România Liberă, februarie 1984 (Anul 42, nr. 12208-12232)
1984-02-01 / nr. 12208
Pagina a 2-a — 1 februarie 1984 Cons Prin tradiţie, ziua de întii februarie marchează deschiderea unui nou an de instrucţie şi educaţie in sistemul pregătirii gărzilor patriotice ale României socialiste. Acest debut are loc acum sub ecoul şi reverberaţiile profunde, prilejuite de recenta celebrare a 125 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia şi de omagierea iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — erou al istoriei naţionale —, cu prilejul aniversării zilei sale de naştere şi al împlinirii a peste jumătate de secol de prodigioasă activitate revoluţionară, în climatul de puternic avint politic şi efervescenţă creatoare, de angajare plenară a energiilor întregului popor pentru înfăptuirea exemplară, in toate domeniile, a măreţelor obiective şi sarcini ale celui de-al patrulea an al cincinalului calităţii şi eficienţei, în acest an hotârîtor pentru îndeplinirea prevederilor întregului cincinal, activitatea in toate domeniile — inclusiv în acela al instruirii gărzilor patriotice — se desfășoară sub semnul întîmpinării și cinstirii cu succese de seamă a celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944 şi a Congresului al XlII-lea al partidului. Tot ceea ce am realizat, marile noastre Înfăptuiri se cer a fi ocrotite şi apărate fără preget, la nevoie cu arma în mină. Iată de ce, potrivit concepţiei revoluţionare a partidului nostru, apărarea patriei, a cuceririlor socialiste dobindite cu preţul luptei şi muncii eroice a tuturor fiilor ţării reprezintă o latură inseparabilă a edificării noii orinduiri sociale, cauză şi operă a întregului popor. Muncind cu abnegaţie şi avint creator pentru înfăptuirea Programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a prevederilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, ataşat profund cauzei păcii şi colaborării, poporul nostru nu poate să nu ţină seama, totodată, de obligaţiile ce-i revin, îndeosebi in condiţiile unor desfăşurări periculoase pe planul vieţii politico-militare internaţionale, de a lua măsurile ce se impun pentru a-şi salvgarda în orice împrejurări valorile supreme, cuceririle revoluţionare, libertatea, integritatea teritorială şi independenţa patriei. În acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „este necesar să nu uităm nici un moment că edificarea socialişti, dezvoltarea patriei noastre au fot in condiţii internaţionale complexe, cind se menţine incă pericolul războiului, inclusiv al unui război mondial nimicitor. De aceea avem răspunderea faţă de dezvoltarea socialistă, faţă de independenţa şi viitorul patriei să acţionăm permanent pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei“. Creaţie a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organic integrate în structurile societăţii româneşti contemporane, gărzile patriotice reprezintă un factor puternic al progresului economico-social şi un pilon de nădejde al apărării teritoriale, avînd misiunea să participe activ, împreună cu forţele armate, la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice, a suveranităţii şi securităţii patriei, a oraşelor, comunelor, întreprinderilor, instituţiilor şi celorlalte organizaţii socialiste. „Gărzile patriotice şi detaşamentele militare ale tineretului — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îmbină in mod minunat munca paşnică de construcţie a socialismului, de dezvoltare economico-socială a ţării cu misiunea nobilă de apărare a patriei, de asigurare a muncii şi vieţii poporului nostru“. Pătrunşi de dragoste fierbinte faţă de glia strămoşească, de devotament neţărmurit faţă de cauza socialismului, zecile de mii de oameni ai muncii de pe meleagurile gălăţene înrolaţi in gărzile patriotice — asemenea tuturor bărbaţilor şi femeilor de pe cuprinsul ţării purtători ai ecusonului tricolor al acestor formaţiuni de apărare — îşi afirmă plenar virtuţile pe care le conferă noua lor poziţie socială de proprietari, producători şi beneficiari, dar şi de apărători. Tot ceea ce am realizat pe planul dezvoltării economico-sociale încorporează şi eforturile creatoare ale combatanţilor gărzilor patriotice — oameni minunaţi care, an de an, concomitent cu munca desfăşurată fără preget în producţia de bunuri materiale şi valori spirituale, şi-au perfecţionat continuu deprinderile de vajnici luptători. Asemenea tuturor celorlalte zone ale ţării, judeţul Galaţi a cunoscut, îndeosebi in anii de după Congresul al IX-lea al partidului — perioada cea mai bogată în împliniri din întreaga noastră istorie, pe care cu legitim temei o numim EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU —, o remarcabilă dezvoltare a forţelor de producţie. Datorită fondurilor de investiţii alocate în aceşti ani, insumind aproximativ 94 miliarde lei, au fost puse in funcţiune, modernizate sau dezvoltate peste 450 de capacităţi de producţie, din