România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)
1979-09-01 / nr. 10838
Pagina a 2-a — 1 septembrie 1979 Emm smmmi A fllVIUI RE AMATORI Am fost, în ultimele luni, aŞi desea, printre cineamatori. Am î participat la fazele interjudeţene ale Festivalului naţional „Cintarea României“ de la Ploieşti şi Sf. Gheorghe, de la Focşani şi Zalău, văzînd la lucru cineamatori din multe judeţe ale ţării... Amasistat la,, tradiţionala „Secvenţă timişeană“, " care a reunit în frumosul oraş de pe, Bega creaţii reprezentativgljite cineamatorilor din... întreaga ţară... Am fostmgpeii neamatorii bucureşteni, urmărind îndeaproape contribuţia lor la marea competiţie a njuzirii şi creaţiei libere, sau participind la activitatea curentă a cine-cenaclului „Contemporanul“... Şi am participat la onarea finală a Festivalului naţional ..."„Cintarea României“, care a prilejuit cea mai amplă şi reprezentativă gală de filmedin întreaga istorie a mişcării de cineclub , patru zile de proiecţii, din zori pînă în noapte, peste. 150 de piese de amatori . ..set&EtjPdi-ie,, din toate zoneleAtâFH.v însuşi faptul că cineamatori! au astăzi ,atîtea prilejuri de confruntare estef-fiw-semir- - de forţă al mişcării de cineclub. Prima şi cea mai importantă concluzie a însemnărilor noastre nu poate fi decât aceea că Festivalul naţional „Ciitarea României“ a impulsionat decisiv creaţia cineamatorilor spre obţinerea unor rezultate artistice calitativ superioare, spre justificarea plenară a înseşi raţiunilor de a fi — social-politice, etice şi estetice — ale filmului de cineclub. Emulaţia creatoare dîn îîn-C durile cineamatorilor este, astăzi, de intensităţi fără precedent. Faptul este confirmat, de activitatea „la zi“ a unor centre importante de cineclub — cum sunt Cineclubul ’70 şi Cineclubul C.F.R. Timişoara, cineclubul întreprinderii „Oţelul Roşu“,, nucleele puternice de creaţie din Bacău şi Iaşi, Arad, şi Cimpulung Moldovenesc, Piteşti, şi Hunedoara, Sibiu şi Galaţi, Borşa şi Rîmnicu Vîlcea, Satu Mare şi Tîrgu Mureş, Bucureşti şi... Sinnicolau Mare şi din multe alte centre urbane şi rurale , faptul este susţinut, de asemenea, de numeroasele colective noi, afirmate cu prilejul acestei a doua ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“. Se poate afirma că baza mişcării de cineamatori este, astăzi, mai trainică decit oricînd, în măsură să susţină şi să faciliteze crearea unor filme valoroase despre oamenii României socialiste, despre contemporaneitatea de gund şi de faptă a ţării. Diversitatea tematică şi de gen a producţiei de cineclub ne îndreptăţeşte, apoi, să vorbim despre gama foarte largă de preocupări şi de modalităţi de expresie, care defineşte şi particularizează azi efortul creator al cineaştilor amatori. Reportaje de eveniment şi reportaje de producţie, anchete sociale, raiduri cu lumini de „reflector“, filme documentare inspirate de actualitatea socialistă, filme tehnico-ştiinţifice şi de protecţia muncii, filme didactice, filme de artă, etnografice şi turistice, documentare cu tematică istorică, portrete şi poeme cinematografice, filme de animaţie ciuuir,nalităţi satirice,subiecte de fiecţiune — iată, succint, „paleta“ compoziţională a cineamatorilor. Importante mi se par îndeosebi funcţiile civice cu care sunt investite creaţiile cinematografice, indiferent de genul abordat de modalităţile filmice utilizate ; prin această tot mai strînsă relaţionare a produsului artistic cu preocupările colectivelor de muncă din care fac parte cineamatorii, filmele îşi consolidează eficienţa socială şi educativă, mişcarea cineamatorilor îşi consolidează rolul şi locul în ansamblul realităţilor contemporane. In aceasta stă, de fapt, „cheia“ -principală a reuşitei în activitatea de cineclub. Prezenţa activă a cineamatorilor în miezul realităţilor şi preocupărilor contemporane este dovedită de numeroase creaţii din gala republicană a filmelor de amatori. „Calitate, productivitate, eficienţă“ (Sibiu), „Economisiţi energie“, (Piatra Neamţ), „Nu ! risipei“ (Zalău), „Ţării cu mai ,mult cărbune“ (Tirgoi Jiu). ..Timpii lini aşteaptă“ (Comăneşti), „Adevăruri şi reflecţii“ (Brăila), „Testarea" şi „Raidul” (Bucureşti) sunt reportaje-anchetă — după , cum o dovedesc şi titlurile — de fierbinte actualitate, în consens cu cele mai „la ordinea zilei“ probleme din viaţa colectivelor de muncă,, investigate de cineamatori. Prin astfel de demersuri civice, cineclubiştii îşi asumă nu numaicalitatea de martorii ai cotidia-’huliţi ci şi pe aceea de participanţi activi la efortul constructiv general. Important mi se parţe şi faptul, că filme precum acelea•amintite încearcă să găsească soluţii unor situaţii de muncă şi de viaţă care reclamă rezolvări de o natură său alta, nu trec pe lingă fapte ci Încearcă să pătrundă în miezul lor, pentru a le cunoaşte mai bine resorturile intime. In ceea ce priveşte modalităţile de expresie cinematografică utilizate, de asemenea, tot mai multe filme refuză