România Liberă, septembrie 1983 (Anul 41, nr. 12078-12102)

1983-09-01 / nr. 12078

Pagina a 2-a — 7 septembrie 1983 IAŞI. Păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor satului Membrii O.D.U.S. din Mot­­ea, judeţul Iaşi, şi-au pre­­văzut în programul lor de activitate să se ocupe şi de organizarea, în comuna Ior a unui punct muzeistic in ideea păstrării, şi pe această cale, a unor aspecte de muncă şi viaţă, obiceiuri şi tradiţii specifice. Cu sprijinul cadre­lor didactice, al celor mai vîrstnici locuitori, s-a trecut la acţiune. A fost construită o casă ţărănească specifică la care au muncit cu multă dăruire Vasile Chiriac, Va­sile Acatrinei, Ştefan Olaru, Constantin Onofrei şi Ştefan Citea. Apoi au fost aduse şi aşezate cu migală şi­­price­pere în acest adevărat mu­zeu al­ satului sute de o­­biecte, printre care războaie de ţesut, obiecte de port popular,­ unelte pentru mun­ca cîmpului şi de gospodărie donate cu multă dragoste de o serie de cetăţeni : Va­sile Cucoş, Ana Preutu, Viorica Dascălu. Aurica Costea. Tot aici, din iniţiativa unor cadre didactice se află înregistrată pe bandă de magnetofon aproape în­treaga istorie a satului povestită de bătrinii Ion Briciu şi Ion Ojica. Sprijinită cu entuziasm de primarul comunei, Vasile Bărgăoanu. ..această frumoa­să iniţiativă a C.D.U.S. a contribuit la îmbogăţirea centrului civic al comunei Moţca cu un obiectiv ce va juca un rol important in munca de educare a genera­ţiilor tinere, de păstrare pentru viitorui ţie a obiective­lor­­şi tradiţiilor din această aşezare. (VIOREL CHIURTU) HUNEDOARA. Participare activă la recoltarea şi valorificarea fructelor de pădure în mai multe zone din ju­deţul Hunedoara se află in plină desfăşurare campania de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure. La a­­ceastă acţiune, care aduce venituri mari unităţilor sil­vice şi contribuie la realiza- ■ rea autoapro­vizionării parti­cipă, alături de comunişti, şi membri ai organizaţiilor,­­de- .. mocraţiei şi unităţii socialis-, te. La ocoalele silvice Baia de Criş, Ilia, Dobra şi altele s-au organizat echipe de­ cu­legători formate din silvicul­ tori şi alţi cetăţeni veniţi din diferite sate. Pină zilele tre­cute s-au recoltat 89 235 ki­lograme zmeură, 73 583 kg afine, 142 000 kg mure, 3 493 kg coarne şi altele. La vremea respectivă au fost culese, de asemenea, canti­tăţi însemnate de ciuperci. Papalel cu impulsionarea re­coltării la mure, coarne etc. se pregăteşte acum recolta­rea­ al­tor fructe de toamnă din păduri. O contribuţie a­­preciabilă, mai ales, la coor­donarea acţiunii de recoltare, au adus cei 30 de membri ai Organizaţiei­ democraţiei şi unităţii socialiste de la In­spectoratul judeţean şi Oco­lul silvic Şoimu­ş, al cărui preşedinte este Augustin Stanciu. De fapt, aşa cum bine remarca inginerul Şo­fron Mărginean, secretarul comitetului de partid de la Inspectoratul silvic, recolta­rea fructelor de pădure este numai una dintre activităţile comune la care participă a­­tît comunişti cit şi membri ai O.D.U.S. (I. COJOCARU) H­ARGHITA: Extinderea ciupercăriilor O acţiune gospodărească a fost lansată de edilii harghi­­teni din oraşul Cristuru Se­cuiesc şi este susţinută de Organizaţia democraţiei şi unităţii socialiste. Este vorba de inventarierea spaţiilor ne­folosite din pivniţe, beciuri şi magazii, care pot fi pro­pice Înfiinţării unor crescă­torii de ciuperci. O primă ciupercărie a şi fost amena­jată pe o suprafaţă de 160 m.p. într-o pivniţă nefolo­sită, la consiliul popular o­­răşenesc. Amenajările nece­sare, pregătirea compostului şi extinderea culturii ciuper­cilor se fac cu posibilități lo­cale, prin atragerea gospoda­rilor spre această îndeletni­cire rentabilă. (DUMITRU BUJDOIU). H­alul * Azi, 1 septembrie, la librăria „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ­ sub egida cenaclului „Con­fluenţe“, are loc lansarea volumului de versuri „Tablouri şi lucruri“ de Mihai Bărbulescu, apă­rut la editura „Eminescu“. Prezintă Alexandru Piru, Victor Atanasiu şi Cristian Linescu. Vor recita din volum actori ai Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. * La