România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)

1977-04-26 / nr. 10109

,Románia liberól• Frontul reconstrucţiei Cercetări şi soluţii Asigurarea durabilităţii şi rezistenţei reconstrucţiilor • A fost investigată comportarea la seism a peste 16 000 de imobile din Capitală • Datele obţinute vor sta la baza elaborării unei metode româneşti de interpretare statistică a fenomenelor seismice • O reţea de aparate pentru urmărirea comportării construcţiilor în timp • Clădirile mai vechi vor fi integrate într-o concepţie antiseismică • Utilizarea răşinilor epoxidice la refacerea clădirilor avariate. Aşa cum sublinia Secretarul general al partidului, tovarăşulicolae Ceauşescu, In concluziile prezentate cu privire la activitatea de proiectare şi construcţii, In cadrul expunerii la şedinţa comună din 28 martie rx., Îmbunătăţirea acestei activităţi trebuie să aibă drept scop asigurarea unor edificii in stare să răspundă tuturor necesităţilor şi utilităţilor pentru care sunt create şi, totodată, care să prezinte garanţia unei rezistenţe şi durabilităţi maxime. Despre o serie de preocupări în acest sens existente la ÎNCERC, Institutul de cercetări in construcţii şi economia construcţiilor, relatăm din cele ce urmează. Institutul dvs. participă, după cite ştim, la o amplă investigare a construcţiilor din Capitală. Care sunt obiectivele acestei anchete ştiinţifice ? Ing. T. Zorapapel : Studiile desfăşurate au ca scop elaborarea unei microzonări seismice a Bucureştiului, instrument de primă importanţă pentru proiectarea unor construcţii trainice. Au fost trasate pe harta oraşului 54 de „carouri“ şi în fiecare din aceste microzone au fost investigate circa 300 de clădiri, ceea ce înseamnă peste 16 000 de imobile, o anchetă fără precedent, pe aproximativ 70 la sută din suprafaţa Bucureştiului. Ceea ce urmărim este să vedem ce determinări există între structurile geo şi hidromorfologice şi avariile produse, între aceste structuri şi modul cum s-au comportat clădirile în raport şi cu înălţimea lor. S-a alcătuit o fişă pentru fiecare clădire studiată, în care s-au înscris nu numai avarii înregistrate la structura de rezistenţă cum sunt grinzile, stîlpii, zidurile portante, ci şi la elemente nestructurale, dar care au avut frecvent de suferit : calcane, coşuri, atbcuri. Această acţiune de cercetare ştiinţifică va avea ca finalitate elaborarea unei metode româneşti de interpretare statistică a fenomenelor seismice, de estimare a intensităţii seismului şi, pe această bază, o microzonare mai realistă. Ancheta-sondaj întreprinsă va furniza date preţioase, în primul rind pentru caracterul consolidărilor ce trebuie făcute la clădirile avariate. — Ing. Gh. Şerbănescu : In felul acesta, vom avea o imagine mai exactă a ceea ce se întîmplă cînd se produce un seism. Insă, pentru a limita la maximum riscul avariilor la construcţii, mai trebuie să ştim şi ce se întîmplă cu clădirile după seism, într-o perioadă mai mare de timp. Pentru concluzii ştiinţifice avem nevoie de date care să reprezinte în mod riguros fenomenele ce survin. Iată de ce în Capitală, spre exemplu, au fost instalate aparate de înregistrare automată pe circa 100 de construcţii (de locuinţe, sociale, industriale). S-a creat, de fapt o reţea seismică pentruurmărirea comportării construcţiilor după cutremurul ce a avut loc, cuprinzind centrele afectate in mod deosebit : Craiova, Zimnicea, Ploieşti, Galaţi, Focşani ş.a. Toate acestea vor permite refacerea prescripţiilor de protecţie antiseismică precum şi elaborarea unei noi metodologii de consolidare a clădirilor avariate, menită să asigure, pe de o parte, integrarea clădirilor mai vechi într-o concepţie antiseismică şi, pe de altă parte, să aducă la nivelul de asigurare deplină acele clădiri noi care au suferit avarii. — Ziarul nostru a prezentat pe larg cititorilor situaţii şi pro-Institutul de cercetări pentru construcţii şi economia construcţiilor (ÎNCERC) . Standul de probă pentru „noduri de rezistenţă", destinate clădirilor înalte codee diverse de consolidări vizind elemente de structură. Ce alte mijloace pot fi utilizate pentru refacerea deplină a unei construcţii ? Ce soluţii oferă institutul dv. in această privinţă ? — Ing. S. Andrieş : O astfel de soluţie este aplicarea răşinilor epoxidice, printr-un procedeu de polimerizare, care le conferă calităţi deosebite. — Ce însuşiri recomandă aceste răşini pentru consolidarea clădirilor avariate ? — încercările făcute demonstrează că zona lipită devine mai rezistentă decît betonul însuşi. Folosirea unor astfel de răşini este un procedeu verificat in timp ; el a fost folosit de circa 20 de ani şi cu mult succes în Italia, Guatemala şi in S.U.A., în California. Răşinile epoxidice sunt rezistente şi la agresivităţi chimice ceea ce face ca scara lor de utilizare să fie foarte largă. Datele privind trăinicia acestor polimeri sunt concludente. Astfel, rezistenţa la compresiune este de. 2—2,5 ori mai mare ca a betonului, la încovoiere, de 3—5 ori mai mare, la întindere de 5—7 ori mai mare. Capacitatea de aderenţă este foarte bună, procedeul este şi rapid, caracteristicile comparative citate puţind fi atinse in 3—7 zile de la aplicare. Folosirea lor priveşte refacerea elementelor deteriorate, asociindu-se celorlalte acţiuni de consolidare. Pe baza studiilor experimentale şi a verificării comportării în timp a răşinilor epoxidice, s-au întocmit instrucţiuni tehnice de utilizare la lucrări de reparaţii şi a fost confecţionat un prim set de pistoale de injecţie pentru unităţile Centralei de construcţii-montaj din Bucureşti. De asemenea, institutul nostru a elaborat şi difuzat un set de instrucţiuni privind realizarea altor tipuri de lucrări de consolidare, astfel incit să se asigure rezistenţă şi durabilitate maximă acestor lucrări. Cornelia Preda Produse româneşti in premieră la tirguri internaţionale La manifestările economice internaţionale organizate în cursul lunilor mai-iunie, întreprinderile româneşti de comerţ exterior vor prezenta, in premieră, o serie de noi produse industriale. Despre acestea am solicitat amănunte directorului întreprinderii de tirguri şi expoziţii, ing. Remus Brad. La Tirgul din Poznan, ne-a spus interlocutorul, va fi expus noul autoturism de teren Aro-243, cu performanţe tehnice ridicate, precum şi un nou model de microbuz, iar la tirgul de la Bilbao, tipurile Aro-243 şi Aro, 244. Aceste două autoturisme de teren, precum şi autoturismele Dacia 1 300 L şi 1 300 B se află expuse în prezent la Tirgul internaţional de produse industriale de la Hanovra. Aro-244 va fi prezentat şi la Tirgul de la Casablanca, alături de alte produse noi, ca de exemplu, componente electronice, elemente de automatizare şi noi tipuri de maşini-unelte, care se vor expune şi la manifestarea internaţională de la Detroit. La Budapesta urmează a fi prezentat in premieră un nou model de autobetonieră şi noi tipuri de maşini-unelte. Iar la Expoziţia tehnică internaţională ,,Electro ’77“, de la Moscova, ultimele noutăţi ale industriei noastre electronice şi electrotehnice. • De remarcat faptul că produsele noi şi modernizate realizate în ramura construcţiilor de maşini şi prezentate la diferite manifestări internaţionale în acest an deţin o pondere de peste 50 la sută. înnoirea, an de an, a gamei de produse româneşti, fabricate in special în ramuri de virf ale industriei noastre, atestă potenţialul tehnic tot mai ridicat al economiei naţionale, posibilităţile României de promovare largă a schimburilor comerciale și cooperării economice cu toate statele. (Agerpres). Pagina a 3-a — 26 aprilie 1977 PROIECTUL LEGII CALITĂȚII ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Răspunderea materială pentru calitatea serviciilor La capitolul V „Asigurarea şi controlul calităţii serviciilor“ , propun următoarele: 1. La art. 56, litera c, după cuvintele : „executarea tuturor operaţiunilor prevăzute in normativele tehnice de calitate“ — să se adauge in continuare „care trebuie obligatoriu afişate în fiecare unitate, atelier, centru sau subcentru de lucru“. 