rezolvările simpliste, irelevante, căutînd căi de cointeresare directă a beneficiarilor, apelind la formule tot mai atractive de adresare d intr-un filtru ca „Un cartof, alt cartof" (Valul lui Traian, Constanţa) de pildă, pentru a mai lua un exemplu de eficient reportaj-anchetă, „personajele“ principale sunt.,. doi cartofi scofîlciţi, în dialog pe tema neglijenţelor celor care împiedică, prin atitudinea lor, obţinerea unor recolte cit mai bogate. Fireşte, nu toate filmele amatorilor dovedesc calităţi identice sau artistice remarcabile, am mai văzut şi filme terne, cu comentarii şi imagini plate, am mai simţit şi clipe de nepricepere, şi clipe de nehotărire şi clipe de.... plictiseală. Dealtfel, în drumul spre finala Festivalului, cum era şi firesc, destule pelicule n-au putut răspunde exigenţelor artistice. Dar esenţial nu este, nicidecum, acest fapt, cu atît mai mult cu cit nu poate fi vorba despre nişte filme, ,,pierdute“ , competiţia a însemnat pentru toţi participanţii — chiar şi pentru cei „rămaşi pe dinafară“ — un preţios schimb de experienţă, o garanţie că filmele lor viitoare, sau chiar filmele în cauză, vor fi mai bune. Acesta este un merit de bază al marelui Festival al muncii şi al creaţiei , a contribuit la crearea unrei emulaţii permanente în rîndurile mişcării de cineclub, la existenţa unui număr tot mai mare de cinecluburi cu „foc continuu", care desfăşoară o activitate susţinută în locurile lor de baştină. Voi aduce un singur exemplu : intr-un judeţ fără mari tradiţii in mişcarea cineamatoare, cum este Galaţiul, există astăzi o serie întreagă de nuclee de creaţie, cu certe resurse şi perspective, angrenate într-o adevărată competiţie a calităţii , iată cîteva ■dintre ele : „Didactica!“, „Dunaris“, „Istru“. ..Retina“, „Dunărea“, „Automobilul“, „Ancora“, apoi acela al întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice, al întreprinderii judeţene de gospodărie comunală şi locativă, al Şcolii populare de artă... Am luat un singur exemplu, dintr-un judeţ şi dintr-un oraş al ţării, dintr-un oraş ca atîtea altele, al focurilor continue... Cineamatorii sunt, azi, tot mai buni ,reporteri, după cum am încercat s-o dovedim, după cum o dovedesc alte revelatoare incursiuni în cotidian : „Al treilea opt“ (Făgăraş), „Navetiştii“ (Arad), „După 50 de ani" (Timişoara), „Lecţia de compunere" (Crăciunelul de Jos), „încă o flacără a biruinţei" (Galaţi), „La lumina slovei" (Bacău), „Simfonia lalelelor" (Piteşti), „Jurâmînt de credinţă“ (Borşa), „Dispecerii" (Hunedoara) ; cineamatorii scriu în imagini, cu pricepere sporită, poeme ale prezentului : „Invitaţie pe faleză" (Galaţi), „Toamnă la Voroneţ“ (Gura Humorului), „Suntem fiii lacrimilor tale“ (Bacău), „Lecţia despre libertate“ (Piteşti), „Neîntrerupta veghe“ (Oţelul Roşu) ; cineamatorii sînt tot mai aproape de problemele producţiei prin eficiente filme tehnico-ştiinţifice sau prin averetizante filme de protecţia muncii : „S-a intimplat a doua oară“ (Timişoara), „Sărut mina, Maria“ (Galaţi), „Din lumea tacerii“ (Bucureşti), „Neatenţia, duşmanul nostru“ (Braşov) ; cineematorii se apropie cu tot mai mult adeţevăr de viaţă, de oamenii prezentului : „Trecea fanfară“ (Botoşani)’, „Un titlu deonoare : ’• /calitatea“’ (Craiova), „Un buchet de fiori“ (Iaşi), ,,Şoferiţa" (Piteşti), „Nepoata Şi cele 420 de ruse“ (Focşani), „O muncitoare şi citeva cîntece“ (Bucureşti) ; cineamatorii stăpînesc tot mai sigur tainelefilmului de animaţie : „Subiect de discuţie“ (Comăneşti), „Metamorfoze“ (Brăila), „Picătură cu picătură“ şi „Circul lumii“ (Bucureşti), „Mărul“ (Focşani), „Mere, pere“ (Bacău) ; cineamatorii se afirmă mai hotărit decit în alţi ani pa teritoriile filmului jucat : „Fapt divers“ (Piteşti), „Revărsări“ şi „Figuranţii“ (Timişoara), „Puşca“ (Galaţi), „Şi copiii ne judecă“ (Bivolari, Iaşi), „Tatăl meu, director de-o noapte“ (Focşani); (e la documentarul de artă — „Ion Niţă Nicodim" (Arad) — pina la documentarul de strictă specialitate — „Infrastructuri prefabricate la clădiri de locuit“ (Timişoara) — filmele cineamatorilor constituie un univers de gînduri şi preocupări tot mai substanţial şi divers. Printre multe filme bune şi foarte bune (din care am amintit, prin forţa lucrurilor, o parte infimă), citeva filme dintre cele mai recente creaţii ale cineaştilor amatori au de-a dreptul valoare de excepţie. „Om cu strung“ întîi, filmul cineamatorului bucureştean Corneliu Dimitriu (Studioul mişcării artistice de masă) , un portret contemporan, de o desăvîrşită rigoare plastică, cu intensităţi meditative percutante, de fapt un poem filozofic, de fapt un profund omagiu adus muncii. „Măsurarea oilor la Borlova“ apoi , un documentar al lui Iosif Costinaş (Cineclubul ’70 Timişoara) care poate rivaliza — fără exagerare — eru muri documentare ale lumii : oameni adevăraţi, cu gesturi adevărate şi trăiri adevărate, detalii mereu semnificative, de fapt lumea satului de azi, cu rădăcini adinei în trecut, o