România Liberă, aprilie 1979 (Anul 37, nr. 10709-10732)
1979-04-02 / nr. 10709
Pagina a 2-a — 2 aprilie 1979 Colecţiile editoriale. Realizări şi deziderate (Hi) Cartea de educaţie cultural-ştiinţifică Mircea Miciu, directorul Editurii ştiinţifice şi enciclopedice . Este bine că ,,România liberă“ readuce în discuţie problema seriilor şi colecţiilor. Ori de câte ori se actualizează această problemă — fiindcă nu este prima dată cînd ne arătăm preocupaţi de soarta seriilor şi colecţiilor editoriale, aş zice chiar că asemenea preocupări apar la intervale mai mari sau mai mici, reproducând ritmul de apariţie al unor colecţii — ne alegem cu ceva folositor : editorii, cititorii, autorii... Rep. In ce sens ? M.M. : Pentru editori, este încă un prilej să afle „cum merge“ o colecţie sau o serie, ce priză are ea la public ; doar cărţile nu le scoatem numai pentru noi, nu-i aşa ? ! Cînd se fac astfel de anchete, obţinem nişte confirmări : că „Ştiinţa pentru toţi“ se caută, place, că „Logos“ este o colecţie care există numai cu numele... Dar, de cele mai multe ori, lucrurile astea le ştim şi noi. Rep : Pe dumneavoastră, ce v-ar interesa de fapt ? M.M. : Nişte analizefoarte exacte, la obiect. Ziarul dumneavoastră are multe preocupări, determinate de profilul său de cotidian, care se adresează unor categorii foarte diverse de cititori, dar „Revista de filozofie“, să zicem, ar putea face o dată o analiză serioasă : ce publică Editura ştiinţifică şi enciclopedică în seria „Clasicii filozofiei universale“ ? Cum selecţionează, ce priorităţi stabileşte, care este calitatea prefeţelor, a aparatului critic, a traducerilor. Ceea ce facem noi acum — o, spun chiar cu riscul de a trece drept un orgolios — este o operă culturală de pionierat şi de cea mai mare importanţă. Platon, Aristotel în româneşte în ediţii ştiinţifice, iu troduceri noi ! Acest lucru nu merită oare o analiză serioasă ? Sau să luăm colecţia „Ştiinţa pentru toţi“ care apare sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După „Biblioteca pentru toţi“ a devenit colecţia cea mai populară şi cu cel mai bun ritm de apariţie : 23 titluri în 1977, 41 în 1978; sperăm ca şi în 1979 să depăşim 40 de apariţii. Textele care le propune această colecţie nu sunt simple reproduceri ale unor conferinţe, cum se întîmpla pe vremuri, de care să te foloseşti o singură dată ; sunt studii complexe, complete. Din cite ştiu însă, niciodată nu s-a organizat o discuţie în presă, în cadrul consiliilor judeţene ale Frontului , Unităţii Socialiste sau al Consiliilor educaţiei politice şi culturii socialiste, asupra conţinutului acestor cărţi, care au printre altele şi rostul de a servi drept „manuale“ pentru universităţile cultural-ştiinţifice. Rep : Consemnăm sugestia dumneavoastră cu speranţa că ea ar putea stimula asemenea discuţii... M.M.: Revenind la ceea ce spuneam mai înainte, la oportunitatea discuţiei noastre, aş trece mai repede peste învăţămintele pe care le-ar putea desprinde din ea cititorii, în sensul că i-ar putea ajuta să se descurce în hăţişul atîtor colecţii şi serii, cărora uneori nu le mai pot ţine socoteală nici editorii şi le-aş opri la o altă problemă care ne „doare“ : aceea a autorilor. Rep : Se poate face, în adevăr, din asta o problemă ? M.M. : Da, şi îmi permit să o ridic aici cu toată sinceritatea. A fi publicat într-o colecţie de prestigiu poate constitui pentru orice autor. Un tilu de mindrie. Nu este de ajuns însă să izbuteşti să ,,apari“ într-o colecţie, trebuie să faci şi tu, ca autor, efortul de a fi cel puţin la nivelul obişnuit al acelei colecţii. O colecţie bună poate „înghiţi“ la un moment dat, de nevoie, o carte slabă, dar dacă acest lucru se repetă, colecţia va fi compromisă. Altminteri spus, nu colecţia trebuie să „susţină“ o carte, cu capitalul de autoritate de care dispune, ci nivelul fiecărei apariţii în parte trebuie să menţină, să asigure, de fapt, nivelul general al colecţiei. Spun aceasta fiindcă, uneori am făcut concesii, pe care suntem hotărâţi să nu le, mai facem în viitor, concesii spre care ne-au împins, o spun fără a căuta scuze, şi referatele externe de complezenţă. Mă gîndesc dacă n-ar fi bine, ca numele referenţilor, al celor care „depun“ garanţie alături de noi pentru calitatea cărţilor, să figureze în „casete tehnice“ lingă cele ale lectorilor din editură şi tehnoredactorilor. Un referent căruia i-am propus o dată asta, mai mult în glumă, nici n-a vrut să audă de aşa