România Liberă, noiembrie 1977 (Anul 35, nr. 10270-10295)
1977-11-01 / nr. 10270
ANUL XXXV / Nr. 10270 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE încheierea vizitei de prietenie a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Vizita de prietenie întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a luat sfirşit luni la amiază cind înaltul oaspete a părăsit Capitala. La plecarea din Sinaia, unde a avut loc convorbirile la nivel înalt româno-egiptene, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat au fost salutaţi de Ion Cîrcei, preşedintele Consiliului popularjudeţean Prahova, de Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Un grup de pionieri şi tinere fete au oferit celor doi şefi de stat buchete de flori. Apoi, coloana oficială, escortată de motociclişti, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două ţări. Pe mari pancarte, se puteau citi, în limbile română şi arabă urările : „Să se dezvolte relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt, în interesul ambelor noastre ponoare, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării în întreaga lume !“ . ..Trăiască pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii !“ La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureşteni salută cu stimă şi simpatie pe şefii de stat ai celor două ţări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt intonate imnurile de stat ale Egiptului şi României. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat trec în revistă garda de onoare. Inaltul oaspete îşi ia apoi rămas bun de la persoanele oficiale române aflate pe aeroport. Sunt prezenţi tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Cioară, Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Ion Coman, Miu Dobrescu, Nicolae Giosan, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guvernului. Președintele Mohammed Anwar El Sadat este salutat la plecare, de asemenea, de şefii misiunilor diplomatice ai Regatului Hasemit al Iordaniei, Republicii Irak, Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, Regatului Marocului, Republicii Arabe Siriene, Republicii Democratice, Sudan, de reprezentantul permanent la Bucureşti al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi de ambasadorul Iranului in România. Pe aeroport se aflau, de asemenea, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Hassan Abdel Aal Nayel şi membri ai ambasadei egiptene. La rîndul lor, Ismail Fahmi, vice-premier şi ministru al afacerilor externe, celelalte persoane oficiale care l-au însoţit pe şeful statului egiptean în ţara noastră îşi iau rămas bun de la oficialităţile române. Cei doi şefi de stat sunt ovationaţi îndelung de mulţimea aflată la aeroport care îşi exprimă satisfacţia faţă de rezultatele rodnice ale noului dialog la nivel înalt româno-egiptean menit să servească intereselor celor două ţări, păcii generale, colaborării şi înţelegerii internaţionale. între cei prezenţi pe aeroport se aflau numeroşi studenţi egipteni şi din alte ţări arabe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat răspund cu cordialitate manifestărilor pline de căldură ale mulţimii care aclamă indelung pentru prietenia româno-egipteană. Un grup de pionieri, oferă buchete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele‘‘Mohammed Anwar El Sadat îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi preşedinţi îşi string prietenește miinile, se îmbrățișează , cu căldură. La ora 12.00 avionul prezidențial a decolat îndreptîndu-se spre Iran. COMUNICAT COMUN (în pagina a 2-a) % | ' ' |||||||| Imnul ţării, un „Imn care subliniază realizările noastre ceea ce dorim să înfăptuim Suflet din sufletul Sub semnul celor trei culori Aş dori să încep prin a mărturisi un lucru care mi se pare că vorbeşte de la sine : după ce posturile noastre de radio au difuzat noul Imn al Republicii Socialiste România m-am surprins — şi sînt convins că nu numai eu — fredonîndu-l în timp ce lucram la strung. Nu înseamnă oare asta că melodia, cuvintele ei, îmi pătrunseseră adine in inimă ? Am citit şi recitit cuvintele şi de fiecare dată simţeam acelaşi fior de