România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)

1979-09-01 / nr. 10838

Pagina a 2-a — 1 septembrie 1979 Emm smmmi A fllVIUI RE AMATORI Am fost, în ultimele luni, a­Şi desea, printre cineamatori. Am­ î participat la fazele interjude­­ţene ale Festivalului naţional „Cintarea României“ de la Plo­ieşti şi Sf. Gheorghe, de la Foc­şani şi Zalău, văzînd la lucru cineamatori din multe judeţe ale ţării... Am­­­asistat la,, tradiţionala „Secvenţă timişeană“, " care­ a reunit în frumosul oraş de­ pe, Bega creaţii reprezentativgljite cineamatoril­or din.­.. întreaga ţară... Am fost­­mgpeii neamatorii bucur­eşteni, urmă­rind îndeaproape contribuţia lor la marea competiţie a njuzirii şi creaţiei libere, sau participind la activitatea curentă a cine-cena­­clului „Contemporanul“... Şi am participat la onarea­ finală a Fes­tivalului naţional­ ..."„Cintarea României“, care a prilejuit cea mai amplă şi reprezentativă gală de filme­­din întreaga is­torie a mişcării de cineclub , patru zile de proiecţii, din zori pînă în noapte,­ peste. 150 de piese de amatori . ..set&EtjPdi-ie,, din toate zoneleAtâFH.v însuşi faptul că cineamatori! au astăzi ,atîtea­­ prilejuri de confruntare estef-fiw-semir- - de forţă al mişcării de cineclub. Prima şi cea mai importantă concluzie a însemnărilor noastre nu poate fi decât aceea că Fes­tivalul naţional „Ciitarea Româ­niei“ a impulsionat decisiv crea­ţia cineamatorilor spre obţine­rea unor rezultate artistice ca­litativ superioare, spre justifi­carea plenară a înseşi raţiunilor de a fi — social-politice, etice şi estetice — ale filmului de cine­club. Emulaţia creatoare dî­n îîn-C durile cineamatorilor este, astăzi, de intensităţi fără precedent. Faptul este confirmat, de acti­vitatea „la zi“ a unor centre importante de cineclub — cum sunt Cineclubul ’70 şi Cineclubul C.F.R. Timişoara, cineclubul în­treprinderii „Oţelul Roşu“,, nu­cleele puternice de creaţie din Bacău şi Iaşi, Arad, şi Cimpu­­lung Moldovenesc, Piteşti, şi Hunedoara, Sibiu şi Galaţi, Borşa şi Rîmnicu Vîlcea, Satu Mare şi Tîrgu Mureş, Bucu­reşti şi... Sinnicolau Mare şi din multe alte centre urbane şi ru­rale , faptul este susţinut, de a­­semenea, de numeroasele colec­tive noi, afirmate cu prilejul a­­cestei a doua ediţii a Festivalu­lui naţional „Cintarea Româ­niei“. Se poate afirma că baza mişcării de cineamatori este, astăzi, mai trainică decit ori­­cînd, în măsură să susţină şi să faciliteze crearea unor filme va­loroase despre­ oamenii Româ­niei socialiste, despre contem­poraneitatea de gund şi de faptă a ţării. Diversitatea tematică şi de gen a producţiei de cineclub ne în­dreptăţeşte, apoi, să vorbim des­pre gama foarte largă de preo­cupări şi de modalităţi de ex­presie, care defineşte şi parti­cularizează azi efortul creator al cineaştilor amatori. Reportaje de eveniment şi reportaje de producţie, anchete sociale, rai­duri cu lumini de „reflector“, filme documentare inspirate de actualitatea socialistă, filme tehnico-ştiinţifice şi de protec­ţia muncii, filme didactice, filme de artă, etnografice şi turistice, documentare cu tematică istori­că, portrete şi poeme cinemato­grafice, filme de animaţie ciuuir,­nalităţi satirice,­subiecte de fiec­­ţiune — iată, succint, „paleta“ compoziţională a cineamatorilor­. Importante mi se par îndeo­sebi funcţiile civice cu care sunt investite creaţiile cinematogra­fice, indiferent de genul abor­dat­ de modalităţile filmice uti­lizate ; prin această tot mai strînsă relaţionare a produsului artistic cu preocupările colecti­velor de muncă din care fac parte cineamatorii, filmele îşi consolidează eficienţa socială şi educativă, mişcarea cineamato­rilor îşi consolidează rolul şi lo­cul în ansamblul realităţilor contemporane. In aceasta stă, de fapt, „cheia“ -­­principală a reuşitei în activita­­tea de cineclub. Prezenţa activă a cineamatorilor în miezul rea­lităţilor­­ şi preocupărilor con­­­­temporane este dovedită de nu­meroase creaţii din gala repu­blicană a filmelor de amatori. „Calitate, productivitate, efi­cienţă“ (Sibiu), „Economisiţi e­­nergie“, (Piatra Neamţ),­ „Nu ! risipei“ (Zalău), „Ţării cu­ mai ,­­mult cărbune“ (Tirgo­­­i Jiu). ..Timpii l­ini aşteaptă“ (Comă­­neşti), „Adevăruri şi­ reflecţii“ (Brăila), „Testarea" şi „Raidul” (Bucureşti) sunt reportaje-an­­chetă — după , cum o dovedesc şi titlurile — de­ fierbinte actua­­­litate, în consens cu cele mai „la ordinea zilei“ probleme din viaţa colectivelor de muncă,, investigate de cineamatori. Prin astfel de demersuri civice,­ ci­­neclubiştii îşi asumă nu numai­­calitatea de martorii ai cotidia-­­’huliţi ci­ şi pe aceea de partici­panţi activi la efortul construc­tiv general. Important mi se­­ pa­rţe şi faptul, că filme precum acelea­­•amintite încearcă să gă­sească soluţii unor situaţii de muncă şi de viaţă care reclamă rezolvări de o natură său alta, nu trec pe lingă fapte ci În­cearcă să pătrundă în miezul lor, pentru a le cunoaşte mai bine resorturile intime. In ceea ce­ priveşte modalităţile de ex­presie cinematografică utilizate, de