ceva. Intimpinăm de asemenea mari dificultăţi cu traducătorii, cu îngrijitorii de ediţii, noi care traducem mult din limbile clasice ; situaţia este chiar mai grea decit la „Minerva“. De pildă, din aceste motive n-a apărut pină acum „Poetica“ lui Aristotel. Rep: Cartea enciclopedică, înseriată sau nu este — o ştim cu toţii — un instrument de lucru la care se apelează ori de cite ori este nevoie. In aceste condiţii, mai mult decît la alte categorii de cărţi se pune problema formatului, a aspectului grafic, comodităţii sale ca obiect destinat unei îndelungate folosinţi şi manipulări. Şi în această privinţă ar mai fi unele lucruri de făcut. Îmi vine în minte la întîmplare un exemplu : „Enciclopedia de buzunar“ are formatul unei cărţi de 13 X 20 cm. O astfel de carte nu poate fi purtată decît în buzunarul de la palton ! M. M. : Aspectul tipăriturilor noastre — evident nu numai al celor care apar în editura pe care o conduc — depinde in foarte mare măsură de materialele tipografice de care dispunem. Aţi observat probabil că şi alte serii şi colecţii, de la alte edituri, „Arcade“ şi „Biblioteci“ pentru toţi1, au fost nevoite să-şi modifice formatul. Dar eu continu să cred că această problemă Viu este insolubilă, că formatul de coală tipografică s-ar putea diversifica , să avem nu numai 70 100 cm sau 80/120 cm, ci un sortiment mai variat de formate, ceea ce ne-ar permite să diversificăm şi noi formatul cărţilor. Ceea ce ar duce şi la însemnate economii de hirtie. Rep. : Nu ne-aţi vorbit pină acum despre îmbunătăţirile privind organizarea seriilor şi colecţiilor editurii dv. Vă propun acest subiect pentru încheierea convorbirii noastre. M.M. : După ce am lansat colecţia „Ştiinţa pentru toţi“, pe care — sunt doi ani de atunci — am început să o numerotăm, ceea ce ne obligă la o strictă periodicitate, am renunţat la colecţiile cu care aceasta se suprapunea, mai mult sau mai puţin: „Orizonturi“, „Natura şi omul“. Şi-au încetat de asemenea apariţia unele serii care nu reuşiseră să se impună sau fuseseră greşit concepute iniţial. De pildă „Logos“ , cite lucrări de logică putem să tipărim ca să asigurăm existenţa unei serii ? Vom publica lucrări de logică, dar în afara colecţiilor. Sau „Sociologia militans“. N-a putut „ţine“ mai mult de cîteva titluri. In schimb vom lansa „Biblioteca de sociologie“, cu lucrări de cercetare sociologică concretă (aproximativ patru apariţii pe an). Am unificat cele două „biblioteci“ de etică şi estetică în „Mica bibliotecă de etică şi estetică“, cu patru apariţii pe an. Pregătim de lansare o serie de „Mărturii din izvoare orientale despre istoria poporului român“, îmbunătăţiri esenţiale au intervenit şi la „Clasicii filozofiei universale“, în sensul că paralel cu seria existentă vor apare altele două : „Clasicii filozofiei româneşti“ şi o serie cuprinzînd lucrări de filozofie contemporană. Rep : V-aţi asigurat ca aceste serii să aibă o lungă existenţă ? M.M. : Pentru „Clasicii filozofiei româneşti“ am stabilit „sumarul“ a 100 de apariţii , un întreg „cormis“ al filozofiei româneşti : Conta, Blasa, Mircea Florian, Joja. P.P. Negulescu... Rep. : Seria de filozofie contemporană universală nu se suprapune cumva pe seria de „Idei contemporane“ a Editurii politice ? M.M. : Seria la care vă referiţi nu publică de fapt, cărţi de filozofie. „Galaxia Gutemberg“ sau „Şocul viitorului“ nu sunt cărţi de filozofie. Noi ne vom limita, strict, la lucrări de filozofie consacrate. Vom păstra colecţiile şi seriile existente care şi-au validat necesitatea : „Enciclopedia de buzunar“, cu sinteze pe domenii, cu un ritm de 4-6 apariţii pe an. „Biblioteca juridică a cetăţeanului“ (4 apariţii pe an), „Pe harta lumii“, „Biblioteca Orientalis“, Boris Buzilă Orchestra de cameră a Filarmonicii din Varşovia Orchestre de cameră sunt multe în zilele noastre ; dezvoltarea lor trebuie pusă indirectă legătură cu renaşterea impetuoasă a interesului pentru muzica veche, cu înclinarea compozitorilor contemporani către economia de mijloace sonore şi, în genere, cu evoluţia gustului muzical, care marchează adesea preferinţa pentru limpezimea şi transparenţă absolută, mai curind decît pentru opulenţa şi forţa multicoloră a marelui aparat simfonic. Orchestre de cameră sunt multe şi pentru că este aparent mai uşor să reuneşti 15—16 instrumentişti decît o sută şi s-ar părea că pe această cale, în cîteva săptămîni, s-ar putea înjgheba concerte acceptabile ale unor formaţii