România Liberă, octombrie 1980 (Anul 38, nr. 11175-11201)
1980-10-01 / nr. 11175
Pagina a 2-a — 7 octombrie 1980 DEZBATERI ACTUALITATEA SI ! Iniţiind o anchetă cu această temă nu ne-ara gindit să facem o retrospectivă a implinirilor şi neîmplinirilor fumului nostru de actualitate. Există cîteva filme excelente, multe bune şi, din păcate, destule realizate sub semnul improvizaţiei, al facilului, al ocolirii problemelor reale ale contempora- MIRCEA DANIELUC, regizor : 1. Ceea ce numiţi dv. - „filieră" nu are tocmai fizionomia aceasta. Foarte rar lucrul pleacă de la scenarist şi se termină la producător. Mai ales că această ultimă categorie e o noţiune pe cit de vagă, pe atît de pluricefală. în marea majoritate a cazurilor regizorul contractează sau inventează Un scenarist, sau scrie singur și abia la urmă tentează producătorul. Acesta — repet, nu e osingură persoană — aprobă, sau nu aprobă. în cazul ultim și cel mai nefericit pentru regizor, deşi, paradoxal, uneori s-a dovedit a fi fericit pentru cinematografie, cineastul trebuie să ia treaba de la capăt, pe altă pistă şi în aceleaşi condiţii. In cel mai bun caz, fiecare încercare de acest gen durează intre şase şi opt luni. întrebaţi de ce reflectare palidă... Pentru că filiera e foarte anevoioasă, are o traiectorie şicanată, de multe ori inutilă, in care Casele de Filme apar ca organisme cu putere decizională palidă, pe măsura reflectării de care vorbiţi. Aşadar, paloarea nu e în ultimă instanţă decit alt raport. Ea nu creşte şi nu scade decit proporţional cu alţi factori. Dar nu e singura cauză. Alta, la fel de importantă, sunt cineaştii înşişi. Ca să uzez de metafora dv., oricărei „filiere“ ii corespunde o dimensiune de piuliţă. Dimensiunea aceasta, ştachetă, sau grad de realism, cum vreţi s-o numiţi, este conţinută în scriitura cinematografică, apoi în rezolvarea regizorală, in vederea filierei pentru care e calibrată. Că se vorbeşte mult despre reflectarea realităţii în filmele noastre, sunt de acord. In realitate, filmele despre realitate au devizele cele mai mici şi îşi fac destul de greu loc (productiv vorbind) printre filmele comerciale cu devize mai generoase şi vandabilitate similară. Aş putea să vă Întreb şi eu: Cîţi regizori de filme de actualitate cunoaşteţi? Si de ce numărul lor cu mult mai mic decit al celor aşa-zişi comerciali? Si de ce regizori care promiteau atunci cîrtd au realizat cite un film de actualitate, s-au retras în cele din urmă printre cai şi pistoale? 2. L-aţi omis pe Augustin Buzura. Enumerarea dv. nu este intimplatoare şi prezenţa numelui său ar fi obligatorie aici. Ce pot să vă spun? Personal am propus ecranizări din Bâlăiţă, D.R. Popescu şi C. Ţoiu. Am impresia că problematica abordată de romanul nostru contemporan are parte de o preluare reticentă în cinematografie. Motivul, la început, pare Hilar. Mi s-a argumentat prin tirajul mic al cărţii, faţă de audienţa mare a filmului Trebuia, deci să înţeleg că în cărţile respective ar exista, cumva, anumite idei, sau pasaje nu tocmai conforme unui conformism pe care cinematografia l-a promovat cu strălucire. Fată de ce această ridicolă prudenţă, cind aşa cum se ştie, socialismul, la noi, a învins definitiv ? Aşa cum vă spuneam, am considerat o vreme acest motiv ca pe unul hilar de serios. Acum rău. Nu-mi mai vine să rid. Constat cu amărăciune şi îngrijorare o răminere in urmă serioasă, a cinematografiei faţă de celelalte zone ale culturii, sau chiar ale economiei şi politicii. Cit îl priveşte pe Marin Preda, m-a contactat cam cu o lună înainte de a dispărea atit de neaşteptat, pentru a-i realiza „Moromeţii“. Aveam observaţii la scenariu, insă moartea maestrului a întrerupt totul, din păcate, pentru totdeauna, ultima neităţii. Ne-am adresat mai intii unor realizatori (regizori, operatori, actori) pentru a le afla opiniile. Vom solicita in continuare părerea unor cronicari de film, scenarişti şi producători, aşteptind părerea „beneficiarului“ acestor producţii, a publicului larg. dată l-am văzut intrînd pe Uşa cinematografului Scala, să vadă „Proba...“. în ce mă priveşte, intenţionez o ecranizare după „Vocile Nopţii“ a lui Buzura. 3. Avînd în vedere răspunsurile anterioare, se poate deduce lesne că nu despre asta e vorba. 