România Liberă, iunie 1983 (Anul 41, nr. 12000-12025)
1983-06-01 / nr. 12000
Pagina a 2-a — 1 iunie 1983 O valoroasă carte de istorie Opera ştiinţifică — ca şi cea literară sau artistică — poartă, deopotrivă, sigiliul personalităţii creatorului şi a epocii zămislirii ei. Constatarea se cuvine din nou evocată aici pentru că ea fixează de fapt coordonatele prezentării acestei remarcabile contribuţii la cunoaşterea istoriei poporului român : volumul recent apărut „De la statul getodac la statul român unitar“, rodul colaborării lui Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu. Autorii s-au impus prin valoarea cercetărilor anterioaresă amintim doar Viaţa politică in România. Partidele politice. 1918—1921 şi Continuitate, unitate si ascensiune In mişcarea muncitorească din România. 1821—1948) abundent documentate şi clădite pe o analiză adincă şi subtilă. Calităţile intelectuale ale celor doi istorici, deveniţi reprezentanţi de frunte ai şcolii româneşti de istorie, s-au valorificat in faza Înnoitoare şi fecundă inaugurată în istoriografia noastră — ca de altminteri în toate sectoarele societăţii româneşti — de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român. Chemarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a reconstitui lupta milenară a poporului român pentru independenţă şi unitate naţională, pentru progres social, pe baza celor mai severe exigenţe ale investigaţiei istorice, a respectării riguroase a adevărului istoric, a aşezării cunoaşterii istoriei naţionale la temelia întregii activităţi ideologice, teoretice şi politico-educative, călăuzeşte astăzi întreaga activitate de cercetare istorică din România. „Nu se poate vorbi de educaţie patriotică socialistă ,fără cunoaşterea şi cinstirea trecutului, a muncii şi luptei inaintaşilor“, sublinia secretarul general al partidului. Noua lucrare a lui Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu reflectă fidel personalitatea ştiinţifică a autorilor şi climatul specific, de efervescenţă şi curaj novator, al istoriografiei româneşti. Baza de informaţie este, pe cit de solidă, pe atit de amplă , ea include, alături de marile colecţii de izvoare şi de operele clasicilor ştiinţei istorice româneşti (Xenopol, Iorga), o impresionantă cantitate de material documentar inedit, ca şi un şir de lucrări, care, deşi tipărite, nu au fost des utilizate de istorici, amintind astfel remarca lui Ernest Renan că adevăratul inedit este textul publicat şi uitat într-o bibliotecă. Ideea fundamentală a lucrării, pusă in lumină şi de titlu, este aceea a continuităţii structurilor politice ale societăţii româneşti de la Înaintaşii geto-daci pînă la Marea Unire din 1918. Contiguitatea statală se suprapune perfect continuităţii de locuire a geto-dacilor apoi a daco-romanilor şi în sfirşit a românilor — am numit marile faze ale etnogenezei româneşti din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Această legătură durabilă între om şi pămint, între popor şi elie a conferit structurilor staale vigoarea care le-a permis să reziste şocului tuturor vicisitudinilor generate de valurile succesive de cuceritori şi mi*) Mircea Muşat. Ion Ardeleanu : „De la statul geto-dac la statul român unitar“, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, gratori — în antichitate şi la începutul evului mediu — apoi politicii de expansiune a regatelor sau imperiilor limitrofe. Expresia organizării, pe plan politic, a unui popor aşezat intr-o arie de locuire pe care nu a părăsit-o niciodată, statul românesc a străbătut prin toate vitregiile şi furtunile, asigurînd cadrul instituţional necesar dezvoltării forţelor creatoare ale comunităţii etnice româneşti. Urmărind evoluţia statului ,la români, de la creaţia politică a geto-dacilor, pină la realizarea aspiraţiilor de unitate naţională, în 1918, autorii au relevat, în acelaşi timp, indisolubila legătură dintre continuitatea organizării politice şi efortul pentru apărarea statului faţă de orice tentativă venită din afară de a-l înrobi sau lichida. Este semnificativ, din acest unghi de vedere, că „intrarea“ geto-dacilor pe scena istoriei — prin consemnarea lui Herodot, care îi caracterizează drept „cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci“ — a fost prilejuita de rezistenţa opusă marelui rege persan, Darius (514 S.e.n.). Singuri ei, dintre traci, ne spune „părintele istoriei“, s-au împotrivit cuceritorului, în vreme ce ceilalţi i s-au supus. De la strămoşi, ca o adevărată ştafetă a istoriei, s-a transmis, din generaţie în generaţie, acest steag de luptă pentru neatârnarea statului şi, în paginile cărţii, cititorul găseşte naraţia episoadelor glorioase ale acestor lupte ca şi explicaţia, fundamentată pe cercetarea minuţioasă a surselor, a izbinzilor care au făcut posibilă supravieţuirea statului la români, in timp ce atîtea din popoarele vecine şi le-au văzut pe ale lor spulberate sub loviturile cuceritorilor. Exemplul cel mai concludent îl oferă, în această privinţă, evul mediu cu al său îndelungat război care a opus ţările române Imperiului otoman, în timp ce Peninsula balcanică şi partea centrală a Cîmpiei Panonice au cunoscut regimul de paşalîc, prin lichidarea organizării politico-administrative a băştinaşilor, românii au impus Porţii otomane recunoaşterea statutului de autonomie, care conserva ansamblul instituţiilor politice administrative şi militare ale statului. Performanţa — căci performanţă a fost ! — a devenit posibilă graţie acelor admirabile biruinţe ale voievozilor noştri, care au convins Poarta otomană că românii nu vor accepta niciodată abolirea creaţiei lor politice. Umanistul italian Filippo Buonaccorsi — Callimachus, perfect cunoscător al realităţilor politice din a doua jumătate a secolului al XV-lea, a explicat într-o formulare memorabilă, „secretul“ menţinerii statului la români, chiar în condiţiile instaurării dominaţiei otomane : românii — scria el — au acceptat această suzeranitate „nu ca învinşi, ci ca învingători“. Alături de lupta pentru apărarea statului, aspiraţia de realizare a unităţii naţionale face obiectul investigaţiei sagace a autorilor. Existenţa mai multor formaţiuni politice româneşti — Ţara Românească, Moldova, Transilvania — nu a umbrit nici arhetipul vechii unităţi a vetrei dacice, nici conştiinţa unităţii da neam a românilor. Legăturile multiple, economice, politice, militare, culturale etc. dintre ţările române au consolidat şi aprofundat unitatea românească, astfel că cea dinţii unire a tuturor românilor din 1600, caracterizată, cu dreptate de autori, drept „actul cel mai strălucit al evului mediu românesc“, apare drept expresia firească a unui proces istoric de lungă durată. Fapta lui Mihai Viteazul, care avea să devină simbol şi stimul pentru cei care l-au urmat în efortul de a-i reînnoi, de astădată ireversibil, opera, a purtat pecetea conştiinţei unităţii româneşti , în Transilvania, ca şi in Moldova, Mihai a fost între ai lui, intre fiii aceluiaşi popor, oricare le-ar fi fost denumirea rezultată din condiţiile geografice, istorice sau politice : munteni, moldoveni, transilvăneni. Nu cuceritor de păminturi străine — cum vor unii să-l înfăţişeze — ci restituitor al vechii unităţi româneşti. O analiză de adîncime relevă rolul nefast al politicii de expansiune şi imixtiune a marilor imperii vecine — otoman, habsburgic şi ţarist —, rivalitatea lor pentru controlul teritoriului românesc, împrejurările care au dus la amputări teritoriale. Pe baza unei foarte bogate documentaţii — din care se dau largi şi concludente citate — este pusă in lumină politica de oprimare şi desnaţionalizare a autorităţilor străine faţă de populaţia autohtonă românească. Imagini sumbre, care ilustrează perfect marea lecţie a istoriei că fără stat, fără independenţă, popoarele sunt condamnate la o existenţă larvară şi precară. Unirea din 1859, urmată de cîştigarea independenţei, în 1877, a creat condiţii favorabile pentru desăvîrşirea unităţii naţionale. In cuprinsul întregului teritoriu locuit de români, acelaşi gind, aceeaşi aspiraţie de a se regăsi cu toţii in frontierele aceluiaşi stat, şi-au găsit împlinirea în 1918. In virtutea dreptului la autodeterminare, in adunăm democratic constituite şi libere să-şi exprime voinţa, românii au realizat singuri, prin mijloacele lor, Marea Unire, au proclamat viguros decizia fermă de a trăi în hotarele unui stat unitar, legitimat de istorie, creat prin lupta lor şi consacrat de recunoaşterea internaţională a tratatelor din anii 1919—1920. Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu derulează in cartea lor secvenţele marii epopei naţionale, care, prin suferinţe şi jertfe, a avut deznodămîntul fericit al statului unitar român. Cei doi istorici au dat o lucrare de înaltă valoare ştiinţifică şi, în acelaşi timp, de exemplar militantism politic. Pretutindeni i-a călăuzit adevărul şi respectarea lui dă cărţii forţa convingerii, în risipirea atîtor interpretări tendenţioase ale trecutului românesc. Dacă într-o frază celebră, Miron Costin îşi chema cititorul să se privească în oglinda originilor pentru a-şi dobîndi identitatea istorică şi a se despovăra de eventuale complexe create de „scripturi deşarte“, cartea prezentată aici dă cititorilor români mîndria de a fi continuatorii vrednici ai unor atit de glorioşi înaintaşi. Dr. FI. Constantinii! mmmwMm * A apărut primul număr pe acest an al Buletinului informativ editat de universitatea ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, care redă succint activitatea Biroului executiv şi a Senatului, manifestările ştiinţifice ce au avut loc, realizările obţinute in cercetarea ştiinţifică, activităţile studenţeşti, cele cultural-educative, recenzii la publicaţiile recente, etc. • Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Suceava organizează, prin Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, cea de-a XV-a ediţie a Concursului de poezie „Nicolae Labiş“ destinat tinerilor pînă la 25 de ani. Lucrările trebuie trimise pină la data de 1 septembrie 1983. • La Galeria „Informaţia“ este deschisă, cu prilejul Zilei Copilului, expoziţia de pictură Cecilia Stoica Haraga, iar la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti expune pictură Laura Cocea. * In cadrul „Decadei cărţii româneşti“, la Mirceşti, s-a organizat un ciclu de acţiuni cu tema „Vasile Alecsandri — contemporanul nostru“. * Mîine, 2 iunie 1983, orele 18, la Complexul expoziţional al Teatrului Foarte Mic (bd. Republicii nr. 21) va avea loc vernisajul expoziţiei „Culoarea şi Spaţiul“ a plasticienilor Ileana Mureşeanu-Sbîrcea şi Margareta Maria Bădescu (panouri şi obiecte decorative). * Filiala Iaşi a Societăţii de ştiinţe filologice a organizat, la liceul „C. Negruzzi“ un medalion dedicat criticului şi istoricului literar G. Ibrăileanu. * Miine joi 2 iunie, la ora 13, la Galeria „Căminul Artei“ (sala etaj) are loc vernisajul expoziţiei „Arta scrisului contemporan ceh“. In aceeaşi zi, la ora 19, la galeria de artă „Simeza“ — vernisajul expoziţiei de pictură — desen Valentin Hoeflich. * La Teatrul de păpuși din Alba Iulia s-a prezentat în premieră piesa „Ariciul albastru“ de Al. T. Popescu. Regia : Aurel Crăciun. * In perioada 8—10 iuitie, teatrul dramatic „Maria Filotti“ din Brăila va efectua un turneu in Bucuresti. mmmwmm UNA PE ZI de MATTY » Reparatorul asta Teo« ți-a bătut joc de noi! Tu nu vezi ca din tot baletul ăsta două nu mişcă un sincron... ACTUALITATEA AGRICOLĂ Pentru recolta de mîine trebuie apă acum! Sistemele de irigaţii tulcene aduc zilnic la rădăcina plantelor peste cinci milioane metri cubi de apă. Cu alte cuvinte, o suprafaţă de aproape 7 000 de hectare primeşte, in condiţiile secetei actuale, apa necesară. Da, este secetă încă. In acest judeţ ploile au fost nesemnificative. Cantităţile căzute, binevenite dealtfel, nu pot nici pe departe sa determine o vegetare normală a culturilor. De aceea se irigă în continuare. Mobilizarea este generală. Cooperatori, lucrători din agricultura de stat, cei de la întreprinderile de exploatare a sistemelor, muncitori din ramurile neagricole, elevi sunt antrenaţi in acest efort. Se irigă clasic, aşa cum prevăd regulamentele de exploatare ale sistemelor, dar s-a revenit şi la metode mult mai simple. Şi se