maimult sau mai puţin create „ad-hoc“. Realitatea este însă că exigenţele sunt proporţional şi mai mari pe acest tărîm, iar improvizaţia şi superficialitatea se arată imediat la suprafaţă. Pe de altă parte, orchestrele de cameră pendulează frecvent între tendinţa unei reconstituiri muzeale a stilului de epocă , prin contribuţia instrumentelor vechi, a unei anumite preţiozităţi în respectarea manierei de interpretare „autentice“ — şi o virtuozitate de efect, atracţioasă la prima vedere dar în fond lipsită de tangenţe cu fondul emoţional al capodoperelor muzicii din baroc şi rococo. Tocmai prin depăşirea unor asemenea multiple dificultăţi o formaţie de calitatea excepţională a Orchestrei de cameră a Filarmonicii Naţionale din Varşovia deşteaptă interesul. Sub conducerea unui remarcabil violonist şi animator cum este Karel Teutsch, format de o atmosferă muzicală a Cracoviei şi dedicat trup şi suflet afirmării ansamblului, instrumentiştii se constituie într-un organism nu numai perfect sudat şi coerent, dar şi de o impresionantă supleţe şi maleabilitate. Execuţiile au acel rar atribut al unei mari credibilităţi stilistice şi, în acelaşi timp sunt vii şi atractive, vorbind nemijlocit sensibilităţii specifice a ascultătorului contemporan. Atacul instrumental este adus la un nivel de omogenizare admirabil, vădit, de pildă, in concluziile diferitelor mişcări, cînd micile suspensii ce preced, în chip frecvent, sunetul final, sunt realizate cu naturaleţea şi, unitateaunei „respiraţii unice“, a tuturor partenerilor. In acelaşi timp, indeminarea instrumentală se păstrează în limitele unei muzicalităţi desubstanţă, nedegenerind nici o clipă în spectaculos gratuit, iar sonoritatea, catifelată şi menţinîndu-şi chiar în pasajele impetuoase o anumită moliciune şi dulceaţă, contribuie esenţial la instaurarea climatului specific al muzicii interpretate. Orchestra poloneză a găsit calea, foarte anevoie de definit, pe care-şi poate manifesta seducătoarele însuşiri temperamentale fără să se abată de ,la legile supreme ale tălmăcirii muzicii vechi — şi acesta este un lucru deosebit şi preţios. Versiunile prezentate aveau vervă şi joc interior şi, în acelaşi timp,luminau cu o deferenţă plină de dragoste şi căldură chipul individualizat al lucrărilor incluse in program. Aşa s-a întîmplat cu Simfonia unui compozitor anonim polonez, frumos exemplu al concepţiei orchestrale imediat pre-mozartiene, apoi cu acel Concerto ripieno de Vivaldi, in care s-a reuşit evitarea obişnuitei rutine, unniformizante, prezentă prea adeseori în interpretarea paginilor faimosului maestru italian. Divertismentul în re major, K. V 136 de Mozart este o lucrare foartefrecvent înscrisă in repertoriul orchestrelor de cameră, pentru că permite etalarea unei bravuri captivante ; cu toate acestea, versiunea oferită de oaspeţii polonezi a avut un cachet propriu, constînd poate din sugerarea unei atmosfere de înaltă muzicalitate, din inflexiuni pline de graţie în frazare, care-şi subordonau de fiecare dată aspectul de virtuozitate — dealtminteri realizat fără cusur. Cit priveşte soliştii — lucrul este valabil atît pentru violistul Marek Marczyk în Concertul de Telemann, cit şi pentru oboistul Jerzy Szafranski în cel de Albinoni, ambii au echilibrat incontestabilele calităţi personale cu un simţ pronunţat al încadrării în cîntul de ansamblu. O menţiune specială pentru sensibila îmbinare între elementul preclasic și cel modern în cele Trei piese in stil vechi de Henrik Górecki ! Alfred Hoffman Zilele culturii poloneze UNA PE ZI de MATTY - Poftim!... a fost furată „Madona del Melograno" !!! Te rog să duci în pivniță imediat acuarela aia care am făcut-o eu în excursia de la Snagovul Datorie împlinită In ziua aceea, revizorul de cale Stan Vişan din cadrul districtului de linie Nucet (Dîmboviţa,) şi-a început lucrul mai devreme : trebuia să facă din nou revizii la anumite porţiuni de cale ferată, să stringă buşoanele slăbite, să facă nişte şanţuri pentru scurgerea apei de ploaie care ameninţa linia. El a observat, la un moment dat, o şină care se rupsese. A scos iute din geantă mijloacele de semnalizare şi le-a pus în funcţiune. Dinspre Titu , se apropia marfarul 11 Oil. Capsula pocnitoare pusă acolo unde trebuia şi, mai ales, la timp, a atras atenţia mecanicului de locomotivă care, frînînd un timp util, a evitat o deraiere şi pierderea unor importante valori materiale. (AL. MIHAI). Represalii Ion Tiţa