România Liberă, februarie 1984 (Anul 42, nr. 12208-12232)

1984-02-01 / nr. 12208

Pagina a 2-a — 1 februarie 1984 Cons Prin tradiţie, ziua de întii fe­bruarie marchează deschiderea unui nou an de instrucţie şi educaţie in sistemul pregătirii gărzilor patriotice ale României socialiste. Acest debut are loc acum sub ecoul şi reverberaţiile profunde, prilejuite de recenta celebrare a 125 de ani de la Uni­rea Moldovei cu Muntenia şi de omagierea iubitului nostru con­ducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — erou al istoriei na­ţionale —, cu prilejul aniver­sării zilei sale de naştere şi al împlinirii a peste jumătate de secol de prodigioasă activitate revoluţionară, în climatul de pu­ternic avint politic şi eferves­cenţă creatoare, de angajare plenară a energiilor întregului popor pentru înfăptuirea exem­plară, in toate domeniile, a mă­reţelor obiective şi sarcini ale celui de-al patrulea an al cin­cinalului calităţii şi eficienţei, în acest an hotârîtor pentru îndeplinirea prevederilor între­gului cincinal, activitatea in toate domeniile — inclusiv în acela al instruirii gărzilor pa­triotice — se desfășoară sub semnul întîmpinării și cinstirii cu succese de seamă a celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944 şi a Con­gresului al XlII-lea al parti­dului. Tot ceea ce am realizat, ma­rile noastre Înfăptuiri se cer a fi ocrotite şi apărate fără pre­get, la nevoie cu arma în mină. Iată de ce, potrivit concepţiei revoluţionare a partidului nos­tru, apărarea patriei, a cuceri­rilor socialiste dobindite cu pre­ţul luptei şi muncii eroice a tu­turor fiilor ţării reprezintă o la­tură inseparabilă a edificării noii orinduiri sociale, cauză şi operă a întregului popor. Mun­cind cu abnegaţie şi avint crea­tor pentru înfăptuirea Progra­mului făuririi societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, a pre­vederilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale par­tidului, ataşat profund cauzei păcii şi colaborării, poporul nos­tru nu poate să nu ţină seama, totodată, de obligaţiile ce-i re­vin, îndeosebi in condiţiile unor desfăşurări periculoase pe pla­nul vieţii politico-militare inter­naţionale, de a lua măsurile ce se impun pentru a-şi salvgarda în orice împrejurări valorile su­preme, cuceririle revoluţionare, libertatea, integritatea teritoria­lă şi independenţa patriei. În acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „este ne­cesar să nu uităm nici un mo­ment că edificarea socialişti, dezvoltarea patriei noastre au fot in condiţii internaţionale complexe, cind se menţine incă pericolul războiului, inclusiv al unui război mondial nimicitor. De aceea avem răspunderea faţă de dezvoltarea socialistă, faţă de independenţa şi viito­rul patriei să acţionăm perma­nent pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei“. Creaţie a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organic integrate în structurile societăţii româneşti contemporane, gărzile patriotice reprezintă un factor puternic al progresului economico-social şi un pilon de nădejde al apărării teritoriale, avînd misiunea să participe activ, împreună cu forţele armate, la apărarea cu­ceririlor revoluţionare ale po­porului, a muncii sale paşnice, a suveranităţii şi securităţii pa­triei, a oraşelor, comunelor, în­treprinderilor, instituţiilor şi celorlalte organizaţii socialiste. „Gărzile patriotice şi detaşa­mentele militare ale tineretului — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îmbină in mod mi­nunat munca paşnică de cons­trucţie a socialismului, de dez­voltare economico-socială a ţării cu misiunea nobilă de apărare a patriei, de asigurare a muncii şi vieţii poporului nostru“. Pătrunşi de dragoste fierbinte faţă de glia strămoşească, de devotament neţărmurit faţă de cauza socialismului, zecile de mii de oameni ai muncii de pe meleagurile gălăţene înrolaţi in gărzile patriotice — asemenea tuturor bărbaţilor şi femeilor de pe cuprinsul ţării purtători ai ecusonului tricolor al acestor formaţiuni de apărare — îşi afirmă plenar virtuţile pe care le conferă noua lor poziţie so­cială de proprietari, producă­tori şi beneficiari, dar şi de apărători. Tot ceea ce am rea­lizat pe planul dezvoltării eco­­nomico-sociale încorporează şi eforturile creatoare ale comba­tanţilor gărzilor patriotice — oa­meni minunaţi care, an de an, concomitent cu munca desfăşu­rată fără preget în producţia de bunuri materiale şi valori spi­rituale, şi-au perfecţionat con­tinuu deprinderile de vajnici luptători. Asemenea tuturor celorlalte zone ale ţării, judeţul Galaţi a cunoscut, îndeosebi in anii de după Congresul al IX-lea al partidului — perioada