cunoaşte. Griul şi orzul care au primit apă — In unele unităţi agricole s-au efectuat chiar patru udări — vor da recolte normale, de patrucinci tone la hectar. Culturile semănate in primăvară se dezvoltă bine. Aşadar, apa se dovedeşte foarte necesară. O ştiu şi oamenii. Ei caută (au şi găsit) soluţii pentru a o asigura pe suprafeţe cit mai mari. Iată cîteva dintre ele : I.A.S. Sarinasuf a extins suprafaţa irigată cu aproape 100 hectare prin prelungirea sistemului pe raza căruia se află ; întreprinderea de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare i-a ajutat pe cooperatorii din Cataloi să construiască o amenajare care, prin folosirea apei rîului Telita, a dat posibilitatea irigării a 80 de hectare . I.A.S.-urile din Măcin şi Traianu folosesc apa din sistemul de desecări pentru a uda 500 de hectare. Iată declaraţia inginerului şef al cooperativei agricole de producţie din Beştepe . „Prin racordarea directă a unor ţevi la conductele de presiune am reuşit să renunţăm la şapte motopompe. Nu, să nu vă gindiţi că nu le-am mai folosit. Respectivele motopompe trag acum apa din canalele de desecare pentru a uda alte culturi“. Cooperatorii din Zebil, folosind motopompe şi ţevi, au reuşit să transporte apa pe o suprafaţă de 80 de hectare care nu este amenajată pentru irigaţii . La asociaţia legumicolă din Ceamurlia de Jos, elevii din Topolog participă la executarea lucrărilor, inclusiv la irigaţii. Şi totuşi nu se poate spune că drumul apei la plante este peste tot lin. Mai sunt şi neajunsuri. Dovada ? De la începutul campaniei de irigaţii s-au acumulat restanţe ale suprafeţelor neudate, deşi au fost programate să primească apă, insumind peste 23 000 de hectare. De ce ? Cauzele sint multiple. Cînd am ajuns la Beştepe, am văzut in incinta cooperativei agricole zeci de conducte noi tip EUBA. Chiar nu este nevoie de ele ? Dacă nu in această unitate, care îşi depăşeşte zilnic programul de udări, poate in altele. Am aflat insă de la inginerul şef, Daniel Văduva,că nici la Beştepe şi nici in alte locuri conductele nu pot fi utilizate. Motivul ? „Au sosit pe data de 10 mai de la furnizor, din Balş, descompletate. Adică fără coliere, coluri, sisteme de racordare etc“. „Aveţi nevoie de ele ?“, întrebăm. „Mai încape vorbă ?, vine răspunsul. Ne trebuie la grădină şi pe o suprafaţă de porumb amenajată să fie irigată prin brazde“. De ce unii furnizori îşi fac treaba doar pe jumătate ? Efortul lor este absolut necesar alături de cel al lucrătorilor de pe ogoare. Şi pentru că tot vorbim de furnizori, să arătăm un alt neajuns. „Ce vă lipseşte ?“, l-am întrebat pe preşedintele cooperativei agricole din Zebil, Marin Maxim. „Cam 101 de asparsoare. Am reparat pe cela care se puteau, dar nu ne ajung“ a fost răspunsul. La fel ne-a spus şi merceologul asociaţiei legumicole din Ceamurlia de Jos, D. Petculescu. Cum era şi firesc, am vrut să vedem care este situaţia acestor aspersoare. De la inginerul Ştefan Gavriliţă, director al Direcţiei judeţene a agriculturii am aflat următoarele : „Necesarul nostru era de 14 000 bucăţi. In consecinţă am lansat comanda din decembrie anul trecut. Numai că din acestea ne-au sosit doar 1 350 bucăţi Nici pe acestea nu le-am fi primit dacă nu am fi asigurat noi furnizorului arcurile necesare. Deci, nici cei de la Cluj-Napoca, producătorii nu au tot ce le trebuie pentru a produce, aspersoarele“. Se pare că nimeni nu se aştepta să fie secetă, deşi serenele au fost vizibile încă din toamnă şi iarna trecută. Aşa se face că acum, când este nevoie ca sistemele să funcţioneze zi şi noapte, furnizorii şi subfurnizorii nu reuşesc să facă faţă cerinţelor impuse de perioada pe care o traversăm. Nu am fi în concordanţă cu realitatea dacă am afirma că suprafeţele restante la udări s-ar datora numai lipsurilor furnizorilor. Şi cei care exploatează sistemele, şi constructorii, şi beneficiarii au „scăpările“ lor. Iată, la sistemul Mahmudia, condus de inginerul Nicolae Bocioagă, am răsfoit registrul defecţiunilor. Redăm telegrafic cele citite. în 19 mai antena nr. 1 nu are apă pe terenurile