care circa 65 la sută in industrie. Ca urmare, producţia industrială a judeţului a crescut in aproape 19 ani de 13 ori, o puternică dezvoltare cunoscind ramura "metalurgică şi cea a construcţiilor "de maşini (navară). Industria gălăţeană deţine o pondere de 5 la sută in producţia ţării, ceea ce conferă judeţului locul al patrulea la acest indicator. De asemenea, un ritm susţinut s-a dezvoltat şi agricultura. Astfel, suprafaţa amenajată pentru irigaţii a crescut de 6,3 ori, cu perspectiva de a spori considerabil în anii următori, prin execuţia marelui sistem Cimpia Covurluiului. Totodată, s-a asigurat înzestrarea cu o gamă diversificată de maşini agricole şi intr-un număr crescînd, o mare parte din lucrări fiind complet mecanizată, înaintarea hotăritâ, pe un front larg, indirecţia înfăptuirii noii revoluţii agrare este ilustrată şi de faptul că, in comparaţie cu anul 1965, producţia agricolă vegetală a sporit de 3,6 ori, iar cea animalieră, de 4,4 ori. Datorită marilor succese obţinute în dezvoltarea industriei, agriculturii şi celorlalte sectoare economice, a crescut continuu nivelul de bunăstare şi civilizaţie al populaţiei, se accentuează permanent procesul de urbanizare, localităţile şi-au schimbat complet înfăţişarea, mai mult de jumătate din locuitorii judeţului mutindu-se în locuinţe noi, cu un grad sporit de confort. Beneficiari ai roadelor propriei strădanii, oamenii muncii gâlăţeni — cuprinşi, in majoritatea lor covirşitoare, în gărzile patriotice şi in celelalte formaţiuni populare de apărare — ştiu, aşadar, ce au de apărat. De aceea, deviza construim şi apărăm reflectă în modul cel mai viu o realitate impresionantă, o dimensiune a conştiinţei revoluţionar-patriotice, a profilului spiritual al omului nou, înnobilat de alese valori etice, politico-morale care, in noul an de instrucţie şi educaţie, vor fi ridicate pe o treaptă şi mai înaltă, corespunzătoare exigenţelor izvorîte din documentele de partid, din expunerile şi cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cerinţelor Directivei comandantului suprem. Pe temelia rezultatelor bune şi foarte bune obţinute în primii trei ani ai perioadei pentru care a fost dată Directiva comandantului suprem privind pregătirea de luptă, politico-educativă şi pentru acţiunea gărzilor patriotice şi detaşamentelor de tineret, statele majore, subunităţile de toate genurile, zecile de mii de combatanţi — muncitori, ţărani şi intelectuali, bărbaţi şi femei — ce poartă pe braţ ecusonul tricolor al acestor formaţiuni populare înarmate sunt chemaţi să nu precupeţească nici un efort pertru ca, in noul an de instrucţie şi educaţie, să-şi sporească aportul la îndeplinirea importantelor obiective economico-sociale pe coordonatele prioritare ale calităţii, competitivităţii, eficienţei, care sunt factori esenţiali ai strategiei dezvoltării economiei româneşti, concomitent cu perfecţionarea continuă a măiestriei de luptători. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, pregătirea şi activitatea gărzilor patriotice din judeţul nostru, ca şi ale acelora din întreaga ţară, va înregistra pe parcursul acestui an substanţiale mutaţii calitative. In spiritul prevederilor documentelor de partid, ale Directivei comandantului suprem, au fost luate măsurile ce se impun pentru a se obţine la toate categoriile de pregătire şi la toate nivelurile rezultate care să se înscrie concludent in parametrii noii calităţi, superioare, vizînd intensificarea activităţii de educaţie revoluţionar-patriotică a efectivelor, consolidarea organizatorică a statelor majore şi gărzilor patriotice, perfecţionarea pregătirii militare, tactice, metodice şi de specialitate a cadrelor de comandă, accentuarea caracterului practic-formativ al şedinţelor de instrucţie pentru a li se dezvolta tuturor combatanţilor deprinderi trainice în mînuirea armamentului şi tehnicii din dotare, înalte calităţi morale şi de luptă, sprijinirea mai eficientă a pregătirii militare a formaţiunilor de tineret, amplificarea şi adâncirea colaborării şi cooperării gărzilor cu unităţile forţelor armate, modernizarea bazei materiale a procesului de instrucţie, întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii. Ansamblul măsurilor luate, condiţiile optime de care dispunem, activitatea de zi cu zi, desfăşurată pe baze riguros ştiinţifice, cu competenţă, pasiune şi spirit comunist, revoluţionar, vor determina ridicarea, in acest an, pe o treaptă şi mai înaltă a pregătirii de luptă, politico-educative şi pentru acţiune, astfel incit gărzile patriotice să contribuie intr-o şi mai mare măsură la afirmarea localităţilor, întreprinderilor şi celorlalte unităţi economicosociale ca adevărate cetăţi de muncă şi apărare, intimpinind glorioasa aniversare de la 23 August şi Congresul al XlII-lea al partidului cu un bilanţ de realizări remarcabile. Nici un moment, combatanţii gărzilor patriotice, care moştenesc şi dezvoltă eroice tradiţii