România Liberă, decembrie 1976 (Anul 34, nr. 9985-10011)

1976-12-01 / nr. 9985

Pagina a 2-a —1 decembrie 1976 wxwmMwm­olific Dinu Săraru: „CLIPA“ Iată, neîndoios, unul dintre romanele anului 1976. Poate chiar cartea acestui an. Formu­lez aceste aserţiuni cu aceeaşi certitudine cu care, atunci cind am scris despre palmul romanul lui Dinu Săraru , „Nişte ţărani“, am tras concluzia că nu ne aflăm în faţa unei cărţi de debut, în faţa unei promisiuni de la care aşteptăm, în viitor, revelarea calităţilor mature, ci în faţa u­­nui prozator gata format, auten­tic, cu tonalitate proprie şi bine distinctă în scrisul prezentului nostru, in faţa unui romancier care nu face altceva decât să vină, cu oarecare întârziere, în rândurile de frunte ale litera­turii române de azi. Şi am avut dreptate. Romanul „Clipa" al lui Dinu Săraru, carte de mare actua­litate, profund politică şi in­e­­gală măsură izbindă sub zodia artei prozatorului, te cucereşte şi convinge de la prima pînă la ultima pagină. Evident, toate afirmaţiile de mai sus se cer argumentate in concret — ceea ce noul roman al lui Dinu Săraru permite cu largheţe. Am spus că ne aflăm în faţa unei cărţi profund politice. Dacă nu mă înşel cumva Clipa este întîiul roman al nostru care face, cu adine curaj şi responsabilitate, constructive am­bele, o secţiune pe verticală şi orizontală în viaţa activiştilor de partid, a comuniştilor de ieri şi azi. Evident, abordind o asemenea complexă problemă, romanul lui Dinu Săraru aduce nemijlocit în dez­batere zone dintre cele mai variate dome­nii ale vieţii noas­tre sociale — atit din mediul rural, cit­ şi din cel urban. Indirect, datorită a­­cestui fapt, se pune în lumină adevărul că Partidul Comunist Român — datorită îndreptăţiri­lor ce le-a dat istoria de peste trei decenii a patriei noastre — este forţa conducătoare, singura cu putinţă, care poate duce îna­inte, pe calea progresului şi lu­minii, întreaga ţară. „Clipa“ este o izbindă, un plan estetic şi ideologic, a spiritului adine creator şi generos, plin de dreaptă omenie, care stă la baza programului adoptat de cel de al XI-lea Congres al partidului nostru, a mutaţiilor fericite care s-au produs, sistematic şi temei­nic, începînd cu 1965, in fiinţa materială şi spirituală a Româ­niei moderne. Dealtfel, cu subtilă pricepere şi pătrundere ideologică şi artis­tică, în inspirata lui construcţie, romanul lui Dinu Săraru apelea­ză la o armonioasă alternare de planuri: acţiunea se consumă in anii 1950 şi ceva şi in anul 1970. Printre altele, romancierul au­tentic se verifică şi in­capaci­tatea lui de a construi persua­siv, din elementele ce le uti­lizează, un univers credibil — nu fotografic, bineînţeles —, un univers despre care să poţi spune: „Da, aici trăiesc oameni adevăraţi, ca mine, ca tine, ca oricare altul“. Cartea lui Dinu Săraru îndeplineşte, pe de-a­­ntregul, şi această condiţie. Cu alte cuvinte, „Clipa“ este un roman adevărat, care satisface cititorul de azi, nu numai din unghi de vedere tematic ci, în egală măsură, şi artistic. Deşi — cind te afli în faţa unei auten­tice reuşite — literare — este dificil să faci o asemenea ten­tativă, aş Încerca să găsesc, în plan teoretic acel nucleu esenţial de la care iradiază, mai Al. Căprarii) aperi. Întreaga zidire, îl bănuiesc a fi, acest nucleu de foc, în ideea că este important, decisiv a sluji cauza, nu conjunctura. Pentru că viaţa noastră — cu suişurile şi coborîşurile ei, cu luminile şi umbrele sale — se arată, cum scrie Dinu Săraru in romanul lui, „violent şi mihnit refractară la oportunismul conjunctural şi la demagogia agresivă“. Aşadar, alături de mari întrebări şi răs­punsuri in plan politic, romanul „Clipa“ înmănunchează, impli­cit, probleme de esenţă ale eticii noastre, ale lumii socialismului, ale formării conştiinţei omului de tip nou. In acest peisaj, al politicului şi eticului, angrenate in concretul cel mai plin de responsabilităţi al vieţii noastre sociale pe tra­seul a două decenii, se contu­rează figuri luminoase ca Dumi­tru Dumitru, Tudor Cernat, Car­mina — soţia lui, Petre şi Maria Nobilu, Năiţă Lucian, apoi des­tinul straniu al arhitectei Ru­­xandra Mărăcineanu şi, pildui­toare prin anacronismul lor ce­ţos, personaje ca Mihalache Dometie, Arvinte Panait, Aris­­tică Tetoianu — acestea din urmă sistematic eliminate din centrul existenţei prin însăşi lo­gica evoluţiei noastre istorico­­politice, prin incapacitatea lor de a fi oameni întregi, comunişti adevăraţi, prin faptul că nu au înţeles, cum spune un personaj al romanului,­să fie apartenenţi la o generaţie „care de cinci ani de zile (ne aflăm în 