România Liberă, septembrie 1983 (Anul 41, nr. 12078-12102)
1983-09-01 / nr. 12078
Pagina a 2-a — 7 septembrie 1983 IAŞI. Păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor satului Membrii O.D.U.S. din Motea, judeţul Iaşi, şi-au prevăzut în programul lor de activitate să se ocupe şi de organizarea, în comuna Ior a unui punct muzeistic in ideea păstrării, şi pe această cale, a unor aspecte de muncă şi viaţă, obiceiuri şi tradiţii specifice. Cu sprijinul cadrelor didactice, al celor mai vîrstnici locuitori, s-a trecut la acţiune. A fost construită o casă ţărănească specifică la care au muncit cu multă dăruire Vasile Chiriac, Vasile Acatrinei, Ştefan Olaru, Constantin Onofrei şi Ştefan Citea. Apoi au fost aduse şi aşezate cu migală şipricepere în acest adevărat muzeu al satului sute de obiecte, printre care războaie de ţesut, obiecte de port popular, unelte pentru munca cîmpului şi de gospodărie donate cu multă dragoste de o serie de cetăţeni : Vasile Cucoş, Ana Preutu, Viorica Dascălu. Aurica Costea. Tot aici, din iniţiativa unor cadre didactice se află înregistrată pe bandă de magnetofon aproape întreaga istorie a satului povestită de bătrinii Ion Briciu şi Ion Ojica. Sprijinită cu entuziasm de primarul comunei, Vasile Bărgăoanu. ..această frumoasă iniţiativă a C.D.U.S. a contribuit la îmbogăţirea centrului civic al comunei Moţca cu un obiectiv ce va juca un rol important in munca de educare a generaţiilor tinere, de păstrare pentru viitorui ţie a obiectivelorşi tradiţiilor din această aşezare. (VIOREL CHIURTU) HUNEDOARA. Participare activă la recoltarea şi valorificarea fructelor de pădure în mai multe zone din judeţul Hunedoara se află in plină desfăşurare campania de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure. La această acţiune, care aduce venituri mari unităţilor silvice şi contribuie la realiza- ■ rea autoaprovizionării participă, alături de comunişti, şi membri ai organizaţiilor,de- .. mocraţiei şi unităţii socialis-, te. La ocoalele silvice Baia de Criş, Ilia, Dobra şi altele s-au organizat echipe de culegători formate din silvicul tori şi alţi cetăţeni veniţi din diferite sate. Pină zilele trecute s-au recoltat 89 235 kilograme zmeură, 73 583 kg afine, 142 000 kg mure, 3 493 kg coarne şi altele. La vremea respectivă au fost culese, de asemenea, cantităţi însemnate de ciuperci. Papalel cu impulsionarea recoltării la mure, coarne etc. se pregăteşte acum recoltarea altor fructe de toamnă din păduri. O contribuţie apreciabilă, mai ales, la coordonarea acţiunii de recoltare, au adus cei 30 de membri ai Organizaţiei democraţiei şi unităţii socialiste de la Inspectoratul judeţean şi Ocolul silvic Şoimuş, al cărui preşedinte este Augustin Stanciu. De fapt, aşa cum bine remarca inginerul Şofron Mărginean, secretarul comitetului de partid de la Inspectoratul silvic, recoltarea fructelor de pădure este numai una dintre activităţile comune la care participă atît comunişti cit şi membri ai O.D.U.S. (I. COJOCARU) HARGHITA: Extinderea ciupercăriilor O acţiune gospodărească a fost lansată de edilii harghiteni din oraşul Cristuru Secuiesc şi este susţinută de Organizaţia democraţiei şi unităţii socialiste. Este vorba de inventarierea spaţiilor nefolosite din pivniţe, beciuri şi magazii, care pot fi propice Înfiinţării unor crescătorii de ciuperci. O primă ciupercărie a şi fost amenajată pe o suprafaţă de 160 m.p. într-o pivniţă nefolosită, la consiliul popular orăşenesc. Amenajările necesare, pregătirea compostului şi extinderea culturii ciupercilor se fac cu posibilități locale, prin atragerea gospodarilor spre această îndeletnicire rentabilă. (DUMITRU BUJDOIU). Halul * Azi, 1 septembrie, la librăria „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ sub egida cenaclului „Confluenţe“, are loc lansarea volumului de versuri „Tablouri şi lucruri“ de Mihai Bărbulescu, apărut la editura „Eminescu“. Prezintă Alexandru Piru, Victor Atanasiu şi Cristian Linescu. Vor recita din volum actori ai Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. * La