emoţie. Pentru că ele spun direct, simplu, lucruri care ne sînt atît de dragi tuturor. Ele ne aduc aminte că sub semnul celor trei culori şi-au dat viaţa strămoşii noştri ca să trăim azi într-o ţară liberă. Aici, la noi, la „Griviţa Roşie“ există o tradiţie revoluţionară binecunoscută. De peste 30 de ani de cind lucrez neîntrerupt în uzină, am simţit permanent mîndria colegilor mei pentru faptul că sîntem urmaşii celor care şi-au jertfit viaţa in ’33 ca să apere drepturile muncitorilor. Eu şi tovarăşii mei de muncă am înţeles că e de datoria noastră să purtăm mai departe steagul luptei revoluţionare lupta pentru independenţa ţării, pentru cauza oamenilor muncii. Şi ne bucurăm că pe o muzică pe care o ştiam încă din copilărie — cînd părinţii ne spuneau că acesta-i un cîntec vechi, al independenţei şi unităţii românilor — avem un text nou care glorifică atît eroismul străbunilor, dragostea de ţară, cit şi cuceririle poporului nostru în anii luminoşi ai socialismului, strofe care arată clar care sunt idealurile noastre. Există desigur multe cintece care vorbescde realizările noastre, de visurile noastre, dar imnul este cu totul altceva. Imnul unui popor este ceva solemn, înălţător şi pe care cînd îl cvnţi simţi că te identifici cu patria, cu toţi cei ce trăiesc pe pămintul ei. Imnul pe care Marea Adunare Naţională l-a adoptat recent arată, în fond, sufletul poporului nostru, aşa cum este el, cinstit, dornic de libertate, prietenos dar dîrz și neînfricat, cu cei care ar dori să-i stea împotrivă. Imnul acesta spune tuturor că nimic nu ne poate opri ca sub conducerea partidului să ne făurim un viitor luminos, să clădim pe aceste tărîmuri, apărate cu singe de străbuni, cea mai dreaptă orînduire — comunismul. Marin I. Banilă strungar Erou al Muncii Socialiste Adunat parcă silabă cu silabă din graiul ca un fagure de miere al maselor populare, făuritoarele bunurilor materiale şi spirituale, cules din sufletul multisecular al poporului român şi exprimat de o conştiinţă patriotică trează, în formule limpezi, cu profunzimi de gind, ca un proverb, noul Imn de stat al Republicii Socialiste România este un cîntec reprezentativ, străbătut de înălţătoare idealuri socialiste, un cîntec care ne exprimă plenar, mărturisindu-ne lumii, aşa cum sîntem, cum am fost şi cund vrem să fim in eternitatea istoriei. Un imn al vieţii noi socialiste care celebrează aşa cum se cuvine trecutul nostru glorios, amintind Ion Dodu Bălan (Continuare in pag. a 3-a) poporului Marti 1 noiembrie 1977 i Harta lanomanilor meteorologici probabila. Amănunta in pagina a 5-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU 99 a primit pe ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni dupăamiază, pe general de divizie Gaston Ibanez O’Brien, ministrul industriei şi turismului al Republicii Peru, care efectuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Alberto Galvez, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Peru la Bucureşti. Ministrul peruan a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi i-a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Peru, general de divizie Francisco Morales Bermudez, precum şi urări de prosperitate poporului român prieten. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită din partea sa un călduros salut şi cele mai bune urări preşedintelui Francisco Morales Bermudez, iar poporului prieten peruan bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii a fost relevată evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-peruane şi s-a exprimat dorinţa de a adunei şi diversifica colaborarea pe plan politic, economic, cultural şi in alte sfere de activitate între cele două ţări, de a intensifica conlucrarea lor pe plan internaţional, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării internaţionale. Examinîndu-se rezultatele colaborării economice dintre cele două ţări, s-a evidenţiat că România şi Peru au interese comune pentru a asigura pe această cale un progres mai rapid in dezvoltarea lor economică şi socială. S-a exprimat, de asemenea, hotărîrea ambelor ţări de a acţiona în continuare pentru întărirea