asemenea, tot mai multe fil­me refuză rezolvările simpliste, irelevante, căutînd căi de coin­teresare directă a beneficiarilor, apelind la formule tot mai a­­tractive de adresare d intr-un filtru­ ca „Un cartof, alt cartof" (Valu­l lui Traian, Constanţa) de pildă, pentru a mai lua un exem­plu de eficient reportaj-anchetă, „personajele“­­ principale sunt.,. doi cartofi scofîlciţi, în dialog pe tema neglijenţelor celor care împiedică, prin atitudinea lor, obţinerea unor recolte cit mai bogate. Fireşte, nu toate filmele ama­torilor dovedesc calităţi iden­tice sau artistice remarcabile, am mai văzut şi filme terne, cu comentarii şi imagini plate, am mai simţit şi clipe de neprice­pere, şi clipe de nehotărire şi clipe de.... plictiseală. Dealtfel, în drumul spre finala Festivalu­lui, cum era şi firesc, destule pelicule n-au putut răspunde exigenţelor artistice. Dar esen­ţial nu este, nicidecum, acest fapt, cu atît mai mult cu cit nu poate fi vorba despre nişte filme, ,,pierdute“ , competiţia a însem­nat pentru toţi participanţii — chiar şi pentru cei „rămaşi pe dinafară“ — un preţios schimb de experienţă, o garanţie că fil­mele lor viitoare, sau chiar fil­mele în cauză, vor fi mai bune. Acesta este un merit de bază al marelui Festival al muncii şi al creaţiei , a contribuit la crea­rea unrei emulaţii permanente în rîndurile mişcării de cine­club, la existenţa unui număr tot mai mare de cinecluburi cu „foc continuu", care desfăşoară o activitate susţinută în locurile lor de baştină. Voi aduce un singur exemplu : intr-un judeţ fără mari tradiţii in mişcarea cineamatoare, cum este Gala­­ţiul, există astăzi o serie în­treagă de nuclee de creaţie, cu certe resurse şi perspective, an­grenate într-o adevărată com­petiţie a calităţii , iată cîteva ■dintre ele : „Didactica!“, „Du­­naris“, „Istru“. ..Retina“, „Du­nărea“, „Automobilul“, „Ancora“, apoi acela al întreprinderii de construcţii şi montaje siderur­gice, al întreprinderii judeţene de gospodărie comunală şi loca­­tivă, al Şcolii populare de artă... Am luat un singur exemplu, dintr-un judeţ şi dintr-un oraş al ţării, dintr-un oraş ca atîtea altele, al focurilor continue... Cineamatorii sunt, azi, tot mai buni ,reporteri, după cum am încercat s-o dovedim, după cum o dovedesc alte revelatoare incursiuni în cotidian : „Al treilea opt“ (Făgăraş), „Nave­tiştii“ (Arad), „După 50 de ani" (Timişoara), „Lecţia de compu­nere" (Crăciunelul de Jos), „încă o flacără a biruinţei" (Galaţi), „La lumina slovei" (Bacău), „Simfonia lalelelor" (Piteşti), „Jurâmînt de credinţă“ (Borşa), „Dispecerii" (Hunedoara) ; cine­amatorii scriu în imagini, cu pricepere sporită, poeme ale prezentului : „Invitaţie pe fale­ză" (Galaţi), „Toamnă la Voro­­neţ“ (Gura Humorului), „Suntem­ fiii lacrimilor tale“ (Bacău), „Lecţia despre libertate“ (Pi­teşti), „Neîntrerupta veghe“ (Oţelul Roşu) ; cineamatorii sînt tot mai aproape de problemele producţiei prin eficiente filme tehnico-ştiinţifice sau prin avere­tizante filme­ de protecţia mun­cii : „S-a intimplat a doua oară­“ (Timişoara), „Sărut mina,­ Ma­ria“ (Galaţi), „Din lumea tace­­rii“ (Bucureşti), „Neatenţia, duş­manul nostru“ (Braşov) ; cine­­ematorii se apropie cu tot mai mult adeţevăr de viaţă, de oa­menii prezentului : „Trecea fan­fară“ (Botoşani)’, „Un titlu de­­onoare : ’• /calitatea­“’ (Craiova), „Un buchet de fiori“ (Iaşi), ,,Şo­­feriţa" (Piteşti), „Nepoata Şi cele 420 de ruse“ (Focşani), „O mun­citoare şi citeva cîntece“ (Bucu­reşti) ; cineamatorii stăpînesc tot mai sigur tainele­­filmului de animaţie : „Subiect de discuţie“ (Comăneşti), „Metamorfoze“ (Brăila), „Picătură cu picătură“ şi „Circul lumii“ (Bucureşti), „Mărul“ (Focşani), „Mere, pere“ (Bacău) ; cineamatorii se afirmă mai hotărit decit în alţi ani pa teritoriile filmului jucat : „Fapt divers“ (Piteşti), „Revărsări“ şi „Figuranţii“ (Timişoara), „Puş­ca“ (Galaţi), „Şi copiii ne jude­că“ (Bivolari, Iaşi), „Tatăl meu, director de-o noapte“ (Focşani); (­e la documentarul de artă — „Ion Niţă Nicodim" (Arad) — pina la documentarul de strictă specialitate — „Infrastructuri prefabricate la clădiri de locuit“ (Timişoara) — filmele cineama­torilor constituie un univers de gînduri şi preocupări tot mai substanţial şi divers. Printre multe filme bune şi foarte bune (din care am amin­tit, prin forţa lucrurilor, o parte infimă), citeva filme dintre cele mai recente creaţii ale cineaşti­lor amatori au de-a dreptul va­loare de excepţie. „Om cu strung“ întîi, filmul cineamato­­rului bucureştean Corneliu Di­­mitriu (Studioul mişcării artis­tice de masă) , un portret con­temporan, de o desăvîrşită ri­goare plastică, cu intensităţi meditative percutante, de fapt un poem filozofic, de fapt un profund omagiu adus muncii. „Măsurarea oilor la Borlova“ apoi , un documentar al lui Iosif Costinaş (Cineclubul ’70 Timişoara) care poate rivaliza — fără exagerare — eru muri documentare ale lumii : oameni adevăraţi, cu gesturi adevărate şi trăiri adevărate, detalii mereu semnificative, de fapt lumea sa­tului de azi, cu rădăcini