2. La art. 59 după alineatul 1 să urmeze alineatul 2 cu următorul conţinut:. ..şeful de secţie, atelier, centru de lucru, şantier, punct de lucru, şi maistrul respectiv sunt obligaţi să controleze dacă lucrarea sau lucrările îndeplinesc condiţiunile de calitate, dacă s-au respectat normativele tehnice de execuţie şi calitate, şi răspund material alături de muncitori in cazul că lucrarea sau lucrările au fost executate necorespunzător sau cu deficienţe.“ 3. Art. 63 mi se pare destul de număr enunţat. La acest articol se prevede, citez : „In activitatea de transport, poştă şi telecomunicaţii, comerţ, turism şi alimentaţie publică, asigurarea şi controlul calităţii prestaţiilor se realizează potrivit reglementărilor specifice acestora“. Care sunt acele reglementări ? De ce nu se menţionează ele in această lege care trebuie să fie unică? Mai ales cînd e vorba de transport, comerţ, turism şi alimentaţie publică unde se semnalează destul de des deficienţe şi abateri ? îmi permit să sugerez revizuirea şi completarea acestui articol cu noi elemente care să ducă la o mai mare exigenţă asupra celor menţionate. Consider că această lege trebuie să cuprindă absolut toate serviciile care execută lucrări sau bunuri direct către populaţie (fără intermediari). 4. Propun ca articolul 66 să fie completat şi formulat astfel: „Şeful compartimentului de control tehnic de calitate răspunde material, împreună cu directorul unităţii, pentru orice pagubă produsă ca urmare a livrării de produse, iar pentru executarea de lucrări cu deficienţe de calitate, ori necorespunzătoare, vor răspunde şi şeful de secţie, atelier, şantier etc., precum şi maistrul care a condus direct lucrarea sau in sarcina căruia a fost executarea lucrării“. «5. Art. 68 şi 71 fiind complementare, propun ca întregul conţinut al art. 71 completat, la personalul de execuţie, cu denumirea acestuia ca : şefi de secţie, ateliere, şantiere, maiştri etc. — să fie trecut la art. 68, iar dacă, după autorii proiectului, ar mai fi necesar şi conţinutul art. 68, atunci acest conţinut să formeze alineatul 2 (adică să fie comasate). 6. Nu se observă la Cap. VII „Sancţiuni“ dacă controlul oamenilor muncii poate aplica sancţiuni atunci cînd depistează pe piaţa agroalimentară (agrocoop, alimentare, I.L.F., complexe, etc.) defecţiunile menţionate la art. 81, litera K din prezentul proiect de lege, şi anume, lipsa de pe ambalaj a datei de fabricaţie, a duratei garanţiei de valabilitate etc. NICOLAE ANGHEL strada Intr. Moviliţei nr. 1S, Bucureşti Şeful controlului tehnic de calitate să fie membru al consiliului oamenilor muncii In condiţiile etapei actuale, de promovare fermă a progresului tehnic, corespunzător revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, proiectul de lege pune în faţa ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, obligaţia de a asigura fabricarea şi livrarea de produse cu parametri calitativi ridicaţi, la nivelul celor mai bune performanţe realizate în ţară şi pe plan mondial, in condiţiile reducerii continue a consumului de materii prime, materiale, combustibil şi energie, înlocuirii materiilor prime şi materialelor deficitare, creşterii permanente a productivităţii muncii. Apreciind modul superior în care proiectul de lege reglementează activitatea de producere şi control al calităţii, aş avea şi următoarele propuneri : 1. Consider oportun ca prin lege să se prevadă o diferenţiere de preţ între produsele similare cu marcă şi fără marcă de calitate, aşa incit preocupări şi realizări privind asigurarea unei calităţi superioare să se reflecte pozitiv în indicatorii de eficienţă economică ai întreprinderilor. 