România Liberă, iunie 1983 (Anul 41, nr. 12000-12025)

1983-06-01 / nr. 12000

Pagina a 2-a — 1 iunie 1983 O valoroasă carte de istorie Opera ştiinţifică — ca şi cea literară sau artistică — poartă, deopotrivă, sigiliul personalităţii creatorului şi a epocii zămislirii ei. Constatarea se cuvine din nou evocată aici pentru că ea fi­xează de fapt coordonatele pre­zentării acestei remarcabile con­tribuţii la cunoaşterea istoriei poporului român : volumul re­cent apărut „De la statul geto­­dac la statul român unitar“, ro­dul colaborării lui Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu. Autorii s-au impus prin valoarea cercetărilor anterioare­­să amintim doar Via­ţa politică in România. Partidele politice. 1918—1921 şi Continuita­te, unitate si ascensiune In mişca­rea muncitorească din România. 1821—1948) abundent documenta­te şi clădite pe o analiză adin­­că şi subtilă. Calităţile intelec­­tuale ale celor doi istorici, de­veniţi reprezentanţi de frunte ai şcolii româneşti de istorie, s-au valorificat in faza Înnoitoare şi fecundă inaugurată în istoriogra­fia noastră — ca de altminteri în toate sectoarele societăţii ro­mâneşti — de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Ro­mân. Chemarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a reconsti­tui lupta milenară a poporului român pentru independenţă şi unitate naţională, pentru progres social, pe baza celor mai severe exigenţe ale investigaţiei istori­ce, a respectării riguroase a adevărului istoric, a aşezării cu­noaşterii istoriei naţionale la te­melia întregii activităţi ideolo­gice, teoretice şi politico-educa­tive, călăuzeşte astăzi întreaga activitate de cercetare istorică din România. „Nu se poate vorbi de educaţie patriotică socialistă ,fără cunoaşterea şi cinstirea tre­cutului, a muncii şi luptei ina­in­taşilor“, sublinia secretarul ge­neral al partidului. Noua lucrare a lui Mircea Mu­şat şi Ion Ardeleanu reflectă fi­del personalitatea ştiinţifică a autorilor şi climatul specific, de efervescenţă şi curaj novator, al istoriografiei româneşti. Baza de informaţie este, pe cit de solidă, pe atit de amplă , ea in­clude, alături de marile colecţii de izvoare şi de operele clasicilor ştiinţei istorice româneşti (Xe­­nopol, Iorga), o impresionantă cantitate de material documen­tar inedit, ca şi un şir de lucrări, care, deşi tipărite, nu au fost des utilizate de istorici, amintind astfel remarca lui Ernest Renan că adevăratul inedit este textul publicat şi uitat într-o bibliote­că. Ideea fundamentală a lucrării, pusă in lumină şi de titlu, este aceea a continuităţii structurilor politice ale societăţii româneşti de la Înaintaşii geto-daci pînă la Marea Unire din 1918. Contigu­itatea statală se suprapune per­fect continuităţii de locuire a geto-dacilor apoi a daco-ro­­manilor şi în sfirşit a româ­nilor — am numit marile faze ale etnogenezei româneşti d­in spaţiul carpato-danubiano-pon­­tic. Această legătură durabilă în­tre­ om şi pămint, între popor şi e­lie a conferit structurilor sta­­ale vigoarea care le-a permis să reziste şocului tuturor vicisi­tudinilor generate de valurile succesive de cuceritori şi mi­*) Mircea Muşat. Ion Ardelea­nu : „De la statul geto-dac la statul român unitar“, Ed. Ştiin­ţifică şi Enciclopedică, gratori — în antichitate şi la începutul evului mediu — apoi politicii de expansiune a regate­lor sau imperiilor limitrofe. Ex­presia organizării, pe plan poli­tic, a unui popor aşezat intr-o arie de locuire pe care nu a pă­răsit-o niciodată, statul româ­nesc a străbătut prin toate vi­tregiile şi furtunile, asigurînd ca­­drul instituţional necesar dez­voltării forţelor creatoare ale comunităţii etnice româneşti. Urmărind evoluţia statului ,la români, de la creaţia politică a geto-dacilor, pină la realizarea aspiraţiilor de unitate naţională, în 1918, autorii au relevat,­ în acelaşi timp, indisolubila legătu­ră dintre continuitatea organi­zării politice şi efortul pentru apărarea statului faţă de orice tentativă venită din afară de a-l înrobi sau lichida. Este semni­ficativ, din acest unghi de ve­dere, că „intrarea“ geto-dacilor pe scena istoriei — prin