adinei în trecut, o lume de oameni harnici, pricepuţi, surprinşi în­­tr-o ipostază totdeauna revela­toare : cotidianul muncii. Şi „N-au mai plecat în ţările cal­de“, revelaţia unui cineamator mai puţin cunoscut, Virgil An­drei Viţă de la cineclubul „Arta“ din Baia Mare , un film poetic şi de mare firesc, chiar captivant aş zice, cu sigure ros­turi etice, portretul unui tînăr care trece printr-un moment de rătăcire, dar se regăseşte în prezent, redevenind al prezen­tului. Astfel de filme reprezin­tă momente de vîrf în creaţia actuală a cineamatorilor. Ele re­flectă marile posibilităţi evolu­tive ale întregii mişcări de ci­neclub. Garanţii sunt multiple, şi îndeosebi fondul civic tot mai dens al creaţiei amatorilor, a­­propierea tot mai evidentă a filmelor de rosturi social-poli­tice şi cultural-educative majo­re ne determină să privim vi­itorul cu încredere şi speranţă. Călin Căliman * Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Sighe­­tul Marmaţiei, judeţul Maramureş, organizează în întîmpinarea Con­gresului al XII-lea al P.C.R. şi cu prilejul sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent cea de a 6-a ediţie a festivalului concurs de poezie patriotică şi muzică folk, „Laudă-se omul şi ţara“. * Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti, în colaborare cu Casa Universitarilor a organizat o seară literar-muzicală consacrată Congresului al XII-lea al P.C.R. * Sub egida Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice a apărut o culegere literară destinată formaţiilor artistice de amatori, intitulată „Patria în august". * La Muzeul satului şi de artă populară au­ loc în aceste zile de­monstraţiile practice ale olarului Ionică Stepan din Biriş (Caraş-Se­­verin), artist popular distins cu premiul I la Festivalul naţional „Cintarea României“. * In organizarea Filarmonicii „George Enescu“, in Rotonda Ate­neului Român, vor avea loc in zilele următoare două manifestări estivale,­ un recital extraordinar (luni, 3 septembrie, orele 19). cu UNA PE ZI de MATTY - Cinema Scala... Spuneți-mi, vă rog, e adevărat că Alain Delon are ochi albaștri ? Sub un titlu metaforic, de o mare plasticitate şi frumuseţe, „Ingindurat ca pietrele munţi­lor“, Nicolae Dragoş publică, la Editura Eminescu, un volum al­cătuit din cele mai reprezenta­tive poezii extrase din cărţile sale anterioare, unele substan­ţial desăvirşite, altele rămase cum le ştiam şi o bună parte inedite. De fapt arhitectonica cărţii, prin articulaţiile sale in­terioare, prin luminările reci­proce dintre poezii, ni se în­făţişează în ansamblul său ca o carte nouă, ca un original obe­lisc liric Înălţat de poet patriei, trecutului nostru istoric, prezen­tului socialist. E vorba de un volum antologic in sens valoric, mai întîi, care a şi fost, pe bună dreptate, premiat în cadrul ce­lui­ de al doilea Festival naţio­nal „Ciitarea României”, odată cu „Mărturisire tîrzie“ de Ni­kolaus Berwanger, „Bucuriile noastre" de Traian Iancu, „Oas­tea uitată“ de Király László şi „35 de poeme sub scut“ de Ni­­culae Stoian. Dar, nu numai în­tre poeţii laureaţi, ci în ansam­blul liricii noastre actuale, Ni­colae Dragoş ocupă un loc apar­te, se distinge inconfundabil printr-un timbru original, prin­­tr-o viziune lirică şi printr-o In­­gindurare care-l ţine departe de orice notă festivistă, idilică şi exterior retorică. Dimensiunea interioară, gravă şi profundă, a poeziei lui Nicolae Dragoş i-o asigură tocmai starea de îngîn­­durare a poetului, preocuparea şi grija pentru destinul istoric al ţării şi al neamului său, pen­tru înfăţişarea morală a oame­nilor, pentru bunurile lor ma­*) Nicolae Dragoş : „Ingindu­rat ca pietrele munţilor“, Editu­ra Eminescu, teriale şi spirituale, create de-a lungul unei zbuciumate şi eroi­ce istorii. Cu tîrnăcoapele şi lo­­peţile truditorilor gliei, poetul caută în lut trecutul, dar lutul 11 întîmpină cu taine „necerce­tate de poeţi”. Trecutul, cu veacurile lui care s-au desenat „în riduri lungi pe faţa noastră“, („Trecutu-i soarele prin care urcă-n arhifantastica lumină“), nu e, în viziunea poetului , „un sarcofag în care dorm îndoliate oraşe“, ci o verigă vie In evo­luţia noastră istorică, o ră­dăcină trainică a prezentului, „o jertfă in mers urcind păduri şi munţi şi ape îndelung / drum fără capăt, întrerupt / in pagi­nile fără glorii I cu suliţi nalte ca cerul / îi năzuie şi nu-l ajung / cu flăcări şi tăceri a­­dinci / ce se suportă de istorii“. Istoria noastră se desfăşoară in­tr-un spaţiu maiestuos, grandios, mioritic. De aceea, piatra, stîn­­ca, muntele sunt elementele cu care poetul operează cel mai frecvent în sistemul său imagis­tic. Decorul maiestuos — spu­nea Bachelard — cheamă acto­rul eroic. Aici, pe aceste plaiuri cu munţi neclintiţi în preajmă, „de mii de ani curg riurile vii / înveşmintate-n munţii ce le nuntesc solemn“, fiul calcă „piatra apei lunecînd pe stinse stele", poetul se simte „prea în­delung“ strigat de munţi „cu glasul lor neliniştit“ şi îi priveş­te cu o semnificativă admiraţie: „Munte, tu, pierdut in ceruri ! strigăt smuls tăcutei sfere­­ ce ne naşte şi ne cere­­ pas de vrere de nevrere“. „Muntele — spu­nea acelaşi Bachelard — lucrea­ză inconştientul uman prin for­ţa de inlăţare“. El e un simbol al verticalităţii morale, al dem­nităţii noastre naţionale, al ela­nurilor spre înălţimi. In corela­ţie cu muntele, poetul înalţă un imn pietrei pentru „tăcerea ei ştiutoare“, pentru rezistenţa ei, asemănătoare cu a poporului român : „Pietrei un imn se cu­vine­­ tăcerii ei ştiutoare a mun­telui — strigăt in alt­­ lunecă­tor, In ape sculptat / pietrei un im­n se cuvine I de-atitea ori se­­mănindu-ne-n veacuri / de-ati­tea ori odihnită-n statui / către răsărit mereu privitoare des­­pre apu­sul soarelui / pietrei un imn se cuvine“. Acelaşi simbol al forţei, al rezistenţei, al viabi­lităţii, care sugerează capacita­tea de împotrivire la furtunile istoriei, ii realizează poetul, in­tr-o viziune unitară, a patriei, prin stejarul care „doarme-n tihna dimineţii / coroana-timplă grea de voievod ” / tresare-n somnu-i tandru, hibernal / cind rădăcina cugetă o văd / în ne- Sfirşirea tainică a gliei / ca un oştean ce-a ostenit de mers / stejarul cărunţit de albul iernii / işi înveşmintă vîrsta-n univers“. („Şapte aezi“), în contextul unor asemenea simboluri, care cheamă obligatoriu personajul eroic, se desfăşoară viaţa po­porului român, tradiţiile şi obiceiurile sale, se impune limba noastră naţională : „Ca un fagure de miere / cu po­­runcile-i eterne / peste vremuri se aşterne, glasul ce ne este vrere / se mlădie-n veci cu­­vintul / să ne lumineze gindul / ce ne ştie şi ne cere / ca un fa­gure de miere“ („Glasul“). In acest peisaj fizic şi psihic gran­dios apar vii umbrele măreţe ale istoriei, bunii şi străbunii noş­tri, ca un exemplu­­obligatoriu de urmat. Decebal lingă „eternii Carpaţi“, Mihai Viteazul care „peste veacurile lumii ne-a lă­sat un semn să ardă“, să ne spună „că etern ne e destinul, cum eterni ne sunt Garpaţii“, Tu­dor, „domn de pădure­­ cu lumi­na sub secure“, Horea şi Băl­­cescu „asfinţit printre, streini“, eroul cel simplu „in monumente, repere ale jertfei“, eroii spiritului românesc Miron Costin, Neculce, Cantemir, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, „marii vremurilor oaspeţi“ dintr-o splendidă poe­zie care aminteşte de „Epigo­nii“ lui Eminescu, prin densa forţă de caracterizare a unor luminoase şi complexe persona­lităţi ale literaturii române : „Vin nimbat in falduri albe, Eminescu duh romantic I­nalţă peste lume scutul unei ode-n metru antic (...) încărcat in basme calme şi răpit de amin­tiri / pare Creangă prinţ al se­rii, refuzat de patrafir / Cara­­giale, sfintul, tristul poartă-n ochi ironic / semn / traversînd secolii lumii, neclintit din mer­­su-i demn / Iscodind in pietre false şi-n cuvinte ce nu mint I Macedonski sapă nopţii drumu­rile de argint ! Vine Arghezi, cel ce-nfrunt­a vorbele-n robie lungă răzimat de ciiia-i simplă că-n departe să ajungă I De pe ape ne-ncepute, tălmăcite-n criptic ţel / duce Barbu cale albă spre Lapona Enigel / Blaga tainele luminii căutindu-le cu versul / urcă lin, in jos şi-n sus, mioritic, universul I Sideral, cu ochi de steauă şi cu pasul de plumb greu / la Bacovia vioara, plînsă-n piept fragil de zeu“. Iată o poezie antologică, singu­lară în peisajul liricii actuale, care va rămine în istoria litere­lor, aşa cum va rămîne, de altfel, întregul volum „Ingin­durat ca pietrele munţilor“, ca o carte de poezie originală, au­tentică, de o reală frumuseţe. Ion Dodu Bălan WEwmawmiliei Obelisc liric înălţat patriei Dubla actualitate a romanului istoric*» Există o tipologie mai mult sau mai puţin stabilizată — de către istoria şi critica literară — a romanului istoric; genul be­neficiază, de asemenea, de o monografie teoretică datorată unui mare estetician şi filosof al culturii europene (l-am nu­mit pe Georg Lukács). Totuşi, romanul istoric — cel puţin in formele in care proliferează azi, iese de sub „teroarea“ oricăror legislaţii normative. Există, bu­năoară, romanul istoric-oglindă, menit, prin chiar denumirea a­­ceasta, să reconstituie cu fideli­tate o epocă, adică atmosfera, culoarea sau climatul psihologic şi social al unor clipe trecute. Există apoi romanul evenimen­­ţial, care se constituie ca o mo­nografie realist-fictivă a unor acte istorice demne de a fi e­­vocate prin prisma contempora­neităţii. Există apoi — fără să fi epuizat tipologia de care vor­beam — romanul istoric de a­­venturi, de moravuri, de dragos­te (iubiri celebre implicate şi implicînd, la rîndu-le, mersul istoriei), deseori infidel In ra­port cu realitatea, adică roman­ţat (pentru plăcerea cititorului „leneş” dornic de imagini sua­ve, amator de nostalgii percu­tante). Romanul istoric românesc — Îndeosebi cel dezvoltat și prac­ticat in ultimele decenii, aspect care ar merita o cercetare a­­parte — a evoluat îndeosebi pe firul eroismului și a patriotis­mului civic, sigilii nobile ale unor epoci nobile, actualizate prin prisma filosof­iei existenţi­ale a contemporaneităţii. Incit, se poate spune că, pe lingă ten­ta firească de re­vizuire impli­cată în structura oricărui roman istoric, în cazul celui din urmă *) Vasile împăratului. 