de muncă şi luptă, nu uită acest fundamental şi mobilizator adevăr : astăzi, când oamenii muncii sunt cu adevărat stăpini ai ţării şi ai propriilor destine, ipostaza de proprietar, producător şi beneficiar este efectivă şi reală ; întreaga avuţie naţională a patriei noastre socialiste aparţine poporului, de unde rezultă că tot poporul are datoria sfintă de a o apăra spre binele şi gloria patriei, pentru bunăstarea materială şi spirituală a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, al gărzilor patriotice trăim şi apărăm Paraschiv Benescu prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., comandantul gărzilor patriotice judeţene , deschiderea noului an de instrucţie şi educaţie . POŞTA JURIDICA Pe teme notariale Laura Leşe, notar şef al municipiului Bucureşti, răspunde la unele întrebări pe teme notariale, formulate de cititorii noştri. PROPRIETAR PRIN UZUCAPIUNE" (Ion Moraru din Bucureşti, str. Oboga nr. 5). Legea prevede posibilitatea ca o persoană care a folosit un imobil in mod neîntrerupt si sub titlu de proprietar un anumit număr de ani, să devină proprietarul imobilului prin ceea ce in drept se numește uzucapiune. în cazul relatat de dv., se poate dobîndi proprietatea, numai dacă termenul in ani, prevăzut in art. 1395 cod civil, s-a împlinit mai înainte de intrarea in vigoare a legii 58/1974, privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale. în toate cazurile, constatarea dobîndirii dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii se face de către instanţa judecătorească la cererea persoaneiinteresate. Precizăm că pe această cale nu pot fi dobindite bunuri imobiliare care sunt proprietate socialistă. VINZĂRI ŞI CUMPĂRĂRI DE IMOBILE (Ion Ionescu din Cîmpulung Muscel judeţul Argeş). Se poate dobindi prin cumpărare o locuinţă în mediul rural, dacă vinzătorul obţine autorizaţia de înstrăinare prevăzuta de lege. Precizăm însă că, potrivit dispoziţiunilor art. 30 al. II din Legea 53 1974, privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, la înstrăinarea unei construcţii terenul aferent trece in proprietatea statului. Dobîinditorul construcţiei primeşte din partea Statului in folosinţă terenul necesar, in limitele prevăzute de lege respectiv : 100 mp în mediu urban şi 250 mp in mediu rural, pe durata existentei construcţiei. Pentru folosinţa terenului se plăteşte taxă anuală stabilită de legea 4973, republicată in anul 1930, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie. OBLIGAŢIA DE ÎNTREŢINERE (Nicu Petrescu din Piteşti, strada Kogâlniceanu nr. 4). Cetăţenii pot dispune de vinzarea bunurilor lor către persoane care, drept preţ al cumpărării, se obligă fie să asigure întreţinerea vânzătorilor, fie să plătească o suma de bani si in completare se obligă la întreţinerea vinzătorilor. Obligaţia de întreţinere poate fi pe tot timpul vieţii sau pe termen determinat, conform înţelegerii pârtilor, întreţinerea, în general, constă în asigurarea locuinţei, hranei, îmbrăcămintei, medicamentelor, precum şi a unei îngrijiri şi supravegheri atente şi permanente. In situaţia relatată de dv. puteţi face insă înstrăinarea către nepoatele care au domiciliat în altă localitate, numai dacă dobinditorul are o aprobare nominală de stabilire în municipiul Piteşti, conform art. 5 din Decretul nr. 68/1976, privind schimbarea domiciliului din alte localităţi, in oraşe declarate, potrivit legii, oraşe mari. ACTELE NECESARE ÎNTOCMIRII DONAŢIEI (Popa Scurtu Petre din Bucureşti str. Codrii Neamţului nr. 7, sector 3). Actele necesare întocmirii actului de donaţie, ca şi în general a oricărui act de înstrăinare a unei locuinţe dobindită cu credit acordat de stat şi nerambursat integral sunt : actele de proprietate (contractul de construire, contractul de împrumut, procesul verbal de predare-preluare, decizia de atribuire a terenului, titlul de proprietate eliberat de circumscripția financiară pentru apartamentele construite după anul 1973, transcris la notariatul de stat in raza căruia este situată locuinţa ; declaraţia autentică dată la Notariatul de Stat de către dv. din care să rezulte numărul de locuinţe ce le aveţi în proprietate ; autorizaţia de înstrăinare eliberată de Comitetul executiv al consiliului popular din raza căruia este situată locuinţa ; acordul Casei de Economii şi Consemnaţiuni pentru înstrăinarea locuinţei ; certificat de sarcini de la notariatul de stat in raza căruia este situată locuinţa, care este valabil 48 de ore de la eliberare, în cazul în care actul se autentifică in localitatea unde este locuinţa şi 5 zile dacă se autentifică in alte localităţi ; buletinele de identitate al celui ce înstrăinează locuinţa si al dobînditorului ; adeverinţa sau legitimaţia de serviciu din care să rezulte locul de muncă şi funcţia dobindiorului şi a soţiei sale dacă e căsătorit. Dacă copilul căruia vreţi să-i donaţi locuinţa este minor trebuie să solicitaţi autorităţii tutelare