sint cele sesizate in ziar. Cît priveşte celelalte aspecte sesizate, situaţia se prezintă in felul următor : Conform indicaţiilor Ministerului Sănătăţii cît şi a normelor P.C.I., este interzis a se fuma in saloane, săli de tratament, săli de mese, cabinete, cît şi la pavilionul central de la Castel. Au fost insă încălcări din partea unor bolnavi, care au fost avertizaţi sau externaţi după caz. Internarea in spitalul de psihiatrie Voila se face pe baza trimiterilor medicului specialist de la policlinica teritorială şi a actelor necesare. In cazul că sunt internaţi şi bolnavi care, după primul tratament, nu confirmă diagnosticul indicat la internare, acestora li se face ieşirea din spital. Pentru îmbunătăţirea activităţii au fost luate următoarele măsuri : s-a prelucrat şi dezbătut cu întregul personal conţinutul sesizării; au fost completate cu capace protectoare toate vasele cu care se transportă mincarea de la bucătărie la sălile de mese ; s-a afişat in toate pavilioanele obligaţiile bolnavilor internaţi ; la toate pavilioanele s-au amenajat locuri pentru fumat după regulile cerute de P.C.I. iar la pavilionul de la Castel s-a interzis fumatul; conducerea I.C.S. Mixtă va asigura buna funcţionare a chioşcului alimentar conform programului fixat. GHEORGHE IONIJA preşedinte Primim din partea întreprinderii Instalaţii Montaj Izolaţii Bucureşti . Referitor la blocul 29 B din str. Bodeşti nr. 2, vă comunicăm că cele sesizate privind instalaţia de încălzire interioară sunt reale. Deoarece in luna mai 1976, cind s-a predat blocul, nu au fost posibile probele funcţionale, au fost necesare verificări care s-au realizat după punerea in funcţiune a sistemului de termoficare. In prezent, instalaţia funcţionează normal, in conformitate cu adeverinţa eliberată de către împuternicitul asociaţiei. Ing. O. DUMITRU director Programul 2 20 : O viaţă pentru o idee : 20,30 ; Muzica deceniului 8 : 21,10 ; Telex : 21,15 ; Pe teme economice : 21,35 t Muzică de Jazz : 21,50 ; Documentar artistic : Iscusinţă, cinematografe ŞATRA : Patria (11 86 23), orei: 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; BUNICUL ŞI DOI DELINCVENŢI MINORI : Scala (11 03 72), orei« 9,15 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Sala Palatului, oral« 17,15 — 20,15 ; Capitol (16 29 17), oral« 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 - 20,13 ; Modem (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Excelsior (65 49 45), orei« 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; FRĂȚIORUL, Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,30; Favorit (31 06 15), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ORIENT EXPRES : Casa filmului (13 92 72), orele 10-13-16-19; MISIUNE PE IANTZI : Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12 - 15 -17.30 - 20 : PREMIERA : Eforie (13 04 83), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.43 - 18 - 20.15 : Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20.15 : EXPEDIȚIA DISPĂRUTĂ ; Festival (15 63 84), orele 9.30 - 12,30 - 16 -19.30 ; SALVO D'ACQUISTO : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18,15 - 20.30 ; AEROPORT ‘75: Lumina (16 23 35), orele 9 - 11 15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.13 ; OSIMOA : Timpuri Noi (13 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; FINIST - SOIM VITEAZ : Doina (16 35 38), orele 13,30 - 15,30 - 19,30 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina, orele 9,30 — 11,30 — 17,30 ; Flacăra, ora 14,30 ; ÎNTOARCEREA PANTEREI ROZ : Gloria (47 46 75), orele 8,30 - 11 -13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; PE VECI AL TAU: Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 ; Tomis (21 49 46), orele 9-11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; STROPITOAREA PORTOCALIE : Flamura, ora 9 ; MOMEALA: Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20 ; EXPRESUL BULGARILOR DE ZAPADA : Griviţa (17 03 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; DIN ZORI IN ZORI : Buzesti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 ; TANASE SCATIU : Arta (21 31 86), orele 13 - 16 - 19 ; Giulesti (17 55 46), orele 16 — 19 ; ÎNTOARCEREA MARELUI BLOND Dacia (50 35 94)s orele 9 - 11,13 -13.30 - 13,45 - 18 - 20,15 ; Cotrocenl (49 48 48), orale 10 - 14 - 16 - 18 - 20 ; PINTEA : Bucegl (17 05 47), orale 13.30 - 17,45 - 20 ; OAMENI RESPECTABILI : Unirea (65 20 45), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; FILIP CEL BUN; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18 - 20 ; CEI PATRU MUŞCHETARI : Drumul Sării (3128 13), orele 15.30 - 18 -20,15 ; EI AU LUPTAT PENTRU PATRIE Moşilor (12 25 93), orele 16,30 - 19,15; PINOCCHIO : Moşilor, orele 10 - 14 ; FILIERA ll : Ferentari (80 49 85), orele 16 - 18,15 - 20,30 ; MICA SIRENA : Ferentari, ora 14,30: CĂLĂREŢUL CU EŞARFA ALBA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20.15 : LUPTĂTORUL DIN NEW ORLEANS : Pocea (60 30 85) orele 15,30 - 17,45 - 20 ; ŢARA ÎNDEPĂRTATA : Cosmos (35 19 15), orele 15 30 - 18 - 20.15 : ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : Popular (33 15 17), orele 15,30-17,45 - 20 ; APASII: Progresul (23 94 10), orale 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Cinemateca - solo Union (13 49 04); OLIVER (ambele serii), ora 10 ; ULTIMUL RĂZBOINIC, ora 14,15 ; CERCURILE DRAGOSTEI, ora 16,30 ; JUDO SAGA (ambele serii), ora 18,45. CALENDAR 1 decembrie 1976 Soarele răsare la ora 7,32 şi apune la ora 16,37 • In 1879 l-au deschis cursurile Facultăţii de medicină din laşi. • în 1881 s-a născut Gh. M. Vasilescu, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră. • în 1892 s-a născut scriitorul Cezar Petrescu. • In 1918 a avut loc, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională la care au participat peste 100 000 de oameni veniţi din toată Transilvania şi Banat. Cu acest prilej, a fost citit textul rezoluţiei de unire a Transilvaniei cu România. • In 1919 s-a deschis prima stagiune a Teatrului Naţional din Cluj. 9 în 1922 si-a început activitatea Uniunea Internaţională a căilor ferate, cu sediul la Paris, România fiind membru fondator. • în 1946 s-a deschis la Bucureşti, sesiunea primului parlament democratic, liber ales, al României. 9 în 1960 a încetat din viaţa compozitorul Ion Vasilescu. TEATRE RICHARD AL lll-LEA : Teatrul National „I. L. Carogian“ (147171), ora 19 i, mar* , CAZUL ENACHESCU, ora 19,30 sala mica : OKLAHOMA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30 ; AZILUL DE NOAPTE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala Studio (12 44 16), ora 19; PUCUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; NU AM ÎNCREDERE IN BĂRBAȚI : Teatrul ,,C. I. Nottara* (ÎS 93 02), ora 19,30 si GAIŢELE, ora 19 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mie (14 70 81), ora 19,30; PAHARUL CU APA : Teatrul Giulest! (18 04 83), ora 19,30; SPECTACOL DE VERSURI PATRIOTICE IN CADRUL FESTIVALULUI „CINTAREA ROMÂNIEI“ : Teatrul Giuleşti la Şcoala generală nr. 170, ora 14 ; HOCUS-POCUS, ŞI-o GALEATA (premieră) : Teatrul „Ion Creangă“ (30 26 35), ora 17 ; REVISTA CU PAIAŢE : Teatrul „C. Tărtase“ — sala Savoy (13 36 78), ora 19.30 , UITE CA NU TAC, ora 19.30 la sala Victoria (30 58 63) ; SIR SI ELIXIR : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 31), ora 17: PE-UN PICIOR DE PLAI ! Ansamblul Rapsodia Romănă (13 1300), ora 19,30; RECITAL DE PIAN EVA OSINSKA (ANGLIA) : Sola mică a Palatului, ora 20 : COLOMBO... Şl MISTERELE ORCULUI : Circul Bucureşti (11 01 20) ora 19,30. TELEVIZIUNE 16 : Fotbal. Progresul-Dinamo în pauză : selecţiuni din meciul Rapid- Sportul Studenţesc ; 17,50 : Enciclopedie pentru tineret ; 18,10 : Scena ; 18,30 : Din viaţa plantelor şi animalelor ; 18,50 : Consultaţii în ajutorul lectorilor, propagandiştilor şi cursanţilor din învăţămîntul politico-ideologic ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,33 : Telejurnal : 20 : Antheto TV : Datorii uitate ; 20,35 : Teleconomateca : Cel mai frumoşi ani ; In distribuţie : Barbara Streisand, Robert Redford, Bradford Dillman, Louis Chiles, Patrick O’Neal, Viveca Lindfors, Allys Mclerie ; 22 20 : Emisiune de cîntece și versuri realizată la Alba lulia în ansamblul muzeistic al Sălii Unirii ; 22:50 : Telejurnal. Programul 1