1970, reamintesc) e învăţată, e chemată,­­ somată să gândească liber şi curajos în romanul „Clipa“ — una dintre problemele fundamentale, dacă nu chiar cea esenţială în jurul căreia cristalizează Întreg edificiul, este condiţia omului po­litic. Conflictele, personale şi cu caracter de generalitate, pe care le trăiesc comuniştii arată că, în mersul ei impetuos Înainte, re­voluţia răscoleşte şi stratifică valoric Întreaga societate, deci — implicit — şi pe cei care o fac, o conduc efectiv : activiştii de partid, „revoluţionari de pro­fesie“. Căci revoluţia este făcută pentru oameni şi de către oameni — în consecinţă este:Inevitabilă cernerea valorică şi intre cei ce vorbesc şi acţionează direct în numele revoluţiei. De aici şi concluzia firească, validată de realitatea concretă, că nimic din ceea ce este omenesc nu poate fi străin nici activiştilor de partid. Marele merit al romanu­lui „Clipa“ se relevă, printre altele, şi nu faptul că autorul, conştient, cu luciditate artistică, ţine cont de acest crucial adevăr. Astfel reuşeşte el ca toate figu­rile de activişti pe care ni le în­făţişează — fie pozitive, fie nu — să nu rămină nici una schemă moartă, neconvingătoare, fără trup palpabil, încă din antichi­tate, cu marea lui capacitate de înţelegere. Stagiritul spusese că omul este „zoon politicon“. In cazul de faţă, însă, al persona­jelor lui Dinu Săraru, întrebarea care se pune faţă de fiece per­sonaj activist de partid este aceea pe care o formulează, apa­rent hitru, Petre Nobilu : „Ia să vedem, ce politică faci dum­neata, domnule ?“. Aici îşi are sorgintea dramatismul pe care 11 implică, ineluctabil, condiţia omului politic. Pentru cel ce evoluează in zona creaţiei artis­tice, de pildă, recunoaşterea va­lorii muncii sale poate veni şi mai tîrziu, dar omul politic con­temporan — politica fiind o ştiinţă — se cere validat in acţiu­nile sale de calendarul imediat al vieţii. Recunoaşterea pe plan european a lui Shakespeare, ca să dau un exemplu, a intîrziat cam un secol. Opera lui avea timp să aştepte. Dar opera omu­lui politic nu dispune de acest timp. Opera acestuia trebuie să dea lumină şi dreptate şi căl­dură omenească încă din prima clipă a constituirii ei. Ea este judecată fără amînări şi nemij­locit prin efectele sale de fie­care zi. In acest sens, o eroare, o nedreptate, cea mai infimă abatere de la cursul real al mersului istoriei sunt sancţionate de fiecare clipă a vieţii. Astfel Începe, pentru omul politic ma­rea problemă a responsabilităţii şi a participării. Unul dintre per­sonajele „neutre“ ale romanu­lui, „arhitectul cu pipa“, după ce îi priveşte, detaşat crede el, pe activiştii de partid, afirmă : „Eu vreau să fiu doar obiectiv. Ştii bine că nu mă omor după politică, dar dacă e să le recu­nosc un merit de esenţă, atunci acesta e meritul responsabilităţii pe care şi-o asumă“. Să reţinem formularea : „meritul responsa­bilităţii pe care şi-o asumă“. Din acest vîrf al unghiului pleacă cele două laturi pe care — evident, eu simplific acum — se aliniază şi activiştii de partid. Unii, maceraţi de între­bări, de nelinişti care vizează colectivităţi întregi, işi asumă responsabilităţile necesare. Alţii, nu. In rindul celor dinţii se înscriu figuri luminoase şi exem­plare cum sunt Dumitru Dumi­tru, Petre Nobilu şi — dincolo de răsturnările interioare şi per­sonale ce le trăieşte — Tudor Cernat, Alţii ca Mihalache Do­metie, Arvinte Panait, Aristică Totoianu se aliniază pe cealaltă latură a unghiului. Ce caracterizează pe acest co­munist exemplar Dumitru Dumi­tru? Cu Dumitru Dumitru, şi cei­lalţi ca el, conceptele de respon­sabilitate şi participare îşi pierd aerul abstract şi impalpabil — devin realităţi omeneşti care im­plică izbindă şi nereuşită trecă­toare, bucurie şi durere, lumină şi umbră, dar mai ales lumină. Prozatorul se mişcă dezinvolt şi cu autoritate artistică în me­dii dintre cele mai felurite, teh­nica naraţiunii sale — cum sub­liniază Valeriu Râpeanu — este vie, antrenantă, palpitantă. Dinu Săraru ştie să spună lucruri noi in probleme pe care alţii ne-au făcut să le credem vechi, este original acolo unde nu pen­tru puţini „materialul de viaţă“ părea sleit ori amorf. „Clipa" este un roman al ar­zătoarei noastre actualităţi, pa­sionant şi revelator, în care ne regăsim, omeneşte, pe noi în­şine, cu problemele cotidiene ori de perspectivă. Romanul acesta se aşează firesc între cărţile de căpătâi ale prezentu­lui literaturii noastre. Şi, cu toate că nu o dată ecranizările după romanele de substanţă sunt trădătoare, mi-ar place să văd „Clipa“ devenită film. * La Suceava au fost inaugurate „foile cul­turale sucevene“, suită de manifestări cultural­­educative organizate săptâminal. Prima şezătoare literar-muzicală a cuprins un album de poezii patriotice, precum şi prezentarea unor piese co­rale în interpretarea formaţiei de muzică de cameră a municipiului. * Sub genericul „Pagini de istorie“, la Gale­riile de artă din Bacău s-a deschis o expoziţie de pictură, sculptură şi grafică cu lucrări apar­ţinând unor prestigioşi artişti plastici contem­porani, inspirate din trecutul glorios al poporu­lui român. Sunt expuse, de asemenea, fotografii artistice cu imagini ale unor importante monu­mente istorice din ţara noastră. * A treia ediţie a Festivalului de poezie patrio­tică a cenaclurilor studenţeşti şi-a desemnat laureaţii : George Bădărău (Iaşi), Mircea Birsilă (Timişoara), Lucian Vasiliu (Iaşi). * Un teatru popular cu stagiune permanentă a luat fiinţă la Hîrlâu. * Teatrul tineretului din Piatra Neamţ prezintă miine, 2 decembrie, premiera pe ţară a piesei ,,Răfuiala“ de Philip Massinger, in regia lui Al. Dabija. * La Institutul de arhitectură a avut loc zilele trecute şedinţa de deschidere a cineclubului „Arhitectura“. A participat, in calitate de invitat, Ecaterina Oproiu. * La casa de cultură a sindicatelor din Oradea s-a deschis, sub genericul „Omagiul indepen­denţei“ o expoziţie cu lucrări de artă plastică, realizate de pionierii din localitate. * Luni 6 decembrie, la orele 19, la sala Atelier a Teatrului Naţional, un spectacol de poezie şi muzică cu Tudor Gheorghe — „Nopţile poetului“, pe versurile lui Al. Macedonski. * Emilian Marcu semnează un „Amfiteatru“ (nr. 11) poezia „Cu inima-n pereţi“ : „Cît vom putea pătrundă cu inima-n pereţi / ca-n fiecare noapte, varul, pe noi, să dea in floare, / să poată palma noastră mîngiia mireasa. I şi-n casă să se facă sortătoare ?“. Depinde de pereţi... Colecţie de faună marină Mulţi pacienţi, care intră in cabinetul chirurgului Ionel Sta­­văr, medic primar al Spitalul ju­deţean din oraşul Bistriţa, ră­­min surprinşi aflindu-se in faţa unei vitrine mari, cu o colecţie de... faună marină. De fapt, ex­ponatele aflate la spital sunt doar o mică parte din cele cîte­­va sute de piese, colecţionate de pasionatul biolog amator Ionel Stavăr, din oceanele lumii. Căci, cu ani in urmă, el a însoţit în calitate de medic echipajul pes­cadorului „Sinoe“ in apele A­­tlanticului şi Oceanului Îngheţat de Nord şi, din acele lungi dru­muri pe apă, el a alcătuit o foarte valoroasă colecţie de fau­nă marină. Stele de mare, re­chini împăiaţi, homari, languste, crabi, arici de mare, diverse spe­cii de scoici, corali rari, nume­roase alte exemplare din fauna marină, pe care traulerele vasu­lui le-au scos din adincurile tăcute ale apelor, se reintilnesc acum, la lumina zilei, in colec­ţia chirurgului. (RADU PICIU). De-ale telefoanelor Totul a pornit de la desfiinţai­rea postului telefonic 61121 din oraşul Rimnicu Sărat. Eliza Iri­­mescu din Ploieşti (în vîrstă de 73 de ani), cerînd, la 21 august, desfiinţarea postului ei telefo­nic, dat fiind că se mută la copii în Ploieşti, a primit — în loc de aprobare — un aviz de plată de 183,60. Cu explicaţia că 123,60 reprezintă convorbiri adiţionale (deci mai vechi) şi 60 lei abo­namentul pe luna septembrie (deci pe luna următoare). De ce oare, dacă abonata cerea des­fiinţarea telefonului incă din au­gust ? Şi bătrina a adresat o în­trebare. In acest sens, Direcţiei respective din Buzău, i se răs­punde cu nr. 1 315 din 21 septem­brie 1976 ci are de plată doar 123,60 lei adiţionale, şi petiţionara se linişteşte. Avea 100 lei în ga­ranţie la telefoane şi urma deci să mai achite doar 23,60 lei. Dar liniştea ei durează puţin, pentru că, in octombrie, ii vine un nou aviz de plată, cu suma de 183,60 lei. Iar nu mai înţelege nimic şi iar întreabă. Şi la 19 octombrie iar i se răspunde că are de pla­tă tot 183, 60 lei — cu costul a­­bonamentului integral pe luna septembrie. De ce ? — pentru un serviciu neprestat și care nu va fi prestat niciodată... (AL. MI­HAI). Cu și fără muzică La un moment dat, la Deva a apărut un fenomen curios: unele autoturisme care erau lă­sate seara la parcări cu aparate radio la bord, erau găsite dimi­neaţa... fără ! In decurs de exte­rn săptămlni, fenomenul s-a re­petat de vreo 4—5 ori şi era de presupus că este provocat de una şi aceeaşi „cauză". Ea se numeşte Gh. Alexa, din comuna Nicoreşti (judeţul Galaţi), care a ajuns, nu se ştie cum, tocmai la Deva şi care l-a apucat să colecteze noaptea aparatele de radio de prin maşinile lăsate la parcări. Dar, alături de ele, mai lua şi diverse alte obiecte. Un timp, foarte scurt, s-a simţit bine cu muzică, dar acum va rămîne trei ani şi şase luni fără muzică ! (I. COJOCARU). După 36 de ani de muncă Astăzi, paginatorul Valeriu Untea sărbătoreşte împlinirea a 36 de ani de muncă şi, odată cu aceasta, ieşirea sa la pensie. Primul exemplar ieşit de sub teascurile rotativei din acest nu­măr al ziarului nostru, la care el a lucrat, purtînd semnăturile colegilor din brigadă, îi va fi înmînat un semn de omagiu şi preţuire, împreună cu un sincer şi călduros „La mulţi ani!