din Bucureşti (str. Neamului 45), om în etate, a primit un bilet de tratament pentru data de 2 martie. Pentru completarea fişei de trimitere in staţiunea Slănic-Moldova, trebuia să efectueze o serie de analize medicale. Programat pentru recoltare la 19 februarie — urma să primească după trei zile rezultatele. Dar cind a venit să le ia, pentru că o parte din buletinele de analiză nu se găseau, a fost invitat să revină Arta şi meditaţie La Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti, Simona Vasiliu-Chintilă aduce o pictură ce afirmă o surprinzătoare poezie a lumii industriei moderne. Maşina, mecanismul complicat, geometria riguroasă a obiectului sunt transformate in teme ale unui lirism calm, ce contestă, în esenţă, opoziţia de factură romantică dintre natură şi tehnică. Artista integrează cu naturaleţe structurile metalice ale industriei în universul omului contemporan, căruia ele îi aparţin în realitate. Un peisaj sentimental în care industria e o prezenţă cordială, comentată într-o culoare lipsită de violenţă , tonurile mate, preţiozitatea trecerilor tonale au o liniştită vibraţie. Peisajele de natură şi imaginile industriale se leagă împreună intr-o viziune coerentă. Desfăşurările largi ale planurilor, tălăzuirile rotunde ale dealurilor, pomii cu frunzişuri bogate şi dinamismul formelor industriale, tubulaturile complicate, strălucirile sobre ale metalului sunt cuprinse într-un univers coloristic unitar, în care semnificaţiile lucrurilor sunt relevate cu simplitate. ★ Un peisagist cu o viziune puternic definită, chiar şi în comparaţie cu ultima sa expoziţie personală de acum cinci ani, e Grigore Spirescu. Actuala sa antologie de lucrări — picturi şi sculpturi — de la galeria Orizont dezvăluie un spirit lucid, care, reducind la esenţă universul vizibil, îi păstrează înţelesurile raţionale şi descoperă, de fiecare dată, sensul organizării logice a priveliştilor naturale. Un peisaj al luminii, în care contururile nu sunt dizolvate de soare, ci păstrează individualitatea obiectelor, alcătuind o arhitectură clară a formelor ce se alătură una alteia într-un ritm dinamic, din care ritmurile cromatice se susţin cu aplomb, cu un fel de pasiune a contrapunctului cromatic. Uneori, pe urma exemplelor lui Kandinsky, detaliile peisajului se reduc la un semn plastic în care se rezumă întregul sens al mişcării formelor, ai permanenţelor din universul material, descoperite mereu de artist cu o netăgăduită bucurie tinerească. Candoarea neprefăcută a acestei arte (ce se rosteşte deopotrivă şi în sculpturile cu forme ce cheamă lumina, încorporînd-o) dezvăluie un temperament care — după propria mărturisire din catalogul expoziţiei — caută să compună o muzică a schemelor armonice şi ritmice, „sensibilitatea răminind factorul principal al transformărilor emoţionale“. Expoziţia de la „Orizont" marchează o etapă decisivă a evoluţiei lui Grigore Spirescu, artist al unei certe sensibilităţi coloristice, constructor lucid al formelor picturale. ★ La Simeza, expoziţia de grafică a lui Nicolae Săftoiu confirmă însuşirile de desenator ale unuia dintre artiştii ce şi-au definit mai demult personalitatea între colegii săi de generaţie. O nelinişte existenţială a liniei cu duct puternic, al contrastelor gramatice de alb şi de negru constituie temeiul acestei viziuni în care în pestaje cu trunchiuri desfrunzite, retezate — parcă — de fulger, cu fragmente halucinante, de arhitecturi, se mişcă personaje aduse, s-ar spune, din amintirile universului dantesc. Dar deznădejdea aceasta e numai aparentă. In lumea desenelor lui Săftoiu, geologiile aspre, neprietenoase, sunt sfărimate de sevele viguroase ale unor rădăcini care urcă viaţa în tulpinile copacilor şi le unesc, simbolic, cu orizontul. Aripi largi se desfac deasupra acestei lumi tragice, semne ale unei speranţe ce flutură, neînvinsă, în zarea CRONICA PLASTICĂ de Dan Grigorescu lumii. Dealtfel, lucrările poartă titluri ce relevă poezia elegiacă, şi nu disperarea dizolvantă, fără soluţie : ele se cheamă „melancolie“, sunt — astfel — semne ale unei amintiri ce se aşează în contrast cu puterea neînfrîntă a rădăcinilor ce suie din adincuri, purtătoare de viaţă. Săftoiu e un poet al stărilor grave de conştiinţă, căruia cataclismele i se înfăţişează ca o negare a raţiunii necesare ; şi, în consecinţă, atitudinea lui se defineşte a fi aceea a unui om care, protestînd amar împotriva unor asemenea tragedii, speră în împlinirea