Cîmpulung Moldovenesc s-a desfăşurat recent faza finală a Festivalului cinecluburilor pioniereşti, la care au participat reprezentanţi din 35 de judeţe şi din Bucureşti. Membrii cineclubului Casei pionierilor şi şoimilor patriei din TirguMureş au obţinut premiul I pentru filmul artistic „Adolescenţii“. * La Biblioteca judeţeană din Braşov s-a deschis o expoziţie de carte şi documente cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea scriitorului braşovean Simion Bărnuțiu. * La Casa de cultură „Petőfi Sándor“ este deschisă expoziția de acuarele a profesoarei Maria Nina Almăjanu, membră a Cenaclului „Ioan ) — DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE BIHOR : Recuperarea materialelor refolosibile Şi în oraşul Marghita, judeţul Bihor, organizaţiilui democraţiei şi unităţii socialiste din cadrul unităţilor, economice şi din cartiere, în colaborare cu epic sindicale, continuă să desfăşoare acţiuni eficiente pentru recuperarea materialelor refolosibile şi pentru o economie cit mai substanţială de combustibil, energie si metal. De reţinut că pină in prezent organizaţiile de la întreprinderea de confecţii, de la ,,Bihoreana“, cele din cartierele oraşului au contribuit la recuperarea a peste 330 tone fier şi fiintă, spioane 4 tone hîrtie, 2,7 tone textile, 900 kg hior.z. De notat că, anul fortuit, marghitenii şi-au realizat şi depăşit sarcinile propuse în colectarea fierului, aluminiului, anvelopelor reşapabile economisind, in acelaşi timp, în procesele de producţie peste 200 tone metal, aproape 2 000 tone combustibil convenţional şi peste 7 300 MWh energie electrică. Interesant este şi faptul că aici, pe lingă acţiunea de recuperare propriu-zisă a materialelor s-au Întreprins şi măsuri pentru refolosirea unora chiar ţie plan local. Astfel, din materialele recuperate şi recondiţionate se realizează încălţăminte, bluze, cămăşi pentru copii, iar fonta se transformă in anumite piese trebuincioase unităţilor din oraş. (VIRGIL LAZAR). I Andreescu“. Expoziţia se intitulează „Din realizările şi frumuseţile patriei“. * In acest an, Biblioteca orăşenească din Vişeu de Sus a organizat peste 50 de acţiuni cu cartea in întreprinderi şi instituţii din oraş, precum şi la sediu. Numărul cititorilor a ajuns la 2 500 iar al cărţilor citite la peste 21 000. * La Biblioteca municipală „Miron Costin“ din Roman a fost prezentată expunerea „Rolul cărţii social-politice in educarea socialistă a maselor“; expunerea a fost urmată de un montaj literar-muzical. * Continuă cercetările arheologice pe şantierul de la Ursati (Gorj), în apropiere de Tirgu Jiu, pe malul sting al Şuşitei. In locul numit „Cimpul lui Patru“ au fost identificate mai multe construcţii medievale de zid datind din secolul al XVI-lea. * „Hora la Prislop“, manifestare ajunsă la a XIV-a ediţie, a reunit formaţii artistice din judeţele Maramureş, Suceava şi Bistriţa-Năsăud. wmmwmm rt Un leu aduce patra ••• Cu pufin timp in urma, o mină de ţărani cooperatori din comuna Tupilaţi (judeţul Neamt), sub conducerea fostului maistru ofelar Ilion Arsens, devenit după pensionare biolog autodidact, au infiintat intr-un grajd părăsit o ciupercărie, pe o suprafaţă de 450 m.p. Ulterior, acesteia i s-au adăugat alte spaţii amenajate in acelaşi scop: sălile unui vechi local de scoală si o magazie nefolosită, astfel că acum dispune de o suprafaţă utilă de peste 1 200 m.p., care este cultivată cu ciuperci. Prima recoltă a însumat peste 1 000 kg ciuperci si a fost pusă la dispoziţia consumatorilor, iar datorită eşalonării culturilor au fost create condiţii ca stringerea recoltei să continue fără oprire pe o perioadă de peste o sută de zile. Calculele au arătat că fiecare leu investit in această activitate aduce un ciştig împătrit. (CONSTANTIN AZOIŢUI). Ştiam şi totuşi... Mihai Petre, din Drăgăneşti (Prahova) mai avea de executat 314 zile dintr-o pedeapsă cu obligarea la muncă corecţională. Ştia acest lucru, sila că este şi recidivist, dar... In stare de ebrietate fiind (f.20 iu mie)„ s-a urcat la