2. Apreciez că trebuie preluată in noua lege prevederea din legea actuală care precizează că şeful controlului tehnic de calitate este membru de drept al consiliului oamenilor muncii al întreprinderii sau centralei industriale in care îşi desfăşoară activitatea. 3. Să se prevadă sancţionarea cu amendă de la 3 000 la 6 000 lei a faptului punerii in fabricaţie de serie a produselor neomologate. 4. Să se prevadă sancţionarea cu amendă de la 500 la 1 000 lei a faptului împiedicării organelor de control de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale. 5. Să se acorde competenţe inspectorilor din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti de a aplica sancţiuni pentru contravenţiile săvirşite de personalul unităţilor economice, inclusiv directorilor generali, directorilor, inginerilor şefi şi contabilor şefi, prevedere ce va permite rezolvarea operativă a problemelor. Considerăm legea calităţii produselor şi serviciilor ca un document foarte important în viaţa noastră economică şi avem convingerea că rezultatele ce se vor obţine prin aplicarea sa, vor evidenţia capacitatea de creaţie, disciplina şi atitudinea socialistă faţă de muncă a lucrătorilor din economie, participarea lor activă la perfecţionarea dotării tehnice a activităţii economice, creşterea productivităţii muncii, valorificarea eficientă a resurselor ţării, satisfacerea cerinţelor populaţiei, mărirea competitivităţii produselor româneşti pe piaţa externă. IMG, ROMULUS DUMITRIU inspector şef la Inspectoratul judeţean pentru controlul calităţii produselor-Dolj Investiţiile şi respectarea contractelor economice (Urmare din pag legătură tot mai strînsă cu locul unde se desfăşoară efectiv lucrările, termenele de elaborare a documentaţiilor se pot scurta substanţial. Livrarea la timp a utilajelor, tehnologice constituie unul din factorii de care depinde într-o măsură covirşitoare intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie la data planificată , reprezintă însă, aşa cum arată şi experienţa anilor trecuţi, şi unul din domeniile in care se manifestă cele mai multe deficienţe. In primul trimestru, întreprinderile furnizoare din ţară au expediat şantierelor circa o cincime din cantitatea prevăzută pe întregul an , dar în timp ce peste 16 000 tone au fost livrate în avans, alte aproape 14 000 tone sunt restanteşi lucru deosebit de important, 60 la sută din aceste restanţe sunt destinate unor obiective cu termene de punere în funcţiune in acestan) , tot aici mai trebuie amintit că la peste 10 000 de tone de utilaje din ţară nu s-au încheiat încă operaţiile de contractare, fapt care, desigur, este de natură să afecteze de la bun început livrarea la datele necesare. Pe lista întreprinderilor care nu au trimis la timp utilaje şantierelor figurează frecvent „Independenţa“ Sibiu, întreprinderea de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare din Bistriţa, întreprinderea de maşini grele Bucureşti, întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic Buzău, „23 August“ Bucureşti etc. Fără îndoială că asemenea situaţii impun cu acuitate intervenţii energice din partea furnizorilor pe linia respectării cu stricteţe a obligaţiilor asumate prin contracte. Un ultim aspect. In timp ce unele utilaje sunt aşteptate pe şantiere, altele sosite stau depozitate fără a-şi lua locul pe viitoarele spaţii de producţie. Cauzele care au condus la stocuri de utilaje in valoare de mai multe miliarde de lei — o bună parte avînd durata normată de de staţionare depăşită — sunt diverse. De exemplu, la Combinatul chimic de la Giurgiu nu a fost asigurat — datorită întirzierilor în execuţie — frontul de montaj pentru utilaje în valoare de peste o sută de milioane. La întreprinderea de utilaj chimic şi forje Rimnicu Vilcea nu au putut fi montate utilaje de peste 16 milioane lei întrucât o serie de cuptoare au fost livrate incomplete de „Independenţa“ Sibiu, iar întreprinderea de maşini grele Bucureşti nu a asigurat premontajul unei prese. Peste 2 500 tone de utilaje