cea mai bogată în împliniri din întrea­ga noastră istorie, pe care cu legitim temei o numim EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU —, o remarcabilă dezvoltare a forţe­lor de producţie. Datorită fon­durilor de investiţii alocate în aceşti ani, insumind aproxima­tiv 94 miliarde lei, au fost puse in funcţiune, modernizate sau dezvoltate peste 450 de capaci­tăţi de producţie, din care circa 65 la sută in industrie. Ca ur­mare, producţia industrială a judeţului a crescut in aproape 19 ani de 13 ori, o puternică dezvoltare cunoscind ramura "metalurgică şi cea a construc­ţiilor "de maşini (navară). In­dustria gălăţeană deţine o pon­dere de 5 la sută in producţia ţării, ceea ce conferă judeţului locul al patrulea la acest indi­cator. De asemenea, un ritm sus­ţinut s-a dezvoltat şi agricul­tura. Astfel, suprafaţa amena­jată pentru irigaţii a crescut de 6,3 ori, cu perspectiva de a spori considerabil în anii urmă­tori, prin execuţia marelui sis­tem Cimpia Covurluiului. Tot­odată, s-a asigurat înzestrarea cu o gamă diversificată de ma­şini agricole şi intr-un număr crescînd, o mare parte din lu­crări fiind complet mecanizată, înaintarea hotăritâ, pe un front larg, in­direcţia înfăptuirii noii revoluţii agrare este ilustrată şi de faptul că, in comparaţie cu anul 1965, producţia agricolă ve­getală a sporit de 3,6 ori, iar cea animalieră, de 4,4 ori. Da­torită marilor succese obţinute în dezvoltarea industriei, agri­culturii şi celorlalte sectoare economice, a crescut continuu nivelul de bunăstare şi civiliza­ţie al populaţiei, se accentuează permanent procesul de urbani­zare, localităţile şi-au schimbat complet înfăţişarea, mai mult de jumătate din locuitorii ju­deţului mutindu-se în locuinţe noi, cu un grad sporit de con­fort. Beneficiari ai roadelor propriei strădanii, oamenii muncii gâlă­­ţeni — cuprinşi, in majorita­tea lor covirşitoare, în gărzile patriotice şi in celelalte forma­ţiuni populare de apărare — ştiu, aşadar, ce au de apărat. De aceea, deviza construim şi apărăm reflectă în modul cel mai viu o realitate impresionan­tă, o dimensiune a conştiinţei revoluţionar-patriotice, a profi­lului spiritual al omului nou, înnobilat de alese valori etice, politico-morale care, in noul an de instrucţie şi educaţie, vor fi ridicate pe o treaptă şi mai înaltă, corespunzătoare exigen­ţelor izvorîte din documentele de partid, din expunerile şi cu­­vîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cerinţelor Directivei comandantului suprem. Pe temelia rezultatelor bune şi foarte bune obţinute în pri­mii trei ani ai perioadei pen­tru care a fost dată Directiva comandantului suprem privind pregătirea de luptă, politico-e­­du­cativă şi pentru acţiune­a gărzilor patriotice şi detaşa­mentelor de tineret, statele ma­jore, subunităţile de toate ge­nurile, zecile de mii de com­batanţi — muncitori, ţărani şi intelectuali, bărbaţi şi femei — ce poartă pe braţ ecusonul tri­color al acestor formaţiuni populare înarmate sunt chemaţi să nu precupeţească nici un efort per­tru ca, in noul an de instrucţie şi educaţie, să-şi spo­rească aportul la îndeplinirea importantelor obiective econo­­mico-sociale pe coordonatele prioritare ale calităţii, competi­tivităţii, eficienţei, care sunt fac­tori esenţiali ai strategiei dez­voltării economiei româneşti, concomitent cu perfecţionarea continuă a măiestriei de luptă­tori. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, pre­gătirea şi activitatea gărzilor patriotice din judeţul nostru, ca şi ale acelora din întreaga ţară, va înregistra pe parcursul aces­tui an substanţiale mutaţii cali­tative. In spiritul prevederilor documentelor de partid, ale Di­rectivei comandantului suprem, au fost luate măsurile ce se impun pentru a se obţine la toate categoriile de pregătire şi la toate nivelurile rezultate care să se înscrie concludent in pa­rametrii noii calităţi, superioare, vizînd intensificarea activităţii de educaţie revoluţionar-patrio­­tică a efectivelor, consolidarea organizatorică a statelor majore şi gărzilor patriotice, perfecţio­narea pregătirii militare, tactice, metodice şi de specialitate a ca­drelor de comandă, accentuarea caracterului practic-formativ al şedinţelor de instrucţie pentru a li se dezvolta tuturor com­batanţilor deprinderi trainice în mînuirea armamentului şi teh­nicii din dotare, înalte calităţi morale şi de luptă, sprijinirea mai eficientă a pregătirii mili­tare a formaţiunilor de tineret, amplificarea şi adâncirea cola­borării şi cooperării gărzilor cu unităţile forţelor armate, mo­dernizarea bazei materiale a procesului de instrucţie, întări­rea ordinii, disciplinei şi răs­punderii. Ansamblul