colaborării şi solidarităţii cu celelalte ţări în curs de dezvoltare în lupta pentru statornicirea unor relaţii politice de tip nou între state, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de progres şi bunăstare, pentru instaurarea unei noi ordini economice, a unui climat de înţelegere internaţională, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Astăzi încep întîlnirile dintre candidaţi şi alegători Astăzi Începe în întreaga ţară o nouă şi importantă etapă a campaniei electorale în vederea alegerilor de deputaţi de la 20 noiembrie, etapă ce cuprinde întîlniri intre candidaţi şi alegătorii lor din circumscripţiile electorale municipale, ale sectoare-lor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale. După ce, în însufleţite adunări cetăţeneşti, oamenii muncii au aprobat înscrierea pe listele de candidaţi a mii şi mii de oameni exemplari în muncă, în viaţa obştească, in familie, propuşi de către Frontul Unităţii Socialiste, incepind împreună cu ei în chiar aceste adunări gospodăreşti dezbateri despre problemele actuale privind progresul localităţilor lor, vom asista acum la amplificarea acestor dezbateri, la transformarea lor intr-un fructuos dialog de lucru la scară naţională despre înflorirea patriei în următorii doi ani şi jumătate ai cincinalului actual. Alegătorii cunosc acum, din vibrantul său Apel, obiectivele pe care, în spiritul Programului partidului, Frontul Unităţii Socialiste le prezintă în faţa poporului în vederea apropiatelor alegeri de deputaţi." Politica de dezvoltare într-un ritm înalt a întregii economii naţionale, dezvoltarea armonioasă, echilibrată, a tuturor zonelor ţării , creşterea susţinută a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, toate aceste istorice hotăriri ale Congresului al XI-lea al partidului, prin care România va face noi paşi însemnaţi pe drumul progresului şi bunăstării, al apropierii de ţările dezvoltate ale lumii, concretizate pentru perioada noului mandat în importantele obiective şi sarcini ale următorilor ani ai cincinalului pe care îl parcurgem, reprezintă pentru toţi locuitorii ţării înseşi problemele vitale ale existenţei lor, ale acţiunilor pe care ei trebuie să le întreprindă în vederea unei rezolvări optime. Este firesc, de aceea, ca momentul întilnirii cu cei care se vor reprezenta năzuinţele, preocupările, interesele în organele locale ale puterii de stat să dobindească semnificaţia unui act politic major. Candidaţi şi alegători, deopotrivă, vom dezbate, cu înalt simţ de răspundere civică, cu profund devotament patriotic, felul in care se rezolvă fiecare din acele aspecte concrete ale dezvoltării vieţii economice şi sociale din comuna, oraşul, municipiul, sectorul bucureştean unde locuiesc, pentru a contribui, prin învăţămintele desprinse, la perfecţionarea cadrului general de înfăptuire a măreţelor sarcini de dezvoltare a ţării, trasate de partid, „întreaga desfăşurare a campaniei electorale — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — să dea prilejul unei dezbateri se- I rioase, critice şi autocritice, a problemelor existente, precum şi întocmirii unor programe concrete de măsuri pe fiecare oraş şi comună, pentru soluţionarea problemelor privind condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii cu participarea cetăţenilor inşişi“. Cuvintele secretarului general al partidului subliniază limpede caracterul de lucru al intilnirilor intre candidaţi şi alegători, faptul că, tocmai pentru ca patria să progreseze rapid, acestea trebuie să ofere oamenilor muncii un prilej de analiză exigentă a stadiului de dezvoltare atins de către fiecare localitate în parte, un prilej de stabilire fermă, pe baza programelor concrete existente in fiecare localitate, a unor măsuri hotărite pentru realizarea in acest cincinal a liniilor directoare stabilite de partid privind ridicarea gradului de civilizaţie a fiecărei localităţi, a fiecărui judeţ, a întregii ţări. Tematica adunărilor cetăţeneşti va acoperi, astfel, practic, întreaga sferă de activitate, prezentă şi viitoare, a consiliilor populare, pe care, fără îndoială, candidaţi şi alegători, o