stau nemontate la Combinatul petrochimic Piteşti ca urmare a faptului că Trustul de construcţii industriale din localitate nu executase fundaţiile. Consecinţele imobilizării acestor importante valori materiale le-am mai discutat şi cu alte ocazii, aşa că nu vom mai insista asupra lor. Dorim numai să subliniem faptul că nu este suficient ca beneficiarii să pretindă furnizorilor să se achite la timp de obligaţiile contractuale, ci se impune ca şi constructorul — ajutat şi de beneficiar cu echipe de specialişti, acolo unde este cazul — să se preocupe mai intens pentru ca utilajele, odată sosite pe şantier, să fie montate cit mai grabnic. mbrin De ce le-aţi comandat dacă nu aveţi nevoie de ele? Pe urmele unor produse uitate pe rampele gărilor Gara „16 Februarie“ este cea mai mare staţie C.F.R. de coletărie şi una dintre cele mai moderne, rulînd în 24 ore (incărcare-descărcare), în medie, 250 vagoane de marfă şi alte 230 vagoane cu transcontainere. Ne strecurăm anevoie printre baloturile, lăzile, bidoanele şi stivele de produse sosite din ţară şi din străinătate, pe lingă utilaje, piese de tot felul, care ocupă pînă la refuz atît incintele magaziilor, cît şi culoarele de circulaţie, rampele şi platformele, făcînd, practic, imposibilă pătrunderea electrocarelor şi electrostivuitoarelor. Este, de altfel, şi unul din „of-urile“ noului şef de staţie coordonator — Stelian Corneliu — care ne însoţeşte şi explică. — Facem eforturi de a repune în funcţiune toate instalaţiile şi utilajele de mecanizare şi automatizare, dar suntem, practic, blocaţi de coletele, de mărfurile neridicate de beneficiari. — Multe ? — Vedeţi şi dv. Din cele circa 100—110 vagoane descărcate zilnic se ridică doar cîteva zeci de camioane. — Şi nu pot fi determinaţi să le ridice ? Nu sunt penalizaţi ? Nu plătesc ?... — Aici este una dintre explicaţii. Potrivit normativelor în vigoare nu se plăteşte decît pentru primele 30 de zile. Apoi... Se mai recurge şi la unele subterfugii. Vin, ridică documentele de casă, dar mărfurile nu. In felul acesta scapă de sub control şi de plată, iar coletele zac în magaziile noastre. Sistemul este dăunător şi pe motivul că se poate pierde urma lor, se favorizează neregulile, sustragerile, degradările... înregistrăm pe peliculă cîteva aspecte ilustrative din magaziile şi rampele tixite ale staţiei, apoi cu ajutorul şefului de staţie cu probleme comerciale. Constantin Popescu, şi al casierei verificatoare Alexandra Niţă identificăm o serie de mărfuri „uitate“ şi ciţiva beneficiari uituci. In fruntea listei se află (şi după cum aflăm, de mai multă vreme „campion absolut“) Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti, care la începutul acestei luni mai avea în gară 45 de transporturi, totalized circa 20 t, compuse din piese de schimb, şuruburi şi rulmenţi, detergenţi, hîrtie semiconductoare şi benzi adezive, fire de bumbac şi numeroase alte produse, cu stagii mari de aşteptare în gară. Cităm la intîmplare — 130 kg de ulei aditivat sosit de la Beiuş din decembrie 1976 (!) ; un balot de 25 kg cu articole din piele a sosit de la Mediaş în ianuarie 1977, ca şi o ladă de 56 kg cu piese sosite din Schitu Goleşti la 29 ianuarie 1977. Din 4 februarie aşteaptă aici să fie ridicate elementele instalaţiei de stins incendii sosite din Italia, iar din 5 februarie aşteaptă 48 colete cu hîrtie creponată (2 500 kg), sosite de la Suceava. Alături, zac 35 kg de semeninguri venite de la Braşov şi alte produse. La documentele de transport sunt anexate taloanele avizelor şi reavizărilor repetate in zadar, astfel că în mod firesc se naşte Întrebarea : oare nu le sunt necesare aceste produse ? Şi atunci, la ce le-au mai comandat ? Precum şi întrebarea : cine plăteşte această... amnezie ? — ....F.C.M.E.