a consiliului popular de la domiciliul minorului, decizie prin care să se încuviinţeze dobindirea şi în situaţia in care minorul nu a împlinit, 14 ani să numească şi o persoană care să-l reprezinte la autentificarea actului. Taxa de autentificare a actului se calculează in valoarea cea mai mare dintre valoarea prevăzută în contractul de construire a locuinţei ce face obiectul donaţiei, valoarea de asigurare a locuinţei la circumscripţia financiară şi valoarea declarată în act de părţi (pentru donaţie). Rubrică realizată de Graziela Vântu Sub egida Festivalului naţional „„Cintarea României“ „Luna cârţii la sate“ Cea de-a XXIV-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, are loc in acest an pe parcursul lunii februarie, fiind înscrisă în programul Festivalului naţional „Cintarea României“, în legătură cu semnificaţia acestui eveniment şi cu diversele manifestări ce vor fi organizate cu acest prilej, ne informează, tovarăşul Petre Georgescu, membru în Biroul Executiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor. — Ediţia din acest an a „Lunii cărţii la sate“ — ne precizează interlocutorul nostru — este organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Uniunea Centrală a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, Uniunea naţională a cooperativelor agricole de producţie, Uniunea Scriitorilor, Consiliul Central al UGSR şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Ea este dedicată celei de a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi celui de-al XlII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Manifestările din cadrul „Lunii cărţii la sate“ au drept scop creşterea contribuţiei cărţii la educaţia politică, revoluţionar-patriotică a oamenilor muncii de la sate. In cadrul acţiunilor organizate, se reliefează succesele obţinute în domeniul producţiei editoriale şi de difuzare a cărţii, al atragerii populaţiei din mediul rural la lectură, sublinindu-se rolul cărţii un amplu proces de ridicare continuă a nivelului general de cunoştinţe al maselor, de educare socialistă a oamenilor. —ntrucit cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, îi revin importante sarcini pe linia popularizării şi difuzării cărţii la sate, vă rugăm să ne arătaţi cum se îndeplinesc aceste sarcini ? — în scopul răspindirii largi a cărţii la sate, reţeaua de difuzare a cărţii s-a extins continuu, ajungînd la 2 300 librării şi raioane specializate, 6 500 puncte de desfacere in cadrul, magazinelor săteşti, 3 000 puncte de difuzare organizate in cadrul unităţilor agricole socialiste," a întreprinderilor şi instituţiilor din mediul rural, bucurindu-se concomitent de sprijinul a 5 000 difuzori de carte din rândurile cadrelor didactice. Din domeniul literaturii social-politice au fost difuzate în mediul rural sute de mii de cărţi, un loc aparte ocupîndu-i răspindirea largă a documentelor de partid şi de stat şi, in mod deosebit, a lucrărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului : „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, titlurile apărute in seriile „Din gîndirea social-politică“, „Dingindirea filozofică“, „Din gîndirea economică a preşedintelui României“. Din literatura social-politică au mai fost difuzate la sate numeroase alte lucrări importante. S-au mai difuzat numeroase cărţi de informare şi popularizare a ştiinţei, şi cărţi de specialitate consacrate activităţii productive şi economice de la sate. Din domeniul valorificării moştenirii literare s-au bucurat de aprecierile a numeroşi cititori, volumele clasicilor români apărute in ultimul timp ; o largă difuzare cunoaşte literatura contemporană. — Ce manifestări se organizează in acest an ? — In ediţia din acest an a „Lunii cărţii la sate“, care a început duminică 29 ianuarie, un accent deosebit se pune pe iniţierea unor manifestări care să contribuie la ridicarea pregătirii profesionale şi tehnice a oamenilor muncii din agricultură, a cooperatorilor. în acest scop vor fi organizate acţiuni în consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, în cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat, ferme, staţiuni de maşini agricole. In alte unităţi economice, şcoli, biblioteci, cămine culturale, în aceeaşi perioadă au fost programate lansări de cărţi, mese rotunde, dezbateri, simpozioane, intilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de cultură, ştiinţă şi artă. De asemenea, se vor organiza „Zile“ ale editurilor, spectacole de poezie şi muzică, dezbateri şi alte acţiuni. Cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, in strinsă colaborare cu factorii locali şi cu organizaţiile de masă şi obşteşti, va acorda, în continuare, o atenţie deosebită popularizării şi difuzării cărţii. Prin acţiunile ce vor fi Întreprinse, ne-a spus, în finalul convorbirii, interlocutorul nostru — se va urmări asigurarea unei, noi calităţi a muncii cu cartea, sporirea contribuţiei la educarea