destinului oamenilor, întemeiat pe victoria neabătută a puterilor vieţii. ★ Sculpturile lui Erwin Holtier, a cărui expoziţie s-a deschis la galeria din strada Tudor Arghezi, relevă o ştiinţă clară a construcţiei, a materialului : lucrările sale se impun, energic, privirii, mobilizînd cu nobleţe spaţiul. Formele decorative se integrează în chip mai organic decit altădată în volumele gîndite unitar, monolitic. Pictura dezvăluie un temperament vital, masele coloristice au o zvicnire puternică, izbucnesc în contraste energice , dar construcţia cromatică a întregului se impune, în cele din urmă, determinînd reîntregirea unităţii imaginii. Artist al unei hotărîte atitudini civice, Holtier evocă luptele şi izbinzile umanităţii contemporane, istoria de astăzi a unei ţări cu a cărei fiinţă el se simte întrutotul solidar. ★ In ultima vreme, sala Bibliotecii Centrale Universitare a dovedit că poate determina şi un regim, mai ferm al exigenţei faţă de expoziţiile pe care le găzduieşte. Nu demult, expoziţia Dudei Voivozeanu a făcut să se remarce simţul liric al unei artiste care ştie să clădească o imagine a culorilor limpezi, mărturisind o juvenilă bucurie a descoperirii miracolului lumii.. Erau, în acea expoziţie, destule argumente ce pledau în sprijinul unei personalităţi bine definite, care unea visul şi contemplaţia trează, într-o imagine plină de fantezie, demonstrind o solidă cunoaştere a mijloacelor picturale. Acum, patru artişti naivi aduc mărturia unei frumoase pasiuni pentru artă. Ghiţă Mitrăchiţă, din Dolj e un spirit narativ, un pictor care înfăţişează, cu surprinzătoare sobrietate a cromaticii, scene de viaţă cotidiană a patului de astăzi şi pictează portrete pline de un irezistibil umor. Viorel Cristea din judeţul Timiş e atras de scenele pline de culoare ale obiceiurilor folclorice şi le pictează cu un simţ remarcabil al mişcării, în compoziţii construite cu putere. Extrem de interesantă e viziunea timişoreanului Gheorghe Babeţ, autor al unor imagini fantastice, copleşite de vegetaţii exotice, de frunze ciudate, colorate cu dezinvoltură, inundînd întregul cîmp vizual ; o imaginaţie mereu trează, nutrită de înfăţişările realului, dar şi de poezia visului. Babeţ e, neîndoielnic, una dintre cele mai interesante personalităţi ale artei naive de la noi. Lucrate cu meşteşug, metaloplastiile lui Sorin Copăcescu dovedesc un ochi atent la mişcările din lumea înconjurătoare, la atitudinile oamenilor, pe care le tălmăceşte într-o linie trasată cu limpezime. la 8 martie. In realitate, nu era insă vorba de o dispariţie, ci de o simplă greşeală : pe cele două recomandări de analize — care se eliberaseră împreună — una purta data de 26 februarie, iar cealaltă 26 martie. Dar in loc să fii sesizat indulgent eroarea, sora medicală de la Policlinica Pajura l-a admonestat pe bătrin, făcindu-i observație că n-a venit cind trebuia. Adică a venit prea devreme ! Supărat, pe bună dreptate, nu numai pentru drumurile făcute de pomană, ci și pentru că pierdea biletul de tratament , I. T. a calificat această comportare ca „inumană“. Calificare care n-a rămas fără ripostă. Drept „represalii“, i s-a anulat data de 26 martie (cea greşită), oferindu-i-se o nouă programare, semnată de directorul policlinicii, pentru... 26 aprilie. (P.P.) „Mya Arenaria“ „Mya Arenaria“ este numele unei scoici albe şi cărnoase aclimatizată de mai mulţi ani in Marea Neagră. Originară din mări şi oceane îndepărtate, această scoică a ajuns aici, după opinia specialiştilor, călătorind in apa de balast a petrolierelor. Cert este că, in foarte scurt timp, „Mya Arenaria“ a proliferat, devenind o hrană suculentă pentru peşti. Biologii de la Institutul român de cercetări marine din Constanţa susţin că această scoică — bogată în proteine, glucide, lipide şi microelemente — poate deveni un aliment consistent şi pentru oameni. Recoltarea ei direct din mare, datorită cheltuielilor prea mari pe care le implică, este însă nerentabilă. De aceea, cercetătorii constănţeni au trecut în mod experimental la cultivarea scoicilor pe cale dirijată, în eleştee. (ION POPOVICI) Pe şosea • •• ca pe cîmp? Există pericolul degradării unor şosele datorită neglijenţei şi indolenţei unor mecanizatori, care circulă pe şoselele asfaltate cu tractoarele avînd roţile pline de noroi — fapt care periclitează şi siguranţa circulaţiei celorlalte vehicule. In această practică excelează tractoriştii de la cooperativa agricolă de