cooperatorilor din Mahmudia. Tot în 19 mai, antenei nr. 24 i-a căzut sertarul de la vană. în 20 mai, antena nr. 4 s-a rupt la hidrantul nr. 5. La antena nr. 5, altă defecţiune. Pe 22 şi 23 mais-au ivit alte cinci defecţiuni. In dreptul rubricii, „durata remedierii“ nu s-a scris nimic. De ce ? Ca să nu se poată verifica cit de operative sunt intervenţiile . Mai notăm, în altă ordine de idei, neconcordanţa între evidenţele unităţilor agricole şi cele ale întreprinderii de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (I.E.L.I.F.) privind echipamentele de udare. La I.E.L.I.F., I.A.S. Sarinasuf figurează că ar avea 182 aripi de udare, din care numai 165 au fost scoase pe cîmp. Dar directorul de la Sarinasuf ne-a declarat că nu dispune decit de 168 aripi (toate pe cimp) intrucît celelalte pină la 182 au fost casate încă de la începutul anului. Asemenea nepotriviri sunt frecvente. Așa se face că I.E.L.I.F. contează pe un număr de aripi care nu există. Și tot I.E.L.I.F. raportează că beneficiarii nu au scos toate aripile pe cîmp. De aici, chipurile, o cauză a nerealizării programului de udări. Realitatea este însă alta. Multe aripi de ploaie, mai precis componente ale lor, stau „uitate" prin culturi sau la marginea drumurilor. Altele sunt lăsate să curgă nu 10 ore, ci 24. Le-am văzut de la Babadag pînă aproape de Tulcea. Sau, în sistemul Dăieni, dat parţial în funcţiune, se înregistrează mereu defecţiuni , demufări, spargeri de conducte etc. în plus, proiectantul a ales pentru amplasarea staţiilor terenuri slabe, care se lasă, fiind nevoie de intervenţii pentru consolidare. Există neconcordanţe şi între beneficiarii de apă. De pildă, la Asociaţia legumicolă din Valea Nucarilor apa curgea prin conductele EUBA doar prin patru orificii in loc de 100. Asta pentru că nu avea presiune. Dar presiunea nu exista Intrucît cooperatorii din izlazurile irigau via. Foarte bine. Și via trebuie udată. Numai că la vie s-ar fi putut folosi alt sistem. Care ? Monopompele să tragă apă direct din canal. în felul acesta ar fi existat apă și pe conductele legumicultorilor. Mai ales că aici, în ferma legumicolă, apa este un deficit foarte mare. Am aflat că după montarea seturilor EUBA au fost necesare cîteva zile (în loc de şase ore) ca apa să se scurgă pe o distanţă de 200 de metri. O înghiţea pămintul. Cum se vede, probleme sunt. Toate trebuie rezolvate imediat. Este necesar ca întreaga suprafaţă amenajată pentru irigaţii să primească apă. Acolo unde nu există asemenea amenajări, se impune folosirea oricăror surse de apă, a oricărei soluţii care permită udarea. Furnizorii agriculturii, toţi locuitorii satelor sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia la asigurarea apei pentru plante. Indiferent de efortul care se cere, Eugen Sasu .. In judeţul Tulcea a intrat in actualitate şi irigarea culturilor privitoare. La asociaţia legumicolă din Valea Nucarilor, elevii liceului industrial nr. 1 din Tulcea ajută la udări şi plantarea răsadului In curtea cooperativei agricole din Beştepe, două seturi de irigat stau. Nu pentru că n-ar fi nevoie de ele. Furnizorul n-a expediat și accesoriile necesare Gala artiştilor amatori bucureşteni Sub genericul „Gala artiştilor amatori bucureşteni“, marţi au început să se desfăşoare în numeroase aşezăminte de cultură din Capitală o serie de spectacole, pe genuri de artă, susţinute de formaţiile clasate pe locul 1 in etapa de sector a Festivalului Naţional „Cintarea României“. In prima zi a galei, în sala Ansamblului „Rapsodia Română“, a avut loc un concert de muzică patriotică, revoluţionară, simfonică, de cameră şi de fanfară, iar la sala Clubului întreprinderii de confecţii şi tricotaje Bucureşti s-a prezentat un concert-spectacol, care au reunit orchestre şi solişti de muzică populară, ansambluri folclorice şi formaţii coregrafice. Casa de cultură „Mihai Eminescu“ a găzduit un spectacol al colectivelor de teatru, iar sala Studio a Teatrului „Nottara“ — montaje literar-poetice, de muzică originală şi de teatru de păpuşi. Brigăzi artistice, colective de satiră şi umor, orchestre de muzică uşoară şi folk au susţinut un bogat program la Casa de cultură „Petőfi Sándor“. Cenaclul Flacăra al tineretului revoluţionar miercuri, 1 iunie, la Craiova Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist şi revista Flacăra, se va întîlni din nou cu iubitorii poeziei şi muzicii tinere din Craiova miercuri, 1 iunie, orele 19. . ■ . ■■ ft » . • . .. . . . 