consem­narea lui Herodot, care îi carac­terizează drept „cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci“ — a fost prilejuita de rezistenţa opu­să marelui rege persan, Darius (514 S.e.n.). Singuri ei, dintre traci, ne spune „părintele isto­riei“, s-au împotrivit cuceritoru­lui, în vreme ce ceilalţi i s-au supus. De la strămoşi, ca o ade­vărată ştafetă a istoriei, s-a transmis, din generaţie în gene­raţie, acest steag de luptă pentru neatârnarea statului şi, în pagi­nile cărţii, cititorul găseşte na­­raţia episoadelor glorioase ale acestor lupte ca şi explicaţia, fundamentată pe cercetarea mi­nuţioasă a surselor, a izbinzilor care au făcut posibilă supravie­ţuirea statului la români, in timp ce atîtea din popoarele vecine şi le-au văzut pe ale lor spulbe­rate sub loviturile cuceritorilor. Exemplul cel mai concludent îl oferă, în această privinţă, e­­vul­ mediu cu al său îndelungat război care a opus ţările române Imperiului otoman, în timp ce Peninsula balcanică şi partea centrală a Cîmpiei Panonice au cunoscut regimul de paşalîc, prin lichidarea organizării poli­tico-administrative a băştinaşi­lor, românii au impus Porţii oto­mane recunoaşterea statutului de autonomie, care conserva an­samblul instituţiilor politice administrative şi militare ale statului. Performanţa — căci performanţă a fost ! — a deve­nit posibilă graţie acelor admira­bile biruinţe ale voievozilor noş­tri, care au convins Poarta oto­mană că românii nu vor accep­ta niciodată abolirea creaţiei lor politice. Umanistul italian Fili­ppo Buonaccorsi — Callimachus, perfect cunoscător al realităţilor politice din a doua jumătate a secolului al XV-lea, a explicat într-o formulare memorabilă, „secretul“ menţinerii statului la români, chiar în condiţiile in­staurării dominaţiei otomane : românii — scria el — au accep­tat această suzeranitate „nu ca învinşi, ci ca învingători“. Alături de lupta pentru apăra­rea statului, aspiraţia de realiza­re a unităţii naţionale face obi­ectul investigaţiei sagace a auto­rilor. Existenţa mai multor for­maţiuni politice româneşti — Ţara Românească, Moldova, Transilvania — nu a umbrit nici arhetipul vechii unităţi a vetrei dacice, nici conştiinţa unităţii da neam a românilor. Legături­le multiple, economice, politice, militare, culturale etc. dintre ţă­rile române au consolidat şi a­­profundat unitatea românească, astfel că cea dinţii unire a tutu­ror românilor din 1600, caracte­rizată, cu dreptate de autori, drept „actul cel mai strălucit al evului mediu românesc“, apare drept expresia firească a unui proces istoric de lungă durată. Fapta lui Mihai Viteazul, care avea să devină simbol şi stimul pentru cei care l-au urmat în efortul de a-i reînnoi, de astă­­dată ireversibil, opera, a purtat pecetea conştiinţei unităţii ro­mâneşti , în Transilvania, ca şi in Moldova, Mihai a fost între ai lui, intre fiii aceluiaşi popor, oricare le-ar fi fost denumirea rezultată din condiţiile geogra­fice, istorice sau politice : mun­teni, moldoveni, transilvăneni. Nu cuceritor de păminturi stră­ine — cum vor unii să-l înfăţi­şeze — ci restituitor al vechii unităţi româneşti. O analiză de adîncime relevă rolul nefast al politicii de ex­pansiune şi imixtiune a marilor imperii vecine — otoman, hab­­sburgic şi ţarist —, rivalitatea lor pentru controlul teritoriului românesc, împrejurările care au dus la amputări teritoriale. Pe baza unei foarte bogate do­cumentaţii — din care se dau largi şi concludente ci­tate — este pusă in lumină po­litica de oprimare şi desnaţio­­nalizare a autorităţilor străine faţă de populaţia autohtonă ro­mânească. Imagini sumbre, care ilustrează perfect marea lecţie a istoriei că fără stat, fără in­dependenţă, popoarele sunt con­damnate la o existenţă larvară şi precară. Unirea din 1859, urmată de cîş­­tigarea independenţei, în 1877, a creat condiţii favorabile pentru desăvîrşirea unităţii­ naţionale. In cuprinsul întregului teritoriu locuit de români, acelaşi gind, aceeaşi aspiraţie de a se regăsi cu toţii in frontierele aceluiaşi stat, şi-au găsit împlinirea în 1918. In virtutea dreptului la au­todeterminare, in adunăm­ demo­cratic constituite şi libere să-şi exprime voinţa, românii au rea­lizat singuri, prin­ mijloacele lor, Marea Unire, au proclamat vigu­ros decizia fermă de a trăi în hotarele unui stat unitar, legiti­mat de istorie, creat prin lupta lor şi consacrat de recunoaşte­rea internaţională a tratatelor din anii 1919—1920. Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu derulează in cartea lor secven­ţele marii epopei naţionale, care, prin suferinţe şi jertfe, a avut deznodămîntul fericit al statului unitar român. Cei doi istorici au dat o lucrare de înaltă valoare ştiinţifică şi, în acelaşi timp, de exemplar militantism politic. Pretutindeni i-a călăuzit adevă­rul şi respectarea lui dă cărţii forţa convingerii, în risipirea a­­tîtor interpretări tendenţioase ale trecutului românesc. Dacă într-o frază celebră, Miron Cos­­tin îşi chema cititorul să se pri­vească în oglinda originilor pen­tru a-şi dobîndi identitatea is­torică şi a se despovăra de even­tuale complexe create de „scrip­turi deşarte“, cartea prezentată aici dă cititorilor români mîn­­dria de a fi continuatorii vred­nici ai unor atit de glorioşi înaintaşi. Dr. FI. Constantinii! m­mmwMm­­ * A apărut primul număr pe acest an al Bu­letinului informativ editat de universitatea ,,Ba­­beş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, care redă succint activitatea Biroului executiv şi a Senatului, ma­nifestările ştiinţifice ce au avut loc, realizările obţinute in cercetarea ştiinţifică, activităţile stu­denţeşti, cele cultural-educative, recenzii la pu­blicaţiile recente, etc. • Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Suceava organizează, prin Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării ar­tistice de masă, cea de-a XV-a ediţie a Con­cursului de poezie „Nicolae Labiş“ destinat ti­nerilor pînă la 25 de ani. Lucrările trebuie tri­mise pină la data de 1 septembrie 1983. • La Galeria „Informaţia“ este deschisă, cu prilejul Zilei Copilului, expoziţia de pictură Ce­cilia Stoica Haraga, iar la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti expune pictură Laura Cocea. * In cadrul „Decadei cărţii româneşti“, la Mirceşti, s-a organizat un ciclu de acţiuni cu tema „Vasile Alecsandri — contemporanul nos­tru“. * Mîine, 2 iunie 1983, orele 18, la Complexul expoziţional al Teatrului Foarte Mic (bd. Re­publicii nr. 21) va avea loc vernisajul expoziţiei „Culoarea şi Spaţiul“ a plasticienilor Ileana Mureşeanu-Sbîrcea şi Margareta Maria Bă­­descu (panouri şi obiecte decorative). * Filiala Iaşi a Societăţii de ştiinţe filologice a organizat, la liceul „C. Negruzzi“ un medalion dedicat criticului şi istoricului literar G. Ibrăi­­leanu. * Miine joi 2 iunie, la ora 13, la Galeria „Că­minul Artei“ (sala etaj) are loc vernisajul ex­poziţiei „Arta scrisului contemporan ceh“. In aceeaşi zi, la ora 19, la galeria de artă „Simeza“ — vernisajul expoziţiei de pictură — desen Va­lentin Hoeflich. * La Teatrul de păpuși din Alba Iulia s-a prezentat în premieră piesa „Ariciul albastru“ de Al. T. Popescu. Regia : Aurel Crăciun. * In perioada 8—10 iuitie, teatrul dramatic „Maria Filotti“ din Brăila va efectua un turneu in Bucuresti. mmmwmm U­NA PE ZI de MATTY » Reparatorul asta Te­o« ți-a bătut joc de noi! Tu nu vezi ca din tot baletul ăsta două nu mişcă un sincron... ACTUALITATEA AGRICOLĂ Pentru recolta de mîine trebuie apă acum! Sistemele de irigaţii tulcene a­­duc zilnic la rădăcina plantelor peste cinci milioane metri cubi de apă. Cu alte cuvinte, o su­prafaţă de aproape 7 000 de hec­tare primeşte, in condiţiile sece­tei actuale, apa necesară. Da, este secetă încă. In acest judeţ ploile au fost nesemnificative. Cantităţile căzute, binevenite de­altfel, nu pot nici pe departe sa determine o vegetare normală a culturilor. De aceea se irigă în continuare. Mobilizarea este ge­nerală. Cooperatori, lucrători din agricultura de stat, cei de la în­treprinderile de exploatare a sis­temelor, muncitori din ramurile neagricole, elevi sunt antrenaţi in acest efort. Se irigă clasic, aşa cum prevăd regulamentele de exploatare ale sistemelor, dar s-a revenit şi la metode mult mai simple. Şi se cunoaşte. Griul şi orzul