4. Nu ştiu ce să vă spun. Deocamdată sintem in Probe... Adevăratul film de actualitate mai întîrzie. FLORIN MIHAILESCU, operator : 1. Această întrebare figurează intr-o formă sau alta in toate interviurile ce Încearcă să dea soluţii pentru un cinematograf românesc de calitate superioară. Răspunsurile diferă puţin în funcţie de cel întrebat: dacă este întrebat un producător vina se află în zona activităţii scenaristice sau regizorale, dacă este întrebat un regizor, nerealizările se motivează prin lipsurile scenariilor, prin incompetenţa sau lipsa de criterii a producătorilor care preferă scenarii după reţete sau şabloane ce nu dau dureri de cap ş.a.m.d. Cred că adevărul este undeva la mijloc, fiecare dintre cei trei factori avînd cite o parte de vină intr-o proporţie oarecare. Dar mai grav este că în procesul de elaborare cei trei factori se catalizează reciproc, fiecare din motive proprii, către producţii ce fac îndreptăţită întrebarea dv. Există o motivaţie unică ce-i determină pe cei trei către această tendinţă: înţelegerea simplistă a rostului educativ al filmului. Atunci cînd personagiile devin „universale“ (puneţi semnul egal cu impersonale), totul devine didacticist, neartistic, deci nu interesează şi implicit nu educă. Viaţa oferă infinit mai multe soluţii pentru rezolvarea unor teme propuse, unor personagii dramatice. Fiecare dintre soluţii este însă a unui caz particular. Creatorii sau producătorii, chiar dacă s-au inspirat din viaţa, încep să „perie“ scenariul sau filmul sau numai un personaj, de o sumă de semne particulare, chipurile neesenţiale. Firesc, se ajunge la o schemă care corespunde la mii de cazuri (personagii, conflicte, atmosferă, ambianţă, finaluri de film, scene de dragoste, scene de familie etc.) devenind didactică, artificială şi, astfel, fără audienţă la public. 2. Regizorii nu sunt prin definiţie scriitori de scenant. Ei trebuie să ştie să citească bine un scenariu şi să ştie să vadă ce ii prisoseşte sau ce îi lipseşte pentru a deveni un text cinematografic. Cred că numai autorul de roman sau în general de proză poate discerne asupra formei scenariului in care de regulă trebuie „să se înghesuie“ scriitura literară după ce în prealabil s-a convins că este potrivit a face ca literatura sa sa vadă lumina ecranului. Din proprie experienţă (ca martor al unor colaborări regizor-scriitor) ştiu că autorii de literatură se „încălzesc“ greu pe lucrări asupra cărora şi-au spus ultimul Cuvint şi de a căror obsesie au scăpat, fapt pe deplin de înţeles. Mă bucură că întrebarea cuprinde numele unor autori de a căror literatură cinematograful ar avea foarte mare nevoie şi din care s-ar putea face o „extracţie“ de tip esenţial cinematografic. Calea cea mai bună este ca autorul să-şi aleagă un regizor (nu vreau să se înţeleagă că minimalizez funcţia de autor a regizorului, dar sensul acestei iniţiative certifică actul înclinării către cinema a scriitorului, opţiunea pentru o anume personalitate cinematografică făcindu-se în funcţie de tipul de film FILMUL li ce îl crede potrivit literaturii sale). Gestul scriitorului mai poate avea funcţia de a crea o punte către propria-i literatură, care poate la simpla lectură să pară de necuprins între primul şi ultimul cadru al unui turn. îndrăznesc să afirm ca scriitorii noştri de valoare (Cu puţine excepţii) nu iubesc prea mult filmul ca artă şi nici nu au disponibilitatea de a-i consuma, nu cunosc fenomenul cinematografic românesc şi nici pe autorii lui principali, regizorii. Din păcate acesta este un proces spontan care nu poate fi determinat. 3. Nu cred că echipe fixe pot realiza filmele, operele de artă de reală valoare pe care le merită şi le aşteaptă publicul nostru. Autorul unic este regizorul şi el işi alege colaboratorii cu ajutorul cărora realizează filmul ce poartă amprenta principalilor factori de creaţie 4. Personajul de film are două planuri suprapuse: cel profund, de natură conceptuală, ce se realizează la nivelul scenariului şi a concepţiei regizorale şi cel format de joncţiune între realizatori şi spectatori ce fie realizează in procesul de filmare şi care ţine de profesionalismul regizorului, dialoghistului, actorilor, operatorilor, ş.a.m.d. Suprapunerea acestor planuri creează „omul de pe ecran“. Este suficient ca unul din aceste planuri să fie convenţional. Dacă personajul „muncitor“ este conceput ca un „etern pozitiv“ sau un „negativ recuperabil“ in zece minute pe ecran, şi dacă mai distribui şi pe unul din cei doi sau trei actori care joacă totdeauna acest rol obţii imaginea convenţională a unui muncitor. Dacă personajul „intelectual“ este conceput ca fiind înfruntat de nişte probleme de conştiinţă sau de familie iar intre acestea mai apare şi un alt conflict, iar actorul distribuit este frumuşel, intre 30—40 de ani şi cu ochelari cu ramă neagră, gata imaginea convenţională a unui intelectual. MIRCEA DIACONU, actor : 1. în principiu, neîmplinirile există doar ca să pună în valoare împlinirile, dar dacă procentajul va fi egal, in următorii ani ne-ar aştepta doar împliniri. Factorii care concură la această originală situaţie sunt foarte bine marcaţi, din moment ce deşi s-au descoperit deja o mulţime, cum ar fii schematismul scenariilor, bazat pe o greşită ştiinţă a ceea ce se cere şi pe o practică îndelungată, care respecta legile fizicii şi mai ales inerţia, apoi o teamă de special, de risc artistic deci, care ne asigură mediocritatea, o problematică cit mai minoră, comentată major în nuanţe cit mai grave, totul pe un fond de linişte şi calm că orice ar fi, la sfîrşit se vor găsi meritele necesare — deşi s-au descoperit o mulţime de factori, spun, problema nu s-a rezolvat. Şi nu înţeleg de ce cînd suntem aşa de mulţi şi de bine intenţionaţi. 