România Liberă, iunie 1977 (Anul 35, nr. 10140-10165)
1977-06-01 / nr. 10140
A . Temelii ale creşterii continue a nivelului de trai INIŢIATIVE Şl ACŢIUNI DE MASĂ pentru Îndeplinirea exemplară DEPĂŞIREA PLANULUI Şl Intr-o economie planificată cum este cea a României socialiste, dezvoltarea prevăzută, indicatorii de plan stabiliţi pentru fiecare ramură, pentru fiecare întreprindere chiar, se bazează pe evaluarea ştiinţifică a posibilităţilor materiale şi umane existente. Care este în aceste condiţii, contribuţia iniţiativelor ce pot fi luate? Vrem să reamintim de la bun început că cifrele de plan nu trebuie considerate decât drept nişte sarcini minimale, iar aşa cum o dovedeşte, an de an, experienţa tuturor colectivelor de muncă, în procesul creator al muncii apar, permanent, noi şi noi resurse, uneori nebănuit de mari, atunci cînd intră în acţiune responsabilitatea socială a fiecărui membru al colectivului. Formele prin care se manifestă concret aceste iniţiative, mijloacele folosite, sunt dintre cele mai diverse ; la fel şi obiectivele propuse a fi atinse. Uneori, avem de-a face ,cu iniţiative, cu idei, cu o arie de aplicare mai restrânsă, care răspund problemelor apărute intr-un anurpe loc de activitate şi sînt valabile pentru un moment dat ; alteori, intîlnim iniţiative care prezintă interes pe o scară mai largă şi rămîn actuale o perioadă mai mare de timp. Ceea ce am dori să subliniem este insă următorul fapt : numitorul comun pe care îl regăsim este preocuparea de a antrena în această permanentă căutare a resurselor interne, încă nevalorificate, soluţiile optime pentru o cit mai eficientă folosire a lor, întreaga masă de oameni ai muncii din colectivul respectiv. Şi tot un element comun il constituie preocuparea de extindere, de generalizare a experienţei bune. In urmă cu aproape un an relatam despre o iniţiativă care începea să fie aplicată la întreprinderea de aparate electrice de măsurat din Timişoara şi anume „Dialogul inginer-muncitor“. Despre ce era vorba în fond ? Săptăminal, inginerii şi tehnicienii unităţii se deplasau în diferite ateliere, altele decit cele de care răspundeau in cadrul sarcinilor de producţie şi urmărind procesul de fabricaţie, sfătuindu-se cu muncitorii, căutau să depisteze punctele nevralgice, să găsească soluţii de remediere. Am aflat cu plăcere şi bucurie că, la ora actuală, iniţiativa a fost adoptată de multe alte unităţi din judeţ. Sau un alt caz. La întreprinderea de confecţii şi tricotaje din Bucureşti s-a hotărît ca nivelul de productivitate a muncii prevăzut iniţial să fie atins in 1930, să fie realizat mult mai devreme, mai exact să se lucreze încă din acest an cu productivitatea respectivă. Problema — cheie era cum se poate realiza obiectivul propus. Măsurile ce se intrevedeau — de către specialişti — la ora aceea, nu erau suficiente. Şi atunci s-a apelat la imaginaţia creatoare a tuturor membrilor colectivului. S-au făcut multe propuneri, s-au selecţionat cele mai valoroase, au fost discutate cu oamenii şi aşa, din aproape în aproape, s-a conturat un plan de acţiune concret, cu circa 30 de puncte, care a asigurat atingerea ţelului propus. Nu vom încerca, desigur, să facem o enumerare de iniţiative valoroase apărute şi aplicate in diferite întreprinderi. Ceea ce ne-am propus noi este să arătăm importanţa covârşitoare pe care o au ideile izvorîte din rîndul maselor de oameni ai muncii pentru realizarea ţelului suprem al politicii partidului — creşterea bunăstării generale — posibilităţile care există de a acţiona in fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă, formele diverse care stau la dispoziţie, direcţiile in care trebuie concentrate eforturile. Aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unul din principalii factori care condiţionează ridicarea nivelului de trai il constituie creşterea, eficienţei întregii activităţi, sau altfel spus, ceea ce producem să fie de cea mai bună calitate, cu performanţe comparabile cu cele atinse pe plan mondial, iar cheltuielile materiale şi de muncă să fie cit mai reduse. Să ne referim, de exemplu, la consumurile de materii prime şi materiale. Cercetătorii şi proiectanţii se preocupă, fără îndoială, să conceapă maşini, utilaje, diferite produse în general, care să necesite consumuri cit mai mici. Dar, cine alţii decit cei care materializează în produse proiectele respective pot să cunoască mai bine resursele disponibile ? La „Hiromecanica“ Braşov, de exemplu, o serie de piese se confecţionau prin forjare. Cîteva