care au primit apă — In unele unităţi agricole s-au efectuat chiar patru udări — vor da recolte normale, de patru­­cinci tone la hectar. Culturile se­mănate in primăvară se dezvoltă bine. Aşadar, apa se dovedeşte foar­te necesară. O ştiu şi oamenii. Ei caută (au şi găsit) soluţii pen­tru a o asigura pe suprafeţe cit mai mari. Iată cîteva dintre ele : I.A.S. Sarinasuf a extins supra­faţa irigată cu aproape 100 hec­tare prin prelungirea sistemului pe raza căruia se află ; între­prinderea de exploatare a lu­­crărilor de îmbunătăţiri funciare i-a ajutat­ pe cooperatorii din Ca­­taloi să construiască o amenaja­­re care, prin folosirea apei rîu­­­lui Telita, a dat posibilitatea iri­gării a 80 de hectare . I.A.S.-uri­le din Măcin şi Traianu folosesc apa din sistemul de desecări pentru a uda 500 de hectare. Ia­tă declaraţia inginerului şef al cooperativei agricole de pro­ducţie din Beştepe . „Prin racordarea directă a unor ţevi la conductele de pre­siune am reuşit să renunţăm la şapte motopompe. Nu, să nu vă gindiţi că nu le-am mai folosit. Respectivele motopompe trag a­­cum apa din canalele de desecare pentru a uda alte culturi“. Co­operatorii din Zebil, folosind mo­topompe şi ţevi, au reuşit să transporte apa pe o suprafaţă de 80 de hectare care nu este ame­najată pentru irigaţii . La asoci­aţia legumicolă din Ceamurlia de Jos, elevii din Topolog participă la executarea lucrărilor, inclusiv la irigaţii. Şi totuşi nu se poate spune că drumul apei la plante este peste tot lin. Mai sunt şi neajunsuri. Dovada ? De la începutul campa­niei de irigaţii s-au acumulat restanţe ale suprafeţelor neu­date, deşi au fost programate să primească apă, insumind peste 23 000 de hectare. De ce ? Cau­zele sint multiple. Cînd am a­­juns la Beştepe, am văzut in in­cinta cooperativei agricole zeci de conducte noi tip EUBA. Chiar nu este nevoie de ele ? Dacă nu in această unitate, care îşi de­păşeşte zilnic programul de u­­dări, poate in altele. Am aflat in­să de la inginerul şef, Daniel Vă­duva,că nici la Beştepe şi nici in alte locuri conductele nu pot fi utilizate. Motivul ? „Au sosit pe data de 10 mai de la furnizor, din Balş, descompletate. Adică fără coliere, coluri, sisteme de racordare etc“. „Aveţi nevoie de ele ?“, întrebăm. „Mai încape vorbă ?, vine răspunsul. Ne tre­buie la grădină şi pe o suprafaţă de porumb amenajată să fie iri­gată prin brazde“. De ce unii furnizori îşi fac treaba doar pe jumătate ? Efortul lor este ab­solut necesar alături de cel al lucrătorilor de pe ogoare. Şi pentru că tot vorbim de furni­zori, să arătăm un alt neajuns. „Ce vă lipseşte ?“, l-am întrebat pe preşedintele cooperativei a­­gricole din Zebil, Marin Maxim. „Cam 101­ de asparsoare. Am re­parat pe cela care se puteau, dar nu ne ajung“ a fost răspun­sul. La fel ne-a spus şi merceo­logul asociaţiei legumicole din Ceamurlia de Jos, D. Petculescu. Cum era şi firesc, am vrut să vedem care este situaţia acestor aspersoare. De la inginerul Şte­fan Gavriliţă, director al Direc­ţiei judeţene a agriculturii am aflat următoarele : „Necesarul nostru era de 14 000 bucăţi. In consecinţă am lansat comanda din decembrie anul trecut. Nu­mai că din acestea ne-au sosit doar 1 350 bucăţi Nici pe acestea nu le-am fi primit dacă nu am fi asigurat noi furnizorului arcurile necesare. Deci, nici cei de la Cluj-Napoca, producătorii nu au tot ce le trebuie pen­tru a produce, aspersoarele“. Se pare că nimeni nu se aştepta să fie secetă, deşi serenele au fost vizibile în­că din toamnă şi iarna trecută. Aşa se face că acum, când este nevoie ca sistemele să funcţione­ze zi şi noapte, furnizorii şi sub­­furnizorii nu reuşesc să facă fa­ţă cerinţelor impuse de perioa­da pe care o traversăm. Nu am fi în concordanţă cu realitatea dacă am afirma că su­prafeţele restante la udări s-ar datora numai lipsurilor furnizor­­ilor. Şi cei care exploatează sistemele, şi constructorii, şi be­neficiarii au „scăpările“ lor. Ia­tă, la sistemul Mahm­udia, con­dus de inginerul Nicolae Bocioa­­gă, am răsfoit registrul defecţi­unilor. Redăm telegrafic cele ci­tite. în 19 mai antena nr. 1 nu are apă pe terenurile cooperato­rilor din