lume de oameni harnici, pricepuţi, surprinşi într-o ipostază totdeauna revelatoare : cotidianul muncii. Şi „N-au mai plecat în ţările calde“, revelaţia unui cineamator mai puţin cunoscut, Virgil Andrei Viţă de la cineclubul „Arta“ din Baia Mare , un film poetic şi de mare firesc, chiar captivant aş zice, cu sigure rosturi etice, portretul unui tînăr care trece printr-un moment de rătăcire, dar se regăseşte în prezent, redevenind al prezentului. Astfel de filme reprezintă momente de vîrf în creaţia actuală a cineamatorilor. Ele reflectă marile posibilităţi evolutive ale întregii mişcări de cineclub. Garanţii sunt multiple, şi îndeosebi fondul civic tot mai dens al creaţiei amatorilor, apropierea tot mai evidentă a filmelor de rosturi social-politice şi cultural-educative majore ne determină să privim viitorul cu încredere şi speranţă. Călin Căliman * Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, organizează în întîmpinarea Congresului al XII-lea al P.C.R. şi cu prilejul sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent cea de a 6-a ediţie a festivalului concurs de poezie patriotică şi muzică folk, „Laudă-se omul şi ţara“. * Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti, în colaborare cu Casa Universitarilor a organizat o seară literar-muzicală consacrată Congresului al XII-lea al P.C.R. * Sub egida Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice a apărut o culegere literară destinată formaţiilor artistice de amatori, intitulată „Patria în august". * La Muzeul satului şi de artă populară au loc în aceste zile demonstraţiile practice ale olarului Ionică Stepan din Biriş (Caraş-Severin), artist popular distins cu premiul I la Festivalul naţional „Cintarea României“. * In organizarea Filarmonicii „George Enescu“, in Rotonda Ateneului Român, vor avea loc in zilele următoare două manifestări estivale, un recital extraordinar (luni, 3 septembrie, orele 19). cu UNA PE ZI de MATTY - Cinema Scala... Spuneți-mi, vă rog, e adevărat că Alain Delon are ochi albaștri ? Sub un titlu metaforic, de o mare plasticitate şi frumuseţe, „Ingindurat ca pietrele munţilor“, Nicolae Dragoş publică, la Editura Eminescu, un volum alcătuit din cele mai reprezentative poezii extrase din cărţile sale anterioare, unele substanţial desăvirşite, altele rămase cum le ştiam şi o bună parte inedite. De fapt arhitectonica cărţii, prin articulaţiile sale interioare, prin luminările reciproce dintre poezii, ni se înfăţişează în ansamblul său ca o carte nouă, ca un original obelisc liric Înălţat de poet patriei, trecutului nostru istoric, prezentului socialist. E vorba de un volum antologic in sens valoric, mai întîi, care a şi fost, pe bună dreptate, premiat în cadrul celui de al doilea Festival naţional „Ciitarea României”, odată cu „Mărturisire tîrzie“ de Nikolaus Berwanger, „Bucuriile noastre" de Traian Iancu, „Oastea uitată“ de Király László şi „35 de poeme sub scut“ de Niculae Stoian. Dar, nu numai între poeţii laureaţi, ci în ansamblul liricii noastre actuale, Nicolae Dragoş ocupă un loc aparte, se distinge inconfundabil printr-un timbru original, printr-o viziune lirică şi printr-o Ingindurare care-l ţine departe de orice notă festivistă, idilică şi exterior retorică. Dimensiunea interioară, gravă şi profundă, a poeziei lui Nicolae Dragoş i-o asigură tocmai starea de îngîndurare a poetului, preocuparea şi grija pentru destinul istoric al ţării şi al neamului său, pentru înfăţişarea morală a oamenilor, pentru bunurile lor ma*) Nicolae Dragoş : „Ingindurat ca pietrele munţilor“, Editura Eminescu, teriale şi spirituale, create de-a lungul unei zbuciumate şi eroice istorii. Cu tîrnăcoapele şi lopeţile truditorilor gliei, poetul caută în lut trecutul, dar lutul 11 întîmpină cu taine „necercetate de poeţi”. Trecutul, cu veacurile lui care s-au desenat „în riduri lungi pe faţa noastră“, („Trecutu-i soarele prin care urcă-n arhifantastica lumină“), nu e, în viziunea poetului , „un sarcofag în care dorm îndoliate oraşe“, ci o verigă vie In evoluţia noastră istorică, o rădăcină trainică a prezentului, „o jertfă in mers urcind păduri şi munţi şi ape îndelung / drum fără capăt, întrerupt / in paginile fără glorii I cu suliţi nalte ca cerul / îi năzuie şi nu-l ajung / cu flăcări şi tăceri adinci / ce se suportă de istorii“. Istoria noastră se desfăşoară intr-un spaţiu maiestuos, grandios, mioritic. De aceea, piatra, stînca, muntele sunt elementele cu care poetul operează cel mai frecvent în sistemul său imagistic. Decorul maiestuos — spunea Bachelard — cheamă actorul eroic. Aici, pe aceste plaiuri cu munţi neclintiţi în preajmă, „de mii de ani curg riurile vii / înveşmintate-n munţii ce le nuntesc solemn“, fiul calcă „piatra apei lunecînd pe stinse stele", poetul se simte „prea îndelung“ strigat de munţi „cu glasul lor neliniştit“ şi îi priveşte cu o semnificativă admiraţie: „Munte, tu, pierdut in ceruri ! strigăt smuls tăcutei sfere ce ne naşte şi