producţie Tibana şi mecanizatorii de la S.M.A. Tibăneşti (judeţul laşi) şi, deşi sesizate in repetate rinduri, conducerile celor două unităţi n-au reacţionat. A existat însă o altă „reacţie“ : autoduba 31—IS—5731 şi birgofurgoneta 21—ÎS—6267 s-au răsturnat, derapind pe mîzga lăsată de tractoare. Din fericire, accidentele nu s-au soldat cu victime, dar au fost serioase pagube materiale, care ar trebui imputate celor din vina cărora s-au produs. Poate doar atunci mecanizatorii şi conducătorii auto nu vor mai confunda şoselele cu... cîmpul (V. CHIURTU) Istorie vie Cu obiectele adunate de-a lungul anilor, de la bătrinii satului, învăţătorul Constantin Hafiuc din comuna Sadova (judeţul Suceava) a organizat la şcoală din Holohoşca, un veritabil muzeu, care se constituie într-o istorie vie a satului. Alături de cusături, ţesături, broderii şi alte obiecte de artă populară, sunt păstrate cu grijă unelte străvechi, legate de îndeletnicirile tradiţionale ale populaţiei : prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, prelucrarea firelor , mărturii ale creativităţii şi inventivităţii oamenilor de pe aceste meleaguri. (C. AZOIȚII). Rubrică realizată de Pia Rădulescu CĂRŢI ÎN EDITURA MINERVA G. Călinescu — Enigma Otiliei, seria „Patrimoniu“, 624 pa®., îşi„i. O. Goldsmith — Vicarul din Wakefield Colecţia B.P.T., tir. 994, 458 pag., 5 lei. EDITURA EMINESCU Marin Sorescu — Tinereţea lui Don Ouijote (ediţia bilingvă româno—franceză) 224 pag., 14 lei. C. Novac — Fericit cel care, cu Ulisise..., Colecţia „Clepsidra“, 416 pag., 7,75 lei. Fănuş Neagu — In văpaia lunii, Colecţia „Biblioteca de proză română contemporană“, 360 pa®., 10,50 lei. * Florin Cristinescu — Totdeauna iubirea, versuri, 103 pag., 7 leu Mira Iosif — Teatrul nostru cel de toate zilei". Colecţia „Mama“, 316 pag., 11.50 lei. Mircea Mancaş — Trecut şi prezent în teatrul românesc. Colecţia „Masca“ 256 pag., 10 lei. Carmen Tudora — O lume la porţile lumii, Cote®tia „Reporter“, 224 pag., 8.50 lei. Constantin Vremuleţ — Ziua ploii de purpură, roman 264 pag., 16,50 lei. Petru Rezuş — Cosiţele doamnei, roman, 232 pag., 6 lei. Nicolae Jianu — Veneam din întuneric, roman, 384 pag., 15,50 lei. EDITURA CARTEA ROMANEASCA I.... ------ M. Vulpe — Versuri, 65 pag., 5,25 lei. EDITURA ALBATROS V. Nicorovici — 51 prozopoeme despre obiecte, fiinţe plante, insecte, precum şi despre cuvinte sublime şi ejusdem farinae, 120 pag., 4 lei. EDITURA UNIVERS Bernard Traven — Podul din junglă, Colecţia „Globus“, nr. 2/1979, 248 pag., 5,50 lei. R. Klys — Ucideţi oaia neagră, Colecţia „Globus“ nr. 3/1979, EDITURA ION CREANGA Gh. Somi — Jarul din palmă, LIBRĂRII EDITURA DACIA V. M. stanciu, Viața spre ziuă, 280 pag., 7.25 lei. EDITURA MERIDIANE * * * Lucia Dem Bălăcescu, 36 pag. + 77 reproduceri, 35 lei. Th. Enescu — Virgil Almășan, 56 pag. 4 reproduceri, 57 lei. EDITURA FACLA C. Marandiuc — Casa aurului, 280 pag. 6.25 lei. EDITURA SPORT TURISM T. Marian — Grăbit prin America, 315 pag. 26 lei. EDITURA JUNIMEA Al. Husar — întoarcerea la literatură, 200 pag., 5.25 lei. Gloria Lăcătuși — Zăpezile calde, seria Reporter XX, 192 pag., 6.25 lei. Cornelia Sturzu — Zigurat, versuri 272 pag.. 20 lei. Elena Zafira Zanfir — Bucura şi fulgerul, 80 pag., 6,25 lei. V. Gafiţa — Cărticica celor harnici, 24 pag. 3,50 lei. Gh. Limona, — Fluier final, 277 pag., 10 lei. EDITURA DIDACTICA Sl PEDAGOGICA Virgil Brădăţeanu — Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului, 384 pag., 19,80 lei. EDITURA MILITARĂ Emil Diacovescu, Dumitru Matei — Alexandru cel Bun, seria Domnitori şi voievozi, 144 pag., 4,25 lei. Elena Pălănceanu, Cornelia Apostol, Mircea Dumitru — Mărturii muzeistice privind războiul pentru cucerirea independenţei de stat a României 1977—1978, 60 lei. General-maior ing. Dumitru Andreescu — Enciclopedia programelor spaţiale 1957—1977, 534 pag., 46 lei. Szamos Rudolf, Kántor — aventurile unui cîine poliţist traducere din lb. maghiară de Ladislau Tarcó, 184 pag. 6,25 lei. Atanas Semergiev, — ...