Mahm­udia. Tot în 19 mai, antenei nr. 24 i-a căzut ser­tarul de la vană. în 20 mai, an­tena nr. 4 s-a rupt la hidrantul nr. 5. La antena nr. 5, altă defec­ţiune. Pe 22 şi 23 mai­­s-au ivit alte cinci defecţiuni. In dreptul rubricii, „durata remedierii“ nu s-a scris nimic. De ce ? Ca să nu se poată verifica cit de operative sunt intervenţiile . Mai notăm, în altă ordine de idei, neconcor­­danţa între evidenţele unităţilor agricole şi cele ale întreprinderii de explo­atare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (I.E.L.I.F.) privind echipamentele de udare. La I.E.L.I.F., I.A.S. Sarinasuf figurează că ar avea 182 a­­ripi de udare, din care nu­mai 165 au fost scoase pe cîmp. Dar directorul de la Sa­rinasuf ne-a declarat că nu dispune decit de 168 aripi (toate pe cimp) intrucît celelalte pină la 182 au fost casate încă de la începutul anului. Asemenea ne­potriviri sunt frecvente. Așa se face că I.E.L.I.F. contează pe un număr de aripi care nu există. Și tot I.E.L.I.F. raportează că beneficiarii nu au scos toate a­­ripile pe cîmp. De aici, chipurile, o cauză a nerealizării programu­lui de udări. Realitatea este în­să alta. Multe aripi de ploaie, mai precis componente ale lor, stau „uitate" prin culturi sau la marginea drumurilor. Altele sunt lăsate să curgă nu 10 ore, ci 24. Le-am văzut de la Babadag pînă aproape de Tulcea. Sau, în sis­temul Dăieni, dat parţial în funcţiune, se înregistrează me­reu defecţiuni , demufări, spar­geri de conducte etc. în plus, proiectantul a ales pentru am­plasarea staţiilor terenuri slabe, care se lasă, fiind nevoie de in­tervenţii pentru consolidare. E­­xistă neconcordanţe şi între be­neficiarii de apă. De pildă, la Asociaţia legumicolă din Valea Nucarilor apa curgea prin con­ductele EUBA doar prin patru orificii in loc de 100. Asta pentru că nu avea presiune. Dar presi­unea nu exista Intrucît coopera­torii din izlazurile irigau via. Foarte bine. Și via trebuie uda­tă. Numai că la vie s-ar fi putut folosi alt sistem. Care ? Mono­­pompele să tragă apă direct din canal. în felul acesta ar fi exis­tat apă și pe conductele legumi­cultorilor. Mai ales că aici, în ferma legumicolă, apa este un deficit foarte mare. Am aflat că după montarea seturilor EUBA au fost necesare cîteva zile (în loc de şase ore) ca apa să se scurgă pe o distanţă de 200 de metri. O înghiţea pămintul. Cum se vede, probleme sunt. Toate trebuie rezolvate imediat. Este necesar ca întreaga supra­faţă amenajată pentru irigaţii să primească apă. Acolo unde nu există asemenea amenajări, se impune folosirea oricăror surse de apă, a oricărei soluţii care permită udarea. Furnizorii agri­culturii, toţi locuitorii satelor sunt chemaţi să-şi aducă contri­buţia la asigurarea apei pentru plante. Indiferent de efortul care se cere, Eugen Sasu .. In judeţul Tulcea a intrat in actualitate şi irigarea culturilor privitoare. La asociaţia legumicolă din Valea Nucarilor, elevii liceului in­dustrial nr. 1 din Tulcea ajută la udări şi plantarea răsadului In curtea cooperativei agricole din Beştepe, două seturi de iri­gat stau. Nu pentru că n-ar fi nevoie de ele. Furnizorul n-a expediat și accesoriile necesare Gala artiştilor amatori bucureşteni Sub genericul „Gala artiştilor amatori bucureşteni“, marţi au început să se desfăşoare în numeroase aşezăminte de cultu­ră din Capitală o serie de spec­tacole, pe genuri de artă, susţi­nute de formaţiile clasate pe lo­cul 1 in etapa de sector a Festi­valului Naţional­ „Cintarea României“. In prima zi a galei, în sala Ansamblului „Rapsodia Româ­nă“, a avut loc un concert de muzică patriotică, revoluţionară, simfonică, de cameră şi de fan­fară, iar la sala Clubului între­prinderii de confecţii şi tricota­je Bucureşti s-a prezentat un concert-spectacol, care au reunit orchestre şi solişti de muzică populară, ansambluri folclorice şi formaţii coregrafice. Casa de cultură „Mihai Eminescu“ a găzduit un spectacol al colecti­velor de teatru, iar sala Studio a Teatrului „Nottara“ — monta­je literar-poetice, de muzică o­­riginală şi de teatru de păpuşi. Brigăzi­ artistice, colective de satiră şi umor, orchestre de mu­zică uşoară şi folk au susţinut un bogat program la Casa de cultură „Petőfi Sándor“. Cenaclul Flacăra al tineretului revoluţionar miercuri, 1 iunie, la Craiova Cenaclul Flacăra al Tineretu­lui Revoluţionar,­ organizat de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist şi revista Flacăra, se va întîlni din nou cu iubitorii poeziei şi muzicii tine­re din Craiova miercuri, 1 iunie, orele 19. . ■ . ■■ ft » . • . .. . . . 