5 j» ’ «. 1111 km *. I* n I 1 ^ 1 f ; ' l. '/' ' Casa de cultură a sindicatelor din Oradea Şapte fete şi şapte băieţi Soţii Erica şi Nicolae Olteanu, din comuna Apostolache (Prahova), au 14 copii , şapte fete şi şapte băieţi. Şapte dintre ei au intre 20 şi 31 de ani, iar ceilalţi şapte intre 10 şi 20 ani. Şi pînă acum s-au adunat şi zece nepoţi. Cind se intilnesc cu toţii la masă, pe foc fierb pare şi clătiţi de la un deca în sus ! Cinci dintre ei şi-au aşezat alte cinci case in sat, lingă cea părintească. Una a fost ridicată la Ploieşti, pentru ca cei de acolo să nu mai plătească gazdă. Soţii Olteanu — tatăl lucrind la o întreprindere ploieşteană — cresc in gospodăria lor vaci, (anul trecut a avut şase), porci, păsări, cultivă legume şi zarzavaturi, iar anul trecut au predat şi la stat 1 100 kg care. Cindva, sora lui Nicolae care n-are copii, i-a propus sâ înfieze ea unul dintre copii şi de aici era cit pe ce să se nască o mare supărare... (AL. MIHAI). Bradul salvator Nimic din acea după-amiază liniştită de duminică n-avea să prevestească finalul ei dramatic. Familia P. avusese invitaţi. Au plecat cu toţii înainte de lăsarea întunericului. Rămaşi singuri, mama cheamă pe cei trei copii in baie, la spălat. Subit insă soţul N. P., devine furios şi zice: „Vreau să beau, dă-mi sticla aia cu ţuici! Scoatere repede, că ştiu c-o ţii ascunsă pe aici, pe undeva. Dă-mi-o Sofia îi explică calm că n-are nici un fel de băutură in casă. Inutil. M.P. se injurie şi mai tare, o bruschează, apoi o loveşte violent. Soţia cheamă in ajutor vecinii, dar n-o aude nimeni. Şi atunci vrea să fugă din casă. Dar el ii barează drumul, lovind-o şi impingind-o spre balcon. Intuind pericolul, femeia urlă de spaimă. Aruncată de la balconul etajului V, o şansă unică avea insă să-i salveze viaţa, femeia cade pe un brad, crăcile lui amortizind şocul. Pentru tentativă de omor, N. P. a fost condamnat la 10 ani închisoare. (MARIUS GEORGESCU). Simpozion omagial In „Aula Magna“ a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca a avut loc simpozionul omagial prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Onisifor Ghibu, cunoscut luptător pentru înfăptuirea marii, uniri de la 1918, unul dintre ctitorii universităţii clujene. Organizat de subcomisia de etnologie şi antropologie a filialei din localitatea Academiei şi de Facultatea de istorie şi filozofie, simpozionul a reunit conferenţiari de prestigiu, care au înfăţişat aspecte din contribuţia lui Onisifor Ghibu la fundamentarea unei pedagogii militante româneşti, la cercetarea culturii populare, la activitatea pe ţărimul istoriei şi al publicisticii etc. — el constituindu-se intr-un omagiu adus de dascălii şi studenţii clujeni acestei mari personalităţi a culturii româneşti. (VIRGIL LAZAR). Amatorii de... orz Fostul şofer al I.T.A. Argeş, Constantin Buşe, părăseşte curtea bazei de recepţie conducind camionul cu remorcă încărcat cu aproape 10 tone de orz, (în valoare de 93 400 lei) şi mergind spre alt siloz. Pe parcurs, se răzgindeşte şi... vinde intreaga cantitate de orz unor cetăţeni din comuna Slobozia, pentru suma de 50 350 lei. Cum transportul n-a putut fi înregistrat la siloz, Buşe este prins, insă amatorii de chilipir se sustrag de la urmărirea penală şi dispar din comună. Abia după cîteva luni, ei sunt identificaţi, arestaţi şi condamnaţi de Tribunalul judeţean Argeş la cite 8 ani închisoare. Acelaşi tribunal l-a condamnat pe autorul principal la 10 ani închisoare. (EMIL MUNTEANU). Cocoşul de Hurez Ca in fiecare început de iunie, oraşul Horezu se pregăteşte de sărbătoare, tradiţionalul trg al ceramicii populare româneşti, cunoscut sub numele de „Cocoşul de Hurez“. Ediţia din acest