Şi mulţi nu s-au mai întors (traducere din lb. bulgară de M. Magiar), 220 pag., 7,50 lei. rr România liberă•• Deşi in staţiunile de pe litoral există numeroase restaurante şi cantine, se simte totuşi lipsa unor restaurante unde să servească masa cei veniţi să-şi restabilească sănătatea şi puterea de muncă şi care suferă de anumite maladii gastro-intestinale. Avind în vedere această categorie de vizitatori, propun înfiinţarea, in fiecare staţiune de pe litoral — cel puţin in timpul sezonului — a oile unui restaurant dietetic. Măsura ar urma să fie extinsă in anii viitori, în raport cu rezultatele şi experienţa căpătată. VALENTIN I. POPESCU calea Victoriei nr. 128 A Bucureşti Intîmpin greutăţi în procurarea unor cărţi care mă interesează. Pentru că nu pot trece în fiecare zi pe la librărie ca să fiu absolut „pe fază“ — cum se zice — la intrarea fiecărei cărţi, uneori rămin fără unele lucrări de strictă necesitate profesională. Aceleaşi greutăţi le intimpin şi la lucrările in mai multe volume, care apar la anumite intervale de timp, unele răminlndu-mi chiar descompletate. Iată de ce, vin cu propunerea de a se găsi modalitatea înfiinţării unui sistem de abonament la cărţile pe care dorim să le cumpărăm. Un sistem care ar ajuta şi editurile in stabilirea mai corectă a tirajelor. Această problemă ar putea fi rezolvată pe două căi: fie comenzile noastre, ale cetăţenilor, să fie incluse in notele de precomandă ale fiecărei librării şi, în baza unei taxe fixe anuale (ca la abonamentele filatelice) sau a unui oarecare procent, să ni se reţină cărţile solicitate o perioadă de o lună la librărie , fie ca actualele librării, cu servicii de „carte prin poştă“, să preia şi această activitate, trimiţindu-ne la domiciliu, contra ramburs sau cu achitarea anticipată, volumele alese. Gîndesc că de acest sistem ar putea beneficia şi elevii şi studenţii, care, uneori, îşi procură cu mare greutate materialele bibliografice recomandate pentru diferite discipline sau pentru lectură particulară şi de îmbogăţire a cunoştinţelor. NICU DUMITRESCU Str. C. Brediceanu nr. 17 Lugoj In cursul lunii februarie, am fost pentru cură la Vatra Dornei. In timpul liber, am vizitat oraşul şi, printre alte lofuri, şi muzeul de „Ştiinţe naturale şi cinegetică“ din strada Unirii nr. 3 Acest muzeu este o mică bijuterie, in care este expusă fauna atit de bogată şi de frumoasă a judeţului Suceava. Exponatele, artistic prezentate, iţi incintă ochii şi-ţi îmbogăţesc cunoştinţele. Dioramele executate cu multă măiestrie te transportă in mediul natural în care trăiesc animalele şi păsările. Sălile în care sunt aranjate exponatele cinegetice sunt împodobite cu trofee de coame de căpriori şi cerbi. Blănuri splendide de urşi, lupi, unşi şi pisici sălbatice sunt in mod minunat prezentate, incit nu ştii ce să admiri mai roţii. Intr-adevăr, acest mic muzeu este extraordinar de bine amenajat, prezentat şi ifitreţinut, şi ar trebui vizitat de toţi cei ce vin la Vatra Dornei pentru tratament şi de turiştii în trecere prin această staţiune. Din păcate insă, muzeul este foarte puţin popularizat. Consider că forurile locale ar putea să-i facă existenţa cunoscută prin afişe, de genul celor care anunţă reprezentaţiile diferitelor formaţii artistice la Casa de cultură a oraşului şi prin fotografii ale celor mai reprezentative piese din muzeu, care să fie expuse in mod permanent in cele mai circulate locuri ale oraşului. De asemenea ar trebui să se prevadă şi acest muzeu intre obiectivele turistice ale staţiunii. EMANOIL ŞTEFANESCU str. Doamnei nr. 27—29 Bucureşti Mulţi cetăţeni au în curţile lor pomi fructiferi pe care ar vrea să-i trateze împotriva dăunătorilor, dar nu pot s-o facă. Ei nu au nici substanţa necesară, dar, mai cu seamă, na fi pompa de stropit. Cu ciţiva ani in urmă veneau echipe speciale, dotate cu aparatură şi soluţia necesară, care executau această operaţiune contra unui tarif oficial. Acum însă nu mai putem beneficia de astfel de servicii. Cred că ar fi important ca organele în competenţa cărora cade protecţia plantelor să întreprindă urgent măsurile care se impun. Este vorba de o problemă de interes larg, căreia merită să i se acorde toată consideraţia. DUMITRU ALEXANDRESCU str. Aviator Furcă nr. 57 Bucureşti Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru pe care-l invităm să ne trimită în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale, sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca fa pină acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru specificînd „Pentru rubrica «OPINII»“. 