vor a- Graziela Vântu (Continuare in pag. a 5-a) Tovarăş, un cuvînt ce exprimă o morală nouă şi un om nou Sîntem cu toţii Cuvintele folosite pentru a exprima raporturile sociale capătă adesea un colorit afectiv, favorabil sau defavorabil, după cum se schimbă relaţiile între oameni. Cele a căror coloratură nu convine sînt în mod firesc, treptat părăsite. Hotărîrea recentă a Plenarei Comitetului Central, adoptată şi de Marea Adunare Naţională, urmăreşte să pună normele de adresire în relaţiile dintre cetăţeni, în deplin acord cu conţinutul nou al relaţiilor sociale din ţara noastră. Salariu nu avea la origine nimic supărător (era suma dată soldaţilor ca să-şi procure sare), dar mai tîrziu a ajuns să se specializeze, marcînd poziţia personalului plătit de un patron. In treacăt fie zis nici angajat nu era mai bun la origine, căci denumea pe cel care a dat un gaj, adică o garanţie. Iar cuvîntul domn trimitea la accepţia sa originară care însemna „stăpin“. Cuvintele propuse în locul celor vechi exprimă exact raporturile noi dintre oameni în societa- Acad. Al. Graur (Continuare in pag. a 3-ai Adoptarea de către Marea Adunare Naţională a Legii privind normele de adresare între cetăţenii ţării noastre are, după mine, o importanţă deosebită. Nu-i vorbă, eu şi mulţi alţi tovarăşi de muncă din cooperativa agricolă de producţie, cetăţeni din cadrul comunei noastre, foloseam şi pină acum acest mod de adresare. Pe ici, pe colo, însă, în relaţiile cu anumite categorii de cetăţeni unii mai foloseau şi cuvîntul „domn“. De multe ori am stat şi m-am întrebat : de ce pentru unii tovarăşe, pentru alţii domnule ? Că doar sîntem cu toţii fiii aceleiaşi ţări, oameni care contribuim in egală măsură la propăşirea patriei. Pe vremuri, cînd în comuna noastră stăpîni erau alde Niţescu sau Bazilescu noi, cei care trudeam din greu pe moşiile lor nici niu am fi îndrăznit să ne adresăm altcumva decit „cucoane“ sau „domnule“. Astăzi, insă, cind nu mai avem nici boieri nici domni, cînd în faţa legii sintem cu toţii egali, cînd fiecare dintre noi este nu numai producător dar şi stăpin pe mijloacele de producţie, pe tot ceea ce realizăm prin munca noastră, socot că asemenea formă de adresare nu-şi mai are rostul. Doar fiecare cetăţean al ţării noastre, fie el ţăran, muncitor, medic, profesor sau artist, îşi aduce contribuţia sa la înflorirea ţării, la construirea socialismului. Atunci de ce unii să fie tovarăşi şi alţii domni ? Drept să spun, dacă cineva ar îndrăzni să mă facă „domn“ aş considera ca o jignire ce mi se aduce, că doar nu numai eu, dar nimeni nu mai trăieşte azi la noi în ţară din sudoarea muncii altora. Toţi sîntem egali, toţi sîntem tovarăşi, tovarăşi de muncă. Şi atunci de ce să ne adresăm unul altuia in mai multe feluri ? Pentru noi, ţăranii, cuvîntul tovarăş nu este deloc nou, l-am folosit decenii de-a rîndul, adresindu-ne cu el oamenilor mai apropiaţi, celor cu care plecam la drum, cu care puneam la cale vreo lucrare. In timpul din urmă cuvintul a căpătat sensuri şi mai adinei. Tovarăş era muncitorul de la oraş care venea să ne lumineze mintea, să ne arate calea cea nouă deschisă de partid, să ne ajute la reparatul uneltelor şi maşinilor, la introducerea tehnicii avansate şi la noi în agricultură. Astăzi cu cuvintul tovarăş ne adresăm tuturor celor care sunt alături de noi, în marea bătălie pe care o desfăşurăm pentruînfăptuirea programului partidului. Pentru mine „tovarăş“ a devenit un cuvînt scump, un cuvînt care merge la inimă. Cu el ne adresăm însuşi conducătorului partidului şi statului. Şi atunci cum să nu fim mindri că şi alţii ni se adresează la fel ? Iată de ce socotesc că stabilirea prin lege a acestui mod de adresare constituie o necesitate, o măsură care consfinţeşte o realitate deja existentă la noi în ţară. Vasile Enache brigadier, cooperativa agricolă de producţie Săuceşti, judeţul Bacău tovarăşi .„ Ne merge la inimă VOTUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A EXPRIMAT SENTIMENTELE ŞI APROBAREA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Telegrame adresate C.C. al P.CL tovarăşului Molae Ceauşescu (în pagina a 3-a)