volanul autoturismului său, fără să aibă permis — pentru că-i fusese anulat din pricina unui accident mortal - - şi pîerzînd controlul volanului, a intrat intr-un cîntar-basculă. Judecătoria Ploieşti l-a condamnat la un an şi şase luni închisoare, la care se adaugă bineînţeles cele 314 zile neexecutate. „Apuseni ’83“ O tabără interjudeţeană de creaţie fotografică, denumită „Apuseni ’83“, a fost organizată săptăminile trecute la motelul Leşu, din preajma barajului cu acelaşi nume, de pe Valea Iadului din zona bihoreana a munţilor Apuseni. In cadrul ei, s-au organizat gale de filme de scurt metraj, seri de diapozitive, excursii la obiectivele de arhitectură populară din zonă etc. Au avut loc numeroase expuneri şi dezbaterii pe teme de artă fotografică, istorie, etnografie. La tabără au participat artişti fotografi din Bucureşti, Oradea, Satu Mare, Braşov, Miercurea Ciuc şi din alte localităţi din ţară. (V. LAZAR) Fapte antisociale Tribunalul judeţean Sibiu, ne informează despre faptele unor indivizi condamnaţi recent . Iosif Boian, de loc din Turda, a pătruns intr-un apartament la ora ciad ştia că locatarii nu sunt acasă, şi a furat un magnetofon. S-a grăbit apoi să-l uhidă in gară unei parsone necunoscute. Ciştigul lui a fost „întregit'’ ulterior cu 2 ani şi 4 luni închisoare pentru furt. Ioan Iovu, lucrind Ui întreprinderea de morărit din Sibiu, a furat un sac cu făină, dar cind sa-i ascundă in autoturismul propriu, a fost surprins şi apoi condamnat la opt luni de închisoare. Victoria Cotoarbă din Mediaş, a escrocat mai mulţi creduli. A fost condamnată la un an şi 6 luni de închisoare. Marian Stan, din Smig (jud. Sibiu) si Dumitru Kaita, din Cofringeni. (Argeş) s-au apucat de speculă : primul cu miei, pe piaţa Mediaşului, al doilea cu legume şi fructe cumpărate de la producători şi revindute pe piaţa Sibiului. Primul a fost condamnat la 4 luni, al doilea la un an închisoare. (L. VIRGIL). Bivolul alb In pădurea Strehareţ, din vreajma municipiului Slatina, se găseşte un punct zoologic în care trăiesc animale sălbatice ,,autohtone şi exotice : ursul, iabul, lebăda, lupul, leul, vulpea, cerbul-lopătar. Una din marile efracţii ale punctului zoologic o constituie bivolul alb. (B. ION) Impostor într-una din zile, cind a aflat că fratelei unui coleg are încurcături cu justiţia. Costică Azoiţei din Tirgu Neamţ s-a oferit sa apeleze la ,,cunoştinţele“ lui de la Procuratura judeţului Cluj. Dar, pentru asta, ii trebuiau nici mai mult nici mai puţin decit 20 001 lei ! Profitind de naivitatea altor creduli, altă dată a mai luat ba cite 1 000 lei, ba 5 000 lei pentru diverse servicii prin „relaţii“... în cele din firmă, impostura a fost demascată şi omul care pretindea că are „relaţii“, profitind de credulitatea unor naivi a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare. (IOANA PROCA) Eroare de gmdire Călătorind nu , ultima vreme pe unele trasee secundare din judeţele Argeş şi Dîmboviţa, am observat că pe ultimii 15—20 km spre finalul cursei, unii şoferi de autobuze nu mai taie bilete, ci doar încasează taxa, profitind de faptul că pe aici nu apar niciodată controalele. Dincolo de necinstea lor, se relevă şi eroarea cetăţenilor care consideră că n-are importanţi care merg banii cu care şi-au plătit călătoria ! Total greşit gândit — pentru că pe de o parte încurajează astfel necinstea, pe de altă parte pot fi ei înşişi afectaţi şi încă la modul cel mai serios : dacă nu se fac încasări pe anumite distanţe, întreprinderea de transporturi auto poate să considere că autobuzele acelea umblă goale, deci nu este nevoie de ele. Şi de suferit, vor suferi tot cetăţenii ! (MARIN IONIŢA) Rubrică realizată de Fia Rădulescu mmwsmMMwm Manifestări consacrate educaţiei Universitatea cultural-ştiinţifică a municipiului Cluj-Napoca este una dintre instituţiile de cultură cu o mare audienţă la cursurile sale. Aceasta şi pentru că, atit cursurile de cultură generală, cit şi cele tehnice, răspund în cel mai inart grad intereselor miilor de tineri şi