măsurilor luate, condiţiile optime de care dispunem, activitatea de zi cu zi, desfăşurată pe baze riguros ştiinţifice, cu competenţă, pa­siune şi spirit comunist, revo­luţionar, vor determina ridica­rea, in acest an, pe o treaptă şi mai înaltă a pregătirii de luptă, politico-educative şi pen­tru acţiune, astfel incit gărzile patriotice să contribuie intr-o şi mai mare măsură la afirma­rea localităţilor, întreprinderilor şi celorlalte unităţi economico­­sociale ca adevărate cetăţi de muncă şi apărare, intimpinind glorioasa aniversare de la 23 August şi Congresul al XlII-lea al partidului cu un bilanţ de realizări remarcabile. Nici un moment, combatanţii gărzilor patriotice, care moşte­nesc şi dezvoltă eroice tradiţii de muncă şi luptă, nu uită acest fundamental şi mobilizator ade­văr : astăzi, când oamenii muncii sunt cu adevărat stăpini ai ţării şi ai propriilor destine, ipostaza de proprietar, producător şi be­neficiar este efectivă şi reală ; întreaga avuţie naţională a pa­triei noastre socialiste aparţine poporului, de unde rezultă că tot poporul are datoria sfintă de a o apăra spre binele şi gloria pat­riei, pentru bunăstarea ma­terială şi spirituală a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, al gărzilor patriotice trăim şi apărăm Paraschiv Benescu prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., comandantul gărzilor patriotice judeţene , deschiderea noului an de instrucţie şi educaţie . POŞTA JURIDICA Pe teme notariale Laura Leşe, notar şef al mu­nicipiului Bucureşti, răspunde la unele întrebări pe teme no­tariale, formulate de cititorii noştri. PROPRIETAR PRIN UZUCAPIUNE" (Ion Moraru din Bucureşti, str. Oboga nr. 5). Legea prevede posibilitatea ca o persoană care a folosit un imobil in mod neîntrerupt si sub titlu de proprietar un anu­mit număr de ani, să devină proprietarul imobilului prin ceea ce in drept se numește uzuca­piune. în cazul relatat de dv., se poate dobîndi proprietatea, numai dacă termenul in ani, prevăzut in art. 1395 cod civil, s-a împlinit mai înainte de in­trarea in vigoare a legii 58/1974, privind sistematizarea teritoriu­lui şi localităţilor urbane şi ru­rale. în toate cazurile, consta­tarea dobîndirii dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii se face de către instanţa jude­cătorească la cererea persoanei­­interesate. Precizăm că pe a­­ceastă cale nu pot fi dobindite bunuri imobiliare care sunt pro­prietate socialistă. VINZĂRI ŞI CUMPĂRĂRI DE IMOBILE (Ion Ionescu din Cîmpulung Muscel judeţul Argeş). Se poate dobindi prin cum­părare o locuinţă în mediul ru­ral, dacă vinzătorul obţine au­torizaţia de înstrăinare prevăzu­ta de lege. Precizăm însă că, po­trivit dispoziţiunilor art. 30 al. II din Legea 53 1974, privind sistematizarea teritoriului şi lo­calităţilor urbane şi rurale, la înstrăinarea unei construcţii te­renul aferent trece in proprie­tatea statului. Dobîinditorul con­strucţiei primeşte din partea Sta­tului in folosinţă terenul nece­sar, in limitele prevăzute de lege respectiv : 100 mp în me­diu urban şi 250 mp in mediu rural, pe durata existentei con­strucţiei. Pentru folosinţa tere­nului se plăteşte taxă anuală stabilită de legea 4­973, republi­cată in anul 1930, privind dez­voltarea construcţiei de locuin­ţe şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie. OBLIGAŢIA DE ÎNTREŢINERE (Nicu Petrescu din Piteşti, stra­da Kogâlniceanu nr. 4). Cetăţenii pot dispune de vin­­zarea bunurilor lor către persoa­ne care, drept preţ al cumpă­rării, se obligă fie să asigure întreţinerea vânzătorilor, fie să plătească o suma de bani si in completare se obligă la întreţi­nerea vinzătorilor. Obligaţia de întreţinere poate fi pe tot timpul vieţii sau pe termen determi­nat, conform înţelegerii pârtilor, întreţinerea, în general, constă în asigurarea locuinţei, hranei, îmbrăcămintei, medicamentelor, precum şi a unei îngrijiri şi su­pravegheri atente şi perma­nente. In situaţia relatată de dv. pu­teţi face insă înstrăinarea către nepoatele care au domiciliat în altă localitate, numai dacă do­­binditorul are o aprobare nomi­nală de stabilire în municipiul Piteşti, conform art. 5 din De­cretul nr. 68/1976, privind schim­barea domiciliului din alte loca­lităţi, in oraşe declarate, potri­vit legii, oraşe mari. ACTELE NECESARE ÎNTOCMIRII DONAŢIEI (Popa Scurtu Petre din Bucu­reşti str. Codrii Neamţului nr. 7, sector 3). Actele necesare întocmirii ac­tului de donaţie, ca şi în general a oricărui act de înstrăinare a unei locuinţe dobindită cu cre­dit acordat de stat şi nerambur­sat integral sunt : actele de pro­prietate (contractul de­ construi­re, contractul de împrumut, pro­cesul verbal de