“ Urare căreia ne alăturăm şi noi, colegii şi prietenii săi din redac-,­ţie. r*rwm mumn smmi Tenacitate • Fapta aparţine lui FLORIAN COTESCU şi ION TUDOROIU din Cimpulung Muscel • Povesteşte ION DOBRESCU — In turul orelor TI a izbuc­nit, de la un motor, un incendiu In sala vopsitorie a complexului de timplărie al cooperativei „Munca colectivi“ din Cîmpu­­lung Muscel. Incendiul a cuprins întreaga sală, deoarece pereţii erau drapaţi in cristale de la solvenţii folosiţi la vopsirea o­­bi­ectelor lemn si artizanat. U­nul dintre ucenici, dovedind un deosebit spirit de prevedere, a întrerupt curentul electric, impiedicind un scurt circuit si generalizarea incendiului. Primii care au sosit să stingă incendiul au fost Florian Cotescu şi Ion Tudoroiu. Tocmai se imbrăcau cind au auzit de foc. Au folosit extinctoarele, gurile de apă şi poi­tutea să intervină au blocat cu jet de apă şi spumă chimică spa­ţiul de la uşa de acces, pe unde flăcările puteau să intre in a doua sală, unde erau depozitate în vederea asamblării peste SO de recamiere, de aci in sala manuală unde alte o sută de recamiere erau la finisaj iar a­­lături sala de asamblare jucării în valoare de sute de mii de lei și, mai departe, sala mașinilor, plus depozitul de cherestea din curte, centrala termică etc. Cei doi erau stropiţi din minut un minut cu apă rece pentru a re­zista arşiţei şi a nu ceda năva­lei focului. Lupta a durat circa 20 de minute pînă au venit pom­pierii, dar celor doi li s-au pă­rut ore de chin. In bătălia cu stihia greu de potolit a învins tenacitatea acestor oameni, care au salvat un complex care a costat cinci milioane, plus ma­terii prime şi finite de peste două milioane lei. Rubrica „Fapte povestite de cititori“ aşteaptă colaborarea dvs. despre fapte exemplare de muncă $i de viată, intîmplări deosebite. Aşteptăm pe adresa : „România liberă“, Piaţa Scinteii nr. 1, pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“, (sau tel. 17­46 60). Rubrică realizata de PETRE MIHAI BACANU Circulaţia în timpul iernii începutul sezonului rece a fă­cut ca şi condiţiile de circulaţie să devină din ce în ce mai di­ficile. Cum se desfăşoară circu­laţia în aceste condiţii, ne lă­mureşte colonel GHEORGHE ŞTEFANEASA, şeful Serviciu­lui circulaţie din cadrul Miliţiei municipiului Bucureşti. — Pentru buna desfăşurare a traficului rutier pe timpul iernii ce măsuri se vor lua ? — Conform Deciziei CPMB nr. 1544 — care intră in vigoare Începînd de astăzi — in perioa­da 1 decembrie — 15 martie este interzisă staţionarea vehiculelor pe străzi sau porţiunile de străzi pe care circulă mijloacele de transport în comun, precum şi pe Calea Victoriei. Pentru a uşura acţiunea de deszăpezire a străzilor, şoferii au obligaţia să se conformeze dispoziţiilor de in­terdicţie temporară de circula­ţie, staţionare sau parcare pe anumite străzi stabilite de Di­recţia domeniului public de a­­cord cu noi. Sunt exceptate ve­hiculele care fac aprovizionări sau prestează servicii pentru u­­nităţile socialiste ori pentru populaţie şi pot staţiona numai pe timpul strict necesar înde­plinirii acestor operaţii, cu obli­gaţia pentru şoferi de a nu pă­răsi vehiculele. — Cum se comportă, in ulti­mul timp, atit pietonii cit şi şo­ferii ? — Statisticile pe care le-am întocmit arată că, in condiţii de iarnă, pe ceaţă, pe şosele ume­de, se comit de 2—3 ori mai multe accidente — îndeosebi tamponări — decit pe drumurile uscate. Luînd, de pildă, două zile de vîrf vă pot spune că s-au Înregistrat 211 coliziuni. — Avind In vedere că, in ase­menea coliziuni, sint implicate cel puţin două autovehicule, în­seamnă că în aceste două zile mai mult de 400 de maşini au fost avariate ? — Este adevărat. Adăugaţi la acestea şi persoanele acciden­tate. S-au produs şi unele tam­ponări „un lanţ“, in care şase, şapte maşini au fost avariate, acestea determinind şi blocarea circulaţiei. Pe bulevardul Dimi­­trie Cantemir, de exemplu, la orele 23, şase maşini au fost a­­variate din cauza unui conducă­tor auto Ion Biean (1.0-B-1838) care a frinat brusc, a derapat şi a lovit celelalte maşini. — Care sint cauzele, mai