virstnici, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, ce le frecventează. Aceasta şi pentru că s-au căutat forme şi modalităţi cit mai atractive, cit mai interesante, manifestările fiind bogate in conţinut, ceea ce a făcut să crească interesul publicului de diverse profesii şi structuri sociale. Dar una dintre cele mai atractive manifestări este cea intitulată „Seri clujene“, o adevărată tribună a educaţiei socialiste şi a înfrăţirii. Ţinută sub egida Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, manifestarea este organizată în colaborare cu Muzeul de artă şi, în cadrul ei, au loc, lunar, acţiuni care se desfăşoară in limba română şi in limba maghiară. Sunt manifestări de o înaltă ţinută, in cadrul cărora au fost evocate personalităţi reprezentative ale trecutului istoric, ale vieţii ştiinţifice, socialpolitice şi culturale ale municipiului, sau ale altor oameni celebri care au avut tangenţe cu oraşul, nostru. Aşa, de pildă, în cadrul Serilor clujene“ au fost evocaţi Avram Iancu, Matei Corvin, Victor Babeş, Bolyai Janos, Octavian Goga, Petőfi Sándor, Ioan Agirbiceanu, Ady Endre, Nicolae Iorga, Vasile Pirvan, George Bitescu, Bartók Bela si numeroase alte personalităţi. De asemenea, au fost prezentate, intr-o formă cit mai accesibilă, evenimente mai importante din trecutul istoric-cultural al municipiului Cluj-Napoca, expunerile constituindu-se intr-o contribuţie însemnată la dezvoltarea sentimentelor patriotice ale cetăţenilor, mai ales ale tinerilor. Dintre acestea amintesc : „Clujul şi răscoala din 1514“, .Umanismul şi reprezentanţii săi, Nicolae Olahu" şi Heltai Gáspár", „începuturile universităţii româneşti din Cluj“. ..Acţiuni ale muncitorimii clujene in trecut, desfăşurate sub conducerea P.C.R.", „1850 de ani de la ridicarea oraşului Cluj la rangul de municipiu“, „Dezvoltarea vieţii muzicale clujene“, „Şcoala medicală clujeană“ ş.a.m.d. Inedit este şi faptul că la unele manifestări, cum a fost cea dedicată aniversării luptelor muncitorimii din 1933, am invitat in fata publicului participanţii clujeni la acele evenimente. De asemenea, la manifestările consacrate luptelor de eliberare a patriei şi participării României la războiul antifascist, îi invităm pe cei ce au participat efectiv la aceste lupte spre a împărtăşi ascultătorilor amintiri din acea perioadă eroică. Programul „Serilor clujene“ Sub egida Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste cuprinde de asemenea, ample manifestări în, cadrul cărora sunt prezentate realizările de seamă obţinute de oamenii muncii, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, din Cluj-Napoca, in opera de construire a socialismului, sunt înfăţişate pe larg obiectivele economice şi social-culturale înfăptuite în oraşul şi judeţul nostru, in toată ţara, ca urmare a politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor patriei. Expunerile sunt, de regulă, ţinute de personalităţi ale vieţii politice, culturale şi ştiinţifice din municipiul nostru sau din alte localităţi, ceea ce constituie un alt punct de atracţie pentru public. Au vorbit în cadrul „Serilor clujene“, acad. Ştefan Pascu — care de fapt este unul dintre coordonatorii acţiunilor ce se ţin aici —, prof. univ. dr. Ion Vlad, prof. univ. dr. docent Crişan Mircioiu, prof. univ. dr. Szabó Attila, criticul de artă Alexandra Rus, compozitorul Cornel Ţăranu, poetul Aurel Rău, primarul municipiului, Constantin Crişan, prof. univ. dr. Iosif Kovács şi numeroşi alţii. Expunerile sunt urmate întotdeauna de recitaluri literar-artistice susţinute de solişti, artişti şi formaţii de la conservatorul „G. Dima“, Opera Română, Opera maghiară, de la Teatrul Naţional sau Teatrul Maghiar de Stat, de la Filarmonica de Stat, alte formaţii artistice. La succesul „Serilor elujene“ contribuie şi faptul că ele se organizează in ambianţa deosebit de plăcută a Muzeului...de artă, fie in saloanele baroc, fie in curtea înconjurată de un coridor deschis cu arcade si logil curte cu o acustică deosebită, unde se şi desfăşoară, de obicei stagiunea estivală. Anul