1979. Aitiru: Noaptea Editura Eminescu, tip, asistăm la o nouă, la o altă treaptă de actualizare: eveni­mentele, eroii capătă culoarea interpretărilor prezentului, ope­ra trăieşte adică şi se impune printr-o revalorizare a gestului politic şi istoric revolut. In această sferă, definită suc­cint acum în urmă, se înscrie decis Noaptea Împăratului, de Vasile Andru. Mai întîi, o expli­­citare a titlului: împăratul este Traian, surprins în perioada re­zoluţiei sale de a „cuceri“ Dacia şi urmărit in primele momente ale acestei (im)posibile cuceriri. Noaptea din titlul romanului este o alegorie arborescentă, strălucit închegată in magma e­­pică a cărţii; „cosmocratorul“ din Roma, militar de carieră, porneşte spre Dacia cu atîta rîv­­nă şi îndîrjire, pregăteşte cu a­­tîta minuţie — alături de cei mai buni strategi ai lui, inclusiv... de cititori în stele — planurile de­ război, incit aţîţat de atîta curaj savant, „îl apucă frica“. Desigur, în această ultimă locu­ţiune — „îl apucă frica“ — am formulat o hiperbolă. Am făcu­­t-o pentru a sublinia coloana poetică şi epică a acestui ro­man, construit pe ideea metafo­rică a’ veghei împăratului — a celor patru stări de veghe cit cuprindea, după calculul ostaşi­lor romani, timpul unei nopţi (într-o campanie militară). Cum biografia unui impera­­tor — mai ales cind e vorba de Traian — era destul de cunos­cută istoriceşte vorbind, autorul avut inspiraţia ingenioasă de a-l restitui cititorului de azi nu atît în marile acţiuni, cit în „mi­cile“ gesturi, din care se con­struiesc totuşi marile acţiuni, di­secate in plan psihic, urmărite în gîndurile de taină ale împă­­ratului-ostaş, în meditaţiile ce­lor mai apropiaţi colaboratori. De aceea, planurile narative ale realităţii istorice se întretaie uneori cu reverii entuziaste (în­­frîngerea lui Decebal) sau cu, vi­suri halucinante (îr­ care Invin­cibilul Cezar se rătăceşte ,in dense păduri dacice, strivit de ameninţarea lui Zamolxe ori, pur şi simplu, de vitejia ostaşi­lor lui Decebal). Fapt curios — dar bine regi­zat din punct de vedere literar — în acest prim volum, din­tr-un ciclu mai amplu, Decebal nici nu apare în carne şi oase; el este mereu „reprezentat“ ima­ginar de nenumărate sosii — preoţi ai lui Zamolxe, ostaşi cu părul albit, ori chiar militari romani care, cu ani în urmă, veniseră ca iscoade în Dacia şi, printr-un hazard al biografiei, se împămînteniră, uitindu-şi mi­siunea şi alegînd drept loc de viaţă acest nou teritoriu. Poate că in acest context, me­tafora îngemănării daco-romane — din care, cum se ştie, s-a născut poporul român — este uşor exagerată, urmărită prea îndeaproape cu lupa măritoare a unor premoniţiuni istorico-miti­ce. Dar, ceea ce salvează aceste pagini de un intenţional­ism ex­pres, didacticist, este aburul de poezie spiritualizată, de lirism fabulat in jurul unor rituri şi obiceiuri străvechi, — surprinse atît într-o tabără, cit şi în cea­laltă. Să nu uităm, autorul organi­zează universul caracterial al protagonistului pe obsesia suc­cesului — de aici dorinţa lui Traian de a-şi notifica victorii­le într-un imens memoriu, Bel­lum Dacicum, aflat mereu in stadiul primei fraze, spre deo­sebire de Iulius Caesar, autorul unui strălucit şi, cum­ se ştie, încheiat eseu istoric; De Bello Gallico — succes înălţat pe in­­frîngeri succesive şi pe o mare, trecătoare victorie. Victorie pe care o vom urmări mai pe larg în volumele următoare şi din care se naşte, în fapt, un nou popor, poporul­­ român, ceea ce corn­feră alegoriei valoare epo­peică, în ciuda reuşitei de ansamblu şi a unor procedee noi — con­vertirea dialogului în solilocviu şi invers, intersectarea discursu­lui cu „ondulaţia“ lui în fraze care se reiau de la virgulă — tehnica narării, exagerat poeti­zată, se transformă uneori în contrariul ei, adică in auto-pas­­tişă uneori obositoare. Iată un spaţiu de meditaţie pentru con­strucţia volumelor următoare: Constantin Crişan d­­a Voicu Vasinca, Constantin Şerban, Andrei Csaba, Ruxandra Ioanid, Şerban Soreanu, Luminiţa Tihon şi un spectacol de sunet şi lumină „Coloana infinită“ (marţi, 4 septembrie, orele 20) cu Dan Iordă­­chescu, Ruxandra Vlad, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu. * Sub egida comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Hunedoara a apărut o antologie de texte despre mineri şi munca lor, intitulată ,,La lumina zilei“. * In comuna harghiteană Lazarea şi-au dat din nou întîlnire pic­torii, sculptorii, graficienii în cadrul cunoscutei tabere de creaţie „Prietenia“ un şantier al creaţiei şi apropierii dintre artiştii plastici rorm­âni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. * La Casa de cultură a sindicatelor din Alba Iulia s-a desfă­­tat cea de-a XII-a ediţie a concursului judeţean „Cadenţe tinereşti“ organizat de Comitetul judeţean Alba al U.T.C. * La Brăila s-a deschis Expoziţia judeţeană a gazetelor de perete şi satirice organizată