maselor de cititori. S. Mircescu mmmwiME. * La trei decenii de la stingerea din viaţă a poetei Elena Farago, la Biblioteca judeţeană Dolj s-a desfăşurat un simpozion omagial al cenaclului ce poartă numele scriitoarei. * Teatrul de stat din Arad a pus în scenă piesa „Cursa de Viena“ de Rodica Ojog Braşoveanu. Regia artistică a spectacolului este semnată de Mircea Moldovan, iar scenografia de Eva Gyîriff. * Cea de a doua premieră din stagiunea actuală a Naţionalului ieşean este „Rugăciune pentru disc-jockey“ de D. R. Popescu, Regia Dan Stoica. Deşi a avut perioadele lui de eclipsă reală sau aparentă (cine ştie, ce pregăteşte tăcerea prelungită a unui autor 7) , deşi travaliul lui de scriitor ne-a dat de multe ori senzaţia unei pendulări indecise a vocaţiilor ; deşi preferinţele lui sunt atît de eclectice (de la zglobiul ’ Melodii, Melodii, ln pateticul Dincolo de barieră, de la pirotehnic din Tunelul, le dezinvoltura unor cărţi poştale sonore Cintecele măr» etc., etc.) , deşi această răspândire a dat uneori senzaţia de filmaţi băieţi, numai filmaţi ! — deşi... deşi... Francisc Munteanu ne apare azi, după peste treizeci de ani în slujba ecranului, unul din cineaştii dornici de autodepăşire, zeloşi, dinamici. Nu e vorba doar de un dinamism biologic. E vorba, mai ales, de promptitudinea cu care a înţeles comandamentele unei cinematografii dornică azi, mai mult decit oricind, să treacă la o tematică majoră şi la un anume ton : tonul tandreţei. Tandreţe faţă de tot ceea ce merită afecţiunea noastră, dar mai ales faţă de acei eroi anonimi aflaţi în punctele-cheie ale marelui edificiu. Autorul filmului Un petic de cer răspunde unei comenzi sociale, dar „comanda“ nu numai că nu-i restringe posibilităţile de exprimare cunoscute, dimpotrivă le amplifică, intr-un mod săritor în ochi. Ce-i cere tema ? Tema îi cere să se apropie de viaţa unui mare şantier, de o colectivitate care a ales o existenţă aspră. A ales-o de bună voie şi în vederea unui ţel devenit pentru cei mai mulţi ţel personal : construirea unui alt Bicaz. Scenaristul-regizor este mutat — ba, nu ! se mută el, prin dorinţa proprie — de pe orbita poveştilor in doi, cu simbolicul cuplu Ana şi Mihai. Cadrul intimist se sparge în acest ultim film, lăsind să apară in faţele-i multiple forţa unui personaj colectiv numit şantier. Ecranul se umple ochi cu maşini uriaşe, reale. Sub ochii spectatorului, în mod real, se mută munţii. Totul e forfotă şi prefacere căci ce e un şantier dacă nu viaţa repetind un mit : facerea lumii ? Tată, deci, un exemplu fericit în care „comanda socială“ o determină pe cineast să-și lărgească viziunea. Niciodată Francisc Munteanu nu a fost mai tinăr , suplu, disponibil, tonic, schimbind cu elasticitate registrele, glumind pedestru, dar suind cu sprinteneală spre un loc înalt care permite o viziune globală. Contactul nemijlocit cu pulsaţia unui mare şantier a întinerit în mod spectaculos şi personajul emblematic reprezentat de Gheorghe Cozorici ani şi ani in filme de autori diferiţi, dar emblema in contexte diferite răminea aproape intactă. Aici, in Un petic de cer, eroul işi păstrează însuşirile generice , sentimentul răspunderii, oroarea de aranjamente Călduţe, vaccinul împotriva fricii, eficienţa la faţa locului, omenia etc., etc. Ceea ce de-a lungul anilor începuse să capete o anumită rigiditate stereotipă, aici se dezanchilozează şi se particularizează. Interpretul are un tonus nou. Mişcările lui au o precizie sportivă şi o cadenţă alertă. Creşterile de tensiune ale unui om care se simte răspunzător pentru tot capătă in interpretarea lui Cozorici o gamă mai largă de nuanţe ; el poate fi topos, colţos, caustic, imperativ, exasperat, afectuos, intransigent şi înţelegător, „muiat“, „dezarmat“. Actorul e secondat excelent de un Ovidiu Iuliu Moldovan, preşedinte de C.O.M., pe şantier rol important, dar nu poveste un rol alcătuit mai mult din prezenţă fizică şi din citeva replici. Cu atit mai mare meritul interpretului care se impune prin simpla asistare, sugerează un caracter prin simpla prezenţă, iar cind işi spune cele citeva fraze te convinge că ai în faţă, reunite, integritatea şi inteligenţa. Nu e nevoie de mult spirit de observaţie ca să recunoşti un scenariu un set de locuri comune specifice acestei categorii de filme : a) bineînţeles că trimişii de la centrală vor apărea in noroaiele unui şantier năpădit de ploi îmbrăcaţi la patru ace şi scoşi din cutie ; b) bineînţeles că ei vor reprezenta opacitatea celor rupţi de terenul (de care răspund) ; c) bineînţeles că, avînd birocraţia în singe, zelul lor se va îndrepta spre cultul hirtiilor şi combativitatea lor se va manifesta nu in soluţii de viaţă, ci in dispute de birou. Scenariul izbuteşte doar parţial să dizolve problemele tehnologice in caractere şi de aceea : d) bineînţeles că vom asista, dar intr-o măsură mai mică decit in alte împrejurări, la dispute tehnice (cum trebuie tratate infiltraţiile, e