2. Problematica majoră a acestor opere literare, cred că nu incape in schemele obişnuite. Ştiu o multifile de regizori care vor sincer şi justificat să ecranizeze marile noastre cărţi, dar pină la urmă le fac alţii şi e ca şi cum ţi le-ar povesti un necunoscut. 3. Dacă in principiu, în cazurile echipelor omogene de creaţie, dacă-i rău e rău şi dacâ-i bine-i bine, măcar e un ciştig real pentru noi, putindu-ne feri din timp de omogenităţi neplăcute şi puţind opta pentru echipele care diminuează riscul nostru specific, printr-un limbaj comun, verificat, care poate deveni tot mai complex prn eliminarea problemelor colaterale care ne sug energia. Mă gîndesc la Pița-Mihăilescu, Tatos-Mihăilescu. — D.R. Petrescu, Danieliuc — Ion Marinescu. 4. „Probă de microfon" este o probă in acest sens, dar problema cred că e mai amplă. Iri primul rind funcţionează 0 infirmitate, care ar îi după mine prea multele producţii proaste care ne sună fals şi atunci o probă ca „Proba de microfon“ ne obligă s-o sărbătorim. In aceeaşi măsură dezideratul „cât-n viaţă“ e o insuficienţă, deoarece nu tot ceea ce se petrece cu gest sau nuanţă în viaţă, are valoare pe ecran, ei doar acelea care te includ pe toate celelalte, fiind deci artistice, nefiind suficient să vorbesc ca-n viaţă ei să emoţionez ca-n viaţă şi nu vreau să pot plînge ca-n viaţă ci să-i fac pe alţii să pilngă, ca-n Viaţă. Ion Draganoiu 1. Se vorbeşte mult despre reflectarea realităţii ttt filmele noastre de actualitate ca despre un deziderat adeseori neîmplinit. Care consideraţi că sînt — pe filiera scenarist-regizor-producător — factorii care determină reflectarea palidă a vieţii, a fenomenelor sociale vii, in mişcare ? 2. Se comentează in ultima vreme succesul romanului nostru contemporan, al celui politic mai cu seamă. Problematica majoră a unor opere semnate de Marin Prada, Dumitru Popescu, G. R. Popescu, G. Bălăiţă, C. Ţoiu pătrunde din păcate prea timid în cinematografie. Care credeţi că este motivul ? 3. In ce măsură existenţa unor echipe omogene de scenarişti, regizori, operatori poate duce la realizări care sa depăşească paremul obişnuitului ? Exemplificaţi. 4. Omul obişnuit, da pe stradă, din fabrică, din agricultură capătă de multe ori o imagine convenţională pe ecran. Eulnii actori vorbesc ,,ca in viaţă“, puţini regizori urmăresc lucrul acesta. Succesul la public, dar şi in faţa criticii de specialitate a unui film ca „Proba de microfon", dovedeşte că asemenea producţii sunt aşteptate. Ce se poate face in acest sens ? Astăzi începe Decada cărţii româneşti Decada cărţii româneşti care se desfăşoară in fiecare an intre 1 şi 10 octombrie constituind nu numai, prilejul unor manifestări culturale aşteptate cu interes de iubitorii cărţii ci şi al unui bilanţ al apariţiilor de peste an stă, in acest al XIII-lea an de la iniţierea ei, sub semnul omagierii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent condus de Burebista şi a centenarului naşterii lui Mihail Sadoveanu. Organizată in întreaga ţară sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, acţiunea este cuprinsă în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ constituind încă o modalitate de dezvoltare şi îmbunătăţire a muncii politico-educative prin intermediul cărţii. Cu acest prilej se vor deschide expoziţii, de cărţi in principalele librării din ţară, biblioteci, săli publice, expoziţii tematice cuprinzind lucrări reprezentative: social-politice, ştiinţifice, tehnice, beletristice, de artă, sport etc. La Alexandria, Botoşani, Deva, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Suceava se vor deschide saloane ale cărţii în cadrul cărora vor avea loc lansări şi prezentări ale unor recente apariţii editoriale. Sunt programate, de asemenea, intilniri ale cititorilor CU autori şi redactori ai editurilor in întreprinderi, şcoli, facultăţi etc., se vor desfăşura mese rotunde, simpozioane, dezbateri pe diferite teme, se vor discuta proiectele de plan editorial pentru anul viitor. Acţiunile mai cuprind recitaluri de poezie patriotică, spectacole de teatru scurt, montaje literar-muzicale la care îşi vor da concursul formaţii de artişti amatori participante la „Cîntarea României“. Şi pentru că „Decada cărţii româneşti“ constituie un prilej de rememorare a principalelor succese editoriale