predare-prelua­­re, decizia de atribuire a tere­nului, titlul de proprietate elibe­rat de circumscripția financiară pentru apartamentele construite după anul 1973, transcris la no­tariatul de stat in raza căruia este situată locuinţa ; declaraţia autentică dată la Notariatul de Stat de către dv. din care să rezulte numărul de locuinţe ce le aveţi în proprietate ; autori­zaţia de înstrăinare eliberată de Comitetul executiv al consiliului popular din raza căruia este si­tuată locuinţa ; acordul Casei de Economii şi Conse­mnaţiuni pen­tru înstrăinarea locuinţei ; cer­tificat de sarcini de la notaria­tul de stat in raza căruia este situată locuinţa, care este vala­bil 48 de ore de la eliberare, în cazul în care actul se autentifi­că in localitatea unde este lo­cuinţa şi 5 zile dacă se auten­tifică in alte localităţi ; buleti­nele de identitate al celui ce înstrăinează locuinţa si al do­­bînditorului ; adeverinţa sau le­gitimaţia de serviciu din care să rezulte locul de muncă şi funcţia dobindiorului şi a soţiei sale dacă e căsătorit. Dacă copilul căruia vreţi să-i donaţi locuinţa este minor tre­buie să solicitaţi autorităţii tu­telare a consiliului popular de la domiciliul minorului, decizie prin care să se încuviinţeze do­­bindirea şi în situaţia in care minorul nu a împlinit, 14 ani să numească şi o persoană care să-l reprezinte la autentificarea ac­tului. Taxa de autentificare a­ actu­lui se calculează in valoarea cea mai mare dintre valoarea prevăzută în contractul de con­struire a locuinţei ce face obiec­tul donaţiei, valoarea de asigu­rare a locuinţei la circumscripţia financiară şi valoarea declarată în act de părţi (pentru donaţie). Rubrică realizată de Graziela Vântu Sub egida Festivalului naţional „„Cintarea României“ „Luna cârţii la sate“ Cea de-a XXIV-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, are loc in acest an pe parcursul lunii februarie, fiind înscrisă în pro­gramul Festivalului naţional „Cintarea României“, în legă­tură cu semnificaţia acestui e­­veniment şi cu diversele ma­nifestări ce vor fi organizate cu acest prilej, ne informează, tovarăşul Petre Georgescu, membru în Biroul Executiv al Uniunii Centrale a Cooperative­lor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor. — Ediţia din acest an a „Lunii cărţii la sate“ — ne precizează interlocutorul nos­tru — este organizată de Con­siliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste, în colaborare cu Uniu­nea Centrală a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfa­cere a mărfurilor. Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, Uniunea naţională a cooperati­velor agricole de producţie, Uniunea Scriitorilor, Consiliul Central al UGSR şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Ea este dedicată ce­lei de a 40-a aniversări a re­voluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­­imperialistă şi celui de-al XlII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Manifestă­rile din cadrul „Lunii cărţii la sate“ au drept scop creşterea contribuţiei cărţii la educaţia politică, revoluţionar-patrioti­­că a oamenilor muncii de la sate. In cadrul acţiunilor or­ganizate, se reliefează succesele obţinute în domeniul producţiei editoriale şi de difuzare a căr­ţii, al atragerii populaţiei din mediul rural la lectură, subli­­nindu-se rolul cărţii un amplu proces de ridicare continuă a nivelului general de cunoştinţe al maselor, de educare socia­listă a oamenilor. —­­ntrucit cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, îi revin impor­tante sarcini pe linia popu­larizării şi difuzării cărţii la sate, vă rugăm să ne arătaţi cum se îndeplinesc aceste sar­cini ? — în scopul răspindirii largi a cărţii la sate, reţeaua de di­fuzare a cărţii s-a extins con­tinuu, ajungînd la 2 300 libră­rii şi raioane specializate, 6 500 puncte de desfacere in cadrul, magazinelor săteşti, 3 000 punc­te de difuzare organizate in cadrul unităţilor agricole so­cialiste," a întreprinderilor şi instituţiilor din mediul rural, bucurindu-se concomitent de sprijinul a 5 000 difuzori de carte din rândurile cadrelor di­dactice. Din domeniul literatu­rii social-politice au fost difu­zate în mediul rural sute de mii de cărţi, un loc aparte o­­cupîndu-i răspindirea largă a documentelor de partid şi de stat şi, in mod deosebit, a lu­crărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului : „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvol­tate“, titlurile apărute in seri­ile „Din gîndirea social-politi­­că“, „Din­­gindirea filozofică“, „Din gîndirea economică a preşedintelui­­ României“. Din literatura social-politică au mai fost difuzate la sate nume­roase