-ul pretinde să le reincărcăm in vagoane şi să le transportăm pină la staţia C.F.R. Căţelu, care este mai aproape de întreprindere — ne lămureşte, oarecum, şeful de schimb al staţiei — Constantin Popescu. Dar, staţia respectivă nu este deschisă pentru coletărie şi astfel de operaţiuni i nu se pot face. Aşa că le lasă aici, ca să ne determine să o facem, totuşi, cunoscînd situaţia critică în care suntem din lipsă de spaţiu... — Mai aveţi şi alţi „beneficiari“ de acest gen ? — Lista completă ar fi prea lungă, aşa că oferim doar cîteva exemple. Pentru Grupul de şantiere „Muntenia“ al T.C.M. A.I.A. a sosit la 12 ianuarie o balanţă de la Someşeni. I-am avizat la 17 ianuarie, 9 februarie, 8 martie şi... e tot aici. Pentru Secţia din Afumaţi a I.L. Olteniţa s-au primit pe 15 februarie 7 lăzi (300 kg) cu dispersoare de la Alba Iulia , au fost avizaţi la 26 februarie, 7 şi 31 martie dar nu s-au ridicat. Pe adresa întreprinderii de construcţii hidroenergetice au sosit de la Arad 55 kg de bare de oţel, încă la 25 decembrie 1976. Au fost avizaţi în repetate rînduri, am discutat cu ei, au promis că vin să le ridice încă la 11 februarie, dar... nimic. — Am văzut nişte roţi dinţate, pe rampă, expediate de I.I.S. Sibiu... — Sint pentru baza de aprovizionare a M.I.U. şi au sosit in martie. — Iar sacii aceia care blochează culoarul in magazie ? — Sint ai întreprinderii de medicamente şi coloranţi „Sintofarm“. Sint peste 500 kg de carbonat de potasiu, venite de la Turda incă la 20 octombrie 1976. I-am avizat apoi lună de lună, in zadar. Acum o refuză pentru că intre timp s-a degradat. — Am văzut multe colete sosite din import, cu utilaje fi piese, cu alte produse... — Sint. Unele au „vechime“ respectabilă... Sunt, de exemplu, nişte garnituri de cauciuc din import pentru Baza de aprovizionare tehnico-materială a municipiului Bucureşti, din Bd. Miciurin nr. 1, sosite încă în august 1976. Toate demersurile noastre au fost zadarnice. In situaţie identică şi cu acelaşi destinatar se află o ladă cu pompe sosită la 12 februarie. Pentru Secţia de fibre de sticlă din Militari avem din 19 februarie un colet cu lame de tăiere — Roving, iar pentru ICEMENERG — din Bd. Energeticienilor nr. 8 — o ladă cu aparatură de măsură şi control sosită la 8 ianuarie. Aşadar, comandate, achiziţionate (uneori importate), transportate, depozitate şi apoi... uitate, pur şi simplu, lăsate să zacă într-o gară, ca un lucru inutil. Concluzia se impune de la sine : o asemenea atitudine condamnabilă, birocratică, profund dăunătoare pentru economia ţării, este inadmisibilă şi trebuie curmată neîntîrziat, cu toată fermitatea şi severitatea care se impun. Nimănui nu-i este îngăduit să risipească averea obştească, să trateze cu indiferenţă asemenea probleme, mai ales în condiţiile în care întregul popor, toţi oamenii muncii îşi mobilizează forţele, zi de zi, ceas de ceas, pentru valorificarea cît mai bună a potenţialului material, pentru o eficienţă economică cît mai ridicată. Şi apreciem, in acest context, că se impune şi o revedere a normativelor care se dovedesc ineficiente şi fac posibile asemenea evaziuni. I. Butnaru Al cui este acest polilor dublu, nou-nouţ, uitat de mai multă vreme pe rampa staţiei „16 Februarie"? La ciţiva metri mai încolo, aveţi un frate geamăn... Sosite de mai multă vreme, blocate intre alte colete care s-au aglomerat, nişte pompe speciale, importate prin Mecanoexport, aşteaptă beneficiarul. Pînă atunci se plătesc in continuare penalizările de staţionare in gară Casiera verificatoare Alexandra Niţă a reuşit să identifice, după mai multe căutări, unde zac nişte piese şi utilaje uitate de ICEMENERG şi alţi beneficiari. Magaziile fiind arhipline de altele asemenea, piesele stau afară, înfruntind cu resemnare intemperiile şi... indiferenţa birocratică a beneficiarilor E greu de descifrat ce scrie, căci vopseaua a şi început să se degradeze. Totuşi, expeditorul este I.I.S. Sibiu, iar destinatarul (cum am aflat din documente), Baza de aprovizionare a municipiului Bucureşti. Urmează să se mai stabilească şi cine răspunde de plata penalizărilor şi de eventuala