din ultimul an, să reamintim cîteva cifresemnificative. In anul 1979 au văzut lumina tiparului 2 434 titluri in 47 101 000 exemplare din limba română şi limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Dintre acestea, 369 titluri de literatură social-politică, 565 — literatură ştiinţifică şi tehnică, 872 de titluri de beletristică originală, 186 — traduceri, 177 titluri de literatură pentru copii şi tineret, 140 lucrări de artă etc. în anul care a trecut la diverse edituri străine au apărut peste 80 de lucrări ale oamenilor de ştiinţă şi scriitori români, iar editurile din ţara noastră au publicat in limbi de circulaţie internaţională 126 de lucrări ale autorilor români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare. Cartea românească a fost prezentă in Cursul anului 1979 la numeroase expoziţii şi tirguri internaţionale — Leipzig, Bruxelles, Varşovia, Bologna, Nisa, Frankfurt pe Main, Belgrad, Sofia, Moscova, Istanbul, Tokio, Caracas, Valencia, Milano, Riga, Novgorod, precum şi in ţări ca Australia, Olanda, Canada, S.U.A., Uruguay sau în standuri organizate cu prilejul zilelor culturii româneşti in Iugoslavia şi Cehoslovacia. Manifestările din acest an oferă cititorilor prilejul reîntilnirii unor autori şi unor cărţi apărute de la precedenta ediţie a Decadei, in cadrul unor zile speciale, destinate fiecărei edituri, după următorul program : in Bucureşti, astăzi, 1 octombrie, la orele 13, librăria „M. Sadoveanu“ găzduieşte deschiderea festivă a Decadei şi totodată Ziua Editurii Politice. La 2 octombrie, la aceeaşi oră, tot la librăria „M. Sadoveanu" are loc Ziua Editurii Academiei R.S.R. in cadrul căreia se va lansa „Opere“ de M. Eminescu, vol. IX. Prezintă C. Busuioceanu (directorul editurii), Al. Oprea (directorul Muzeului literaturii române) şi Petru Creţia — coordonatorul lucrării, în 6 octombrie, orele 13 la aceeaşi librărie are loc Ziua editurii tehnice (editură care sărbătoreşte împlinirea a trei decenii de existenţă) marcată prin lansarea cărţii „Circuite integrate liniare“, vol. III. Marţi 7 octombrie este Ziua editurii Eminescu , miercuri 8 octombrie, Ziua Editurii Albatros din cadrul căreia vor fi prezentate volumele : „Poeme“ de Ileana Mălăncioiu, „Texte“ de Leonid Dimov şi „Pilot de linie“ de Aurel Răican. Joi 9 octombrie, Ziua editurii Cartea Românească. Vor fi prezentate Cărţi de poezie recent apărute. La 10 octombrie, orele 12, la librăria 95 are loc lansarea volumului „Introducere în istoria filozofiei Orientului antic“ de Gh. Vlă- rtuţescu. Prezintă Mircea Mâciu, directorul Editurii, ştiinţifice şi Enciclopedice, în aceeaşi zi, la orele 13, la librăria Sadoveanu, este Ziua Editurii Militare unde se va lansa volumul „Focul hrănit cu mere" de Ghi Tomoafei. ''' In ţară au loc de asemenea, lansări de noi volume,d in prezenţa autorilor, întilniri cu cititorii la Alba Iulia,Bacău, Baia Mare, Braşov, Cluj. Napoca,, Constanţa, Craiova, Timişoara, Tîrgovişte, Tulcea. Tia Şerbanescu Atenţie la băuturile alcoolice Nu numai abuzul ci şi „uzul“ comportă riscuri Rolul alcoolului in producerea unor afecţiuni, in special hepatice, a fost demonstrat incă acum 3—4 secole, de către medicii epocilor respective. Laennec, un medic francez, la începutul secolului 19 a arătat printre primii, caracterele de bază ale cirozei alcoolice, motiv pentru care această afecţiune ii poartă numele. în Statele Unite, statisticile recente sunt deosebit de Îngrijorătoare, demonstrând că mortalitatea prin ciroză alcoolică este a treia cauză importantă de deces, între virstele 30—60 ani. Ce se înţelege de fapt prin alcoolism cronic ? Definiţia acceptată de circa 15 ani, arată că un consum zilnic mediu de 140—160 gr. alcool (etanol), pe o perioadă de minimum zece ani, încadrează persoana respectivă în categoria alcoolismului cronic. Această cantitate de alcool ar echivala cu consumul zilnic al unei cantităţi de ţuică, de 600 ml, la o concentraţie de 25% etanol, sau a unei cantităţi de vin de un litru la o concentraţie de 14%. în ultima vreme, această definiţie a suferit o serie de modificări, potrivit cărora, doza de alcool (etanol) necesară pentru a produce modificări in organism, variază de la o zonă geografică la alta, precum şi de alimentaţia folosită de către consumatorii cronici de alcool. Astfel, sunt din ce inte miai numeroşi autorii europeni care arată că , un consum zilnic de etanol de 60—80 gr. (300 ml. ţuică de 25° sau 500—600 vrd. vin de 14°) pot produce modificări toxice, mai ales hepatice, similare cu cele produse de 140—160 gr. etanol pe Zi, mai ales dacă consumatorul de alcool n-are un consum caloric suficient prin restricţia în special a cantităţii de proteine alimentare. Alţi cercetători definesc alcoolismul CrOniC ca o situaţie in care