acesta, de pildă, stagiunea estivală a „Serilor clujene“ a înregistrat două succese de răsunet : este vorba de concertul prezentat de corni „Antifonia“ al conservatorului „G. Dima“, col laureat al Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi al mai multor concursuri internaţionale şi de concertul soliştilor OpereiRomâne şi maghiare din localitate, manifestări la care a luat parte un numeros public, în cadrul „Serilor clujene“ se organizează şi şezători literar-artistice dedicate unor personalităţiale culturii noastre, manifestări la care şi-au dat concursul pastu clujeni Aurel Rău, Letay Lajos, Negoiţă Irimie, Mircea Vaida şi alţii, români şi maghiari. Constituindu-se intr-o adevă- . rată instituţie de cultură şi artă obştească, „Serile clujene“ au devenit, de-a lungul anilor, o veritabilă tribună a educaţiei socialiste, a înfrăţirii, întregul lor program de expuneri urmărind formarea unei Înalte conştiinţe socialiste, cultivarea sentimentelor de profund patriotism in rîndul cetăţenilor municipiului. Prof. dr. Alexandru Bartha prorector al Universităţii cultural-ştiințifice Cluj-Napoca Serile clujene Panoramic cinematografic „Acolo, pe poteci nevăzute“ Din personajele vechilor basme ruseşti, un scriitor modern compune o poveste frumoasă cu înfruntări dramatice înntre forţele binelui şi înţelepciunii şi , cele ale răului şi laşităţii. Că binele, şi cei ce-l susţin triumfă, nu-i de mirare. Că răul nu dispare de tot, nu-i mai puţin adevărat. Căci scenaristul şi, mai ales regizorul Mihail Iuzovski au ţintit, în primul rind, ca întimplările lor din împărăţia basmelor — in care este amestecat un puştan din zilele noastre — să pară, în primul rind, adevărate. Nici un trucaj de mucava nu-i vizibil, nici o trăsătură de caracter prea neobişnuită, ci doar o împletire poetică de date ale realităţii şi roade ale fanteziei, agrementate de umor. împăratul, detronat de cei răi şi reintronat de cei buni, este un bonom, ce-şi doreşte neapărat să i se dea voie să muncească ; o căsuţă miraculoasă din pădure, deşi se poate învîrti în jurul propriei axe prin puterea propriilor picioroange, are destinul oricărei căsuţe : imbătrîneşte şi se şubrezeşte ; intereanta Vasilisa este o adolescentă fermecătoare stăpînă pe miracole, dar incapabilă să meargă pe o bicicletă obişnuită. Realizatorii devin neîndurători, însă, în surprinderea grupului celor laşi, care se învîrt după bătaia vuitului şi rotirea puterii. Tonul devine coroziv şi ironia muşcătoare. în fapt, este vorba de un film ce aduce bucurie celor mici, dar şi părinţilor ce-i însoţesc. „In umbra legii“ De la titlul care seamănă cu alte sute de titluri, ce trec meteorite pe ecranele lumii, pină la ultima fotogramă această pencilă poliţistă suferă de banalitate. încurcîndu-se în prea multe intenţii, realizatorii pierd in mod constant firul naraţiunii. Nu puteţi spune că lucrurile sunt prea complicate, ci doar că fiecare intenţie răimîne neîmplinită din incoerenţa expozitivă. Aventura poliţistă propmu-zisă (repetate, furturi de opere de artă din diverse muzee din R.D. Germană), pierdută în detalii care slăbesc tensiunea, demarează brusc și se destramă prin deritmare. Cum întreaga intrigă are o propunere morală, ne așteptam ca măcar pe acest teritoriu caracterele să fie bine definite și înfruntările bazate pe atitudini exact delimitate. Dintre eroii filmului, unii pun la cale şi duc la capăt spargerile, ceilalţi sunt angajaţi, cu pasiune şi devotament, în muncă. Primii trăiesc în lumea capitalului, ceilalţi se află în mijlocul unei societăţi ce construieşte socialismul. Traiectoria acestora din urmă este mai firesc urmărită, in vreme ce încurcăturile traversate de banda de răufăcători sint in majoritate sumar explicate, iar implicaţiile generale rămîn fără rezonanţă. Asemenea defecte si altele (o interpretare mediocră, imagini ostenite şi ostenitoare ş.a.) fac ca pelicula să nu fie decit o povestire lipsită de interes. ^ „Dublu delict" Cu nume de afiș comercial, Steno (pe adevăratul său nume Stefano