sau nu e nevoie de cămăşuială ? etc.) dispute a căror dreptate — din lipsă de calificare hidroenergetică — ne scapă mereu. Acţiunea forţează uneori dramatismul unor situaţii in mod artificial căci : e) bineînţeles că nu se poate ca un bărbat — şi încă unul întreprinzător — să aştepte resemnat peste 12 ore in holul unui aeroport fără ca măcar să dea un telefon explicativ unei soţii mult aşteptată (Cristina Deleanu) care, în sfirşit, insfirşit a venit să-l vadă pe şantier, dar iată — ghinion — tocmai în acea zi, el a trebuit să plece ceea ce ea : f) bineînţeles că nu poate pricepe şi pleacă lăsind un bilet supărat căci... Nu e prima oară cind fantezia scenariştilor noştri inventează opacităţi neverosimile şi suspiciuni copilăreşti între soţi mult prea bine dezvoltaţi mental ca să cadă pradă atit de uşoară unor „malentendu“-uri. Important mi se pare că, plătind aceste biruri (şi altele), dominanta filmului rămine în verosimil, un ataşant. In senzaţia că in faţa noastră se ridica ceva real şi măreţ (exterioare netrucate, surprinse din unghiuri şi încadraturi inspirate dintr-o realitate care nu poate să nu provoace admiraţia). Un merit esenţial al lui Francisc Munteanu şi al întregii sale echipe a stat în omogenizarea acestui fundal real care ar fi putut rămine cu uşurinţă un documentar paralel cu o lume a ficţiunii cinematografice, o lume tratată nu în aqua forte, ci in acuarelă cu nuanţe dulci, in care predominantă rămine simpatia pictorului faţă de model. Mai mult decit oricind, regizorul a ştiut să-şi asigure o distribuţie de farmec. Ceea ce pe hîrtie pare, uneori, plat se bombează prin prezenţa actorului. Se potenţează. Dacă cea mai mare parte din personajele grave (cu funcţii ceva mai săltate) ii reuşesc mai puţin din motive semnalate la paragraful despre poncife, oamenii credibil, trataţi mai ales în stilul şarjei prieteneşti, se mişcă prin peliculă firesc, purtind cu haz omeneşti calităţi, omeneşti cusururi. O primă explicaţie a succesului de public cu totul remarcabil stă deci în distribuţie. Cu atit mai mare meritul lui Mircea Diaconu de a se decupa în contextul unor colegi care stirnesc hohotele sălii la simpla apariţie. Rolul lui e minuscul şi sărăcuţ, dar ca de atitea ori, ■ Mircea Diaconu (aici in rolul unui tinăr inginer) reuşeşte ca din citeva treceri scurte să se înfigă în atenţia noastră, valorificind la maximum fiecare secundă. Actorul personalizează totul : modul de a purta un costum (costume : Lidia Luludis) ; modul de a sorbi o cafea în cabinetul directorial ; chipul in care ţine pe după umeri o fată, pe ploaie, sub un şopron. Daţi-i lui Mircea Diaconu să interpreteze o linie dreaptă. Cu aerul lui de veşnic mirat, pe drumul cel mai scurt dintre două puncte, el va rescrie o mini-odisee. Galeria, deloc săracă a unui anume tip de secretară, este îmbogăţită cu o ironie bine condusă de o Stela Popescu incintatoare, fetiţoasă peste termen, zăpăcită cu moderaţie, cochetă cu mijloace locale. Fără surprize, prin urmare, simpatic foc, Jean Constantin cu binecunoscutele sale atuuri de mimică, de pronunţie, de gestică. El colorează viu portretul unui şofer-filozof care face deliciul sălii. Sebastian Papaiam şi Ovidiu Schumacher: un cuplu savuros in chere-smă (un şmecherism — se vede bine — recuperabil). Mai mult decit oricind, autorul s-a gîndit la public şi a căutat să-i iasă în întâmpinare in fel şi chip. Farmecului actoricesc mai sus pomenit i se adaugă plăcerea de a privi frumuseţea feminină in diferite variante (Diana Lupescu — ochi plecaţi, surisuri timide, Enikő Szilagyi — aplombul unei apariţii de un blond exploziv, Cristina Deleanu — o căldură sobră). Muzica iscălită de Temistocle Popa însoţeşte radios acţiunea, ritmind-o după nevoi, creind in jurul personajelor o atmosferă tonică şi finalmente obligind spectatorul — plăcută obligaţie — să iasă din sală fluierind melodia care dă şi titlul filmului. Virtuţile imaginii — Valentin Ducaru — v-aş ruga să le urmăriţi mai ales in pregeneric. Dincolo de curgerea numelor, există o foarte subtilă poveste a trezirii de dimineaţă filmată cu un izbitor talent, filmată „filat“, sugerată mai mtic doar prin obiecte (deşteptătorul, tranzistorul, ibricul) obiecte atit de des lăsate de operator în regnul naturii moarte, dar aici... Pentru Francisc Munteanu „Un petic de cerc reprezintă un moment de primenire, de întinerire și de accentuare a profesionalismului. Pentru cinematografia noastră, acest film este o strădanie meritorie de a apropia marile teme de marele public. Ecaterina Oproiu „Románia liberó”• e Mill Practic apicultura de peste 40 de ani, timp in care totdeauna cuişoarele mărunte le procuram de la magazinele de fierărie. De la un timp, aceste cuişoare au fost trecute la magazinele cu furnituri de cizmărie, care sunt foarte puţine si care n-au, de obicei, asemenea articol necesar pentru fixat geamurile, în zona locuinţei mele există două fierării , una pe