peste 35 la sută din raţia calorică zilnică este înlocuită de alcool (se ştie că un gr. alcool prin arderi eliberează 5—7 calorii). Deci, la o persoană adultă cu un necesar calorie de 2 000 calorii pe zi, înlocuirea a minimum 700 calorii cu 100—120 gr. etanol, generează simptomele specifice alcoolismului Conf. dr. docent Benedict Gheorghescu şeful clinicii de gastroenterologie de la spitalul clinic Fundeni cronic. în fine, se subliniază de către alţi medici că înlocuirea săptăminală a raţiei calorice în procente de peste 35—40 la sută, cu etanol, pe o perioadă de minimum 8—10 ani intră în definiţia alcoolismului cronic. După opinia noastră, consumul echivalent a 60 gr. etanol pe zi sau media săptăminală de 400 gr. etanol, echivalentă cu consumul a 2 ■ litri de ţuică săptămînal (concentraţie 20°), intră in definiţia alcoolismului cronic, dacă acest consum este continuat d—10 ani minimum. Studii comparative au arătat că n-are importanţă calitatea băuturii alcoolice (vin, bere, lichior, ţuică, coniac, whisky etc) ci cantitatea globală de echivalente etanol, dependente de concentraţia corespunzătoare. De asemenea, consumat pe stomacul gol, efectul toxic al alcoolului in condiţiile menţionate este cu mult mai mare, deoarece absorbţia acestuia este foarte rapidă in aceste situaţii. Se pune, de asemenea, întrebarea : ce efecte nocive importante determină alcoolul în organismul uman ? De la nivelul tubului digestiv, absorbit, ei întră în ficat. Acest organ este echipat cu enzime esenţiale, care degradează molecula de alcool în fracţiuni intermediare, pină la aldehidă acetică și acetat. Descompunerea. Prelucrarea lui deci, solicită foarte mult acest organ. Este cunoscut, de exemplu, că aproximativ 20—30 la sută din consumatorii cronici de alcool mor de Ciroză hepatică, instalată in medie în 6—8 ani, de la începutul consumului de etanol. Efectele patologice întîlnite in cursul etilisntului cronic sint foarte numeroase, aș aminti printre acestea următoarele : încărcarea grasă a celulelor hepatică, care poate produce in unele zone ruperea lor, ceea ce antrenează aite modificări, încheiate, in final, în procesul de ciroză hepatică, cu toată gama,. complicaţiilor acesteia : ascită, edeme, icter, hemoragii digestive, cancer hepatic, stări infecţioase, tulburări psihice, cunoscute sub denumirea de encefalopatie hepatică şi finalmente, coma hepatică. Leziunile pancreatice reprezintă un alt efect, care generează pancreatite acute şi cronice ; se întîlnesc, apoi leziunile intestinale, care duc la tulburări variabile de absorbţie intestinală cu denutriţie. Consecinţa acestora va fi instalarea unor fenomene carenţiale diverse : anemii de variate tipuri, polinevrite, glosite (inflamaţia limbii), dermatite, tulburări psihice etc. Etilismul cronic duce, de asemenea, la formarea de leziuni nervoase Centrale generînd manifestările de delir, dezechilibru psihic, stări de agitaţie, insomnii, tremurători ale miinilor ,şi, în sfîrşit, la leziuni miocardice (miocardiopatia alcoolicului), ce pot determina insuficienţa cardiacă. Se poate observa din descrierea sumară a acestor afecţiuni determinate de alcool că ele sunt de o gravitate deosebită, generatoare de complicaţii uneori mortale, iar din punct de vedere socio-economic, etilicul prezintă lipsă de randament, în producţie, comportamente bizare, viaţă familială frecvent dezorganizată. Cel mai bun tratament al acestor situaţii este prevenirea lor, deoarece, odată instalate, ele sunt de obicei ireversibile. Evitarea abuzului de alcool este obligatorie, o alimentaţie echilibrată de asemenea, iar cînd voinţa din partea individului lipseşte, este necesară o cură de dezintoxicare in instituţii medicale de specialitate. Nimeni nui afirmă Că ai consum moderat şi ocazional, de alcool (ii)—20 g, echivalent etanol) odată sau de două ori pe săptămină maximum, dar nu cu regularitate, şi asociat unei alimentaţii echilibrate n-ar fi permis. Dar, atenţie ! uzul regulat, săptăminal, în acesta condiţii poate duce uşor la abuz şi consumul zilnic asociat cotei crescînde a cantităţilor de etanol, indiferent de forma aa, diluată sau concentrată poate oricind provoca afecţiunile menţionate. *U. CRAIOVA, STEAUA POLI. TIMIŞOARA ŞI F.C. ARGEŞ SUSŢIN AZI RETURUL DIN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL Returul cupelor europene la fotbal este aşteptat peste tot cu deosebit interes, intilnirile de azi urmind a decide formaţiile care vor juca în turul doi. Unele dintre echipele participante in trei competiţii Sifk lipsite de emoţii, avînd asigurată calificarea, că urmare a unor victorii categorice obţinute in urmă cu două săptămîni. în această situaţie se găsesc insă doar 15 echipe din totalul celor 128 participante, restul urmind să lupte azi pentru a nu părăsi competiţiile. în această situaţie se află şi cele patru reprezentante ale fotbalului nostru : Universitatea Craiova, Politehnica Timişoara, Steaua şi F.C. Argeş, echipe care in partidele turcii au obţinut rezultate care să le asigure Calificarea, dar nici nu au suferit infringeri care să le anuleze orice şansă. Evident, Steaua deţine cea mai bună poziţie, scor egal, 1—1, reuşit la Liege, cu Standard, una dintre reprezentantele fotbalului belgian in „Cupa U.E.F.A.