Vanzina), regizorul acestui film are in urma sa o cantitate impresionantă (multe dintre pelicule doar simplu comerciale), dar și o activitate, de scenarist care a marcat începuturile şi dezvoltarea comediei italiene. Steno a realizat, de pildă, împreună cu Mario Monicelli cîteva dintre cele mai bune filme ale lui Toto, singur a ris cu blindeţe şi înţelegere de slăbiciunile conaţionalilor săi şi multe gaguri memorabile au ieşit de sub pana sa. Fără a avea forţa unui Risi sau Comencini, autorul „Dublului delict“, indiferent de genul abordat, aduce, o Italie a zilelor noastre, zbuciumată, cu drame mai mari sau mai mici, cu culori ameţitoare, sau sumbre, cu soare şi umbră. Steno nu este un caustic, este, in schimb, un bun cunoscător al realităţii. Urmărind cu rigoare naraţiunea poliţistă ecranizată, regizorul nu se abate de la cuvîntul scris, dar creează o atmosferă de amprentă personală şi îmbracă totul intr-un umor uşor scrîşnit ce ridică mult calitatea filmului. întreaga anchetă a comisarului Bruno Baldassare — îngropat de mulţi ani între corpurile delicte ale unei arhive a poliţiei şi revenit subit în plină acţiune detectivistă — se desfăşoară intr-un imobil din vechea Romă, intru-un microunivers cu tipuri pitoreşti, populat de fiinţe cu aspiraţii, ori doar de manechine umane. Faptele sociale importante rămân străine peliculei, dar este, implicit, condamnată o întreagă stare de apatie, de lipsă de reacţie. O reţea de relaţii invizibile, însă puternice, leagă elementele acestui microunivers cu relaţiile întregii societăţi. Ancheta poliţistă este înnobilată prin umor, cum spuneam, apoi prin tabloul de moravuri şi tipuri dintr-o Romă contemporană şi, nu in ultimul rind, prin interpretarea lui Marcello Mastroiani — în umilul comisar Baldassare, chinuit de propriile.'; ratări, avansînd lent şi ostenit printre meandrele misterului — şi cea a lui Peter Ustinov in rolul unui truculent cabotin şi secătuit, ca inspiraţie, autor de scenarii cinematografice. Florica Ichim 0*1*11 In apropierea blotului nostru, pe un teren intre case, există un garaj care aparţine de I.C.R. Amzei. In fiecare zi vin aici zeci de maşini, in special camioane grele, cu remorci, maşini frigorifice care, neavind loc in garaj, parchează pe străzile din jur, cu predilecţie pe strada Popa Tatu. Zilnic, intre orele 4 şi 10 dimineaţa, se face un zgomot asurzitor de motoare, de uşi trimite, se aud dialoguri cu voce tare care pun, înainte de vreme, capăt odihnei locatarilor. De multe ori, staţionarea se face cu motoarele aprinse, prilej de zgomot prelungit şi de inhalare a gazelor de eşapament. Semnele de circulaţie plantate pe stradă interzic staţionarea în zona garajului, dar nimeni nu ţine cont de ele. S-au făcut repetate apeluri la conducerea garajului, atit verbal cit şi in scris dar situaţia a rămas neschimbată. ASOCIAŢIA LOCATARILOR str. Popa Tatu nr. 23 Bucureşti In tot mai multe locuinţe se folosesc aparate electrocasnice, ca urmare a creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Omul gospodar este bucuros că le are, fiind totodată preocupat de o cit mai raţională folosire a lor in scopul economisirii energiei electrice. Eu unul doresc să mă încadrez în normele de consum energetic şi, pentru aceasta, caut să utilizez cu chibzuinţă aparatele, intrebuinţîndu-le atunci cind trebuie şi cit trebuie. Mă lovesc insă de o greutate, ca dealtfel orice beneficiar al unui asemenea aparaturi , nu toate aparatele au indicaţii de consum şi, prin urmare, n-avem idee cit consumă fiecare pe o anumită unitate de timp. Cred că ar fi bine dacă, odată cu livrarea aparatelor, unităţile furnizoare ar prevedea în instrucţiunile însoţitoare cantităţile de curent pe le consumă iar pentru cele aflate in funcţiune, fabricile sau întreprinderile de distribuire a energiei electrice ar întocmi tabele de consumuri care să poată ajunge la marea masă a cetăţenilor. In felul acesta s-ar putea face mai concret echilibrarea bugetului casnic şi s-ar realiza economii pe ansamblul naţional. CONSTANTIN DECUSEARA