frecvente, care generează astfel de accidente ? — In primul rind neadaptarea conducerii maşinii la condiţiile existente. Apoi, nu se păstrează o distanţă suficientă In mers, intre maşini, ceea ce a făcut ca virajele şi frinele bruşte să ducă la derapaje. Este indicat, ca in cazurile simple (tamponările u­­şoare), cei in cauză să debloche­ze intersecţia respectivă şi să se adreseze miliţiei. Mai notaţi şi nereducerea vitezei pînă la limita care să asigure deplasa­rea în siguranţă pe străzile ume­de. Zilele trecute de pildă, pe şoseaua Ştefan cel Mare, şofe­rul Ion Lum­ezeanu (8-B-3292) n-a redus viteza, derapind şi intrind apoi intr-un stilp. Bi­lanţ : trei accidentaţi şi avarie­rea gravă a maşinii.­­ Există şi aşa-zise ore difi­cile pentru şoferi ? — Din statisticile noastre re­iese că există. Intre orele 7 şi 9 şi 14 şi 16 se comit cele mai multe accidente. Zile „dificile“ sunt marţi, miercuri şi sâmbătă. In această toamnă, cele mai multe accidente s-au înregistrat în luna octombrie. — Dar pentru pietoni există ore şi zile dificile ? — Sint aceleaşi. Avind in ve­dere că, în majoritatea acciden­telor, sint angajaţi pietonii — intr-o proporţie de 52 la sută vina aparţinind acestora — sint de combătut mentalităţile unora care cred că şoferii trebuie să-i ferească, chiar atunci cind ei sunt de vină. Aurel Vasiliu (str. nie Pintilie 102), aflat in stare de ebrietate, traversa strada fără să se asigure. A fost acci­dentat grav de un autoturism pe șoseaua Chitilei. Doru Ciubuc a traversat pe culoarea roșie a semaforului. A fost accidentat de o mașină care circula corect. — Unde se comit cele mai multe accidente ? — Pe străzi cu prioritate. Ceea ce este simplu de dedus — nu se respectă prioritatea intre vehi­cule şi la trecerile pentru pie­toni. — Vorbeaţi despre o anumită mentalitate a pietonilor... — Da, există Încă şoferi care nesocotesc trecerile de pietoni — şi să ştiţi că luăm măsuri drastice Împotriva acestora : nu­mai in luna noiembrie am sus­pendat pentru această abate're peste o sută de permise — dar sînt şi numeroşi pietoni care traversează pe oriunde, susţi­­nînd că cei de la volan trebuie să-i ferească. Peste 300 de ast­fel de pietoni, cu astfel de men­talităţi, au ajuns în acest an la spital. In acelaşi timp, trebuie să vă spun că, în ultimele patru luni, s-au înregistrat 14 acciden­te mortale la copii. Mai adău­gaţi incă 52 de răniţi din rindul acestora. Poate aţi văzut şi dumneavoastră, în Împrejurimi­le multor şcoli din Bucureşti, la anumite ore, circulaţia elevilor este dirijată de patrulele şcola­re. In astfel de locuri, unde, de obicei, se înregistrau acciden­te, numărul lor a scăzut, une­ori reducindu-se la zero. Cei mari ar trebui să ia insă in se­rios activitatea acestor patrule şcolare. Cu toţii trebuie să-i o­­crotim pe copii­i şi şoferii şi pietonii. —Pe vreme rea, mai mult ca oricind, maşinile trebuie să co­respundă din punct de vedere tehnic. Care este situaţia ? — Dintr-un lot de 3 156 de ma­şini verificate în ultimul timp, 1 397 au fost găsite cu defec­ţiuni tehnice. O bună parte din acestea prezentau defecţiuni la sistemele de bază ale maşinii. Cele de mai sus se datoresc şi neîndeplinirii sarcinilor ce revin factorilor de răspundere din u­­nităţile de transport. Petre Văl­­celan, şef de garaj la „Frigoteh­nica“, Marin Dumitru, şef de garaj la F.R.B.. Diaconu Vichen­­te de la ITAC Puişor, Constantin Sloveanu de la cooperativa Constructorul, sunt numai ciţi­­va dintre cei care au lăsat să iasă pe drumurile publice auto­vehicule cu defecţiuni. „ Se ştie ce pericol il re­ - prezintă gurile de canal defecte, mai ales în actuala perioadă. — Am identificat toate locu­rile periculoase, toate gurile de canal aflate peste cota străzii și le-am semnalat celor răspunză­tori, recomandîndu-Ie urgentarea lucrărilor. Veghem ca nimeni să nu se apuce să desfunde străzile în această perioadă fără o nevo­ie stringentă. ICAB ar trebui să acorde o mai mare atenţie conductelor sparte. Se ştie, apa pătrunde pe stradă, Îngheaţă, se produc derapări, accidente. Şi la această oră mai sunt une­le astfel de conducte nerepara­te. Mai sunt încă pe partea ca­rosabilă şi containere cu moloz lăsate de Întreprinderile de construcţii. Acestea trebuie ri­dicate neîntîrziat. Echipajele noastre identifică, in această perioadă, şi remorcile, trailere părăsite pe arterele Capitalei, in aşa fel incit să nu fie prinse de zăpadă. — Ce recomandaţi şoferilor 7 — Atenta verificare a maşini­lor. Şoferii să nu se urce la vo­lan obosiţi. Pe timp de ploaie, la potâţă, ninsoare se micşorează aderenţa roţilor la drum. Vineri, 