16: Telex ; Emisia ghiara ; 19,05: Efigii 1001 de seri ; 19,30: Panoramic ; 20,30: Pe Orizont tehnico-ştiinţific dran mondial ; 22,15: 17 : Selecţiuni din emis! ţîlnirea de simbătă seara" Cenaclul „Lumina" ; 17,55: populara ; 18,10: Reportaj TV în alb şi negru ; 19,20: 1001 19,30: Telejurnal ; 20: Seara lot ; 20,45: Un fapt văzut de pe ; 21,05: Telex ; 21,10: Căruita artei : Pictoriţa Cecilia cu Storck (1879-1969) ; 21,40 : Intele uşilor închise ; CINEMATOGRAF! CIOCOLATA CU ALUNE : Gala Amului la Scala (11 03 72), ora 7: Flamura (85 77 12), orele 15,30-17,30 20. BRATELE AFRODITEI : P a t r I (11 85 25), orele 15,30-17,45-20,15 ; C pitoi (15 29 17), orele 15-17,30-20 Groria (47 45 75), orele 15,30-17,45-" NAPOLI SE REVOLTA : Luceafărul (15 87 57), orele 15,15-17,30-20 ; București (15 61 54), orele 15,15-17,30-20; Favorit (3105 15), orele 15-17,30-20. POLICE PYTHON 357 : Sala Palatului, orele 17,15 ; Griviţa (17 08 58), orele 15-17,30-20 ; Aurora (35 04 55), orele 15-17,30-20. CLIPA: Studio (139272), orele 10- 13-16; Melodia (12 06 88), orele 15,30 -19 ; Modern (23 71 01), orele 15,30-19. SPERIATI-l PE COMPOZITOR : Central (14 12 24), orele 15-17,30-20. INCREDIBILA SARAH : Festival (15 63 84), orele 15 - 17,30 - 20 ; EXPRESUL DE BUFTEA : Excelsior (65 49 45), orele 15 - 17,30 - 20 ; Tomis (21 49 46), orele 15 - 17,30 - 20 ; COBRA : Victoria (16 28 79), orele 15 17 - 19 - 20,45 ; Feroviar (50 51 40), orele 15 - 17 - 19 - 20,45 : VLAD ŢEPEȘ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 15,30 - 19 ; AL PATRULEA STOL : Doina (16 35 38), orele 17,45 - 20; Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 18 - 20 în PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina, orele 15 — 16,30 ; IN VIITOARE : Buzeşti (50 43 58), orele 15 - 18 : Giulesti (17 55 46), orele 15 - 18,30 : CUIBUL ILUZIILOR : Dacia (50 35 94), orele 15,30 — 19 : SERIFUL DIN TENNESSEE : Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; POLITIA ESTE ÎNVINSA : Ura (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20 : Pacea (60 30 85), orele 15 - 17,30 - 20 : SFIRSITUL „ÎMPĂRATULUI DIN TAIGA" : Ferentari (80 49 83), orele 15 -17 30 — 20 : NEA MARIN MILIARDAR : Cotroceni (49 48 48), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 20,30 : Popular (35 15 17), orele 14,30 -16,30 - 18,30 - 20,30 : MIZEZ PE 13: Floreasca (33 29 71), orele 15 - 17,30 - 20 : MASCA DE APA : Volga (79 71 26), orele 15 - 17,30 - 20 : INTRE OGLINZI PARALELE : Viitorul (14 48 03), orele 15,30 - 17,43 - 20 : PREFECTUL DE FIER : Mioriţa (14 27 14), orele 15,30 - 17,45 - 20 : DETECTIV PARTICULAR : Munca (21 50 97), orele 15,30 - 18 - 20 i FURTUNI DE VARA : Cosmos (27 54 95), orele 15 - 17,30 - 20 : LEAC ÎMPOTRIVA FRICII : Arta (21 31 86), orele 15 - 17,30 - 20 ; COMPANIA A 7-A SUB CLAR DE LUNA: Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; SOARTA AUREI SI ARGENTINEI : Progresul (23 94 10), orele 16-18 -20 : Cinemateca — sola Union (13 94 04) . A ÎNCEPUT LA NEAPOLE, ora 11,45 : DOMNIȘOARA DOCTOR, ora 14 ; Cl-DUL (ambele serii), ora 16,15 ; CIO* CIARA, ora 20,30. PERIP SVEJK : giale" (1 ?i FANTEZ sala Ateliei trul ,,Ion 19,30 ; CO Teatrul ,,C. (50 58 65), NIA MOLDO FERDINAND W Palatului, FONIC PENTRU Român, ora 20. Progrer Programul 2 Premierele cinematografice ale săptămînii • Ciocolată cu alune. Producţie a Casei de Filme Unu. Scenariul: Vintilă Omaru şi Gheorghe Naghi. Regia: Gheorghe Naghi. Imaginea: George Voicu. Decoruri şi costume: Guţă Ştirbu. Muzica: Cornelia Tăutu. In distribuţie: Ştefan Mihăilescu-Brăila, Monica Ghiuţă, Horaţiu Mâlăele, Adriana Trandafir, Aurel Giurumia, Geo Costiniu, Matei Alexandru, Cosma Braşoveanu, Constantin Guriţă, Rodica Popescu-Bitănescu. • Speriaţi-l pe compozitor! Producţie a studiourilor cehoslovace. Regia: Ladislav Rychman. Imaginea: Josef Hanu. Muzica: Jiri Bazant, Jiri Mala- Sek. Comedie muzicală. In rolurile principale: Ludek Sobota și Helena Vondrachova. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Vremea va fi în general instabilă. Precipitaţii : Ploi locale, care vor avea şi caracter de aversă. La munte, lapoviţă şi ninsoare. Temperatura : Maximele de astăzi vor fi cuprinse între 6 şi 12 grade în Maramureş, nordul Transilvaniei şi Moldovei şi între 12 şi 18 grade în celelalte regiuni. Bucureşti : Vreme uşor instabilă. Cerul va fi variabil, mai mult norgi. Temporar va ploua, vînt slab pină la^ moderat. Temperatura maximă : 15 şi 17 grade. Temperatura minimă 5 şi 7 grade. ADAS Berea de [or de următie 19».aVd£ Utere; pt (wmbinat de litere 5) U.D.M. ■ , 6) O.V.L. T 7) A.G.R. 8) Q.N.Q. igurații cărora le-au sau mai multe dmmbinaţii de Utere mpolitele lor, urmeaza •eseze unităților ADA.13 li se stabili drepturile a participa şi la ure trageri lunare de