5 j» ’ «. 1111 km *. I* n I 1 ^ 1 f ; ' l. '/' ' Casa de cultură a sindicatelor din Oradea ­ Şapte fete şi şapte băieţi Soţii Erica şi Nicolae Olteanu, din comuna Apostolache (Pra­hova), au 14 copii , şapte fete şi şapte băieţi. Şapte dintre ei au intre 20 şi 31 de ani, iar ceilalţi şapte intre 10 şi 20 ani. Şi pînă acum s-au adunat şi zece ne­poţi. Cind se intilnesc cu toţii la masă, pe foc fierb pare şi clătiţi de la un deca în sus ! Cinci dintre ei şi-au aşezat alte cinci case in sat, lingă cea pă­rintească. Una a fost ridicată la Ploieşti, pentru ca cei de acolo să nu mai plătească gazdă. Soţii Olteanu — tatăl lucrind la o în­treprindere ploieşteană — cresc in gospodăria lor vaci, (anul trecut a avut şase), porci, păsări, cultivă legume şi zarzavaturi, iar anul trecut au predat şi la stat 1 100 kg care. Cindva, sora lui Nicolae care n-are copii, i-a propus sâ înfieze ea unul dintre copii şi de aici era cit pe ce să se nască o mare supărare... (AL. MIHAI). Bradul salvator Nimic din acea după-amiază liniştită de duminică n-avea să prevestească finalul ei drama­tic. Familia P. avusese invitaţi. Au plecat cu toţii înainte de lăsarea întunericului. Rămaşi singuri, mama cheamă pe cei trei copii in baie, la spălat. Subit insă soţul N. P., devine furios şi zice: „Vreau să beau, dă-mi sticla aia cu ţuici! Scoatere repede, că ştiu c-o ţii ascunsă pe aici, pe undeva. Dă-mi-o Sofia îi explică calm că n-are nici un fel de băutură in casă. Inutil. M.P. se injurie şi mai tare, o bruschea­ză, apoi o loveşte violent. So­ţia cheamă in ajutor vecinii, dar n-o aude nimeni. Şi atunci vrea să fugă din casă. Dar el ii ba­rează drumul, lovind-o şi im­­pingind-o spre balcon. Intuind pericolul, femeia urlă de spai­mă. Aruncată de la balconul etajului V, o şansă unică avea insă să-i salveze viaţa, femeia cade pe un brad, crăcile lui amortizind şocul. Pentru tenta­tivă de o­mor, N. P. a fost con­damnat la 10 ani închisoare. (MARIUS GEORGESCU). Simpozion omagial In „Aula Magna“ a Universi­tăţii „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca a avut loc simpozio­nul omagial prilejuit de împli­nirea a 100 de ani de la naş­terea lui Onisifor Ghibu, cunos­cut luptător pentru înfăptuirea marii, uniri de la 1918, unul din­tre ctitorii universităţii cluje­ne. Organizat de subcomisia de etnologie şi antropologie a fi­lialei din localitate­a Academiei şi de Facultatea de istorie şi fi­lozofie, simpozionul a reunit conferenţiari de prestigiu, care au înfăţişat aspecte din contri­buţia lui Onisifor Ghibu la fun­damentarea unei pedagogii mi­litante româneşti, la cercetarea culturii populare, la activita­tea pe ţărimul istoriei şi al pu­blicisticii etc. — el constituin­­du-se intr-un omagiu adus de dascălii şi studenţii clujeni a­­cestei mari personalităţi a cul­turii româneşti. (VIRGIL LA­ZAR). Amatorii de... orz Fostul şofer al I.T.A. Argeş, Constantin Buşe, părăseşte curtea bazei de recepţie condu­­cind camionul cu remorcă în­cărcat cu aproape 10 tone de orz, (în valoare de 93 400 lei) şi mergind spre alt siloz. Pe parcurs, se răzgindeşte şi... vinde intreaga cantitate de orz unor cetăţeni din comuna Slobozia, pentru suma de 50 350 lei. Cum transportul n-a putut fi înregis­trat la siloz, Buşe este prins, insă amatorii de chilipir se sustrag de la urmărirea penală şi dispar din comună. Abia după cîteva luni, ei sunt identi­ficaţi, arestaţi şi condamnaţi de Tribunalul judeţean Argeş la cite 8 ani închisoare. Acelaşi tribunal l-a condamnat pe au­torul principal la 10 ani închi­soare. (EMIL MUNTEANU). Cocoşul de Hurez Ca in fiecare început de iunie, oraşul Horezu se pregăteşte de sărbătoare, tradiţionalul t­rg al ceramicii populare româneşti, cunoscut sub numele de „Co­coşul