26 noiembrie, la orele 22 un troleibuz al liniei 83 (şofer Stanciu Aurelian) circula din­spre Piaţa Romană spre Piaţa­ Universităţii. In intersecţia C.A. Rosetti — bd. Magheru s-a tam­ponat cu un autobuz de pe linia 74 condus de Stelian Meteleanu. Autobuzul, un derapaj, a tam­ponat foarte grav un autoturism parcat la „Unic“. Au fost rănite uşor două persoane. Acceleraţia şi frinele trebuie să fie acţionate în mod progre­siv, să se folosească frîna de motor. Nu trebuie niciodată să se vireze şi să se frîneze si­multan. Cind se formează polei, acesta apare mai întîi la pasa­jele de nivel. Intr-una din du­minicile lunii trecute, cind s-a format polei, numai la pasajele de nivel din jurul Capitalei şi la podul Grant s-au înregistrat 46 de tamponări. Reducerea vi­tezei în acest anotimp trebuie să devină un reflex pentru fie­care şofer, încă un amănunt care nu trebuie scăpat din ve­dere : folosirea permanentă a ambelor ştergătoare de parbriz. Recomandăm şoferilor de pe au­tocamioane să folosească linia de centură şi traseele care evită centrul Capitalei. Petre Mihai Bâcanu „Constelaţii vîlcen®“ Cea de-a IV-a ediţie a Festi­valului interpretativ de muzică uşoară „Constelaţii vilcene" şi-a desemnat, recent, ciştigătorii din această toamnă. Ei sunt: Adriana Stroe, din Bucureşti — cîştigă­­toarea premiului 1 şi a plachetei „Constelaţii vilcene“; Anişoara Grigoruţă din Rimnicu Vilcea, deţinătoarea locului al II-lea şi Elena Petcu din judeţul Ialomi­ţa, care a dobindit premiul al lll-lea. Dar, ca întotdeauna în asemenea competiţii, ciştigători rimin de fapt, toţi participanţii, mesageri ai artei interpretative, veniţi din 17 judeţe, care au avut doar de ciştigat în confrun­tarea lor cu ceilalţi artişti ama­tori. (D. BUJDOIU). Nu înţelegea Barul „Traian“ din Brăila. Consumatorii beau şi ascultă muzică. Atmosferă obişnuită. Deodată, apare un individ cu pri­viri ameninţătoare. Tinde să de­vină violent şi panica se insta­lează repede la mese. Dar fu­riosul n-are timp să se dea un spectacol pentru că organele de miliţie, anunţate fiind, sosesc imediat la faţa locului şi-l „invi­tă" să le urmeze. Curiosul perso­naj nu se opune şi nici nu scoate nici o vorbă. Chipurile, nu în­ţelege limba... Cind, in cele din urmă se hotărăşte să răspundă, o face insă in... italiană, susţi­­nind că el e marinar şi că nu cunoaşte limba română. In rea­litate S-a dovedit că presupusul marinar italian era din... Nă­vodari, că-l chema Dinu Mari­­nache şi că era de profesie... va­gabond. (VIOREL CHIURTU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera“ 3E(Et@)WME KM In legătură cu o sesizare a­­părută la această rubrică, întreprinderea de Distribuire a Energiei Electrice Bucu­reşti, ne răspunde : Acţiunea de trecere la ten­siunea de 220/380 V In Bucu­reşti se desfăşoară conform programului stabilit şi făcut cunoscut publicului atit prin presă cît şi prin radio. De asemenea, consumatorii pre­văzuţi să treacă la noua ten­siune sint înştiinţaţi in scris cu cel putin 30 zile înainte pentru a putea lua măsurile necesare procurării becurilor si modificării aparatelor e­­lectrocasnice cu care sint dotaţi. In cursul anului 1976 s-a prevăzut trecerea la ten­siunea de 220 V a unui nu­măr de 41 000 abonaţi, acţiu­ne care practic este încheia­tă. In 1977 urmează să treacă la noua tensiune ultimii 25 000 abonaţi cu care acţiu­nea va fi terminată. Consu­matorii din zona Stelea Spătaru sunt prevăzuţi să fie trecuţi la tensiunea de 220 V, in trimestrul II 1977. In ceea ce priveşte existenta In co­merţ a pieselor de schimb pentru receptoarele electro­­casnice de 120 V, vă infor­măm că IDEB, prin scrisoa­rea nr. 14778/ 24 VN­ 76 a­­dresată întreprinderii Co­merţului cu ridicata pen­tru produse Metalo-Chimice (I.C.R.M.), a făcut cunoscut că, in anul 1977, vor fi tre­cuţi la tensiunea de 220 V ultimii 25 000 abonaţi. Ca urmare, întreprinderile de comerţ aveau obligaţia să prevadă aprovizionarea pen­tru 1976 şi 1977 a becurilor şi pieselor de schimb pentru receptoarele electrocasnice la tensiunea de 120 V in canti­tăţi corespunzătoare. Ing. TEOFIL DEACONU director Cu privire la refuzul unui şofer de taxi de a efectua o cursă in comuna Chiajna, întreprinderea de Transport Bucureşti ne scrie : In conformitate cu instruc­ţiunile I.T.B., taximetrele si taxifurgonetele se pot de­plasa in raza administrativ­­teritorială a Municipiului Bucureşti, fără aprobarea u­­ni­taţii şi, deci, şi In comuna Chiajna care este subordo­nată Municipiului. Pentru refuzul cursei, conducătorul auto lan Damaschin, cu nr. serv. 51472 de pe taximetrul 8—B—3192, a fost sancţionat