din propunerile făcute ca urmare a iniţiativei „Gîndirea colectivă în slujba revoluţiei tehnicoştiinţifice“ se refereau şi la schimbarea tehnologiei de execuţie, anume trecerea la matriţare. Eficienţa se măsoară în zeci de tone de metal economisit anual. La întreprinderea macanică din Timişoara o iniţiativă — aparent simplă — de a se monta limitatoare de mers in gol la transformatoarele de sudură aduce, într-un an, o economie de aproape jumătate milion de kWh energie electrică, într-una din secţiile întreprinderii „Automatica“ din Bucureşti, cineva a propus ca o presă să fie echipată cu un dispozitiv care să execute, mai multe operaţii. S-a dovedit că lucrul este realizabil. S-a executat prin autodotare şi operaţiile respective se fac acum într-un timp mult mai scurt. La Intre- Marian Dumitrescu (Continuare în pag. 6n-a) Ziua internaţională pentru apărarea copilului Frumoasa copilărie Ion Dodu Bălan Copilărie sfintă, crin mlădios al tinereţii, copilărie floare de cireş, ai fost scuturată de anii viforoşi ai războiului, ai fost bătută de vorbe de ocară, ca de o ploaie rece cu grindină, ai fost călcată in picioare de cizme fasciste si vestejită de secetă dar n-ai pierit, copilărie. Visurile tale, urzite din firul de basm al nădejdii, se destrămau, ca pinza Penelopei, si tot ce dădeai noaptea se prăbuşea ziua, exact invers decit în legenda cu Meşterul Manole. Te-au ofilit arşiţele verii, te-au scăldat ploile toamnelor si te-au troienit zăpezile anilor de altădată dar veşnic a ars în tine nestinsul foc al basmelor si cintecelor noastre. Cerul ti-a stat coviltir peste sat si ti-a arătat, cel dinţii, steagul tării în colorate curcubee. Piratele ti-au adus nisipuri ca să-ţi durezi din ele iluzorii castele ; codrul ti-a dat frunză să-ţi cinţi amarul şi socul lemn pentru fluier. Aveai atitea motive să fii tristă şi sărmană şi ai rărtas atit de veselă Şi-atit de bogată, frumoasa mea copilărie. N-ai ştiut ce e aceea o sală de concerte şi, totuşi, in cinstea ta au dat concerte, de neuitat, păsările pădurilor. Ai ascultat Ciocîrlia pe viu, înainte de-a se topi în vioară şi-n nai şi difuzată la radio. N-ai ştiut ce-i acela un muzeu, dar ţi-ai îmbătat privirea cu melancolia carului cu boi, de pe drumurile de ţară, cu verdele Astăzi este sărbătoarea milioanelor de copii ai ţării, zi în care întregul nostru popor cinsteşte tînăra generaţie. Prin grija deosebită acordată de partid şi de stat educării tinerelor vlăstare, sute de mii de copii învaţă şi se formează ca viitori buni cetăţeni ai unei patrii care se transformă neîncetat, urcînd pe treptele tot mai înalte ale civilizaţiei socialiste. Ziua de 1 iunie a acestui an găseşte tînăra generaţie angajată in lupta pentru viitor. Este primul an cind la această mare sărbătoare a tinereţii participă „Şoimii patriei“, organizaţie care întruneşte pe cei mai tineri cetăţeni ai patriei. Creată prin transpunerea în fapt a hotărâri-,lor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, „Şoimii patriei“ cuprinde copiii în vîrstă de 4—7 ani, şi urmăreşte educarea lor prin muncă şi pentru muncă, formarea lor în spiritul dragostei de patrie, partid şi popor. Deşi a trecut puţin timp de la înfiinţarea organizaţiei, se poate spune că ea şi-a făcut cu succes apariţia in viaţa ţării. Ocrotiţi cu cea mai mare grijă de societatea noastră, copiii noştri au asigurate toate condiţiile materiale pentru a-şi însuşi cunoştinţele necesare intrării în viaţa socială. Cu sprijinul fraţilor lor mai mari, pionierii, ei se pregătesc pentru activitatea şcolară, participind la acţiuni comune, la vizite in şcoli pentru familiarizarea cu cerinţele învăţăturii. In acelaşi timp, copiii participă, după puterile lor, la acţiuni de Înfrumuseţare a sălilor de clasă, grădiniţelor şi şcolilor, la îngrijirea spaţiilor de joacă, la munca patriotică pe parcelele din curţile grădiniţelor, in microcooperativele agricole de producţie. Pentru dezvoltarea spiritului creator, cu sprijinul detaşamentelor de pionieri, copiii participă la acţiuni de construcţie, la repararea şi întreţinerea în bune condiţii a jucăriilor şi a celorlalte materiale din dotarea grădiniţelor şi şcolilor, precum şi la activităţi tehnico-aplicative adecvate viratei,în cadrul cercurilor, atelierelor şcolare şi miniatelierelor din grădiniţe. Este mijlocul cel mai practic de a stimula imaginaţia, interesul pentru cunoaştere, dragostea faţă de şcoală, organizaţie, faţă de învăţătură. Programul adoptat de organizaţie cuprinde activităţi politicoeducative