strada aviator Beller, alta pe şoseaua Ştefan cel Mare, colţ cu calea Dorobanţilor, dar la amindouă mi s-a spus că n-au cuişoare de ani de zile. De la magazinul de fierărie din Lipscani, unde am întrebat într-o doară, mi s-a spus să caut la o unitate din calea Moşilor. N-am găsit nici acolo. Altcineva m-a îndrumat pe calea Rahovei nr. 105. Nimic ! Am vizitat peste 20 de magazine din Bucureşti, precum şi magazine asemănătoare din Tulcea şi Constanţa, dar fără succes. Suntem foarte mulţi stupari care ne lovim de această lipsă a unui articol aproape neînsemnat care nu există fiindcă a scăpat, probabil, din vedere. Este cazul să reamintim comerţului şi fabricilor furnizoare că este nevoie de astfel de cuişoare fără de care nu ne putem îndeplini munca de stupari. ZAHARIA VOICULESCU str. av. Teodor Iliescu nr. 2 Bucureşti De la unitatea nr. 21 Mobilă din oraşul nostru am cumpărat o garnitură „Babadag", odată cu care am primit şi un certificat de garanţie. De la depozit am ridicat-o bine ambalată, dar, ajungind acasă, am descoperit că are defecte. Despre această problemă am scris la I.F.E.T. Constanţa, care răspunde de unitatea furnizoare, rugind să se rezolve in mod echitabil situaţia. Au trecut de atunci două luni şi n-am aflat nimic despre soarta scrisorii mele, deşi am primit confirmarea de primire. Am arătat in cele scrise că defectele sint mari, in aşa fel incit unele părţi trebuie inlocuite. Or, in baza unei prevederi legale, respectiva întreprindere are obligaţia să-mi răspundă intr-un anumit termen. VIRGIL LACUSTEANU str. Horea, Cloşca şi Crişan, bl. A 76, ap. 5 Caracal La data de 28 decembrie 1983 am pus la cutia poştală mai multe plicuri cu felicitări adresate unor rude şi prieteni, cu urări de sănătate şi fericire pentru anul care se apropia, aşa cum este datina la noi. Dar, in ziua de 10 ianuarie 1984 am primit înapoi plicul cu felicitări adresate familiei Rachieru din Iaşi, strada Ghica Vodă nr. 16, cu specificarea „adresa incorectă“. Am rămas contrariat de această rezoluţie, deoarece, in acelaşi timp, la aceeaşi adresă, am trimis felicitări pentru alţi destinatari care nu mi-au fost returnate. Doresc să se constate dacă port vina de a nu fi scris corect adresa, punind pentru aceasta la dispoziţia redacţiei plicul cu pricina. Sunt foarte afectat de faptul că n-a ajuns această felicitare şi, tocmai de aceea, aş dori ca vinovatul să fie tras la răspundere. VASILE PERJU str. Gramont nr. 22—24 Bucureşti Ca şi alţi amatori de pescuit, mi-am scos permis de pescuit pentru ca, in timpul liber, stind un aer curat, să prind cu undiţa cite un peşte. Cum o sursă mai bună şi mai apropiată de pescuit nu este decit apa Siretului m-am dus aici.. De la un timp, insă, nu mai pot practica acest sport. Şi aceasta deoarece apa este , din ce în ce mai poluată de o întreprindere din Borzeşti care deversează reziduurile in riu. Nu s-ar putea lua oare măsuri de protejare a apelor cum se iau in alte judeţe ? Pe lingă faptul că poluarea aduce pagube in ce priveşte creşterea peştelui, apele poluate dăunează şi culturilor agricole deoarece sunt folosite la irigaţii. Suntem in aşteptarea unor măsuri concrete care să ducă la limpezirea apelor Siretului. PETRE CONSTANTIN str. Cernei nr. 24 Focşani Din partea I.C.R.A.L. Co troceni am primit in decembrie 1982 o adresă prin care mi se aducea la cunoştinţă că la imobilul din strada Dr. Lister 53 se vor executa lucrări de reparaţii generale şi că, la terminarea lor, va trebui să plătesc cota parte din lucrările executate deoarece deţin acolo un garaj. La aflarea acestei veşti am rămas foarte surprins deoarece nu mai deţin acest garaj. Am răspuns întreprinderii respective că nu mai deţin această anexă de doi ani când i-am predat-o. Am mai spus că m-am şi mutat de la ve■chea adresă. Dar cu aceasta, povestea garajului nu s-a terminat, căci după un an de zile, acelaşi I.C.R.A.L., cu adresa nr. 19957 din 8 ianuarie 1984 îmi pune în vedere să particip la recepţia lucrărilor executate, întrucît în caz de neprezentare voi fi trecut automat la plata cotei cuvenite. Nu ştiu ce să mai cred despre evidenţa acestui I.C.R.A.L. care nu arată nici după patru ani că nu mai locuiesc la fosta adresă, deşi era cazul să ştie de atunci. Poate se va lămuri acum. MIRCEA CRACIUNESCU str. dr. Romniceanu nr. 6 Bucureşti CINEMATOGRAFE • UN PETIC DE CER : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 20 ; Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18 20. Excelsior (65 49 45), orele 9 -11,15 - 16 - 18,15 - 20,15 . Modern (23 71 01), orele 9- 11,15 - 13,30 -15,45 - 1820. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), orele 9-11-13 17.30. CĂRUȚĂ CU MERE : Doina, orele 15.15 - 19,30. FRUCTE DE PĂDURE : Buzetti (50 43 58), orele 15.30 - 17,30 - 19.30. DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA : Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MIEZUL FIERBINTE AL PUNNII : Giu Ieşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 15,45 - 18 - 20 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19.30. ULTIMUL CARTUȘ : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20. ÎNDRĂGOSTIT LA PROPRIA DORINŢA: Sala Mică a Palatului, orele 17,15 - 20 ; Popular (35 1517), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. AFACEREA PIGOT : S u d I o (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 , 20; Floreasca (33 29 71), orele 3 - 10 - 14 - 16 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 - 18 - 20. SALAMANDRA , Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15; București (15 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,45 - 18 -20,15; Favorit (45 31 70), orele 8- 12-14 - 16 - 18-20; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20. RĂZBOIUL STELELOR : luceafărul (15 87 67), orele 8,45 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,30. STRADA HANOVRA : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 _ 18 - 20,15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 — 18 — 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. GARA PENTRU DOI Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 19,45; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 14,15 — 17 - 19,45. CAPCANA NEOBISNUITA : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20. NAUFRAGIUL: Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20. Mioriţa (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. NU POT SA-TI SPUN ADIO : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 20. DE DRAGUL TAU, ANCA : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 -19.30. POVESTEA CĂLĂTORIILOR : Munca (21 50 97), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CANCAN FRENETIC : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FARA PANICA, VA ROG : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20. CAPTURATI-! LA BARIERA : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19. ULZANA CĂPETENIA APASILOR : Progresul (23 94 10), orele 16 -18- 20. DESPĂRȚIRE TEMPORARA : Griviţa (1708 58), orele 12,30 - 16 - 19,30. O AFACERE MURDARA : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 -19,30; Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30. CAMIONUL DE CURSA LUNGA ■ Pocea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. LANȚUL AMINTIRILOR : Art. (21 31 86), orele 9 - 12 - 15,30 - 19. Miercuri, 1 februarie 1984 Soarele răsare la ora 7,35 şi apune la ora 17,24 TEATRE TOSCA : Opera Rorrână (13 18 57), ora 18 ; SALONUL : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala Mică şi FATA DIN ANDROS, ora 19, sala Atelier ; VINZATORUL DE PĂSĂRI : Teatrul de Opereta (13 98 48) ora 19 ; LUNA DEZMOŞTENIŢILOR ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 19 şi REZERVAŢIA DE PELICANI, ora 19, sala Studio (12 44 16); MISTERUL AGAMEMNON: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; MICUL INFERN : Teatrul „C. I. Nottara" (59 31 03), ora 19.30 sala Magheru şi INELE, CERCEI, RETEALA, ora 19 sala Studio ; NIŞTE TARANI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19; STOP PE AUTOSTRADĂ : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19.30; AMADEUS: Teatrul Giuleţti — sala Majestic (14 72 34), ora 19; HOŢUL DE VULTURI : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ora 19 ; REVISTA REVISTELOR : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi FRUMOSUL DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ, ora 19,30 sala Victoria ; VARIETĂȚI : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; JOIA DULCE : Studioul de Teatru I.A.T.C. (15 72 59), ora 19; NOUL NOSTRU VECIN : Teatrul Ţăndărică - ora 10, la sala Batiştei ; LA IZVOR DE DOR ŞI CINTEC : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; RECITAL VOCAL-INSTRUMENTAL : Ateneul Român, ora 19 şi RECITAL DE ARHIRECLASICE, ora 18, la Muzeul de artă al R.S.R. : CARNAVALUL STELELOR : Circul de stat București (11 01 20), ora 19.30. TELEVIZIUNE 15: Telex ; 15,05 : Universul femeilor ; 15,30: Emisiune în limba jughiarâ ; 20: Telejurnal ; 20,20: Actualitatea în economie ; 20,35: Amintiri muzicale ; 20,50: Lumea contemporană şi confruntările de idei ; 21,10: Videotecă Internaţională ; 21,40: Lacul ; 21,50: Telejurnal ; Sport PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, ION BORDEI ECATERINA, transmite : VREMEA se menţine închisă în majoritatea regiunilor ţării. Izolat sunt posibile precipitaţii slabe sub formă de burniţă, ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Ceaţa va persista în zonele de câmpie şi în depresiunile intramontane. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări locale în Banat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între —2 şi 6 grade, iar cele minima de la noapte între —6 şi 2 grade. LA BUCUREŞTI , vremea se menţină închisă. Vîntul va sufla slab. Temperatura mraximă va fi cuprinsă între 2 şi 3 grade, iar minima între -1 şi -3 grade.