de Comitetul judeţean de partid. * La Băile Tuşnad a avut loc un medalion cultural pe tema „Spaţiul geografic al Daciei în timpul lui Burebista“. Simpozion naţional de educaţie sanitară La Hunedoara a început ieri Simpozionul naţional de educaţie sanitară, la care participă cadre medicale şi specialişti din majo­ritatea judeţelor ţării. Cele 45 de comunicări şi referate ştiinţi­fice care se prezintă timp de două zile dezbat tema „Meto­dologia educaţiei sanitare în sec­torul industrial coordonată de necesităţile actuale în perfecţio­narea profesională“. In afara au­dierii comunicărilor programate, participanţii au posibilitatea de a vizita şi unele sectoare din ca­drul complexului spitalicesc din Hunedoara în cadrul căruia se desfășoară simpozionul am­intit. (I. COJOCARUI). Mişcarea (Urmare din pag. 1) sunt pline de clădiri „la roşu", adică de construcţii extrem de recente. Ritmul e fără egal în întreaga istorie a României. Ri­tmul însă arată nu doar disponibilităţile de dinamism ale acestui popor ci şi alte două aspecte profund semnificative şi pe care suntem­ datori, ca oameni de spirit ai patriei, să le reliefăm. Ne mişcăm repede azi, în această extraordinară „Epocă Nicolae Ceauşescu“ a istoriei noastre, pentru a recupera tot ce s-a pierdut ca timp în trecut, cind cei ce cîrmuiau România nu s-au mişcat încet ci leneş, vino­vat, remorcat. Şi, în al doilea fină, ne gră­bim pentru că nevoile oameni­lor nu aşteaptă. Stampe ? Fotografii dulci ! De­sene hieratice ? Sper şi pentru mine, cum, sper pentru toţi oa­menii, să apuc o săptămină de bătrîneţe senină în care să fac şi stampe, şi poze, şi desene in toată partea,mea de vocaţie pen­tru statism. Deocamdată însă, abia întind mina să prind, o dimensiune nouă, abia deschid ochii spre o alta situaţie de viaţă, abia aflu despre un om in ce vîrtej nou de probleme şi preocupări a fost aşezat şi, o nouă şi fertilă ne­­aşezare îmi tulbură curiozitatea, îmi aţîţă interesul, îmi sporeşte propria mea dimensiune. Sînt locuri pe pămînt cărora destinul le hărăzeşte citeodată, rar, foarte rar, privilegiul plătit cu trudă şi sîrguinţă să simtă, în ele insele, esenţa întregului pămînt. Aici, în România, în această epocă simţim literalmente că pămintul nu stă ci se mişcă, se roteşte, e viu, e ca noi. ,România liberă fP@if “ ifsif-IfSlI1­­ @if -­Mwm SP JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE în turneu­ de fotbal România-S.U.A. 3—1 Turneul de fotbal din cadrul celei de-a 10-a ediţii a Jocurilor mondiale universitare a conti­nuat cu disputarea meciurilor din turul II al grupelor prelimi­nare. Iată rezultatele înre­gistrate : Uruguay — Indonezia 4—0 ; Irak — Maroc 3—2 ; Cuba — Libia 2—0 ; Spania — Canada 0—0 ; Olanda — Tanzania 5—0 ; Coreea de Sud — Kuweit 5—1 . SPORTIVI ROMÂNI NN ÎN PARAȘUTISM . La Piteşti, au conttinuat vineri campionatele balcanice de paraşutism sportiv. La masculin, proba de salt de la o altitudine de 1 000 m cuprin­­zînd 8 manşe a fost cîştigată de bulgarul Naiden Davidov urmat de A. Dogrouz (Turcia) şi V. Mihanciu (România). Proba feminină a revenit sportivei ro­mânce Eva Ludsch. Ea a fost urmată în clasament de Ior­­danka Semionova (Bulgaria) și Radmila Dimici (Iugoslavia). PLANORISM : Campionatele balcanice de planorism au pro­gramat vineri la Iaşi proba de viteză pe traseul triunghiular : Iaşi—Ruginoasa—Iaşi (201 km). Medalia de aur a fost cucerită de Mircea Finescu cu 1 000 puncte urmat de Erwin Rosch (România) — 999 puncte şi E. Radeev (Bulgaria) — 946 puncte); Zair — Guatemala 3—2 : Japo­nia — Franţa 2—1 ; Anglia — Salvador 3—1. După cum s-a mai anunţat, în grupa a II-a, în primul meci susţinut, selecţionata României a învins cu scorul de 3—1 (2—0) formaţia S.U.A. Golurile echi­pei române au fost înscrise de Cămătaru (2) şi FI. Grigore. UNIRI INTERNATIONALE BOX : Aseară, în sala sporturi­lor din Constanţa, în prima gală a semifinalelor competiţiei in­ternaţionale de box „Mănuşa Li­toralului“, la cat. cocoş I. Că­­prurescu (Farul) l-a învins la pimete pe T. Ghinea (Mecanică Fină). In altă partidă, Nagrazov (U.R.S.S.) l-a învins prin aban­don în prima repriză pe ceho­slovacul Kava Toth. Alte rezul­tate : semimuscă : Sali Adem (Farul) b. p. I. Drogeanu (Ci­mentul) ; semiușoară :­ FI. Zam­fir (Farul) b. ab. 1 pe Miroslav Prebyl (Cehoslovacia) ; I. Cu­rte (Portul) b. p. Iulian Simion (Li­toral) ; semimijlocie : Uwe Garttner (T.S.K. Berlin) b.p. Si­mion Valentin (Litoral). Astăzi, va avea loc a doua gală a semi­finalelor. Finalele sunt progra­mate duminică de la ora 18. VOLEI : în cadrul competiţiei internaţionale feminine de volei de la Varna, reprezentativa Ro­mâniei a învins cu scorul de 3—2 (15—10, 15—7, 11—15, 15—7) se­lecţionata oraşului Riga (U.R.S.S.). RUGBI . Intr-un meci inter­naţional de rugbi desfăşurat la Constanţa, echipa Farul a învins cu scorul de 42—14 (24—3) echi­pa A. S. Milano. TENIS. In cadrul campionate­lor internaţionale de tenis ale S.U.A. jucătorul american John McEnroe i-a învins cu 6—4, 4—6, 6—3, 6—2 pe Ilie Năstase (România). Pe