dedicate unor evenimente din viaţa partidului, poporului şi a patriei, îi educă pe copii în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste, în cultivarea unor înalte calităţi morale cum sunt spiritul de ordine şi disciplină, cinstea, hărnicia, respectul faţă de tradiţiile de luptă ale poporului. Ziua de 1 iunie a acestui an găseşte pe copiii din şcoli în ultimele zile ale anului de învăţămînt. Ca in fiecare an, în acest iunie bilanţier, ei au prilejul a se bucura de munca depusă in vederea creşterii nivelului de pregătire teoretică şi practică, a educaţiei patriotice, revoluţionare, socialiste. Premergător Forumului Naţional al pionierilor, ca in fiecare an, se desfăşoară in prezent pregătiri pentru forumurile judeţene, prilej de trece- Const. Sîrbu (Continuare in pag. • 2-a) • • • 1 W • • Copiii tarii (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Premieră tehnică românească „Staţia soarelui“. Astfel a fost denumită cea mai nouă unitate de producţie din cadrul întreprinderii de produse ceramice din Jimbolia , judeţul Timiş. Noua secţie utilizează, pentru prima dată aici, ca agent termic de uscare a materialelor ceramice, energia solară, captată cu ajutorul unei instalaţii tehnologice, concepută şi realizată de colectivul de producţie, în colaborare cu oamenii de ştiinţă de la Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. De remarcat faptul că, pe această cale, durata de uscare a produselor ceramice se reduce la jumătate faţă de cea înregistrată prin metode tradiţionale, iar consumul de combustibil convenţional înregistrează o economie de peste 300 tone pe an (Agerpres). Bilanţ rodnic pe primele cinci luni ale anului Oamenii muncii români, maghiari şi germani din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au intrat în ultima lună din primul semestru din acest an cu un spor de producţie, evaluat la peste 400 milioane lei. Succesul este rezultatul aplicării de către comitetele oamenilor muncii din unităţi a peste 1 200 propuneri făcute de muncitori fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, ingineri, economişti, în adunările oamenilor muncii, propuneri care au vizat sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, folosirea mai eficientă a maşinilor-unelte, ca şi a spaţiilor existente. (Agerpres). Constructorii noilor locuinţe grăbesc ritmul execuţiei • In acest trimestru vor fi predate în Capitală 4 000 de apartamente în plus faţă de plan • Un record recent pe şantierele de blocuri din prefabricate : 30 de apartamente montate în 8 zile • O brigadă model şi cîteva explicaţii ale performanţelor sale . Deviza constructorilor bucureşteni : „Calitatea lucrărilor — certificatul competenţei noastre". Capitala ţării, greu încercată de seismul de la 4 martie, cunoaşte acum febrilitatea acţiunilor de reconstrucţie şi, odată cu aceasta, zile şi nopţi de efort pentru ca fondul locativ să fie sporit. Ne aflăm din nou printre constructori, interesindu-ne ce posibilităţi există ca ritmul lucrărilor să fie cel impus de cerinţele momentului, la nivelul de calitate corespunzător exigenţelor actuale. Iată o primă apreciere, globală, făcută de directorul general adjunct al Centralei de construcţii-montaj , din municipiul Bucureşti, ing. Mihai Ţenea, asupra rezultatelor ce se obţin : — Constructorii de locuinţe bucureşteni cîştigă un avans mediu de 10—15 zile pentru fiecare bloc în ceea ce priveşte darea in folosinţă. In acest semestru vom preda beneficiarilor in total circa 14 000 apartamente, ceea ce înseamnă 4 000 apartamente in plus faţă de prevederile de plan din sarcina centralei noastre. Aş dori să consemnaţi acest fapt nu ca pe un angajament ci ca rezultatul analizei amănunţite făcute asupra condiţiilor concrete de lucru pe şantiere. In trimestrul I au fost date in folosinţă 7 035 apartamente ; trimestrul II, aprilie-iunie, o perioadă cu timp mai favorabil, nu poate să reprezinte mai puţin. Spre ce direcţii se concentrează atenţia centralei dvs. pentru realizarea obiectivelor prevăzute ? — Aş zice că această „concentrare“ nu este un termen prea potrivit, iar ca metodă nu dă cele mai bune rezultate. Permiteţi-mi să explic acest punct de vedere. Asigurarea ritmului de lucru pe care ni l-am propus presupune abordarea şi rezolvarea cu toată atenţia a tuturor problemelor care îl condiţionează, o activitate susţinută la toate punctele de lucru. Darea în folosinţă a celor 14 000 de apartamente pe semestru presupune să predăm zilnic beneficiarilor un număr de apartamente echivalent cu un bloc de zece etaje cu două tronsoane, implicînd o puternică mobilizare de forţe materiale și umane. Sporirea capacității de lucru Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) * web Blocul G. 1 de pe bulevardul Păcii, la al cincilea nivel Foto : NICU VASILE Festivalul naţional„Cîntarea României Etapa republicană a artiştilor amatori (Relatări în pag. a 2-a) Harta fanarianalor meteorologica probabile. Amânunte In pagina a l-a Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Bjorn Tore Godal, secretar al partidului pentru problemele internaţionale. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian a adresat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte direct ţara noastră, unele realizări remarcabile din viaţa şi activitatea poporului român pe calea progresului economic şi social. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre cele două partide în interesul popoarelor român şi norvegian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România şi Norvegia, in special a schimburilor comerciale şi cooperării economice, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî în mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvoltări economice şi sociale. Abordindu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţionale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţărilor mici şi mijlocii, in soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In acest context, a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U.d in rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărîrea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru înfăptuirea dezarmării şi, in primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. In timpul discuţiei, s-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucrare, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a subliniat importanţa deosebită pe care o are în lupta pentru pace şi progres social dezvoltarea colaborării şi înţelegerii intre toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU) Ministrul afacerilor externe al R. P. Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalia Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole, care a făcut o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator. A fost de faţă Giambyn Niamaa, ambasadorul Mongoliei la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Mongoliei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Molgole, precum şi urări de succes, poporului român în înfăptuirea Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal un salut călduros, iar poporului mongol urarea dea obţine noi realizări in opera de construire a societăţii socialiste. In cursul întrevederii, a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenie trainică, de solidaritate şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotărârilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste raporturi, in folosul construcţiei socialiste în România şi Mongolia, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice internaţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi in viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea cooperării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi în lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale,, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii in interesul popoarelor, al progresului, democraţiei şi păcii, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. * *5*»'*? gyp» jt'.f f# v Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-române, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Harry Barnes jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. Exprimînd vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi posibilitatea oferită de a vizita din nou România, oaspetele a arâtat că este deosebit de impresionat de marile realizări obţinute de poporul român in construcţia unei economii moderne şi a subliniat rolul de importanţă excepţională al preşedintelui Nicolae Ceauşescu in ridicarea României, prestigiului ei în lume. Cu acest prilej, a fost exprimată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporului român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu apreciind activitatea Fundaţiei culturale americano-române în promovarea colaborării culturale româno-americane, in dezvoltarea bunelor relaţii dintre tării şi popoarele noastre, a transmis membrilor fundaţiei cele mai bune urări de succes. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.