alte lucrări importante. S-au mai difuzat numeroase cărţi de informare şi populari­zare a ştiinţei, şi cărţi de spe­cialitate consacrate activităţii productive şi economice de la sate. Din domeniul valorificării moştenirii literare s-au bucu­rat de aprecierile a numeroşi cititori, volumele clasicilor ro­mâni apărute in ultimul timp ; o largă difuzare cunoaşte lite­ratura contemporană. — Ce manifestări se organi­zează in acest an ? — In ediţia din acest an a „Lunii cărţii la sate“, care a început duminică 29 ianuarie, un accent deosebit se pune pe ini­ţierea unor manifestări care să contribuie la ridicarea pregăti­rii profesionale şi tehnice a oamenilor muncii din agricul­tură, a cooperatorilor. în acest scop vor fi organizate acţiuni în consilii unice agroindustria­le de stat şi cooperatiste, în cooperative agricole de pro­ducţie, întreprinderi agricole de stat, ferme, staţiuni de ma­şini agricole. In alte unităţi economice, şcoli, biblioteci, că­mine culturale, în aceeaşi pe­rioadă au fost programate lan­sări de cărţi, mese rotunde, dezbateri, simpozioane, intil­­niri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de cultură, şti­inţă şi artă. De asemenea, se vor organiza „Zile“ ale editu­rilor, spectacole de poezie şi muzică, dezbateri şi alte acţi­uni. Cooperaţia de producţie, a­­chiziţii şi desfacere a mărfuri­lor, in strinsă colaborare cu factorii locali şi cu organizaţi­ile de masă şi obşteşti, va a­­corda, în continuare, o atenţie deosebită popularizării şi difu­zării cărţii. Prin acţiunile ce vor fi Întreprinse,­­ ne-a spus, în finalul convorbirii, interlo­cutorul nostru — se va urmări asigurarea unei, noi calităţi a muncii cu cartea, sporirea con­tribuţiei la educarea maselor de cititori. S. Mircescu mmmwiME. * La trei decenii de la stingerea din viaţă a poetei Elena Fa­rago, la Biblioteca judeţeană Dolj s-a desfăşurat un simpozion omagial al cenaclului ce poartă numele scriitoarei. * Teatrul de stat din Arad a pus în scenă piesa „Cursa de Viena“ de Rodica Ojog Braşoveanu. Regia artistică a specta­colului este semnată de Mircea Moldovan, iar scenografia de Eva Gyîriff. * Cea de a doua premieră din stagiunea actuală a Naţionalului ieşean este „Rugăciune pentru disc-jockey“ de D. R. Popescu, Regia Dan Stoica. ­ Deşi a avut perioadele lui de eclipsă reală sau aparentă (cine ştie, ce pregăteşte tăcerea prelungită a unui autor 7) , deşi travaliul lui de scriitor ne-a dat de multe ori senzaţia unei pendulări indecise a vo­caţiilor ; deşi preferinţele lui sunt atît de eclectice (de la zglobiul ’ Melodii, Melodii, ln pateticul Dincolo de barieră, de la pirotehnic din Tunelul, le dezinvoltura unor cărţi poş­tale sonore Cintecele măr» etc., etc.) , deşi această răspân­dire a dat uneori senzaţia de filmaţi băieţi, numai filmaţi ! — deşi... deşi... Francisc Mun­­teanu ne apare azi, după peste treizeci de ani în slujba ecra­nului, unul din cineaştii dornici de autodepăşire, zeloşi, dina­mici. Nu e vorba doar de un dina­mism biologic. E vorba, mai ales, de promptitudinea cu care a înţeles comandamentele unei cinematografii dornică azi, mai mult decit oricind, să treacă la o tematică majoră şi la un anume ton : tonul tandreţei. Tandreţe faţă de tot ceea ce merită afecţiunea noastră, dar mai ales faţă de acei eroi ano­nimi aflaţi în punctele-cheie ale marelui edificiu. Autorul filmului Un petic de cer răspunde unei comenzi so­ciale, dar „comanda“ nu numai că nu-i restringe posibilităţile de exprimare cunoscute, dim­potrivă le amplifică, intr-un mod săritor în ochi. Ce-i cere tema ? Tema îi cere să se apropie de viaţa unui mare şantier, de o colec­tivitate care a ales o existenţă aspră. A ales-o de bună voie şi în vederea unui ţel devenit pentru cei mai mulţi ţel perso­nal : construirea unui alt Bi­­caz. Scenaristul-regizor este mu­tat — ba, nu ! se mută el, prin dorinţa proprie — de pe orbita poveştilor in doi, cu simbolicul cuplu Ana şi Mihai. Cadrul in­timist se sparge în acest ultim film, lăsind să apară in faţele-i multiple forţa unui personaj colectiv numit şantier. Ecranul se umple­ ochi cu maşini uriaşe, reale. Sub ochii spectatorului, în mod real, se mută munţii. Totul e forfotă şi prefacere căci ce e un şantier dacă nu viaţa repetind un mit : facerea lumii ? Tată, deci, un exemplu fericit în care „comanda socială“ o determină pe cineast să-și lăr­gească viziunea. Niciodată Francisc Munteanu nu a fost mai tinăr , suplu, disponibil, tonic, schimbind cu elasticitate registrele, glumind pedestru, dar suind cu sprinteneală spre un loc înalt care permite o vi­ziune globală. Contactul nemijlocit cu pulsaţia unui mare şantier a întinerit în mod