terenurile clubului sportiv Progresul din Capitală au con­tinuat vineri întrecerile compe­tiţiei internaţionale de tenis ale Armatelor Prietene. Rezultate înregistrate în semifinalele pro­bei de simplu: Volkov (U.R.S.S.) —Pugaiev (U.R.S.S.) 6—1, 6—2; Hărădău (România) — Langhe (U.R.S.S.) 6—4, 6—3. In semifi­nalele probei de dublu, Hărădău și Mancaș (România) au elimi­nat cu 2—6, 6—4, 6—4 pe Pu­gaiev, Volkov (U.R.S.S.). în fi­nală, jucătorii români vor întîl­­ni pe fraţii Pampulov (Bulga­ria). Astăzi finalele încep la ora 13.30. HANDBAL : In ziua a doua a turneului Armatelor prietene la handbal, competiţie ce se des­făşoară, in aceste zile, la Szeged (Ungaria), echipa Steaua Bucu­reşti, a întrecut cu scorul de 18—17 (10—6) pe reprezentanta Cehoslovaciei. Alte rezultate : Bulgaria — Cuba 32—25 (13—11) ; U.R.S.S. — Polonia 29—25 (15—12). ATLETISM : Astăzi şi dumi­nică, pe Stadionul „1 Mai“ din Constanţa se va desfăşura me­ciul triunghiular de atletism Ro­mânia — Polonia — Ungaria, la juniori. HOCHEI : Lotul olimpic de hochei al ţării noastre susţine un nou test în vederea J.O. de iarnă de la Lake Placid (S.U.A.). Du­minică, selecţionata se va de­plasa in U.R.S.S., urmînd să participe la tradiţionalul turneu internaţional „Premiul ziarului Sovietskii Sport“, care se des­făşoară la Riga, între 3—10 septembrie. In primul meci, ho­Campionatul diviziei A de fotbal programează miine parti­dele din etapa a IV-a. După cum s-a mai anunţat toate meciurile din luna septembrie vor începe la ora 17, excepţie făcînd doar intîlnirile care se vor transmite în direct la televiziune. (Miine televiziunea va transmite, de la ora 15, meciul F.C.M. Galaţi — Steaua). Celelalte jocuri ale etapei sunt : Dinamo — Olimpia Satu Mare (stadionul „Dina­mo“) ; Universitatea Craiova — Universitatea Cluj-Napoca ; C.S. Tîrgovişte — F.C. Argeş ; Jiul Petroşani — Chimia Rm. Vîlcea ; F.C. Baia Mare — Politehnica Timişoara; Politehnica Iaşi — cheiştii noştri vor întîlni echipa Dinamo Riga, după care vor juca cu Spartak Moscova şi re­prezentativa R.D. Germane. In zilele de 7—10 septembrie sunt programate jocurile retur. BASCHET : Echipa masculină de baschet a ţării noastre, care se pregăteşte pentru Jocurile Balcanice de la Atena, progra­mate între 14—18 septembrie, va susţine trei jocuri de verificare cu selecţionata Cracoviei. Me­ciurile vor avea loc la Bucureşti în zilele de 4, 5 şi 6 septembrie. Cu acest prilej se intenţionează redeschiderea, după mulţi ani, a terenului de baschet în aer liber de la Floreasca. Sportul studenţesc : Viitorul Scorniceşti — S.C. Bacău ; A.S.A. Tg. Mureş — Gloria Bu­zău. Nu au drept de joc, în etapa de miine, Marinescu (C.S. Tîr­govişte) şi Mincu (Viitorul Scor­niceşti) suspendaţi o etapă de comisia de disciplină a federaţiei. MÎINE, A PATRA ETAPĂ A DIVIZIEI A DE FOTBAL LOTO Extragerea 1 : 70 64 42 41 54 19 29 77 43 Extragerea a II-a : 33 68 14 60 87 86 76 20 31. Sîmbâtă 1 septembrie Soarele răsare la ora 6,37 și apune la ora 19,53 CAZUL (17 05 47), APAŞII TEATRE SPECTACOL EXTRAORDINAR * An­samblul de cîntece şi dansuri popu­lare a! Universităţii „Brigham Yo­ung" (S.U.A.), la Sala Palatului, ora 20 ; PLURALUL ENGLEZESC­­ Tea­trul Mic (14 70 81), ora­­19.30 ; GOSTE PERICULOASA î Teatrul Ieşit — sala Majestic (14 72 34) 19.30 ; UN GIND. O LACRIMA. ZIMBET • Teatrul evreiesc de (20 39 70), ora 19.30 ; OMUL ADUCE RISUL s Teatrul ,,C. Tanase" — Gradina Boema (13 85 43), ora 20; DISCO -­EU, TU SI DRAGOSTEA : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 20, la Teatrul de vara Herăstrău ; PE UN PICIOR DE PLAI » Ansamblul Rapsodia Româna (13 13 00), ora 18,30. DRA­Giu­­! ora UN stat CARE TELEVIZIUNE SIMBATA 1 Septembrie Programul 1 8,30: Muzică de promenadă ; 8,45: De pretutindeni ; 9,10: Emisiune muzi­cală ; 10: Poldark ; 10,50: Matineu de vacanţă ; 11,15: Film artiste ; 12,50: Concert de prînz ; 13,50: Un fapt văzut de aproape ; 14,10: Melo­dii populare ; 14,40: în ritmurile mu­zicii uşoare ; 15,10: Invăţămînt-educa­­ţie ; 15,35: Agenda cultural-artistică TV ; 16,05: Libia - ţara în care în­floresc nisipurile ; 16,30: Stadion ; 17,45: Clubul tineretului"... la Timişoara; 18,30: August 1979 - cronica eveni­mentelor politice interne şi interna­ţionale ; 18,50: 1001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,20: Teleenciclopedia ; 20,05: Film serial ! Dallas - Ewing Oi! Company; 21: Varietăţi... de simboliu seara ! 