an, cea de-a 13-a se desfăşoară intre 3 şi 5 iunie şi are ca obiectiv stimularea procesului de creaţie populară, promovarea celor mai buni meşteri olari, cunoaşterea şi valorificarea producţiei autentice şi specifice centrelor de olărit din ţară. Avind un caracter competitiv, juriul compus din specialişti etnografi şi reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare — va acorda nouă premii, din care unul va fi „Marele premiu al Tirgului“. (E.M.) Amnezie Întreprinzător, Constantin Neagu, fost instalator la ICRA Herăstrău, fară un cazan al unităţii — cum o fi reuşit poate ne explică unitatea... Apoi îl vinde cu 20 000 lei, cum reiese din chitanţă, spuriind că obiectul este o „moştenire“ de la un unchi al său. Dar, aflindu-se in faţa organelor de anchetă şi de judecată, il apucă brusc amnezia: nu recunoaşte că a furat, nici că a primit bani şi nici că a semnat cu mina lui chitanţa. Unii spun că la asemenea minciună ar fi roșit pină șicazanul cu pricina! Memoria ,Románia liberó“ probelor n-a putut fi insă infirmată — şi i-a adus trei ani de închisoare. (I. ANDREIŢA) Motelul Sohodol Odată cu sezonul estival, se deschide motelul de pe valea buleţului de munte Sohodol, din judeţul Gorj. Construit de Oficiul judeţean de turism Gorj, motelul oferă cîteva apartamente pentru cazare, restaurant cu 120 locuri la mese, cramă, bar, discotecă, terasă și loc de parcare pentru autoturisme. (I. BECHERU). Canistra cu benzină Ladislau Balogh, din Arad, s-a apucat intr-una din zilele trecute să tragă intr-o canistră benzina din rezervorul autoturismului propriu. N-a avut insă răbdare să stea acolo pină la umplerea ei, ci s-a luat cu alte treburi prin curte. Intre timp, canistra s-a umplut, benzina a început să dea pe-afară, și să curgă pe jos, răspindindu-se prin curte. Și a fost de ajuns o scinteie, ca să izbucnească un incendiu care a cuprins şi maşina, garajul şi o parte din casă, pagubele depăşind 100 000 lei. Iar proprietarul maşinii s-a ales şi cu arsuri grave. (ION MEDOIA). Rubrică realizată de Pia Rădulescu v PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu CONSTANTIN TICU ne comunică : VREMEA în curs de încălzire. Cerul va fi variabil. Izolat vor cadea ploi sub formă de averse Însoţite de descărcări electrice In estul ţării şi în zonele deluroase şi de munte. Maximele de azi vor fi cuprinse Intre 22 şi 30 grade. Iar minimele de la noapte Intre 10 şl 20 grade. BUCUREŞTI . Vreme In încălzire. Cer variabil, mai mult senin. Maxima de azi va fi cuprinsă între 28 şi 30 grade, iar minima de la noapte între 14 şl 16 grade. T Miercuri, 1 iunie 1983 Soarela răsare la ora 5,34 $1 apune la ora 20,52 TEATRE BĂRBIERUL DIN SEVILLA Opera Română (13 18 57), ora 18 ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI Teatrul Naţional „I.l. Caragiale" (14 7171), ora 19,30 Sala Mică si INTRE PATRU OCHI, ora 19 Sala Atelier . SILVIA : Teatru de Operetă (13 98 48), ora 19; AMINTIRI: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — Baia din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 $ VOLUPTATEA ONOARE!, ora 19 sola Studio (12 44 16) ; CONCURS DE FRUMUSEȚE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; MICUL INFERN : Teatrul „CI. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 Sala Magheru ; CA FRUNZA DUDULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; POLITICA! Teatru! Foarte Mic (14 09 05), ora 20 ; CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BATRINA : Teatrul Giuresti — sala Majestic (14 72 34), ora 19 ; CINE SE TEME DE CROCODIL ? ora 14; SI DACA SE INVIRTESTE ?, ora 17 : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ; BELMONDO AL Il-LEA : Teatrul „C. Tănase" — Grădina Boema, ora 20 Şi FUNCŢIONARUL DE LA DOMENII, ora 20 la Grădina Batiştei ; HANUL DE LA RĂSCRUCE : Teatru! ,,Ion Vasilescu“ (1*27 45), ora 19:30; ANOTIMPURILE MÎNTULUI, ora 10 şi NICA FARA FRICA, ora 17 : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77) ; LA IZVOR DE DOR $1 CINTEC : Ansamblul Rapsodia Româna (13 13 00), ora 18,30 ; RECITAL DE PIAN ILINCA DUMITRESCU : Ateneu