spectaculos şi personajul emblematic repre­zentat de Gheorghe Cozorici ani şi ani in filme de autori di­feriţi, dar emblema in contexte diferite răminea aproape in­tactă. Aici, in Un petic de cer, eroul işi păstrează însuşirile generice , sentimentul răspun­derii, oroarea de aranjamente Călduţe, vaccinul împotriva fri­cii, eficienţa la faţa locului, omenia etc., etc. Ceea ce de-a lungul anilor începuse să ca­pete o anumită rigiditate ste­reotipă, aici se dezanchilozează şi se particularizează. Inter­pretul are un tonus nou. Miş­cările lui au o precizie spor­tivă şi o cadenţă alertă. Creş­terile de tensiune ale unui om care se simte răspunzător pen­tru tot capătă in interpretarea lui Cozorici o gamă mai largă de nuanţe ; el poate fi topos, colţos, caustic, imperativ, exas­perat, afectuos, intransigent şi înţelegător, „muiat“, „dezar­mat“. Actorul e secondat excelent­­ de un Ovidiu Iuliu Moldovan, preşedinte de C.O.M., pe şan­tier rol important, dar nu po­veste un rol alcătuit mai mult din prezenţă fizică şi din cite­va replici. Cu atit mai mare meritul interpretului care se impune prin simpla asistare, sugerează un caracter prin sim­pla prezenţă, iar cind işi spune cele citeva fraze te convinge că ai în faţă, reunite, integritatea şi inteligenţa. Nu e nevoie de mult spirit de observaţie ca să recunoşti un scenariu un set de locuri co­mune specifice acestei categorii de filme : a) bineînţeles că tri­mişii de la centrală vor apă­rea in noroaiele unui şantier năpădit de ploi îmbrăcaţi la patru ace şi scoşi din cutie ; b) bineînţeles că ei vor reprezenta opacitatea celor rupţi de tere­nul (de care răspund) ; c) bi­neînţeles că, avînd birocraţia în singe, zelul lor se va îndrepta spre cultul hirtiilor şi comba­tivitatea lor se va manifesta nu in soluţii de viaţă, ci in dispute de birou. Scenariul iz­buteşte doar parţial să dizolve problemele tehnologice in ca­ractere şi de aceea : d) bineîn­ţeles că vom asista, dar intr-o măsură mai mică decit in alte împrejurări, la dispute tehnice (cum trebuie tratate infiltra­ţiile, e sau nu e nevoie de că­­măşuială ? etc.) dispute a că­ror dreptate — din lipsă de ca­lificare hidroenergetică — ne scapă mereu. Acţiunea forţează uneori dramatismul unor situa­ţii in mod artificial căci : e) bineînţeles că nu se poate ca un bărbat — şi încă unul între­prinzător — să aştepte resem­nat peste 12 ore in holul unui aeroport fără ca­ măcar să dea un telefon explicativ unei soţii mult aşteptată (Cristina De­­leanu) care, în sfirşit, insfirşit a venit să-l vadă pe şantier, dar iată — ghinion — tocmai în acea zi, el a trebuit să plece ceea ce ea : f) bineînţeles că nu poate pricepe şi pleacă lă­­sind un bilet supărat căci... Nu e prima oară cind fantezia sce­nariştilor noştri inventează opacităţi neverosimile şi suspi­ciuni copilăreşti între soţi mult prea bine dezvoltaţi mental ca să cadă pradă atit de uşoară unor „malentendu“-uri. Important mi se pare că, plă­tind aceste biruri (şi altele), dominanta filmului rămine în verosimil, un ataşant. In senza­ţia că in faţa noastră se ridica ceva real şi măreţ (exterioare netrucate, surprinse din un­ghiuri şi încadraturi inspirate dintr-o realitate care nu poate să nu provoace admiraţia). Un merit esenţial al lui Francisc Munteanu şi al în­tregii sale echipe a stat în omogenizarea acestui fundal real care ar fi putut rămine cu uşurinţă un documentar para­lel cu o lume a ficţiunii cine­matografice, o lume tratată nu în aqua forte, ci in acuarelă cu nuanţe dulci, in care predomi­nantă rămine simpatia pictoru­lui faţă de model. Mai mult decit oricind, regi­zorul a ştiut să-şi asigure o distribuţie de farmec. Ceea ce pe hîrtie pare, uneori, plat se bombează prin prezenţa acto­rului. Se potenţează. Dacă cea mai mare parte din persona­jele grave (cu funcţii ceva mai săltate) ii reuşesc mai puţin din motive semnalate la para­graful despre poncife, oamenii credibil, trataţi mai ales în sti­lul şarjei prieteneşti, se mişcă prin peliculă firesc, purtind cu haz omeneşti calităţi, omeneşti cusururi. O primă explicaţie a succe­sului de public cu totul remar­cabil stă deci în distribuţie. Cu atit mai mare meritul lui Mircea Diaconu de a se decupa în contextul unor colegi care stirnesc hohotele sălii la simpla apariţie. Rolul lui e minuscul şi sărăcuţ, dar ca de atitea ori, ■­ Mircea Diaconu (aici in rolul unui tinăr inginer) reuşeşte ca din citeva treceri scurte să se înfigă în atenţia noastră, valo­­rificind la maximum fiecare secundă. Actorul personalizează totul : modul de a purta un costum (costume : Lidia Lulu­­dis) ; modul de a sorbi o ca­fea în cabinetul directorial ; chipul in care ţine pe după umeri