Cîmpulung Moldovenesc s-a desfăşurat recent faza finală a Festivalului cinecluburilor pioniereşti, la care au participat reprezentanţi din 35 de judeţe şi din­ Bucureşti. Membrii cine­­clubului Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Tirgu­­Mureş au obţinut premiul I pentru filmul artistic „Adolescenţii“. * La Biblioteca judeţeană din Braşov s-a des­chis o expoziţie de carte şi documente cu pri­lejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea scrii­torului braşovean Simion Bărnuțiu. * La Casa de cultură „Petőfi Sándor“ este des­chisă expoziția de acuarele a profesoarei Maria Nina Almăjanu, membră a Cenaclului „Ioan ) — DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE BIHOR : Recuperarea materialelor refolosibile Şi în oraşul Marghita, ju­deţul Bihor, organizaţiilui de­mocraţiei şi unităţii socialis­te din cadrul unităţilor, eco­nomice şi din cartiere, în co­laborare­ cu epic sindicale, continuă să desfăşoare ac­ţiuni eficiente pentru recu­perarea materialelor refolo­­sibile şi pentru o economie cit mai substanţială de com­bustibil, energie si metal. De reţinut că pină in prezent organizaţiile de la întreprin­derea de confecţii, de la ,,Bihoreana“, cele din cartie­rele oraşului au contribuit la recuperarea a peste 330 tone fier şi fiintă, spioane 4 tone hîrtie, 2,7 tone textile, 900 kg hior.z. De notat că, anul for­tuit, marghitenii şi-au realizat şi depăşit sarcinile propuse în colectarea fierului, alumi­niului, anvelopelor reşapabi­­le economisind, in acelaşi timp, în procesele de pro­ducţie peste 200 tone metal, aproape 2 000 tone combusti­bil convenţional şi peste 7 300 MWh energie electrică. Interesant­­ este şi faptul că aici, pe lingă acţiunea de re­cuperare propriu-zisă a ma­terialelor s-au Întreprins şi măsuri pentru refolosirea u­­nora chiar ţie plan local. Astfel, din materialele recu­perate şi recondiţionate se realizează încălţăminte, blu­ze, cămăşi pentru copii, iar fonta se transformă in anu­mite piese trebuincioase uni­tăţilor din oraş. (VIRGIL LAZAR). I Andreescu“. Expoziţia se intitulează „Din rea­lizările şi frumuseţile patriei“. * In acest an, Biblioteca orăşenească din Vi­şeu de Sus a organizat peste 50 de acţiuni cu cartea in întreprinderi şi instituţii din oraş, precum şi la sediu. Numărul cititorilor a ajuns la 2 500 iar al cărţilor citite la peste 21 000. * La Biblioteca municipală „Miron Costin“ din Roman a fost prezentată expunerea „Rolul căr­ţii social-politice in educarea socialistă a mase­lor“; expunerea a fost urmată de un montaj lite­­rar-muzical. * Continuă cercetările arheologice pe şantierul de la Ursa­ti (Gorj), în apropiere de Tirgu Jiu, pe malul sting al Şuşitei. In locul numit „Cimpul lui Patru“ au fost identificate mai multe con­strucţii medievale de zid datind din secolul al XVI-lea. * „Hora la Prislop“, manifestare ajunsă la a XIV-a ediţie, a reunit formaţii artistice din ju­deţele Maramureş, Suceava şi Bistriţa-Năsăud. wmmwmm r­t­ Un leu aduce patra ••• Cu pufin timp in urm­a, o mină de ţărani cooperatori din comuna T­upilaţi (judeţul Neamt), sub conducerea fostu­lui maistru ofelar Ilion Arsens, devenit după pensionare biolog autodidact, au infiintat intr-un grajd părăsit o ciupercărie, pe o suprafaţă de 450 m.p. Ulte­rior, acesteia i s-au adăugat alte spaţii amenajate in acelaşi scop: sălile unui vechi local de scoa­lă si o magazie nefolosită, astfel că acum dispune de o suprafaţă utilă de peste 1 200 m.p., care este cultivată cu ciuperci. Prima recoltă a însumat peste 1 000 kg ciuperci si a fost pusă la dispozi­ţia consumatorilor, iar datorită eşalonării culturilor au fost cre­ate­­ condiţii ca stringerea recoltei să continue fără oprire pe o perioadă de peste o sută de zile. Calculele au arătat că fiecare leu investit in această activitate aduce un ciştig împătrit. (CON­STANTIN AZOIŢUI). Ştia­m şi totuşi... Mihai Petre, din Drăgăneşti (Prahova) mai avea de execu­tat 314 zile dintr-o pedeapsă cu obligarea­ la muncă corecţiona­­lă. Ştia acest lucru, sila că este şi recidivist, dar... In stare de ebrietate fiind (f.20 iu mie)„ s-a urcat la volanul autoturis­mului său, fără să aibă permis — pentru că-i fusese anulat din pricina unui accident mortal - - şi pîerzînd controlul volanului,­­ a intrat intr-un cîntar-basculă. Judecătoria Ploieşti l-a con­damnat la un an şi şase luni închisoare, la care se adaugă bineînţeles cele 314 zile neexe­cutate. „Apuseni ’83“ O tabără interjudeţeană de creaţie fotografică, denumită „Apuseni ’83“, a fost organizată săptăminile trecute la motelul Leşu, din preajma barajului cu acelaşi nume, de pe Valea Iadu­lui din zona bihoreana a munţi­lor Apuseni. In cadrul ei, s-au organizat gale de filme de scurt metraj, seri de diapozitive, ex­cursii la obiectivele de arhitec­tură populară din zonă etc. Au avut loc numeroase expuneri şi dezbaterii­ pe teme de artă foto­grafică, istorie, etnografie. La tabără au participat artişti foto­grafi din Bucureşti, Oradea, Satu Mare, Braşov, Miercurea Ciuc şi din alte localităţi din ţară. (V. LAZAR) Fapte antisociale Tribunalul judeţean Sibiu, ne informează despre faptele unor indivizi condamnaţi recent . Iosif Boian, de loc din Turda, a pătruns intr-un apartament la ora ciad ştia că locatarii nu sunt acasă, şi a furat un magne­tofon. S-a grăbit apoi să-l uhidă in gară unei parson­e necunos­cute. Ciştigul lui a fost „în­tregit'’ ulterior cu 2 ani şi 4 luni închisoare pentru furt. Ioan Iovu, lucrind Ui întreprinderea de morărit din Sibiu, a furat un sac cu făină, dar cind sa-i as­cundă in autoturismul propriu, a fost surprins şi apoi condam­nat la opt luni de închisoare. Victoria Cotoarbă din Mediaş, a escrocat mai mulţi creduli. A fost condamnată la un an şi 6 luni de închisoare. Marian Stan, din Smig (jud. Sibiu) si Dumi­tru Kaita, din Cofringeni. (Ar­geş) s-au apucat de speculă : primul cu miei, pe piaţa Me­diaşului, al doilea cu legume şi fructe cumpărate de la produ­cători şi revindute pe piaţa Si­biului. Primul a fost condamnat la 4­ luni, al doilea la un an închisoare. (L. VIRGIL). Bivolul alb In pădurea Strehareţ, din vreajma municipiului Slatina, se găseşte un punct zoologic în care trăiesc animale sălbatice ,,autohtone şi exotice : ursul, ia­bul, lebăda, lupul, leul, vulpea, cerbul-lopătar. Una din marile efracţii ale punctului zoologic o constituie bivolul alb. (B. ION) Impostor într-una din zile, cind a aflat că fratelei unui coleg are în­curcături cu justiţia. Costică A­­zoiţei din Tirgu Neamţ s-a ofe­rit sa apeleze la ,,cunoştinţele“ lui de la Procuratura judeţului Cluj. Dar, pentru asta, ii trebu­iau nici mai mult nici mai puţin decit 20 001­ lei ! Profitind de nai­vitatea altor creduli, altă dată a mai luat ba cite 1 000 lei, ba 5 000 lei pentru diverse servicii prin „relaţii“... în cele din firmă, impostura a fost demascată şi omul care pretindea că are „re­laţii“, profitind de credulitatea unor naivi a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare. (IOANA PROCA) Eroare de g­mdire Călătorind nu , ultima vreme pe unele trasee secundare­­ din judeţele Argeş şi Dîmboviţa, am observat că pe ultimii 15—20 km spre finalul cursei­, unii şo­feri de autobuze nu mai taie bilete, ci doar încasează taxa, profitind de faptul că pe aici nu apar niciodată controalele. Din­colo de necinstea lor, se relevă şi eroarea cetăţenilor care con­sideră că n-are importanţi care merg banii cu care şi-au plătit călătoria ! Total greşit gândit — pentru că pe de o parte încu­rajează astfel necinstea, pe de altă parte pot fi ei înşişi afec­taţi şi încă la modul cel mai se­rios : dacă nu se fac încasări pe anumite distanţe, întreprinderea de transporturi auto poate să considere că autobuzele acelea umblă goale, deci nu este ne­voie de ele. Şi de suferit, vor suferi tot cetăţenii ! (MARIN IONIŢA) Rubrică realizată de Fia Rădulescu mmwsmMMwm Manifestări consacrate educaţiei Universitatea cultural-ştiinţifi­­că a municipiului Cluj-Napoca este una dintre instituţiile de cultură cu o mare audienţă la cursurile sale. Aceasta şi pentru că, atit cursurile de cultură ge­nerală, cit şi cele tehnice, răs­pund în cel mai inart grad inte­reselor miilor de tineri şi