de Hurez“. Ediţia din acest an, cea de-a 13-a se des­făşoară intre 3 şi 5 iunie şi are ca obiectiv stimularea procesu­lui de creaţie populară, promo­varea celor mai buni meşteri olari, cunoaşterea şi valorifica­rea producţiei autentice şi spe­cifice centrelor de olărit din ţară. Avind un caracter compe­titiv, juriul­­ compus din spe­cialişti etnografi şi reprezen­tanţi ai instituţiilor organiza­toare — va acorda nouă premii, din care unul va fi „Marele premiu al Tirgului“. (E.M.) Amnezie Întreprinzător, Constantin Neagu, fost instalator la ICRA­ Herăstrău, fară un cazan al unităţii — cum o fi reuşit poate ne explică unitatea... Apoi îl vinde cu 20 000 lei, cum reiese din chitanţă, spuriind că obiec­tul este o „moştenire“ de la un unchi al său. Dar, aflindu-se in faţa organelor de anchetă şi de judecată, il apucă brusc am­nezia: nu recunoaşte că a fu­rat, nici că a primit bani şi nici că a semnat cu mina lui chi­tanţa. Unii spun că la asemenea minciună ar fi roșit pină și­­cazanul cu pricina! Memoria ,Románia liberó“ probelor n-a putut fi insă infir­mată — şi i-a adus trei ani de închisoare. (I. ANDREIŢA) Motelul Sohodol Odată cu sezonul estival, se deschide motelul de pe valea b­uleţului de munte Sohodol, din judeţul Gorj. Construit de Ofi­ciul judeţean de turism Gorj, motelul oferă cîteva aparta­mente pentru cazare, restaurant cu 120 locuri la mese, cramă, bar, discotecă, terasă și loc de parcare pentru autoturisme. (I. BECHERU). Canistra cu benzină Ladislau Balogh, din Arad, s-a apucat intr-una din zilele trecute să tragă intr-o canistră benzina din rezervorul autotu­rismului propriu. N-a avut insă răbdare să stea acolo pină la umplerea ei, ci s-a luat cu alte treburi prin curte. Intre timp, canistra s-a umplut, benzina a început să dea pe-afară, și să curgă pe jos, răspindindu-se prin curte. Și a fost de ajuns o scinteie, ca să izbucnească un incendiu care a cuprins şi ma­şina, garajul şi o parte din casă, pagubele depăşind 100 000 lei. Iar proprietarul maşinii s-a ales şi cu arsuri grave. (ION MEDOIA). Rubrică realizată de Pia Rădulescu v PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu CON­STANTIN TICU ne comunică : VREMEA în curs de încălzire. Ce­rul va fi variabil. Izolat vor cadea ploi sub formă de averse Însoţite de descărcări electrice In estul ţă­rii şi în zonele deluroase şi de mun­te. Maximele de azi vor fi cuprinse Intre 22 şi 30 grade. Iar minimele de la noapte Intre 10 şl 20 grade. BUCUREŞTI . Vreme In încălzire. Cer variabil, mai mult senin. Maxi­ma de azi va fi cuprinsă între 28 şi 30 grade, iar minima de la noap­te între 14 şl 16 grade. T Miercuri, 1 iunie 1983 Soarela răsare la ora 5,34 $1 apune la ora 20,52 TEATRE BĂRBIERUL DIN SEVILLA­­ Opera Română (13 18 57), ora 18­­ ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI­­ Teatrul Naţional „I.l. Caragiale" (14 7171), ora 19,30 Sala Mică si INTRE PATRU OCHI, ora 19 Sala A­­telier . SILVIA : Teatru­ de Operetă (13 98 48), ora 19; AMINTIRI: Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra" — Baia din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 $­ VOLUPTATEA ONOARE!, ora 19 sola Studio (12 44 16) ; CON­CURS DE FRUMUSEȚE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; MI­CUL INFERN : Teatrul „CI. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 Sala Magheru ; CA FRUNZA DUDULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; POLITICA! Teatru! Foarte Mic (14 09 05), ora 20 ; CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BATRINA : Teatrul Giuresti — sala Majestic (14 72 34), ora 19 ; CINE SE TEME DE CROCO­DIL ? ora 14; SI DACA SE INVIR­­TESTE ?, ora 17 : Teatrul „Ion Crean­gă" (50 26 55) ; BELMONDO AL Il-LEA : Teatrul „C. Tănase" — Gră­­dina Boema, ora 20 Şi FUNCŢIONA­RUL DE LA DOMENII, ora 20 la Grădina Batiştei ; HANUL DE LA RĂSCRUCE : Teatru! ,,Ion Vasilescu“ (1*27 45), ora 19:30; ANOTIMPURI­LE MÎNTULUI, ora 10 şi NICA FARA FRICA, ora 17 : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77) ; LA IZVOR DE DOR $1 CINTEC : Ansamblul Rapsodia Româna (13 13 00), ora 18,30 ; RECITAL DE PIAN ILINCA DUMITRESCU : Ateneu­ Român, ora 