ne cere pas de vrere de nevrere“. „Muntele — spunea acelaşi Bachelard — lucrează inconştientul uman prin forţa de inlăţare“. El e un simbol al verticalităţii morale, al demnităţii noastre naţionale, al elanurilor spre înălţimi. In corelaţie cu muntele, poetul înalţă un imn pietrei pentru „tăcerea ei ştiutoare“, pentru rezistenţa ei, asemănătoare cu a poporului român : „Pietrei un imn se cuvine tăcerii ei ştiutoare a muntelui — strigăt in alt lunecător, In ape sculptat / pietrei un imn se cuvine I de-atitea ori semănindu-ne-n veacuri / de-atitea ori odihnită-n statui / către răsărit mereu privitoare despre apusul soarelui / pietrei un imn se cuvine“. Acelaşi simbol al forţei, al rezistenţei, al viabilităţii, care sugerează capacitatea de împotrivire la furtunile istoriei, ii realizează poetul, intr-o viziune unitară, a patriei, prin stejarul care „doarme-n tihna dimineţii / coroana-timplă grea de voievod ” / tresare-n somnu-i tandru, hibernal / cind rădăcina cugetă o văd / în ne- Sfirşirea tainică a gliei / ca un oştean ce-a ostenit de mers / stejarul cărunţit de albul iernii / işi înveşmintă vîrsta-n univers“. („Şapte aezi“), în contextul unor asemenea simboluri, care cheamă obligatoriu personajul eroic, se desfăşoară viaţa poporului român, tradiţiile şi obiceiurile sale, se impune limba noastră naţională : „Ca un fagure de miere / cu poruncile-i eterne / peste vremuri se aşterne, glasul ce ne este vrere / se mlădie-n veci cuvintul / să ne lumineze gindul / ce ne ştie şi ne cere / ca un fagure de miere“ („Glasul“). In acest peisaj fizic şi psihic grandios apar vii umbrele măreţe ale istoriei, bunii şi străbunii noştri, ca un exempluobligatoriu de urmat. Decebal lingă „eternii Carpaţi“, Mihai Viteazul care „peste veacurile lumii ne-a lăsat un semn să ardă“, să ne spună „că etern ne e destinul, cum eterni ne sunt Garpaţii“, Tudor, „domn de pădure cu lumina sub secure“, Horea şi Bălcescu „asfinţit printre, streini“, eroul cel simplu „in monumente, repere ale jertfei“, eroii spiritului românesc Miron Costin, Neculce, Cantemir, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, „marii vremurilor oaspeţi“ dintr-o splendidă poezie care aminteşte de „Epigonii“ lui Eminescu, prin densa forţă de caracterizare a unor luminoase şi complexe personalităţi ale literaturii române : „Vin nimbat in falduri albe, Eminescu duh romantic Inalţă peste lume scutul unei ode-n metru antic (...) încărcat in basme calme şi răpit de amintiri / pare Creangă prinţ al serii, refuzat de patrafir / Caragiale, sfintul, tristul poartă-n ochi ironic / semn / traversînd secolii lumii, neclintit din mersu-i demn / Iscodind in pietre false şi-n cuvinte ce nu mint I Macedonski sapă nopţii drumurile de argint ! Vine Arghezi, cel ce-nfrunta vorbele-n robie lungă răzimat de ciiia-i simplă că-n departe să ajungă I De pe ape ne-ncepute, tălmăcite-n criptic ţel / duce Barbu cale albă spre Lapona Enigel / Blaga tainele luminii căutindu-le cu versul / urcă lin, in jos şi-n sus, mioritic, universul I Sideral, cu ochi de steauă şi cu pasul de plumb greu / la Bacovia vioara, plînsă-n piept fragil de zeu“. Iată o poezie antologică, singulară în peisajul liricii actuale, care va rămine în istoria literelor, aşa cum va rămîne, de altfel, întregul volum „Ingindurat ca pietrele munţilor“, ca o carte de poezie originală, autentică, de o reală frumuseţe. Ion Dodu Bălan WEwmawmiliei Obelisc liric înălţat patriei Dubla actualitate a romanului istoric*» Există o tipologie mai mult sau mai puţin stabilizată — de către istoria şi critica literară — a romanului istoric; genul beneficiază, de asemenea, de o monografie teoretică datorată unui mare estetician şi filosof al culturii europene (l-am numit pe Georg Lukács). Totuşi, romanul istoric — cel puţin in formele in care proliferează azi, iese de sub „teroarea“ oricăror legislaţii normative. Există, bunăoară, romanul istoric-oglindă, menit, prin chiar denumirea aceasta, să reconstituie cu fidelitate o epocă, adică atmosfera, culoarea sau climatul psihologic şi social al unor clipe trecute. Există apoi romanul evenimenţial, care se constituie ca o monografie realist-fictivă a unor acte istorice demne de a fi evocate prin prisma contemporaneităţii. Există apoi — fără să fi epuizat tipologia de care vorbeam — romanul istoric de aventuri, de moravuri, de dragoste (iubiri celebre implicate şi implicînd, la rîndu-le, mersul istoriei), deseori infidel In raport cu realitatea, adică romanţat (pentru plăcerea cititorului „leneş” dornic de imagini suave, amator de nostalgii percutante). Romanul istoric românesc — Îndeosebi cel dezvoltat și practicat in ultimele decenii, aspect care ar merita o cercetare aparte — a evoluat îndeosebi pe firul eroismului și a patriotismului civic, sigilii nobile ale unor epoci nobile, actualizate prin prisma filosofiei existenţiale a contemporaneităţii. Incit, se poate spune că, pe lingă tenta firească de revizuire implicată în structura oricărui roman istoric, în cazul celui din urmă *) Vasile împăratului. 