“. Să sperăm că Steaua, jucrind pe terenul său din Ghencea, va reuşi să valorifice de astă dată avantajul teoretic de care dispune, tot în „Cupa U.U.F.A.“, F.C. Argeş întîlneşte în deplasare formaţia olandeză F.C. Utrecht cu care la Piteşti a terminat la egalitate, 0-0. In „Cupa campionilor europeni“ Universitatea Craiova are o misiune dificilă in faţa echipei milaneze Internazionale, învingătoare cu 2—0 pe terenul săli, scor care însă poate fi remontat. în fine, în „Cupă cupelor", Politehnica Timişoara, autoarea unui rezultat bun in meciul de la Glasgow (2—1 pentru gazde) porneşte cu şanse de calificare, deşi se spune că formaţia scoţiană este foarte puternică în deplasare. Toate întîlnirile programate azi la Bucureşti, Craiova şi Timişoara încep la ora 14 şi vor fi transmise alternativ de posturile noastre de radio. Partida de la Utrecht începe la oră 21 (oră B Bucureştiului) şi va fi transmisă in întregime de posturile noastre de radio, pe programul I. TENIS : în primul tur al turneului international de tenis de la Enschede (Olanda), jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 7—5, 3—6, 6—1 pe campionul olandez Tom Okker. într-o altă partidă, Victor Pechi (Paraguay) l-a întrecut cu 6—4, 4—6, 6—1 pe Eddie Dibbs (S.U.A.). BOX: In finalele turneului internaţional de box de la Ostrava la cat. 51 kg cehoslovacul Joseff Maron l-a învins la puncte pe Petre Drogeanu (România). In semifinale, boxerul ★ ★ • LA SATU MARE s-au încheiat campionatele republicane de tir cu arcul la care au participat circa 100 de Concurenţi, întrecerile au fost dominate de sportivii clubului Voinţa Satu Mare care au cucerit toate titlurile de campioni pe echipe precum şi la individual prin Victor Veselovschi şi Lucia Micaş. De menţionat faptul că V. Veselovschi, elev la liceu, a doborit in decursul finalei 2 recorduri naţionale de seniori şi 6 de juniori. «LA BAZINUL Floreasca din Capitală se redeschid cursurile românii intrecuse la puncte cu o decizie de 3—2 pe Tanko (Cehoslovacia). CICLISM : Etapa a 3-a a Turului eicllst al Bulgariei, Gabrovo—Ruse (150 km) a revenit rutierului polonez L. Michalak in 3h 44’37’ urmat de olandezul Maas şi belgianul Ludouver. Cu grosul plutonului au sosit şi cicliştii români M. Romaş- . Canu, T. Sirbu şi I. Gancea, în clasamentul general individual pe primul loc a trecut Michalak. ★ de iniţiere la înot pentru copiii intre 4 şi 10 ani. Relaţii la telefon 79 37 85. • TURNEUL internaţional de Şah de la Tilburg (Olandă) a continuat cu runda a 9-a, rit care Karpov l-a învins pe Spasski, Lajos Portisch pe Larsen. Hübner a câştigat la Kovalek, iar partidele Sosenko—Hort şi Timman—Andersson s-au terminat remiză. In clasament, pe primul loc a trecut campionul mondial Anatoli Karpov (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, urmat de Lajos Portisch (Ungaria) — 6 puncte şi Jan Timman (Olanda) — 5,5 puncte. Isfoai a LA IZMIR (Turcia), au început întrecerile primei ediţii a „Jocurilor, sportive din ţările islamice“, la care participă sportivi din Arabia Saudita, Pakistan, Bangladesh, Malayezia, Maroc, Algeria, Liban, Bahrein, Tunisia. în programul competiţiei figurează: întreceri la fotbal, atletism, volei, baschet, tenis, nataţie şi lupte. • PRIMA PARTIDA suplimentară a meciului dintre Nona Gaprindaşvili şi Nana Ioseliani ce se dispută la Tbilisi in cadrul semifinalelor turneului candidatelor la titlul mondial de şah s-a terminat remiză, astfel, că, scorul se menţine egal 5,5—5,5, puncte. • LA SAN MARINO se desfăşoară întrecerile campionatelor europene de haltere rezervate juniorilor. La categoria cocoş, victoria a revenit sportivului bulgar Sabriev, care a totalizat la cele două stiluri 247,500 kg. • PREŞEDINTELE Uniunii internaţionale de patinaj Jacques Favart a încetat din viaţă în Virstă de 60 de ani. Preşedinte al U.I.P. din anul 1987, J. Favart a fost, de asemenea, preşedintele federaţiei franceze de patinaj. mestemw SPORTIVI ROMÂNI IN ÎNTÎLNIRI INTERNATIONALE ,,Románia libera" Am condus recent, de la gară spre centru, un prieten care a locuit in urmă cu 4' de ani in Tirgovişte, unide a absolvit liceul „lenăchiţă Văcărescu". Plimbarea prin oraş ne-a prilejuit amindorura constatarea plăcută, că urbea noastră natală a devenit, intr-adevăr, de nerecunoscut. Pe