virst­­nici, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, ce le frecventează. Aceasta şi pentru că s-au căutat forme şi modalităţi cit mai atractive, cit mai interesante, manifestările fiind bogate in conţinut, ceea ce a făcut să crească interesul publicului de­ diverse profesii şi structuri so­ciale. Dar una dintre cele mai atrac­tive manifestări este cea intitu­lată „Seri clujene“, o adevărată tribună a educaţiei socialiste şi a înfrăţirii. Ţinută sub egid­a Fron­tului Democraţiei şi Unităţii So­cialiste, manifestarea este orga­nizată în colaborare cu Muzeul de artă şi, în cadrul ei, au loc, lunar, acţiuni care se desfăşoa­ră in limba română şi in limba maghiară. Sunt manifestări de o înaltă ţinută, in cadrul cărora au fost evocate personalităţi re­prezentative ale trecutului isto­ric, ale vieţii ştiinţifice, social­­politice şi culturale ale munici­piului, sau ale altor oameni cele­bri care au avut tangenţe cu oraşul, nostru. Aşa, de pildă, în cadrul Serilor clujene“ au fost evocaţi Avram Iancu, Matei Cor­vin, Victor Babeş, Bolyai Janos, Octavian Goga, Petőfi Sándor, Ioan Agirbiceanu, Ady Endre, Nicolae Iorga, Vasile Pirvan, George Bitescu, Bartók Bela si numeroase alte personalităţi. De asemenea, au fost prezentate, intr-o formă cit mai accesibilă, evenimente mai importante din trecutul istoric-cultural al municipiului Cluj-Napoca, expu­nerile constituindu-se intr-o con­tribuţie însemnată la dezvoltarea sentimentelor patriotice ale ce­tăţenilor, mai ales ale tinerilor. Dintre acestea amintesc : „Clujul şi răscoala din 1514“, .Umanis­mul şi reprezentanţii săi, Nico­lae Olahu" şi Heltai Gáspár", „începuturile universităţii româ­neşti din Cluj“. ..Acţiuni ale muncitorimii clujene in trecut, desfăşurate sub conducerea P.C.R.", „1850 de ani de la ridi­carea oraşului Cluj la rangul de municipiu“, „Dezvoltarea vieţii muzicale clujene“, „Şcoala medi­cală clujeană“ ş.a.m.d. Inedit este şi faptul că la unele mani­festări, cum a fost cea dedicată aniversării luptelor muncitorimii din 1933, am invitat in fata pu­blicului­ participanţii clujeni la acele evenimente. De asemenea, la manifestările consacrate lupte­lor de eliberare a patriei şi participării României la războiul antifascist, îi invităm pe cei ce au participat efectiv la aceste lupte spre a­ împărtăşi ascultă­torilor amintiri din acea perioa­dă eroică. Programul „Serilor clujene“ Sub egida Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste cuprinde de asemenea, ample manifestări în, cadrul că­rora sunt prezentate reali­zările de seamă obţinute de oamenii muncii, români, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi, din Cluj-Napoca, in opera de con­struire a socialismului, sunt în­făţişate pe larg obiectivele eco­nomice şi social-culturale înfăp­tuite în oraşul şi judeţul nostru, in toată ţara, ca urmare a politi­cii partidului de dezvoltare­ ar­monioasă a tuturor zonelor pa­triei. Expunerile sunt, de regulă, ţi­nute de personalităţi ale vieţii politice, culturale şi ştiinţifice din municipiul nostru sau din alte localităţi, ceea ce constituie un alt punct de atracţie pentru public. Au vorbit în cadrul „Se­rilor clujene“, acad. Ştefan Pas­­cu — care de fapt este unul din­tre coordonatorii acţiunilor ce se ţin aici —, prof. univ. dr. Ion Vlad, prof. univ. dr. docent Cri­­şan Mircioiu, prof. univ. dr. Sza­bó Attila, criticul de artă Ale­xandra Rus, compozitorul Cornel Ţăranu, poetul Aurel Rău, pri­marul municipiului, Constantin Crişan, prof. univ. dr. Iosif Ko­vács şi numeroşi alţii. Expune­rile sunt urmate întotdeauna de recitaluri literar-artistice susţi­nute de solişti, artişti şi forma­ţii de la conservatorul „G. Di­ma“, Opera Română, Opera maghiară, de la Teatrul Naţio­­nal sau Teatrul Maghiar de Stat, de­ la Filarmonica de Stat, alte formaţii artistice.