21,40: Telejurnal. Programul 2 19: Telejurnal ; 19,20: Romanţe ; 19,35: Reportaj de glob ; 19,55: Ritm şi melodie ; 20,20 Un cintec pentru Săvineşti ; 20,40: Un oraş al muzicii - Iaşi ; 21,40: Telejurnal. DUMINICA 2 SEPTEMBRIE Programul I 8,45 : Gimnastica la domiciliu ; 9 : Tot înainte­­ ; 9,25 : Şoimii patriei ; 9,35 : „Săgeata neagră“ ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De strajă patriei ; 13 : Telex ; 13,05 : Album duminical ; 15 : Fotbal : F.C.M. Galaţi - Steaua ; 17,10 : Cupa mondială la atletism ; 17,55 : „Calvarul" ; 18,45 : „Cei patru M" ; 19 : Telejurnal ; 19,15 : Permanenta redescoperire a României (XI) : Fe­reastră spre judeţul Constanţa ; 19,55 : Film artistic : „La ca­pătul firului". In distribuţie : Sidney Poitier, Anne Bancroft, Telly Savalas, Steven Hill, Edwar Asner ; Regia : Sidney Pollack ; 21,25 : Muzică uşoară; 21,40 : Telejurnal ; Sport, Programul 2­8,43 : Muzică populară şi folk ; 9,10: Efigii lirice : Muzică şi poezie ; 9,30 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 10 : Con­cert educativ ; 19 : Telejurnal ; 19,15 : Telerama ; 19,45 : Bijuterii muzicale ; 20,40 : Sunetul marmurei ; 20,55 : Clu­bul tineretului ; 21,40 : Telejurnal ; Sport. CINEMATOGRAFE IPHIGENIA 1 Patria (11 86 25), orei. 14-17-20. „ LA CINCI ZILE DE CASA “ Scala (11 03 72), orele 15 - 17,30 - 20 ; Gră­dina Capitol (1629 17), ora 20,45 ; Festival (15 6384), orele 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 ; Favorit (31 0615), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MOARTEA UNUI GHID (duminică 2 septembrie) : Sala Palatului, orele 17,15 - 20­­ . ' ULTIMUL FLEESNESS­­ Luceafărul (15 87 67), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Grădina Luceafărul, ora 20,45. ALEARGA DUPĂ MINE CA SA TE PRIND : Central (14 12 24), orele 14,30 - 17 - 19,30. MISIUNEA CAPRICORN­UMU (am­bele terii) : Studio (59 53 15), orele 10 , 13 - 16 - 19 ; Grădina Arta (21 31 86), ora 20,30 ; ULTIMA FRONTIERA A MORŢII : Ca­pitol (16 29 17), orele 15,30 - 19 -20,15; Gloria (47 46 75), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15. AFRICA EXPRESS : București (15 61 54), orele 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. NU POT TRAI FARA LAUTAR! : Vic­toria (16 28 79), orele 15 - 17,30 - 20. FRATE SI SORA : Grădina Festival (15 63 84), ora 20,15. AVENTURILE LUI MARK TWAIN : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,30 -14 , 17 — 19,30 ; Grădina Modern, ora 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 -11,30 - 14 - 17 - 19.30 . Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12 - 1­6­­]?•­­ ÎNARMAT ȘI FOARTE PERICULOS : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 — 18 - 20,15. D-ALE CARNAVALULUI­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 16 - 18 - 20. SERIAL „BALANEL“ : Doina (16 35 38) orele 9,15 - 10,30 - 11,45 - 13 - 14,15. O DRAMA LA VINATOARE : Doina, orele 16 - 13 - 20. SATRA: Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. OLGA SI POETUL : Buzesti (50 43 58), orele 16 - 18 - 20. ELEFANTUL ALB: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. -------- GORGONOVA­­ Bucegi orele 16 — 19. Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 -­­17,45 - 20. LUMEA ATLANTIDEI : Palatul Spor­turilor şi Culturii (23 40 40), orele 18; (duminică, orele 11 şi 18). ÎNTRE OGLINZI PARALELE : Lira (31 71 71), orele 16 - 18 - 20. TINAR ŞI LIBER : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Aurora, ora 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 ; Grădina Tomis, ora 20,30. LEII SALOANELOR: Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 ; PE URMELE DOCUMENTULUI 99 : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 — 17,45 POLICE PYTHON 357 : Pacea (60 30 85), orele 14 - 16,30 - 19. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAȘULUI : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 —­ 17,45 - 20. UMBRA LUI CASEY : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PUNE CU NUCI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. ULTIMUL VALS: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30. CANTEMIR : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 - 20. NICK CARTER SUPERDETECTIV : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ALIBI PENTRU UN PRIETEN : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,30 - 14,15 -16,45 - 19,30 . Grădina Titan (47 46 75), ora 20,30. NEA MARIN MILIARDAR : Cosmos (27 54 95), orele 14 - 16 - 18 - 20. SEVERINO : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17,45 - 20. UN OM IN LODEN : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20. CERTIFICAT DE PAUPERTATE : Pro­gresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. HERCULE CUCEREȘTE ATLANTIDA : Grădina Bucea: (17 05 47), ora 20,30. ȘCOALA CURAJULUI : Grădina Bu­­zești (50 43 58) , om 20,30. DANSUL TOBELOR : Grădina Flacă­ra (20 33 40), ora 20,30. , WIVi ■ .'.ri* yew r* (y; vO­•io:' i.in ..-tO n* :oh ifi M i •.UT iri '/1 0' Si; -TJe ■■ist 'ir* ir? :s; fA! nt io PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu DOINA DAMIAN ne comunică : Vreme in general frumoasă, dar răcoroasă noaptea şi dimineaţa. Averse izolate de ploaie în­ nord­­estul ţării­­Temperaturile maxime de azi vor creşte uşor şi vor oscila între 18 şi 23 grade. Minimele de la noapte vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, izolat mai scăzute în estul Transilvaniei. în Bucureşti vremea va fi frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin noap­tea şi dimineaţa. Vîntul va sufla­ în general slab. Temperatura maximă va creşte uşor şi va fi cuprinsă între 24 şi 26 grade, iar minima între 10 și 12 grade.

Next