strada ce duce la şcoala generală nr. 5, in locul unui maidan unde bateam altă dată o minge din cârpă s-a ridicat primul cartier de locuinţe al oraşului. Acum sint şapte complexe, unele terminate, altele in lucru, pe direcţii diferite atit spre v est cit şi spre vest. Peste 14 000 de apartamente, înălţate în anii socialismului, adăpostesc mai mult de jumătate din populaţia localităţii. Aproape fiecare bloc are in faţă un mic părculeţ , cu flori şi pomi. Oamenii au pus de la început mina pe sapă, amenajind fiecare bucată de teren ca să se ajungă la actuala „alee a trandafirilor“. Am trecut prin complexele de locuinţe numărul 4, 5, 6, 8, 9, 11, care dispun de şcoli generale şi grădiniţe, o sală a sporturilor, casa ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, spitalul judeţean, cinematograful „independenţa“, hotelul „Dîmboviţa“. Casa de cultură a sindicatelor, precum şi hotelul „Valahia“, în construcţie, în centrul civic al oraşului. Parcul „Chindia“, oază de linişte şi verdeaţă, ii incintăpe cei veniţi să revadă Tirgoviştea. Dacul de agrement, Teatrul de vară şi cinematograful, grădina zoologică, colţul de joacă al copiilor, aleile asfaltate sunt rodul muncii a sute şi mii de oameni care îşi iubesc cu pasiune oraşul. In dreapta parcului, sevede Curtea Domnească cu Turnul Chindia, in stingă. Mănăstirea ..Dealului Ajunşi pe strada Duceţi, o străduţă cu 8-9 case mărunte in trecut, de cari se interesa, cu insistenţă Vizitatorul meu, ar găsit şi in locui, ei, un cartier nou de locuinţe, format dintr-o „pădure“ ete. blocuri■ Pentru cine a,cunoscut odinioară Strada „Bucegi“, numai cele 10 blocuri de locuinţe pe care le găseşte acum acolo pot grăi despre marile transformări înnoitoare prin care a trecut bătrinul oraş Tirgovişte. AUREL I. PREDA str. T. Vladimirescu nr. 159 Tîrgovişte M-am hotărit să scriu ziarului intrucit cele ce mi s-au intrtiplat nu constituie un caz izolat. Prevăzător, mi-am cumpărat bilete de călătorie ■pentru întoarcerea din concediu cu şase zile înainte, de la agenţia CFR nr. 2 Mamaia. N-am găsit nici atunci, la trenul rapid 84, bilete decit pentru clasa 1. în Ziua placării, trenul a fost tras la peron cu 15 minute înainte de plecare. Nici urmă insă de vagonul 92 la care primisem bilet. Zeci de călători posesori de bilete pentru acest vagon fugeau cu bagajele da la un capăt la altul al garniturii, in căutarea unui indicator. Abia cu puţin înainte de plecarea trenului, un lucrător de la revizia de vagoane ne-a sfătuit să ne urcăm intr-un vagon nenumerotat ataşat lingă locomotivă. Ne-am conformat pentru a constata că Vagonul, de clasa a 2-a, era intr-o stare da neîngrijire totală, necurăţat şi cu numeroase defecţiuni. Aşa am călătorit pină la Bucureşti. Consider că asemenea improvizaţii ştirbesc prestigiul, în general bine meritat, al căilor ferate şi că sancţionarea celor vinovaţi se impune cu tărie. L. HERŞCOVICI str. Barajul Sadului nr. 1, Bucureşti Din anul 1977, legătura între satul Boteni (comuna Conteşti — Dîmboviţa) sa face ■ pe o punte construită din cabluri. Pentru utilaje se foloseşte o rută ocolitoare, de Circa 20 km, datorită lipsei podului smuls de furia apelor din acel an Propunem lărgirea fluxului Dîmboviţei in acel foc ,şi construirea de urgenţă a unui pod. Sau să se redeschidă şi vechea albie a tivim, care-i asigură debitul in cazul,cină sint ploi abundente. Mulţumim, totodată, conducerii J.T.A. pentru menţinerea cursei de Călători Văleni ~ Tîrgovişte — flăcări — Bucureşti cu ple■ care din Tirgovişte la 6, cursă foarte convenabilă pentru teci ,4e elevi care frecventează cursurile la liceul agroindustrial titea.fr. SPIRIDON GLONŢ • comuna Conţeşti judeţul Dâmboviţa Miercuri 1 octombrie 1930 Soarele ratate la ora 6,14 fi apune la ora 17,56 SEARA VIENEZA : Opera Română (13 18 57), ora 19 VĂDUVĂ VESELA : Teatrul de operetă (13 98 43), ora 19,30 : HAGI TUDOSE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30 sala mică şi IDOLUL ŞI ION ANAPODA, ora 19 sala Atelier ; MOBILA S: DURERE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulendra“ — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 19,30 si CUM SE NUMEAU CEI PATRU BEATLES ?, ora 19,30 sala Studio (12 44 16) ; NEBUNA DIN CHAILLOT : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; STOP PE AUTOSTRADA : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20; ECHIPA DE ZGOMOTE : Teatrul Giu- Iești — sala Maiestri (14 72 34), ora 19.30 ; SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 10; DE LA CĂRĂBUȘIA SAVOY : Teatrul „C. Tanase" — sala Savoy (15 56 73), ora 19.30 si IDOLUL FEMEILOR, ora 10.30 sală Victoria (50 58 65) ; DE CE NU CADE SOARELE : Teatrul „Ion Vasiescu" (12?7*5), oră 19,30; TI~GRISORUL PETRE : Teatrul Ţăndărică - sala Victoria (15 23 77), ora 10 ; LA FÎNTINA DORULUI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; CIRCUL URȘILOR POLARI : Circul Bucure?