19 sl ..PORTRETE CAMERALE*­­ CONSTANTIN SILVESTRI, ora 18, la Muzeul de Artă al R.S.R. ; INCREDI­BIL, DAR... ADEVARAT : Circul de stat Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. TELEVIZIUNE Programul 1 16 : Telex ; 16,05 : Şcoala contem­porana ; 16,30 : Viaţa culturală ; 17: Civica ; 17,30 : Popasuri Italiene ; 17,50 : 1001 de seri ; 20 : Telejur­nal ; 20,30 : Sa fii copil In Româ­nia ; 21,30 : Film artistic . ..Fiul munţilor“ . Cu : Ştefan Mihăiescu- Brâila, Aurel Giurumia, Carmen Ma­ria Strujoc, Cornel Nicoară, Gheor­­gihe Daniia, Paul Chiribuţă, Eugen Cristian Motriuc, Ion Muscă, Dan Borda şi copiii Iulian Bâltăreţu, Iza­­bela Zaharia ; Un film de Gheorghe Naghi ; 22.40 : Telejurnal. Programul 2 20 : Telejurnal ; 20,30 : Scena şi ecranul ; 21,20 : Din ţările socialis­te ; 21,50 : Mic dicţionar de opera şi balet ; 22,40 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE MEDALION DORU NASTASE. - fil­mul DRUMUL OASELOR : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 18-20 ; SFIRŞITUL NOPŢII , Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20­­, Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. BULETIN DE BUCURESTI­­ Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 -20 ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA I Excelsior (65 49 45)), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MULT MAI DE PREȚ E IUBIREA : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. CIPRIAN PORUMBESCU : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 - 19. VIRAJ PERICULOS : Lira (31 71 71), orele 16 — 18 — 20,15 ; Grădina Lira, ora 20,30 ; Giuletti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ESCAPADA, Pacea (60 30 83), ore­le 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. B.D INTRA IN ACTIUNE­­ Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. ÎNTUNERICUL ALB­­ Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. UN AMERICAN LA PARIS ! Patria (11 86 25), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20 ; Sala Mică a Palatului, orele 17,15 - 20 . VIATA PARTICULARA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. DESPĂRȚIRE TEMPORARA­­ Lucea­fărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 16 -19. OMUL SI UMBRA: Capitol (16 29 17), .orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20. IUBIRE FARA SOARE : București (15 61 54). orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.15 ; Favorit (45 31 70). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Modern, ora 21, EU, TU ȘI OVIDIU ■ Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. CONCERTUL :­ Union (13 49 04) orele 9.30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. PRIETENIE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. POVESTEA DRAGOSTEI I Doina (16 35 38), orele 9-14. PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doino, orele 11 — 12,30 — 16. MICUL LORD : Doino, orele 17,30 — 19,45 ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 - 17,45 - 20. VRACIULs Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30 . Arta (21­­31 86), orele 9 - 12 - 16 - 19. MARELE ŞARPE­­ Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 1I - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PRAPASTIA DE AUR­­ Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. AVENTURA IN ARABIA : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 . Grădina Feroviar, ora 20,45 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina To­mis ora 20,45. MAREA EVADARE : B u r o s t I (50 43 58), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,15. UN COMANDO PENTRU APA GREA­­ Volga (79 71 26), orele 9 — 12 — 16 — 19.15 i Cosmos (27 54 95), orele 9 -11.30 - 14 - 16,30 - 19. DRUMUL SPRE RIO : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. CARIERA MEA STRĂLUCITĂ ! Popu­lar (35 15 17), orele 15 - 17.15 - 19,30 ROBERTO CARLOS ȘI DIAMANTUL ROZ ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17.15 - 19,30 ; Grădina Festival (15 63 84), ora 20,45 ; Grădina Arta (21 31 86), ora 20,45. ULTIMUL VALS : Grădina Luceafă­rul (15 87 67), ora 21. DOMNUL MILIARD : Grădina Ca­­pitol (16 29 17), ora 20,45.

Next