cu diminuarea retribuţiei cu 10 la sută pe o lună. Tot­odată s-a dispus prelucrarea cazului cu toţi conducătorii auto. Vă mulţumim pentru sesizarea făcută. Ing. GHEORGHE DUMITRU director In legătură cu sesizarea, la această rubrică, a unor as­pecte negative petrecute la spitalul de psihiatrie Voila din Cimpina, Consiliul oră­șenesc Cimpina al Sindica­telor ne răspunde : In urma analizării proble­melor sesizate, se constată următoarele : Se confirmă faptul că chioșcul alimentar — respectiv unitatea nr. 40 Voila — in citeva rinduri a fost inchis. Astfel, in perioa­da 22 septembrie—7 octom­brie 1976, acesta a fost in­chis, deoarece lucrătorul gestionar Dumitrache Geor­­geta a fost in concediu me­dical. De asemenea, echipele de control obștesc, n-au e­­fectuat controalele lunare pentru a sesiza si a lua mă­suri la timp pentru îmbună­tăţirea unor stări de lucruri cum sint cele sesizate in ziar. Cît priveşte celelalte aspecte sesizate, situaţia se prezintă in felul următor : Conform indicaţiilor Minis­terului Sănătăţii cît şi a normelor P.C.I., este interzis a se fuma in saloane, săli de tratament, săli de mese, ca­binete, cît şi la pavilionul central de la Castel. Au fost insă încălcări din partea unor bolnavi, care au fost avertizaţi sau externaţi după caz. Internarea in spitalul de psihiatrie Voila se face pe baza trimiterilor medicului specialist de la policlinica teritorială şi a actelor nece­sare. In cazul că sunt inter­naţi şi bolnavi care, după primul tratament, nu confir­mă diagnosticul indicat la internare, acestora li se face ieşirea din spital. Pen­tru îmbunătăţirea activităţii au fost luate următoarele măsuri : s-a prelucrat şi dezbătut cu întregul perso­nal conţinutul sesizării; au fost completate cu capace protectoare toate vasele cu care se transportă mincarea de la bucătărie la sălile de mese ; s-a afişat in toate pavilioanele obligaţiile bol­navilor internaţi ; la toate pavilioanele s-au amenajat locuri pentru fumat după regulile cerute de P.C.I. iar la pavilionul de la Castel s-a interzis fumatul; con­ducerea I.C.S. Mixtă va asi­gura buna funcţionare a chioşcului alimentar conform programului fixat. GHEORGHE IONIJA preşedinte Primim din partea între­prinderii Instalaţii Montaj Izolaţii Bucureşti . Referitor la blocul 29 B din str. Bodeşti nr. 2, vă co­municăm că cele sesizate privind instalaţia de încălzi­re interioară sunt reale. De­oarece in luna mai 1976, cind s-a predat blocul, nu au fost posibile probele funcţionale, au fost necesare verificări care s-au realizat după pu­nerea in funcţiune a siste­mului de termoficare. In pre­zent, instalaţia funcţionează normal, in conformitate cu adeverinţa eliberată de către împuternicitul asociaţiei. Ing. O. DUMITRU director Programul 2­ 20 : O viaţă pentru o idee : 20,30 ; Muzica deceniului 8 : 21,10 ; Telex : 21,15 ; Pe teme economice : 21,35 t Muzică de Jazz : 21,50 ; Documentar artistic : Iscusinţă, cinematografe ŞATRA : Patria (11 86 23), orei: 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; BUNICUL ŞI DOI DELINCVENŢI MI­NORI : Scala (11 03 72), orei« 9,15 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Sala Palatului,­ oral« 17,15 — 20,15 ; Capitol (16 29 17), oral« 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 - 20,13 ; Modem (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Excelsior (65 49 45), orei« 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; FRĂȚIORUL, Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,30; Favorit (31 06 15), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ORIENT EXPRES : Casa filmului (13 92 72), orele 10-13-16-19; MISIUNE PE IANTZI : Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12 - 15 -17.30 - 20 : PREMIERA : Eforie (13 04 83), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.43 - 18 - 20.15 : Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20.15 : EXPEDIȚIA DISPĂRUTĂ ; Festival (15 63 84), orele 9.30 - 12,30 - 16 -19.30 ; SALVO D'ACQUISTO : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18,15 - 20.30 ; AEROPORT ‘75: Lumina (16 23 35), orele 9 - 11 15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.13 ; OSIMOA : Timpuri Noi (13 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; FINIST - SOIM VITEAZ : Doina (16 35 38), orele 13,30 - 15,30 - 19,30 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina, orele 9,30 — 11,30 — 17,30 ; Flacăra, ora 14,30 ; ÎNTOARCEREA PANTEREI ROZ : Gloria (47 46 75), orele 8,30 - 11 -13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; PE VECI AL TAU: Mioriţa (14 27 1­4), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 ; Tomis (21 49 46), orele 9-11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; STROPITOAREA PORTOCALIE : Fla­mura, ora 9 ; MOMEALA: Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20 ; EXPRESUL BULGARILOR DE ZAPA­­DA : Griviţa (17 03 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; DIN ZORI IN ZORI : Buzesti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 ; TANASE SCATIU : Arta (21 31 86), orele 13 - 16 - 19 ; Giulesti (17 55 46), orele 16 — 19 ; ÎNTOARCEREA MARELUI BLOND­­ Dacia (50 35 94)s orele 9 - 11,13 -13.30 - 13,45 - 18 - 20,15 ; Cotrocenl (49 48 48), orale 10 - 14 - 16 - 18 - 20 ; PINTEA : Bucegl (17 05 47), orale 13.30 - 17,45 - 20 ; OAMENI RESPECTABILI : Unirea (65 20 45), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; FILIP CEL BUN; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18 - 20 ; CEI PATRU MUŞCHETARI : Drumul Sării (3128 13), orele 15.30 - 18 -20,15 ; EI AU LUPTAT PENTRU PATRIE­­ Moşilor (12 25 93), orele 16,30 - 19,15; PINOCCHIO : Moşilor, orele 10 - 14 ; FILIERA ll : Ferentari (80 49 85), orele 16 - 18,15 - 20,30 ; MICA SIRENA : Ferentari, ora 14,30: CĂLĂREŢUL CU EŞARFA ALBA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20.15 : LUPTĂTORUL DIN NEW ORLEANS : Pocea (60 30 85) orele 15,30 - 17,45 - 20 ; ŢARA ÎNDEPĂRTATA : Cosmos (35 19 15), orele 15 30 - 18 - 20.15 : ASTA SEARA DANSAM IN FAMI­LIE : Popular (33 15 17), orele 15,30-17,45 - 20 ; APASII: Progresul (23 94 10), orale 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Cinemateca - solo Union (13 49 04); OLIVER (ambele serii), ora 10 ; UL­TIMUL RĂZBOINIC, ora 14,15 ; CERCU­RILE DRAGOSTEI, ora 16,30 ; JUDO SAGA (ambele serii), ora 18,45. CALENDAR 1 decembrie 1976 Soarele răsare la ora 7,32 şi apune la ora 16,37 • In 1879 l-au deschis cursurile Facultăţii de medicină din laşi. • în 1881 s-a născut Gh. M. Vasi­­lescu, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră. • în 1892 s-a născut scriitorul Ce­zar Petrescu. • In 1918 a avut loc, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională la care au participat peste 100 000 de oameni veniţi din toată Transilvania şi Banat. Cu acest prilej, a fost citit textul rezoluţiei de unire a Transil­vaniei cu România. • In 1919 s-a deschis prima stagi­une a Teatrului Naţional din Cluj. 9 în 1922 si-a început activitatea Uniunea Internaţională a căilor fe­rate, cu sediul la Paris, România fiind membru fondator. • în 1946 s-a deschis la Bucureşti, sesiunea primului parlament democra­tic, liber ales, al României. 9 în 1960 a încetat din viaţa com­pozitorul Ion Vasilescu. TEATRE RICHARD AL lll-LEA : Teatrul Na­tional „I. L. Ca­rog­ia­­n“ (147171), ora 19 i­, mar* ,­ CAZUL ENACHES­­CU, ora 19,30 sala mica : OKLAHO­MA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30 ; AZILUL DE NOAPTE : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala Studio (12 44 16), ora 19; PUCUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; NU AM ÎNCREDERE IN BĂR­BAȚI : Teatrul ,,C. I. Nottara* (ÎS 93 02), ora 19,30 si GAIŢELE, ora 19 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mie (14 70 81), ora 19,30; PAHARUL CU APA : Teatrul Giulest! (18 04 83), ora 19,30; SPECTACOL DE VERSURI PATRIOTICE IN CADRUL FESTIVALULUI „CINTAREA ROM­NIEI“ : Teatrul Giuleşti la Şcoala ge­nerală nr. 170, ora 14 ; HOCUS-PO­CUS, ŞI-o GALEATA (premieră) : Teatrul „Ion Creangă“ (30 26 35), ora 17 ; REVISTA CU PAIAŢE : Teatrul „C. Tărtase“ — sala Savoy (13 36 78), ora 19.30 ,­ UITE CA NU TAC, ora 19.30 la sala Victoria (30 58 63) ; SIR SI ELIXIR : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 31), ora 17: PE-UN PICIOR DE PLAI ! Ansamblul Rapso­dia Romănă (13 1300), ora 19,30; RECITAL DE PIAN EVA OSINSKA (ANGLIA) : Sola mică a Palatului, ora 20 : COLOMBO... Şl MISTERELE ORCULUI : Circul Bucureşti (11 01 20) ora 19,30. TELEVIZIUNE 16 : Fotbal. Progresul-Dinamo î­­n pauză : selecţiuni din meciul Rapid- Sportul Studenţesc ; 17,50 : Enciclope­die pentru tineret ; 18,10 : Scena ; 18,30 : Din viaţa plantelor şi animale­lor ; 18,50 : Consultaţii în ajutorul lec­torilor, propagandiştilor şi cursanţilor din învăţămîntul politico-ideologic ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,33 : Telejur­nal : 20 : Antheto TV : Datorii uitate ; 20,35 : Teleconomateca : Cel mai fru­moşi ani ; In distribuţie : Barbara Streisand, Robert Redford, Bradford Dillman, Louis Chiles, Patrick O’Neal, Viveca Lindfors, Allys Mclerie ; 22 20 : Emisiune de cîntece și versuri realizată la Alba lulia în ansamblul muzeistic al Sălii Unirii ; 22:50 : Telejurnal. Programul 1

Next