« (11 61 20), ora 19,30. ■ H3 Programul 14: Transmisiuni de la meciurile de fotbal ale echipelor româneşti în cupole europene ; 15: Telex ; 16,05: Invaţămînt-educaţie ; 16,25: Curs de limbă germana ; 16,55: Muzică uşoară ; 17,25 Forum cetăţenesc ; 17,45: Rădăcinile viitorului ; 18,25: Poezie şi muzică ; 18,50: 1001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,20: Actualitatea economică ; 19,40: Nbi, femeile î ; 20,20: Film artistic : ,,Primăvară timpurie" ; Producție a studiourilor din R.P. Chineză ; 23,10: Telejurnal. • Programul 2 19: Telejurnal ; 19,20: Cîntece populare ; 19,40: Film documentar ; „Desenele scriitorilor” ; 19,55: Trepele armării ; 20,40: Stadîo T *80* ; 21: Teleencîclopedia ; 21,40: Muzică ușoarâ 22,10: Telejurnal. CINEIVE [W?, DUMBRAVA MINUNATA , Scala (11 03 72), orale 9,30 - 10 - 13,30 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Capitol (1629 17), orele 9-11,15-13,30-18,45- 18-20,15; Gloria (47 46 75), orele 9-11,15- 13,30-15,45-18-20,15. BUREBISTA: Patria (11 86 25), orele 9-12,15-15,30-19; București (15 61 54), orele 9,30-12,30-15,30—19; Melodia (12 06 88), orele 9-12-16-19. PIERDUT ȘI REGĂSIT : Sala Palatului, orele 17,15 — 20 : Luceafărul (15 87 67) orele 9—11.15—13,30—15.45— 18—20,15. Favorit (3106 15), orele 9— 11.15- 13,30-15,45,18-20,15. VEDERE DE LA MANSARDA: Festival (15 63 84), orele 9—11,15—13,30— 15.45- 18-20 ; Flamura (85 77 12), orele 9-11-13,15-15,30-17,45-20. PUMNI IN TARINA: Central (14 12 24), orele 9—11,15—13,30—15,45— 18-20. ZBOR PLANAT: Victoria (16 23 79), orele 10-12-14-16-18-20. VIS DE IANUARIE: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—11,15—13,30-15,45— 13- 20. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), orele 9,15-10,ZON.45-13. FEMEIA DISPĂRUTĂ: Doina, orele 14- 16-18-20. TESTUL PILOTULUI PIRX: Feroviar (50 51 40), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18-20,15. BOBBY DEERFIELD: Ewelsioi (65 49 45), orele 9—11,30—14,30—17,15— 70: Volga (79 71 26), orele 9—11,30—14— 16,45- 19,30: Cultural (83 50 13), orele 9-11,15-13,30-15,45-16-20,15. AM FOST ŞAISPREZECE . Studio (59 53 15), orele 10 — 12. La ora 19 spectacol de gală - Zilele filmului din R.P. Gimeză MICUŢA FLOARE HUA , Buzeşti (50 43 58), orele 15,30 - 17,45 - 20. DEZNODAMINT LA FRONTIERA : Grădina Arta, ora 19. PE ARIPILE VINTUlUI : Palatul Sporturilor şi Culturii (75 77 20), oră 17; Griviţa (17 03 58), orele 9-14-18,15; Modern (23 7 01), orele 9-14-18,15. AL TREILEA SALT MORTALS Ora (31 71 71), orele 15,30-17,45-20. SECRETUL NISIPURILOR: Eforie (13 04 83), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18-20,15; Aurora (35 04 66), orele 9—11,15—13,30—15,45—18—20; Grădina Aurora, ora 19 APROAPE O POVESTE DE DRAGOSTE: Drumul Sării (3128 13), orele 16—18—20. SUS PATRU STEAGURI: Dacia (50 35 94), orele 9-11,15-13,30-15,45-18 ,20. HANUL HAIDUCILOR: Ferentari (80 49 85), orele 15,30-17,30-19,30. PILOTUL: Giulești (17 55 46), orele 9-11-13,15—15,30—17,45-20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30—11,30—13,30—15,30 -17,30-19,30; Grădina Flacăra, ora 19. ABBA: Cotroceni (49 48 48), orele 15- 17,30-19,36. DRUMUL OASELOR: Viitorul (11 48 03), orele 15,30-17,30-19,30. ADINCURILE: Pacea (60 30 85), orele 15—18,30. VIS DE GLORIE: Floreasca (33 29 71) orele 9-11-13-15,30-17,45-20. Popula: (39 1517), orele 15,50-17,30-19,30. ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE: Munca (21 50 97), orele 15,30-19. NORMA RAE: Miorita (14,27,14), orele 9-11,15-13,30-15,45-18-20,15. ION, BLESTEMUL PAMINTULUI - BLESTEMUL IUBIRII: Cosmos (27 54 95), orele 14-18. INTILNIRE DE GRADUL TREI: Tomis (21 49 46), orele 9-12,15-15,30- 18,45. Gr&rlino Tomiii, ora 19,30. PORTO FRANCO: Progresul (23 94 10) orele 16—18—20. CASTELE DE GHEATA: Grădina Scala, ora 19,15 MAREA NELINISTE: Grădina CajSNo!, ora 19,15. CAMIONUL DE CURSA LUNGA: Grădina Buzesti (50 43 58), ora 19. ALEARGA DUPĂ MINE CA SA TE PRIND: Gradina Lira (317171), ora 19. BIZONUL ALB: Grădina Gloria, ora 19. MIZERABILII: Grădina Cultural, ora 18. ȘCOALA CURAJULUI II: Grădina Modern, ora 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de servicîil IOAN STANCESCU ne comunică : VREME răcoroasă. CertérulSörör norös. Ploi locale în Maramureş, nordul Crişanei, al Transilvaniei și al Moldovei, în celelalte regiuni ploi izolate. Intensificări de vînt în zonele de munte pînâ la 70 km/oră. Maximele vor oscila între 12 şi 22 grade iar minimele între 2 şi 12 grade. Pe alocuri se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI : Vreme răcoroasă. Cer variabil. Temperatura minimă între 6 şi 8 grade, far maxima între 18 şi 20 grade.