o fată, pe ploaie, sub un şopron. Daţi-i lui Mircea Dia­conu să interpreteze o linie dreaptă. Cu aerul lui de veşnic mirat, pe drumul cel mai scurt dintre două puncte, el va re­­scrie o mini-odisee. Galeria, deloc săracă a unui anume tip de secretară, este îmbogăţită cu o ironie bine condusă de o Stela Popescu in­­cintatoare, fetiţoasă peste ter­men, zăpăcită cu moderaţie, cochetă cu mijloace locale. Fără surprize, prin urmare, simpatic foc, Jean Constantin cu binecunoscutele sale atuuri de mimică, de pronunţie, de gestică. El colorează viu por­tretul unui şofer-filozof care face deliciul sălii. Sebastian Papaiam şi Ovidiu Schumacher: un cuplu savuros in chere-smă (un şmecherism — se vede bine — recuperabil). Mai mult decit oricind, auto­rul s-a gîndit la public şi a căutat să-i iasă în întâmpinare in fel şi chip. Farmecului acto­ricesc mai sus pomenit i se adaugă plăcerea de a privi fru­museţea feminină in diferite variante (Diana Lupescu — ochi plecaţi, surisuri timide, Enikő Szilagyi — aplombul unei apariţii de un blond ex­ploziv, Cristina Deleanu — o căldură sobră). Muzica iscălită de Temistocle Popa însoţeşte radios acţiunea, ritmind-o după nevoi, creind in jurul personajelor o atmosferă tonică şi finalmente obligind spectatorul — plăcută obligaţie — să iasă din sală fluierind melodia care dă şi titlul filmu­lui. Virtuţile imaginii — Va­lentin Ducaru — v-aş ruga să le urmăriţi mai ales in prege­­neric. Dincolo de curgerea nu­melor, există o foarte subtilă poveste a trezirii de dimineaţă filmată cu un izbitor talent, filmată „filat“, sugerată mai m­tic doar prin obiecte (deştep­tătorul, tranzistorul, ibricul) obiecte atit de des lăsate de operator în regnul naturii moarte, dar aici... Pentru Francisc Munteanu „Un petic de cerc reprezintă un moment de primenire, de înti­nerire și de accentuare a pro­fesionalismului. Pentru cine­matografia noastră, acest film este o strădanie meritorie de a apropia marile teme de marele­­ public. Ecaterina Oproiu „Románia liberó”• e Mill Practic apicultura de pes­te 40 de ani, timp in care totdeauna cuişoarele mărun­te le procuram de la maga­zinele de fierărie. De la un timp, aceste cuişoare au fost trecute la magazinele cu furnituri de cizmărie, care sunt foarte puţine si care n-au, de obicei, asemenea articol necesar pentru fixat geamurile, în zona locuinţei mele există două fierării , una pe strada aviator Beller, alta pe şoseaua Ştefan cel Mare, colţ cu calea Doro­banţilor, dar la amindouă mi s-a spus că n-au cuişoare de ani de zile. De la magazinul de fierărie din Lipscani, unde am întrebat într-o doa­ră, mi s-a spus să caut la o unitate din calea Moşilor. N-am găsit nici acolo. Alt­cineva m-a îndrumat pe ca­lea Rahovei nr. 105. Nimic ! Am vizitat peste 20 de maga­zine din Bucureşti, precum şi magazine asemănătoare din Tulcea şi Constanţa, dar fără succes. Suntem­ foarte mulţi stupari care ne lovim de această lipsă a unui arti­col aproape neînsemnat care nu există fiindcă a scăpat, probabil, din vedere. Este cazul să reamintim comerţu­lui şi fabricilor furnizoare că este nevoie de astfel de cui­şoare fără de care nu ne putem îndeplini munca de stupari. ZAHARIA VOICULESCU str. av. Teodor Iliescu nr. 2 Bucureşti De la unitatea nr. 21 Mo­bilă din oraşul nostru am cumpărat o garnitură „Ba­­badag", odată cu care am primit şi un certificat de garanţie. De la depozit am ridicat-o bine ambalată, dar, ajungind acasă, am descope­rit că are defecte. Despre a­­ceastă problemă am scris la I.F.E.T. Constanţa, care răs­punde de unitatea furnizoa­re, rugind să se rezolve in mod echitabil situaţia. Au trecut de atunci două luni şi n-am aflat nimic despre soarta scrisorii mele, deşi am primit confirmarea de pri­mire. Am arătat in cele scri­se că defectele sint mari, in aşa fel incit unele părţi tre­buie inlocuite. Or, in baza unei prevederi legale, res­pectiva întreprindere are o­­bligaţia să-mi răspundă in­tr-un anumit termen. VIRGIL LACUSTEANU str. Horea, Cloşca şi Crişan, bl. A 76, ap. 5 Caracal La data de 28 decembrie 1983 am pus la cutia poştală mai multe plicuri cu felici­tări adresate unor rude şi prieteni, cu urări de sănăta­te şi fericire pentru anul care se apropia, aşa cum este da­tina la noi. Dar, in ziua de 10 ianuarie 1984 am primit înapoi plicul cu felicitări a­­dresate familiei Rachieru din Iaşi, strada Ghica Vodă nr. 16, cu specificarea „adresa incorectă“. Am rămas con­trariat de această rezoluţie, deoarece, in acelaşi timp, la aceeaşi adresă, am trimis felicitări pentru alţi destina­tari care nu mi-au fost re­­turnate. Doresc să se consta­te dacă port vina de a nu fi scris corect adresa, punind pentru aceasta