1979. Aitiru: Noaptea Editura Eminescu, tip, asistăm la o nouă, la o altă treaptă de actualizare: evenimentele, eroii capătă culoarea interpretărilor prezentului, opera trăieşte adică şi se impune printr-o revalorizare a gestului politic şi istoric revolut. In această sferă, definită succint acum în urmă, se înscrie decis Noaptea Împăratului, de Vasile Andru. Mai întîi, o explicitare a titlului: împăratul este Traian, surprins în perioada rezoluţiei sale de a „cuceri“ Dacia şi urmărit in primele momente ale acestei (im)posibile cuceriri. Noaptea din titlul romanului este o alegorie arborescentă, strălucit închegată in magma epică a cărţii; „cosmocratorul“ din Roma, militar de carieră, porneşte spre Dacia cu atîta rîvnă şi îndîrjire, pregăteşte cu atîta minuţie — alături de cei mai buni strategi ai lui, inclusiv... de cititori în stele — planurile de război, incit aţîţat de atîta curaj savant, „îl apucă frica“. Desigur, în această ultimă locuţiune — „îl apucă frica“ — am formulat o hiperbolă. Am făcut-o pentru a sublinia coloana poetică şi epică a acestui roman, construit pe ideea metaforică a’ veghei împăratului — a celor patru stări de veghe cit cuprindea, după calculul ostaşilor romani, timpul unei nopţi (într-o campanie militară). Cum biografia unui imperator — mai ales cind e vorba de Traian — era destul de cunoscută istoriceşte vorbind, autorul avut inspiraţia ingenioasă de a-l restitui cititorului de azi nu atît în marile acţiuni, cit în „micile“ gesturi, din care se construiesc totuşi marile acţiuni, disecate in plan psihic, urmărite în gîndurile de taină ale împăratului-ostaş, în meditaţiile celor mai apropiaţi colaboratori. De aceea, planurile narative ale realităţii istorice se întretaie uneori cu reverii entuziaste (înfrîngerea lui Decebal) sau cu, visuri halucinante (îr care Invincibilul Cezar se rătăceşte ,in dense păduri dacice, strivit de ameninţarea lui Zamolxe ori, pur şi simplu, de vitejia ostaşilor lui Decebal). Fapt curios — dar bine regizat din punct de vedere literar — în acest prim volum, dintr-un ciclu mai amplu, Decebal nici nu apare în carne şi oase; el este mereu „reprezentat“ imaginar de nenumărate sosii — preoţi ai lui Zamolxe, ostaşi cu părul albit, ori chiar militari romani care, cu ani în urmă, veniseră ca iscoade în Dacia şi, printr-un hazard al biografiei, se împămînteniră, uitindu-şi misiunea şi alegînd drept loc de viaţă acest nou teritoriu. Poate că in acest context, metafora îngemănării daco-romane — din care, cum se ştie, s-a născut poporul român — este uşor exagerată, urmărită prea îndeaproape cu lupa măritoare a unor premoniţiuni istorico-mitice. Dar, ceea ce salvează aceste pagini de un intenţionalism expres, didacticist, este aburul de poezie spiritualizată, de lirism fabulat in jurul unor rituri şi obiceiuri străvechi, — surprinse atît într-o tabără, cit şi în cealaltă. Să nu uităm, autorul organizează universul caracterial al protagonistului pe obsesia succesului — de aici dorinţa lui Traian de a-şi notifica victoriile într-un imens memoriu, Bellum Dacicum, aflat mereu in stadiul primei fraze, spre deosebire de Iulius Caesar, autorul unui strălucit şi, cum se ştie, încheiat eseu istoric; De Bello Gallico — succes înălţat pe infrîngeri succesive şi pe o mare, trecătoare victorie. Victorie pe care o vom urmări mai pe larg în volumele următoare şi din care se naşte, în fapt, un nou popor, poporul român, ceea ce cornferă alegoriei valoare epopeică, în ciuda reuşitei de ansamblu şi a unor procedee noi — convertirea dialogului în solilocviu şi invers, intersectarea discursului cu „ondulaţia“ lui în fraze care se reiau de la virgulă — tehnica narării, exagerat poetizată, se transformă uneori în contrariul ei, adică in auto-pastişă uneori obositoare. Iată un spaţiu de meditaţie pentru construcţia volumelor următoare: Constantin Crişan da Voicu Vasinca, Constantin Şerban, Andrei Csaba, Ruxandra Ioanid, Şerban Soreanu, Luminiţa Tihon şi un spectacol de sunet şi lumină „Coloana infinită“ (marţi, 4 septembrie, orele 20) cu Dan Iordăchescu, Ruxandra Vlad, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu. * Sub egida comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Hunedoara a apărut o antologie de texte despre mineri şi munca lor, intitulată ,,La lumina zilei“. * In comuna harghiteană Lazarea şi-au dat din nou întîlnire pictorii, sculptorii, graficienii în cadrul cunoscutei tabere de creaţie „Prietenia“ un şantier al creaţiei şi apropierii dintre artiştii plastici rormâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. * La Casa de cultură a sindicatelor din Alba Iulia s-a desfătat cea de-a XII-a ediţie a concursului judeţean „Cadenţe tinereşti“ organizat de Comitetul judeţean Alba al U.T.C. * La Brăila s-a deschis Expoziţia judeţeană a gazetelor de perete şi satirice organizată de Comitetul judeţean de