întîrziere în punerea în funcţiune a utilajelor care aşteaptă roţile De serviciu IOANA IUGA — în cartierul Tei există un parc cu acelaşi nume, amplasat alături de spitalul „Emilia Irsa"... A înflorit liliacul, de curând, şi parcul era o simfonie de culori. Vă invit să-i vizitaţi acum . DIN TUFELE DE VUAC AU RĂMAS DOAR RAMURILE fără flori. A fost devastat şi, cu puţină bunăvoinţă, organele de pază ar putea afla şi făptaşii, care vină buchetele smulse din parc în colţul străzii Tunari. (Iulian Anghel, bd. Lacul Tei nr. 121, Bucureşti) ★ Frigiderul meu e în garanţie şi se află, pentru remedierea unei defecţiuni, la cooperativa ..Metalocasnica‘‘ din şoseaua Colentina. A fost reparat acum trei săptămîni, dar încă nu-l am în casă. Motivul : mi se spune zilnic că N-AU MAŞINA cu care să mi-l expedieze. înţeleg că imposibilitatea de a se deplasa maşina poate dura o zi, două, dar nu atîta timp. (Cornel Jofcea, str. Pătulului nr. 8, Bucureşti) ★ Noi, locatarii blocului 7. 18 ne străduim să menţinem în perfectă ordine şi curăţenie spaţiul verde din jurul blocului. Se mai găsesc totuşi şi cetăţeni care NU NE RESPECTA MUNCA. Vă dau cîteva exemple : doi locatari din alt bloc vecin, cel cu însemnele OS-3, în mod nepermis, au desfiinţat spaţiul verde din jurul blocului 7. 18 şi au amenajat, cu plăci de asfalt şi pietriş, suprafaţa necesară parcării a două maşini : cu nr. 6-B-3527 şi cu nr. 7-B-964. Asta, pentru că doresc să le parcheze chiar în faţa ferestrelor, deşi au locuri amenajate special pentru parcarea maşinilor. (Nicolae Mocioiu, str. Ţincan nr. 8, Bucureşti) ★ — Sunt grădinar pasionat de mulţi ani şi în Bucureşti sunt încă mulţi ca mine. Am curte şi, în fiecare primăvară, cultiv zarzavaturi pentru uz personal. Seminţele le procur, de regulă, de la magazinele Agrosem. Dar, de la o vreme, semințele se găsesc NUMAI LA PACHETE DE UN KILOGRAM. Or, unui grădinar amator, pentru o brazdă sau două de legume îi sînt necesare numai 30—40 g. sămînţă. Mă refer la sortimentele de castraveţi de vară, dovlecei, pentru că celelalte se pot procura în cantităţi potrivite, vîndute in pliculeţe. Nu se poate reglementa, cit mai e vreme, vînzarea şi în doze mici a întregului lot de seminţe de leguminoase ? (Tican Mandache, str. Gorgan Spătarul nr .88, Bucureşti) ★ Poate că a fost doar o întîmplare, nu ştiu ! Dar cînd cumperi una după alta 8 kilograme de lapte la pungi şi, de fiecare dată, laptele pus la fiert se strică, te gîndeşti şi la alte motive. Am cerut condica de sesizări responsabilei centrului de lapte din cadrul Complexului alimentar 13, din Piaţa Titan I, dar mi s-a spus că SESIZĂRILE SE PRIMESC NUMAI VERBAL. Aş fi vrut să sugerez fabricii producătoare să înscrie şi pe pungile de plastic data îmbutelierii, aşa cum se practică cu laptele vîndut la sticlă. (Mircea Dobreanu, cartierul Titan, blocul Y 2 A, scara 1, ap. 19, Bucureşti) ★ — Pe strada Cobălcescu la nr. 9 există o întreprindere denumită „Victoria", care se ocupă cu producerea unor substanţe chimice. In fiecare dimineaţă, în faţa întreprinderii se opresc 20—25 de maşini. Intrînd in vorbă cu şoferii am aflat că vin de la garaje aici pentru a afla unde trebuie să se deplaseze în ziua respectivă. Zilnic deci, ei fac nişte KILOMETRI IN GOL, cînd logic ar fi ca, de la garaj, să fie îndrumaţi asupra deplasărilor pe care le au de făcut... Ca să fiu sincer, înainte de a semnala rubricii dvs. acest caz, am luat legătura chiar cu directorul întreprinderii în cauză. A fost foarte receptiv, a fost de acord că se consumă benzină în plus pentru un drum în gol, că se uzează maşinile şi că se pierde timp. Dar, a zis dînsul, situaţia nu se poate rezolva, întrucît la prima ora a dimineţii se stabilesc drumurile pe care le au de făcut şoferii pentru aprovizionare... Eu cred invers : ca seara sau după amiază se poate şti exact ce sarcini au de îndeplinit a doua zi şoferii... (Igor Haşdeu, str. Gheorghe Lazăr nr. 5, Bucureşti)