str. Th. Neculuţă nr. 19, Galaţi Aş dori să mă refer la linele aspecte legate de felul cum se desfăşoară spectacolele, in special la cinematograful „Capitol“, unde m-am dus intr-o dimineaţă. Chiar şi intrare am văzut un afiş care avertiza pe cei care obişnuiesc să întîrzie că accesul le este interzis după începerea filmului. Spre surprinderea mea, contrar prevederilor afişului, pe tot parcursul filmului, se deschideau uşile intrind şi ieşind roiuri de spectatori deranjind pe cei veniţi să vadă filmul. Vizionarea mai era tulburată şi de băncile care pocneau, de comentariile făcuta in legătură cu aflarea locurilor, de multe şi multe alte zgomote care anihilau plăcerea de a urmări acţiunea de pe ecran. In acest timp n-am văzut nici pe unul din cei ce fac parte din personalul cinematografului intervenind pentru a curma această stare de lucruri şi evacuind, la nevoie, pe cei care nu respectă liniştea şi buna cuviinţă. VICTOR ANTONESCU albea Barajul Sadului nr. 7 A—7 B, ap. 109, Bucureşti Cel care vă scrie este suferind da o afecţiune cardiacă. Pentru boala mea, medicii mi-au recomandat să folosesc in alimentaţie sarea medicinală, pa care n-am mai găsit-o de la un timp, in nici o farmacie, cu toate că materia primă o avem in cantităţi suficiente in tară. Mi s-a mai recomandat şi chinidină, produs de asemenea ieftin, pe care, la fel, nu-l găsesc cu toate că l-am căutat zi de zi. Cunoscind că este vorba de o defecţiune in sistemul de comenzi, aş dori să atrag atenţia asupra acestei scăpări din vedere care pentru categoria mea de bolnavi are mare importanţă. Prof. ION V. ENACHE str. Stroici nr. 25, Iaşi Zilele trecute am cumpărat de la complexul comercial cu autoservire de pe calea Şerban Vodă patru pliculeţe cu zahăr vanilat. N-am dat atenţie ambalajului care era cam cenuşiu. Desfăcind un pliculeţ, in loc să găsesc zahăr de culoare albă,, am găsit unul de culoare închisă. Dizolvat in apă, apa s-a făcut cum e catranul. Constatind deprecierea cumpărăturii m-am dus la magazin cerînd să mi se schimbe pliculeţele. întreaga marfă insă era de aceeaşi calitate, deşi data fabricării era 23 iunie 1983. Dacă numai după atita timp zahărul a devenit impropriu folosirii, d-apoi după 6 luni, cit este termenul de garanţie ce se va intimpla cu el? Pentru ca să nu critic un gol, vreau să fac precizarea că unitatea furnizoare este întreprinderea „Chimica“ (probabil, din Bucureşti), căreia îi fac invitaţia de a ne lămuri ce s-a intimplat cu acest zahăr vanilat. STOIAN FLOPEA str. C. Anastasia nr. 2 Bucureşti Programul I 11,00: Telex ; 11,05: Universul femeilor ; 11,55: Film artistic ; Cinci la lela. In distribuţie : Plamen Potkov, I. Kuzmanova, M. Stefanova. Regia : Raşco Uzumov ; 12,35: Ecran de vacanţă ; 16,00 Ecran de vacanţă ; 16,30: Studioul tineretului ; 17,40: Itinerar libian ; 20,00: Telejurnal ; 20,20: Actualitatea economică ; 20,35: Melodii populare; 20,45: Spirit militant, revoluţionar ; 21,00: Muzică patriotică şi revoluţionară ; 21,15: Cinci miliarde de oameni; 21,40: Festivalul de muzică ușoară : Mamaia - 1983. Gala finală ; 22,30: Telejurnal; 20,00: Telejurnal ; 20,20: Agenda bucureșteană ; 20,35: Estivala '83 ; îrf pauză. Cronica muzicală ; 22,05: Zboară cîntec peste plai; 22,30: Telejurnal. CINEMATOGRAFE ÎNTOARCEREA DIN IAD : Scala (11 03 72) orele : 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01), orele ; 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20: Melodia (12 0Ó86), orele 9 -11.15 - 13,30 - Î5.45 - 13 - 20,15. VLAD ŢEPES : Central (14 12 24), orele 9 - 12 - 16 - 19. NEA MARIN MILIARDAR : București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Excelsior (65 49 45) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -21,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CROAZIERA : Doina (16 35 38), orele 16,30 - 19. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina orele 9 - 10,30 - 12 - 13,30 - 15-B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. RĂZBUNAREA HAIDUCILOR : Buzeşti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 -19.30. MELODII LA COSTINEŞTI : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 -19.30. HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 . Aurora (35 04 66) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. BULETIN DE BUCUREȘTI : Grădina Arta (21 31 86), ora 20,45. JULIA : Sala Mică a Palatului R.S.R., orele 17,15 - 20,00. FEMEIA DISPĂRUTĂ : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 -13,45 - 18 - 20,15. VESTUL SĂLBATIC : Capitel (16 29 17), Orele 8,45 - 11 - 13 _ 11 _ 17 — 19 — 21 ; Grădină, ora 20. ^ JAVA: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 -13,45 - 18 - 20,15. CARIERA MEA STRĂLUCITĂ : Studio (59 53 15), orele 10-- 12 - 14 - 14 -18 - 20. . .. ~ P CANTORUL CU CĂTUŞE : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. IMPERIUL CONTRAATACA : palatul Sporturilor şi Culturii (75 77 20), ora 18. VRACIUL, Victoria (16 28 79),■ rele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30. ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 -15,30 - 18,30. TOATA LUMEA ESTE A MEA ! Poland Sporturilor si Culturii, ora 20,40, la Arenele Romane. CALAUZA : Union (13 49 04), orele 10 - 13 - 16 - 19. ACOLO, PE POTECI NEVĂZUTE : Timpuri Noi (15 6110), orele 9-11 - 13,15. DEPARTE DE TIPPERARY: Timpuri Noi, orele 15,30 — 17,45 - 20. MADONA PAGINA • Dacia (50 35 94) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. EDUCAJIA SENTIMENTALA A CASEI : Drumul Sării (31 38 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FATA CARE VINDE FLORI : Pacea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30. AM FOST VECINI : Popular (35 15 17) orele 15 - 17,15 - 19,30. ULZANA CĂPETENIA APAȘILOR : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17,15 - 19,30. IN UMBRA LEGII : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. DUBLU DELICT : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45; Grădina Luceafărul (15 87 67), orele 20,30 ; Grădina Feroviar (50 51 40), orele 20,30: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15. CAMIONUL DE CURSA LUNGA 1 Giulești (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 : Cosmo (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. OMUL PĂIANJEN SE ÎNTOARCE : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Gloria (47 46 73), ora 20,15 ; Grădina Tomis (21 49 46), ora 29,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 CASCADORUL HOOPER : Aria (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 - 19. UN COMANDO PENTRU APA GREA: Grădina Festival (15 63 84), ora 20,30. CIINELE: Grădina Modern (23 71 01) ora 29,30. — DOMNUL MILIARD: Grădina Parc Hotel (17 08 58) ora 20,45. Programul !! N „Románia liberó* Joi 1 septembrie 1983 Soarele răsare la ora 6,37 şi apune la ora 19,53 TEATRE GAIŢELE : Teatrul Naţional (14 71 71) sala Mică, ora 19,30 şi INOCENTUL, sala Atelier, ora 19 ; LUNA DESMOŞTENIŢILOR : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (14 75 46), sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, ora 19 • LA IZVOR DE DOR Şl CINTEC : Ansamblul „Rapsodia Româna" (13 13 00), ora 18,30 ; FILARMONICA, TRADIŢIE Şl ACTUALITATE (spectacol de simţi şi lumină de Jeanine Costescu) şi RECITAL DE HARPA ANCA STANESCU : Filarmonica „George Enescu" la Rotonda Ateneului Român ora 20 ; FOTBAL LA BOEMA : Teatrul „C. Tănase" (15 56 73), la Gradina Boema, ora 19.30 şi FUNCŢIONARUL DE LA DOMEniu, Grădina Batiştei, ora 20; SPECTACOL DE FOLCLOR EVREIESC : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18.30. V PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu CONSTANTIN ŢICU, comunică starea vremii . VREMEA va fi frumoasă în cea mai mare parte a ţării, cerul va fi variabil în Sud-Vestul ţârii şi trai mult senin în rest. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 32 de grade, iar m nimele de la noapte între 10 şi 20 de grade. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi frumoasă, cerul mai mult senin. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 30 de grade, iar minimele de la noapte între 14 şi 16 grade.