­ La succesul „Serilor elujene“ contribuie şi faptul că ele se or­ganizează in ambianţa deosebit de plăcută a Muzeului...de­­ artă, fie in saloanele baroc, fie in curtea înconjurată de un coridor deschis cu arcade si logil­ curte cu o acustică deosebită, unde se şi desfăşoară, de obicei stagiunea estivală. Anul acesta, de pildă, stagiunea estivală a „Serilor clujene“ a înregistrat două suc­cese de răsunet : este vorba de concertul prezentat de corni „Antifonia“ al conservatorului „G. Dima“, col laureat al Festi­valului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“ şi al mai multor concursuri internaţionale şi de concertul soliştilor Operei­­Ro­mâne şi maghiare din localitate, manifestări la care a luat parte un numeros public, în­ cadrul „Serilor clujene“­ se organizează şi şezători literar-artistice dedi­cate unor personalităţ­i­­ale culturii noastre, manifestări­ la care şi-au dat concursul pastu clujeni Aurel Rău, Letay Lajos, Negoiţă Irimie, Mircea Vaida­ şi alţii, români şi maghiari. Constituindu-se intr-o adevă- . rată instituţie de cultură şi artă obştească, „Serile clujene“ au devenit, de-a lungul anilor, o veritabilă tribună a educaţiei socialiste, a înfrăţirii, întregul lor program de expuneri urmă­rind formarea unei Înalte con­ştiinţe socialiste, cultivarea sen­timentelor de profund patriotism in rîndul cetăţenilor municipiu­lui. Prof. dr. Alexandru Bartha prorector al Universităţii cultu­­­ral-ştiințifice Cluj-Napoca­ ­­Serile clujene Panoramic cinematografic „Acolo, pe poteci nevăzute“ Din personajele vechilor bas­me ruseşti, un scriitor modern compune o poveste frumoasă cu înfruntări dramatice înntre forţele binelui şi înţelepciunii şi , cele ale răului şi laşităţii. Că binele, şi cei ce-l susţin triumfă, nu-i de mirare. Că răul nu dispare de tot, nu-i mai puţin adevărat. Căci scenaris­tul şi, mai ales regizorul Mihail Iuzovski au ţintit, în primul rind, ca întimplările lor din îm­părăţia basmelor — in care este amestecat un puştan din­­ zile­le noastre — să pară, în primul rind, adevărate. Nici un trucaj de mucava nu-i vizibil, nici o trăsătură de caracter prea neobişnuită, ci doar o îm­pletire poetică de date ale rea­lităţii şi roade ale fanteziei, agrementate de umor. împăra­tul, detronat de cei răi şi rein­­tronat de cei buni, este un bo­nom, ce-şi doreşte neapărat să i se dea voie să muncească ; o căsuţă miraculoasă din pădure, deşi se poate învîrti în jurul propriei axe prin puterea pro­priilor picioroange, are destinul oricărei căsuţe : imbătrîneşte şi se şubrezeşte ; intereanta Vasi­lisa este o adolescentă ferme­cătoare stăpînă pe miracole, dar incapabilă să meargă pe o bi­cicletă obişnuită. Realizatorii devin neîndurători, însă, în sur­prinderea grupului celor laşi, care se învîrt după bătaia vui­tului şi rotirea puterii. Tonul devine coroziv şi ironia muş­cătoare. în fapt, este vorba de un film ce aduce bucurie celor mici, dar şi părinţilor ce-i în­soţesc. „In umbra legii“ De la titlul care seamănă cu alte sute de titluri, ce trec me­teorite pe ecranele lumii, pină la ultima fotogramă această pe­ncil­­ă poliţistă suferă de ba­nalitate. încurcîndu-se în prea multe intenţii, realiza­torii pierd in mod constant firul naraţiunii. Nu puteţi spune că lucrurile sunt prea complicate, ci doar că fiecare intenţie răimîne neîmplinită din incoerenţa expozitivă. Aventura poliţistă propmu-zisă (repetate, furturi de opere de artă din diverse muzee din R.D. Ger­mană), pierdută în detalii care slăbesc tensiunea, demarează brusc și se destramă prin derit­­mare. Cum întreaga intrigă are o propunere morală, ne aștep­­tam ca măcar pe acest terito­riu caracterele să fie bine de­finite și înfruntările bazate pe atitudini exact delimitate. Din­tre eroii filmului, unii pun la cale şi duc la capăt spargerile, ceilalţi sunt angajaţi, cu pasiu­ne şi devotament, în muncă. Primii trăiesc în lumea capita­lului, ceilalţi se află în mijlocul unei societăţi ce construieşte socialismul. Traiectoria acestora din urmă este mai firesc urmă­rită, in vreme ce încurcăturile traversate de banda de răufăcă­tori sint in majoritate sumar explicate, iar implicaţiile gene­rale rămîn fără rezonanţă. Ase­menea defecte si altele (o in­terpretare mediocră, imagini ostenite şi ostenitoare ş.a.) fac ca pelicula să nu fie decit o povestire lipsită de interes. ^ „Dublu delict" Cu nume de afiș comercial, Steno (pe adevăratul său nume Stefano Vanzina), regizorul a­­cestui film are in urma sa o cantitate impresionantă (multe dintre pelicule doar simplu co­merciale), dar și o activitate, de scenarist care a marcat începu­turile şi dezvoltarea comediei italiene. Steno a realizat, de pildă, împreună cu Mario Mo­­nicelli cîteva dintre cele mai bune filme ale lui Toto, singur a ris cu blindeţe şi înţelegere de slăbiciunile conaţionalilor săi şi multe gaguri memorabile au ieşit de sub pana sa. Fără a avea forţa unui Risi sau Co­­mencini, autorul „Dublului de­lict“, indiferent de genul abor­dat, aduce, o Italie a zilelor noastre, zbuciumată, cu drame mai mari sau mai mici, cu cu­lori ameţitoare, sau­ sumbre, cu soare şi umbră. Steno nu este un caustic, este, in schimb, un bun cunoscător al realităţii. Urmărind cu rigoa­re naraţiunea poliţistă ecrani­zată, regizorul nu se abate de la cuvîntul scris, dar creează o atmosferă de amprentă perso­nală şi îmbracă totul intr-un umor uşor scrîşnit ce ridică mult calitatea filmului. întreaga anchetă a comisarului Bruno Baldassare — îngropat de mulţi ani între corpurile delicte ale unei arhive a poliţiei şi revenit subit în plină acţiune detecti­­vistă — se desfăşoară intr-un imobil din vechea Romă, in­­tru-un microunivers cu tipuri pitoreşti, populat de fiinţe cu aspiraţii, ori doar de manechi­ne umane. Faptele sociale im­portante rămân străine pelicu­lei, dar este, implicit, condam­nată o întreagă stare de apatie, de lipsă de reacţie. O reţea de relaţii invizibile, însă puternice, leagă elementele acestui micro­­univers cu relaţiile întregii so­cietăţi. Ancheta poliţistă este înnobi­lată prin umor, cum spuneam, apoi prin tabloul de moravuri şi tipuri dintr-o Romă contem­porană şi, nu in ultimul rind, prin interpretarea lui Marcello Mastroiani — în umilul comisar Baldassare, chinuit de propriile.'; ratări, avansînd lent şi ostenit printre meandrele misterului — şi cea a lui Peter Ustinov in rolul unui truculent cabotin şi secătuit, ca inspiraţie, autor de scenarii cinematografice. Florica Ichim 0*1*11 In apropierea blotului nos­tru, pe un teren intre case, există un garaj care aparţine de I.C.R.­­ Amzei. In fiecare zi vin aici zeci de maşini, in special camioane grele, cu remorci, maşini frigorifice care, neavind loc in garaj, parchează pe străzile din jur, cu predilecţie pe strada Popa Tatu. Zilnic, intre orele 4 şi 10 dimineaţa, se face un zgomot asurzitor de motoare, de uşi trimite, se aud dialo­guri cu voce tare care pun, înainte de vreme, capăt odih­nei locatarilor. De multe ori, staţionarea se face cu mo­toarele aprinse, prilej de zgo­mot prelungit şi de inhala­re a gazelor de eşapament. Semnele de circulaţie plan­tate pe stradă interzic staţio­narea în zona garajului, dar nimeni nu ţine cont de ele. S-au făcut repetate apeluri la conducerea garajului, atit verbal cit şi in scris dar situ­aţia a rămas neschimbată. ASOCIAŢIA LOCATARILOR str. Popa Tatu nr. 23 Bucureşti In tot mai multe locuinţe se folosesc aparate electro­­casnice, ca urmare a creşte­rii nivelului de trai al oame­nilor muncii. Omul gospodar este bucuros că le are, fiind totodată preocupat de o cit mai raţională folosire a lor in scopul economisirii ener­giei electrice. Eu unul doresc să mă încadrez în normele de consum energetic şi, pentru aceasta, caut să utilizez cu chibzuinţă aparatele, intrebu­­inţîndu-le atunci cind trebuie şi cit trebuie. Mă lovesc insă de o greutate, ca dealtfel ori­ce beneficiar al unui aseme­nea aparaturi , nu toate apa­ratele au indicaţii de consum şi, prin urmare, n-avem idee cit consumă fiecare pe o anu­mită unitate de timp. Cred că ar fi bine dacă, odată cu livrarea aparatelor, unităţile furnizoare ar prevedea în in­strucţiunile însoţitoare can­tităţile de curent pe le con­sumă iar pentru cele aflate in funcţiune, fabricile sau întreprinderile de distribui­re a energiei electrice ar în­tocmi tabele de consumuri care să poată ajunge la ma­rea masă a cetăţenilor. In fe­lul acesta s-ar putea face mai concret echilibrarea bu­getului casnic şi s-ar realiza economii pe ansamblul