partid. * La Băile Tuşnad a avut loc un medalion cultural pe tema „Spaţiul geografic al Daciei în timpul lui Burebista“. Simpozion naţional de educaţie sanitară La Hunedoara a început ieri Simpozionul naţional de educaţie sanitară, la care participă cadre medicale şi specialişti din majoritatea judeţelor ţării. Cele 45 de comunicări şi referate ştiinţifice care se prezintă timp de două zile dezbat tema „Metodologia educaţiei sanitare în sectorul industrial coordonată de necesităţile actuale în perfecţionarea profesională“. In afara audierii comunicărilor programate, participanţii au posibilitatea de a vizita şi unele sectoare din cadrul complexului spitalicesc din Hunedoara în cadrul căruia se desfășoară simpozionul amintit. (I. COJOCARUI). Mişcarea (Urmare din pag. 1) sunt pline de clădiri „la roşu", adică de construcţii extrem de recente. Ritmul e fără egal în întreaga istorie a României. Ritmul însă arată nu doar disponibilităţile de dinamism ale acestui popor ci şi alte două aspecte profund semnificative şi pe care suntem datori, ca oameni de spirit ai patriei, să le reliefăm. Ne mişcăm repede azi, în această extraordinară „Epocă Nicolae Ceauşescu“ a istoriei noastre, pentru a recupera tot ce s-a pierdut ca timp în trecut, cind cei ce cîrmuiau România nu s-au mişcat încet ci leneş, vinovat, remorcat. Şi, în al doilea fină, ne grăbim pentru că nevoile oamenilor nu aşteaptă. Stampe ? Fotografii dulci ! Desene hieratice ? Sper şi pentru mine, cum, sper pentru toţi oamenii, să apuc o săptămină de bătrîneţe senină în care să fac şi stampe, şi poze, şi desene in toată partea,mea de vocaţie pentru statism. Deocamdată însă, abia întind mina să prind, o dimensiune nouă, abia deschid ochii spre o alta situaţie de viaţă, abia aflu despre un om in ce vîrtej nou de probleme şi preocupări a fost aşezat şi, o nouă şi fertilă neaşezare îmi tulbură curiozitatea, îmi aţîţă interesul, îmi sporeşte propria mea dimensiune. Sînt locuri pe pămînt cărora destinul le hărăzeşte citeodată, rar, foarte rar, privilegiul plătit cu trudă şi sîrguinţă să simtă, în ele insele, esenţa întregului pămînt. Aici, în România, în această epocă simţim literalmente că pămintul nu stă ci se mişcă, se roteşte, e viu, e ca noi. ,România liberă fP@if “ ifsif-IfSlI1 @if -Mwm SP JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE în turneu de fotbal România-S.U.A. 3—1 Turneul de fotbal din cadrul celei de-a 10-a ediţii a Jocurilor mondiale universitare a continuat cu disputarea meciurilor din turul II al grupelor preliminare. Iată rezultatele înregistrate : Uruguay — Indonezia 4—0 ; Irak — Maroc 3—2 ; Cuba — Libia 2—0 ; Spania — Canada 0—0 ; Olanda — Tanzania 5—0 ; Coreea de Sud — Kuweit 5—1 . SPORTIVI ROMÂNI NN ÎN PARAȘUTISM . La Piteşti, au conttinuat vineri campionatele balcanice de paraşutism sportiv. La masculin, proba de salt de la o altitudine de 1 000 m cuprinzînd 8 manşe a fost cîştigată de bulgarul Naiden Davidov urmat de A. Dogrouz (Turcia) şi V. Mihanciu (România). Proba feminină a revenit sportivei românce Eva Ludsch. Ea a fost urmată în clasament de Iordanka Semionova (Bulgaria) și Radmila Dimici (Iugoslavia). PLANORISM : Campionatele balcanice de planorism au programat vineri la Iaşi proba de viteză pe traseul triunghiular : Iaşi—Ruginoasa—Iaşi (201 km). Medalia de aur a fost cucerită de Mircea Finescu cu 1 000 puncte urmat de Erwin Rosch (România) — 999 puncte şi E. Radeev (Bulgaria) — 946 puncte); Zair — Guatemala 3—2 : Japonia — Franţa 2—1 ; Anglia — Salvador 3—1. După cum s-a mai anunţat, în grupa a II-a, în primul meci susţinut, selecţionata României a învins cu scorul de 3—1 (2—0) formaţia S.U.A. Golurile echipei române au fost înscrise de Cămătaru (2) şi FI. Grigore. UNIRI INTERNATIONALE BOX : Aseară, în sala sporturilor din Constanţa, în prima gală a semifinalelor competiţiei internaţionale de box „Mănuşa Litoralului“, la cat. cocoş I. Căprurescu (Farul) l-a învins la pimete pe T. Ghinea (Mecanică Fină). In altă partidă, Nagrazov (U.R.S.S.) l-a învins prin abandon în prima repriză pe cehoslovacul Kava Toth. Alte rezultate : semimuscă : Sali Adem (Farul) b. p. I. Drogeanu (Cimentul) ; semiușoară : FI. Zamfir (Farul) b. ab. 1 pe Miroslav Prebyl (Cehoslovacia) ; I. Curte (Portul) b. p. Iulian Simion (Litoral) ; semimijlocie : Uwe Garttner (T.S.K. Berlin) b.p. Simion Valentin (Litoral). Astăzi, va avea loc a doua gală a semifinalelor. Finalele sunt programate duminică de la ora 18. VOLEI : în cadrul competiţiei internaţionale feminine de volei de la Varna, reprezentativa României a învins cu scorul de 3—2 (15—10, 15—7, 11—15, 15—7) selecţionata oraşului Riga (U.R.S.S.). RUGBI . Intr-un meci internaţional de rugbi desfăşurat la Constanţa, echipa Farul a învins cu scorul de 42—14 (24—3) echipa A. S. Milano. TENIS. In cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale S.U.A. jucătorul american John McEnroe i-a învins cu 6—4, 4—6, 6—3, 6—2 pe Ilie Năstase (România). Pe terenurile clubului sportiv Progresul din Capitală au continuat vineri întrecerile competiţiei internaţionale de tenis ale Armatelor Prietene. Rezultate înregistrate în semifinalele probei de simplu: Volkov (U.R.S.S.) —Pugaiev (U.R.S.S.) 6—1, 6—2; Hărădău (România) — Langhe (U.R.S.S.) 6—4, 6—3. In semifinalele probei de dublu, Hărădău și Mancaș (România) au eliminat cu 2—6, 6—4, 6—4 pe Pugaiev, Volkov (U.R.S.S.). în finală, jucătorii români vor întîlni pe fraţii Pampulov (Bulgaria). Astăzi finalele încep la ora 13.30. HANDBAL : In ziua a doua a turneului Armatelor prietene la handbal, competiţie ce se desfăşoară, in aceste zile, la Szeged (Ungaria), echipa Steaua Bucureşti, a întrecut cu scorul de 18—17 (10—6) pe reprezentanta Cehoslovaciei. Alte rezultate : Bulgaria — Cuba 32—25 (13—11) ; U.R.S.S. — Polonia 29—25 (15—12). ATLETISM : Astăzi şi duminică, pe Stadionul „1 Mai“ din Constanţa se va desfăşura meciul triunghiular de atletism România — Polonia — Ungaria, la juniori. HOCHEI : Lotul olimpic de hochei al ţării noastre susţine un nou test în vederea J.O. de iarnă de la Lake Placid (S.U.A.). Duminică, selecţionata se va deplasa in U.R.S.S., urmînd să participe la tradiţionalul turneu internaţional „Premiul ziarului Sovietskii Sport“, care se desfăşoară la Riga, între 3—10 septembrie. In primul meci, hoCampionatul diviziei A de fotbal programează miine partidele din etapa a IV-a. După cum s-a mai anunţat toate meciurile din luna septembrie vor începe la ora 17, excepţie făcînd doar intîlnirile care se vor transmite în direct la televiziune. (Miine televiziunea va transmite, de la ora 15, meciul F.C.M. Galaţi — Steaua). Celelalte jocuri ale etapei sunt : Dinamo — Olimpia Satu Mare (stadionul „Dinamo“) ; Universitatea Craiova — Universitatea Cluj-Napoca ; C.S. Tîrgovişte — F.C. Argeş ; Jiul Petroşani — Chimia Rm. Vîlcea ; F.C. Baia Mare — Politehnica Timişoara; Politehnica Iaşi — cheiştii noştri vor întîlni echipa Dinamo Riga, după care vor juca cu Spartak Moscova şi reprezentativa R.D. Germane. In zilele de 7—10 septembrie sunt programate jocurile retur. BASCHET : Echipa masculină de baschet a ţării noastre, care se pregăteşte pentru Jocurile Balcanice de la Atena, programate între 14—18 septembrie, va susţine trei jocuri de verificare cu selecţionata Cracoviei. Meciurile vor avea loc la Bucureşti în zilele de 4, 5 şi 6 septembrie. Cu acest prilej se intenţionează redeschiderea, după mulţi ani, a terenului de baschet în aer liber de la Floreasca. Sportul studenţesc : Viitorul Scorniceşti — S.C. Bacău ; A.S.A. Tg. Mureş — Gloria Buzău. Nu au drept de joc, în etapa de miine, Marinescu (C.S. Tîrgovişte) şi Mincu (Viitorul Scorniceşti) suspendaţi o etapă de comisia de disciplină a federaţiei. MÎINE, A PATRA ETAPĂ A DIVIZIEI A DE FOTBAL LOTO Extragerea 1 : 70 64 42 41 54 19 29 77 43 Extragerea a II-a : 33 68 14 60 87 86 76 20 31. Sîmbâtă 1 septembrie Soarele răsare la ora 6,37 și apune la ora 19,53 CAZUL (17 05 47), APAŞII TEATRE SPECTACOL EXTRAORDINAR * Ansamblul de cîntece şi dansuri populare a! Universităţii „Brigham Young" (S.U.A.), la Sala Palatului, ora 20 ; PLURALUL ENGLEZESC Teatrul Mic (14 70 81), ora19.30 ; GOSTE PERICULOASA î Teatrul Ieşit — sala Majestic (14 72 34) 19.30 ; UN GIND. O LACRIMA. ZIMBET • Teatrul evreiesc de (20 39 70), ora 19.30 ; OMUL ADUCE RISUL s Teatrul ,,C. Tanase" — Gradina Boema (13 85 43), ora 20; DISCO -EU, TU SI DRAGOSTEA : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 20, la Teatrul de vara Herăstrău ; PE UN PICIOR DE PLAI » Ansamblul Rapsodia Româna (13 13 00), ora 18,30. DRAGiu! ora UN stat CARE TELEVIZIUNE SIMBATA 1 Septembrie Programul 1 8,30: Muzică de promenadă ; 8,45: De pretutindeni ; 9,10: Emisiune muzicală ; 10: Poldark ; 10,50: Matineu de vacanţă ; 11,15: Film artiste ; 12,50: Concert de prînz ; 13,50: Un fapt văzut de aproape ; 14,10: Melodii populare ; 14,40: în ritmurile muzicii uşoare ; 15,10: Invăţămînt-educaţie ; 15,35: Agenda cultural-artistică TV ; 16,05: Libia - ţara în care înfloresc nisipurile ; 16,30: Stadion ; 17,45: Clubul tineretului"... la Timişoara; 18,30: August 1979 - cronica evenimentelor politice interne şi internaţionale ; 18,50: 1001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,20: Teleenciclopedia ; 20,05: Film serial ! Dallas - Ewing Oi! Company; 21: Varietăţi... de simboliu seara ! 