Român, ora 19 sl ..PORTRETE CAMERALE* CONSTANTIN SILVESTRI, ora 18, la Muzeul de Artă al R.S.R. ; INCREDIBIL, DAR... ADEVARAT : Circul de stat Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. TELEVIZIUNE Programul 1 16 : Telex ; 16,05 : Şcoala contemporana ; 16,30 : Viaţa culturală ; 17: Civica ; 17,30 : Popasuri Italiene ; 17,50 : 1001 de seri ; 20 : Telejurnal ; 20,30 : Sa fii copil In România ; 21,30 : Film artistic . ..Fiul munţilor“ . Cu : Ştefan Mihăiescu- Brâila, Aurel Giurumia, Carmen Maria Strujoc, Cornel Nicoară, Gheorgihe Daniia, Paul Chiribuţă, Eugen Cristian Motriuc, Ion Muscă, Dan Borda şi copiii Iulian Bâltăreţu, Izabela Zaharia ; Un film de Gheorghe Naghi ; 22.40 : Telejurnal. Programul 2 20 : Telejurnal ; 20,30 : Scena şi ecranul ; 21,20 : Din ţările socialiste ; 21,50 : Mic dicţionar de opera şi balet ; 22,40 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE MEDALION DORU NASTASE. - filmul DRUMUL OASELOR : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 18-20 ; SFIRŞITUL NOPŢII , Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20, Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. BULETIN DE BUCURESTI Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 -20 ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA I Excelsior (65 49 45)), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MULT MAI DE PREȚ E IUBIREA : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. CIPRIAN PORUMBESCU : Cotroceni (49 48 48), orele 15,30 - 19. VIRAJ PERICULOS : Lira (31 71 71), orele 16 — 18 — 20,15 ; Grădina Lira, ora 20,30 ; Giuletti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ESCAPADA, Pacea (60 30 83), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. B.D INTRA IN ACTIUNE Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. ÎNTUNERICUL ALB Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. UN AMERICAN LA PARIS ! Patria (11 86 25), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20 ; Sala Mică a Palatului, orele 17,15 - 20 . VIATA PARTICULARA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. DESPĂRȚIRE TEMPORARA Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 16 -19. OMUL SI UMBRA: Capitol (16 29 17), .orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20. IUBIRE FARA SOARE : București (15 61 54). orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.15 ; Favorit (45 31 70). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Modern, ora 21, EU, TU ȘI OVIDIU ■ Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. CONCERTUL : Union (13 49 04) orele 9.30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. PRIETENIE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. POVESTEA DRAGOSTEI I Doina (16 35 38), orele 9-14. PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doino, orele 11 — 12,30 — 16. MICUL LORD : Doino, orele 17,30 — 19,45 ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 - 17,45 - 20. VRACIULs Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30 . Arta (2131 86), orele 9 - 12 - 16 - 19. MARELE ŞARPE Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 1I - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PRAPASTIA DE AUR Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. AVENTURA IN ARABIA : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 . Grădina Feroviar, ora 20,45 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Tomis ora 20,45. MAREA EVADARE : B u r o s t I (50 43 58), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,15. UN COMANDO PENTRU APA GREA Volga (79 71 26), orele 9 — 12 — 16 — 19.15 i Cosmos (27 54 95), orele 9 -11.30 - 14 - 16,30 - 19. DRUMUL SPRE RIO : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. CARIERA MEA STRĂLUCITĂ ! Popular (35 15 17), orele 15 - 17.15 - 19,30 ROBERTO CARLOS ȘI DIAMANTUL ROZ ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17.15 - 19,30 ; Grădina Festival (15 63 84), ora 20,45 ; Grădina Arta (21 31 86), ora 20,45. ULTIMUL VALS : Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 21. DOMNUL MILIARD : Grădina Capitol (16 29 17), ora 20,45.