na­ţional. CONSTANTIN DECUSEARA str. Th. Neculuţă nr. 19, Galaţi Aş dori să mă refer la li­nele aspecte legate de felul cum se desfăşoară spectaco­lele, in special la cinemato­graful „Capitol“, unde m-am dus intr-o dimineaţă. Chiar şi intrare am văzut un afiş care avertiza pe cei care o­­bişnuiesc să întîrzie că acce­sul le este interzis după în­ceperea filmului. Spre sur­prinderea mea, contrar pre­vederilor afişului, pe tot parcursul filmului, se des­chideau uşile intrind şi ieşind roiuri de spectatori deran­­jind pe cei veniţi să vadă fil­mul. Vizionarea mai era tul­burată şi de băncile care poc­neau, de comentariile făcuta in legătură cu aflarea locu­rilor, de multe şi multe alte zgomote care anihilau plăce­rea de a urmări acţiunea de pe ecran. In acest timp n-am văzut nici pe unul din cei ce fac parte din personalul ci­nematografului intervenind pentru a curma această stare de lucruri şi evacuind, la ne­voie, pe cei care nu respectă liniştea şi buna cuviinţă. VICTOR ANTONESCU albea Barajul Sadului nr. 7 A—7 B,­ ap. 109, Bucureşti Cel care vă scrie este su­ferind da o afecţiune cardia­că. Pentru boala mea, medicii mi-au recomandat să folo­sesc in alimentaţie sarea me­dicinală, pa care n-am mai găsit-o de la un timp, in nici o farmacie, cu toate că mate­ria primă o avem in cantităţi suficiente in­ tară. Mi s-a mai recomandat şi chinidină, pro­dus de asemenea ieftin, pe care, la fel, nu-l găsesc cu toate că l-am căutat zi de zi. Cunoscind că este vorba de o defecţiune in sistemul de co­menzi, aş dori să atrag a­­tenţia asupra acestei scăpări din vedere care pentru cate­goria mea de bolnavi are mare importanţă. Prof. ION V. ENACHE str. Stroici nr. 25, Iaşi Zilele trecute am cumpărat de la complexul comercial cu autoservire de pe calea Şerban Vodă patru pliculeţe cu zahăr vanilat. N-am dat atenţie ambalajului care era cam cenuşiu. Desfăcind un pliculeţ, in loc să găsesc za­hăr de culoare albă,, am găsit unul de culoare închisă. Di­zolvat in apă, apa s-a făcut cum e catranul. Constatind deprecierea cumpărăturii m-am dus la magazin cerînd să mi se schimbe pliculeţe­le. întreaga marfă insă era de aceeaşi calitate, deşi data fabricării era 23 iunie 1983. Dacă numai după atita timp zahărul a devenit impropriu folosirii, d-apoi după 6­ luni, cit este termenul de garanţie ce se­ va­ intimpla cu el? Pentru ca să nu critic un gol, vreau să fac precizarea că u­­nitatea furnizoare este în­treprinderea „Chimica“ (pro­babil, din Bucureşti), căreia îi fac invitaţia de a ne lămuri ce s-a intimplat cu acest za­hăr vanilat. STOIAN FLOP­EA str. C. Anastasia nr. 2 Bucureşti Programul I 11,00: Telex ; 11,05: Universul femei­lor ; 11,55: Film artistic ; Cinci la lela. In distribuţie : Plamen Potkov, I. Kuz­ma­nova, M. Stefanova. Regia : Raşco Uzumov ; 12,35: Ecran de vacanţă ; 16,00 Ecran de vacanţă ; 16,30: Studioul tineretului ; 17,40: Itinerar libian ; 20,00: Telejurnal ; 20,20: Actualitatea economică ; 20,35: Melodii populare; 20,45: Spirit militant, revoluţionar ; 21,00: Muzică patriotică şi revoluţio­nară ; 21,15: Cinci miliarde de oameni; 21,40: Festivalul de muzică ușoară : Mamaia - 1983. Gala finală ; 22,30: Telejurnal; 20,00: Telejurnal ; 20,20: Agenda bucu­reșteană ; 20,35: Estivala '83 ; îrf pauză. Cronica muzicală ; 22,05: Zboa­ră cîntec peste plai; 22,30: Telejurnal. CINEMATOGRAFE ÎNTOARCEREA DIN IAD : Scala (11 03 72) orele : 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01), orele ; 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20: Melodia (12 0Ó86), orele 9 -11.15 - 13,30 - Î5.45 - 13 - 20,15. VLAD ŢEPES : Central (14 12 24), orele 9 - 12 - 16 - 19. NEA MARIN MILIARDAR : București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Excelsior (65 49 45) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -21,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CROAZIERA : Doina (16 35 38), orele 16,30 - 19. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina orele 9 - 10,30 - 12 - 13,30 - 15-B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. RĂZBUNAREA HAIDUCILOR : Bu­zeşti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 -19.30. MELODII LA COSTINEŞTI : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 -19.30. HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Aurora (35 04 66) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. BULETIN DE BUCUREȘTI : Grădina Arta (21 31 86), ora 20,45. JULIA : Sala Mică a Palatului R.S.R., orele 17,15 - 20,00. FEMEIA DISPĂRUTĂ : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 -13,45 - 18 - 20,15. VESTUL SĂLBATIC : Capitel (16 29 17), Orele 8,45 - 11 - 13 _ 11 _ 17 — 19 — 21 ; Grădină, ora 20. ^ JAVA: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 -13,45 - 18 - 20,15. CARIERA MEA STRĂLUCITĂ : Studio (59 53 15), orele­ 10-- 12 - 14 - 14 -18 - 20. . .. ~ P CANTORUL CU CĂTUŞE : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. IMPERIUL CONTRAATACA : pa­latul Sporturilor şi Culturii (75 77 20), ora 18. VRACIUL, Victoria (16 28 79),­­■ rele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30. ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 -15,30 - 18,30. TOATA LUMEA ESTE A MEA ! Po­land Sporturilor si Culturii, ora 20,40, la Arenele Romane. CALAUZA : Union (13 49 04), orele 10 - 13 - 16 - 19. ACOLO, PE POTECI NEVĂZUTE : Timpuri Noi (15 6110), orele 9-11 - 13,15. DEPARTE DE TIPPERARY: Timpuri Noi, orele 15,30 — 17,45 - 20. MADONA PAGINA • Dacia (50 35 94) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. EDUCAJIA SENTIMENTALA A CA­SEI : Drumul Sării (31 38 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FATA CARE VINDE FLORI : Pacea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30. AM FOST VECINI : Popular (35 15 17) orele 15 - 17,15 - 19,30. ULZANA CĂPETENIA APAȘILOR : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17,15 - 19,30. IN UMBRA LEGII : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. DUBLU DELICT : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45; Grădina Luceafărul (15 87 67), orele 20,30 ; Grădina Feroviar (50 51 40), orele 20,30: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15. CAMIONUL DE CURSA LUNGA 1 Giulești (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 : Cosmo­ (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. OMUL PĂIANJEN SE ÎNTOARCE : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Glo­ria (47 46 73), ora 20,15 ; Grădina Tomis (21 49 46), ora 29,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 CASCADORUL HOOPER : Aria (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 - 19. UN COMANDO PENTRU APA GREA: Grădina Festival (15 63 84), ora 20,30. CIINELE: Grădina Modern (23 71 01) ora 29,30. — DOMNUL MILIARD: Grădina Parc Hotel (17 08 58) ora 20,45. Programul !! N „Románia liberó­* Joi 1 septembrie 1983 Soarele răsare la ora 6,37 şi apune la ora 19,53 TEATRE GAIŢELE : Teatrul Naţional (14 71 71) sala Mică, ora 19,30 şi INOCENTUL, sala Atelier, ora 19 ; LUNA DESMOŞ­­TENIŢILOR : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (14 75 46), sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, ora 19 • LA IZVOR DE DOR Şl CINTEC : Ansam­blul „Rapsodia Româna" (13 13 00), ora 18,30 ; FILARMONICA, TRADIŢIE Şl ACTUALITATE (spectacol de simţi şi lumină de Jeanine Costescu) şi RE­CITAL DE HARPA ANCA STANESCU : Filarmonica „George Enescu" la Ro­tonda Ateneului Român ora 20 ; FOTBAL LA BOEMA : Teatrul „C. Tă­­nase" (15 56 73), la Gradina Boema, ora 19.30 şi FUNCŢIONARUL DE LA DOMEn­iu­, Grădina Batiştei, ora 20; SPECTACOL DE FOLCLOR EVREIESC : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18.30. V PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu CONSTAN­TIN ŢICU, comunică starea vremii . VREMEA va fi frumoasă în cea mai mare parte a ţării, cerul va fi variabil în Sud-Vestul ţârii şi trai mult senin în rest. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 32 de grade, iar m nim­ele de la noapte între 10 şi 20 de grade. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi fru­moasă, cerul mai mult senin. Tempera­turile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 30 de grade, iar minimele de la noapte între 14 şi 16 grade.

Next