21,40: Telejurnal. Programul 2 19: Telejurnal ; 19,20: Romanţe ; 19,35: Reportaj de glob ; 19,55: Ritm şi melodie ; 20,20 Un cintec pentru Săvineşti ; 20,40: Un oraş al muzicii - Iaşi ; 21,40: Telejurnal. DUMINICA 2 SEPTEMBRIE Programul I 8,45 : Gimnastica la domiciliu ; 9 : Tot înainte ; 9,25 : Şoimii patriei ; 9,35 : „Săgeata neagră“ ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De strajă patriei ; 13 : Telex ; 13,05 : Album duminical ; 15 : Fotbal : F.C.M. Galaţi - Steaua ; 17,10 : Cupa mondială la atletism ; 17,55 : „Calvarul" ; 18,45 : „Cei patru M" ; 19 : Telejurnal ; 19,15 : Permanenta redescoperire a României (XI) : Fereastră spre judeţul Constanţa ; 19,55 : Film artistic : „La capătul firului". In distribuţie : Sidney Poitier, Anne Bancroft, Telly Savalas, Steven Hill, Edwar Asner ; Regia : Sidney Pollack ; 21,25 : Muzică uşoară; 21,40 : Telejurnal ; Sport, Programul 28,43 : Muzică populară şi folk ; 9,10: Efigii lirice : Muzică şi poezie ; 9,30 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 10 : Concert educativ ; 19 : Telejurnal ; 19,15 : Telerama ; 19,45 : Bijuterii muzicale ; 20,40 : Sunetul marmurei ; 20,55 : Clubul tineretului ; 21,40 : Telejurnal ; Sport. CINEMATOGRAFE IPHIGENIA 1 Patria (11 86 25), orei. 14-17-20. „ LA CINCI ZILE DE CASA “ Scala (11 03 72), orele 15 - 17,30 - 20 ; Grădina Capitol (1629 17), ora 20,45 ; Festival (15 6384), orele 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 ; Favorit (31 0615), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MOARTEA UNUI GHID (duminică 2 septembrie) : Sala Palatului, orele 17,15 - 20 . ' ULTIMUL FLEESNESS Luceafărul (15 87 67), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Grădina Luceafărul, ora 20,45. ALEARGA DUPĂ MINE CA SA TE PRIND : Central (14 12 24), orele 14,30 - 17 - 19,30. MISIUNEA CAPRICORNUMU (ambele terii) : Studio (59 53 15), orele 10 , 13 - 16 - 19 ; Grădina Arta (21 31 86), ora 20,30 ; ULTIMA FRONTIERA A MORŢII : Capitol (16 29 17), orele 15,30 - 19 -20,15; Gloria (47 46 75), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15. AFRICA EXPRESS : București (15 61 54), orele 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. NU POT TRAI FARA LAUTAR! : Victoria (16 28 79), orele 15 - 17,30 - 20. FRATE SI SORA : Grădina Festival (15 63 84), ora 20,15. AVENTURILE LUI MARK TWAIN : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,30 -14 , 17 — 19,30 ; Grădina Modern, ora 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 -11,30 - 14 - 17 - 19.30 . Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12 - 16]?• ÎNARMAT ȘI FOARTE PERICULOS : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 — 18 - 20,15. D-ALE CARNAVALULUI Timpuri Noi (15 61 10), orele 16 - 18 - 20. SERIAL „BALANEL“ : Doina (16 35 38) orele 9,15 - 10,30 - 11,45 - 13 - 14,15. O DRAMA LA VINATOARE : Doina, orele 16 - 13 - 20. SATRA: Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. OLGA SI POETUL : Buzesti (50 43 58), orele 16 - 18 - 20. ELEFANTUL ALB: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. -------- GORGONOVA Bucegi orele 16 — 19. Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 -17,45 - 20. LUMEA ATLANTIDEI : Palatul Sporturilor şi Culturii (23 40 40), orele 18; (duminică, orele 11 şi 18). ÎNTRE OGLINZI PARALELE : Lira (31 71 71), orele 16 - 18 - 20. TINAR ŞI LIBER : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Aurora, ora 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 ; Grădina Tomis, ora 20,30. LEII SALOANELOR: Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 ; PE URMELE DOCUMENTULUI 99 : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 — 17,45 POLICE PYTHON 357 : Pacea (60 30 85), orele 14 - 16,30 - 19. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAȘULUI : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 — 17,45 - 20. UMBRA LUI CASEY : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PUNE CU NUCI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. ULTIMUL VALS: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19,30. CANTEMIR : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 - 20. NICK CARTER SUPERDETECTIV : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ALIBI PENTRU UN PRIETEN : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,30 - 14,15 -16,45 - 19,30 . Grădina Titan (47 46 75), ora 20,30. NEA MARIN MILIARDAR : Cosmos (27 54 95), orele 14 - 16 - 18 - 20. SEVERINO : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17,45 - 20. UN OM IN LODEN : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20. CERTIFICAT DE PAUPERTATE : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. HERCULE CUCEREȘTE ATLANTIDA : Grădina Bucea: (17 05 47), ora 20,30. ȘCOALA CURAJULUI : Grădina Buzești (50 43 58) , om 20,30. DANSUL TOBELOR : Grădina Flacăra (20 33 40), ora 20,30. , WIVi ■ .'.ri* yew r* (y; vO•io:' i.in ..-tO n* :oh ifi M i •.UT iri '/1 0' Si; -TJe ■■ist 'ir* ir? :s; fA! nt io PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu DOINA DAMIAN ne comunică : Vreme in general frumoasă, dar răcoroasă noaptea şi dimineaţa. Averse izolate de ploaie în nordestul ţăriiTemperaturile maxime de azi vor creşte uşor şi vor oscila între 18 şi 23 grade. Minimele de la noapte vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, izolat mai scăzute în estul Transilvaniei. în Bucureşti vremea va fi frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura maximă va creşte uşor şi va fi cuprinsă între 24 şi 26 grade, iar minima între 10 și 12 grade.