la dispoziţia redacţiei plicul cu pricina. Sunt foarte afectat de faptul că n-a ajuns această felici­tare şi, tocmai de aceea, aş dori ca vinovatul să fie tras la răspundere. VASILE PERJU str. Gramont nr. 22—24 Bucureşti Ca şi alţi amatori de pes­cuit, mi-am scos permis de pescuit pentru ca, in timpul liber, stind un aer curat, să prind cu undiţa cite un peş­te. Cum o sursă mai bună şi mai apropiată de pescuit nu este decit apa Siretului m-am dus aici.. De la un timp, insă, nu mai pot prac­tica acest sport. Şi aceasta deoarece apa este , din ce în ce mai poluată de o între­prindere din Borzeşti care deversează reziduurile in riu. Nu s-ar putea lua oare mă­suri de protejare a apelor cum se iau in alte judeţe ? Pe lingă faptul că poluarea aduce pagube in ce priveşte creşterea peştelui, apele po­luate dăunează şi culturilor agricole deoarece sunt folosite la irigaţii. Suntem­ in aştepta­rea unor măsuri concrete care să ducă la limpezirea apelor Siretului. PETRE CONSTANTIN str. Cernei nr. 24 Focşani Din partea I.C.R.A.L. Co­ troceni am primit in decem­brie 1982 o adresă prin care mi se aducea la cunoştinţă că la imobilul din strada Dr. Lister 53 se vor executa lu­crări de reparaţii generale şi că, la terminarea lor, va tre­bui să plătesc cota parte din lucrările executate deoarece deţin acolo un garaj. La a­­f­lar­ea acestei veşti am rămas foarte surprins deoarece nu mai deţin acest garaj. Am răspuns întreprinderii res­pective că nu mai deţin a­­ceastă anexă de doi ani când i-am predat-o. Am mai spus că m-am şi mutat de la ve­­■­chea adresă. Dar cu aceasta, povestea garajului nu s-a terminat, căci după un an de zile, acelaşi I.C.R.A.L., cu a­­dresa nr. 19957 din 8 ianua­rie 1984 îmi pune în vedere să particip la recepţia lu­crărilor executate, întrucît în caz de neprezentare voi fi trecut automat la plata cotei cuvenite. Nu ştiu ce să mai cred despre evidenţa acestui I.C.R.A.L. care nu arată nici după patru ani că nu mai lo­cuiesc la fosta adresă, deşi era cazul să ştie de atunci. Poate se va lămuri acum. MIRCEA CRACIUNESCU str. dr. Romniceanu nr. 6 Bucureşti CINEMATOGRAFE • UN PETIC DE CER : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18­­ 20 ; Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18 20. Excelsior (65 49 45), orele 9 -11,15 - 16 - 18,15 - 20,15 . Modern (23 71 01), orele 9- 11,15 - 13,30 -15,45 - 18­­20. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), orele 9-11-13 17.30. CĂRUȚĂ CU MERE : Doina, orele 15.15 - 19,30. FRUCTE DE PĂDURE : Buzetti (50 43 58), orele 15.30 - 17,30 - 19.30. DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA : Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MIEZUL FIERBINTE AL PUNNII : Giu­ Ieşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 15,45 - 18 - 20 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19.30. ULTIMUL CARTUȘ : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20. ÎNDRĂGOSTIT LA PROPRIA DO­RINŢA: Sala Mică a Palatului, orele 17,15 - 20 ; Popular (35 1517), ore­le 15,30 - 17,30 - 19,30. AFACEREA PIGOT : S­­ u d I o (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 , 20; Floreasca (33 29 71), orele 3 - 10 - 14 - 16 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 - 18 - 20. SALAMANDRA , Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15; București (15 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,45 - 18 -20,15; Favorit (45 31 70), orele 8- 12-14 - 16 - 18-20; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20. RĂZBOIUL STELELOR : luceafărul (15 87 67), orele 8,45 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,30. STRADA HANOVRA : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 _ 18 - 20,15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 — 18 — 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. GARA PENTRU DOI­­ Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 19,45; Volga (79 71 26), ore­le 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 14,15 — 17 - 19,45. CAPCANA NEOBISNUITA : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20. NAUFRAGIUL: Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20. Mioriţa (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. NU POT SA-TI SPUN ADIO : Cen­tral (14 12 24), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18­­ 20. DE DRAGUL TAU, ANCA : Viito­rul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 -19.30. POVESTEA CĂLĂTORIILOR : Munca (21 50 97), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CANCAN FRENETIC : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FARA PANICA, VA ROG : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20. CAPTURATI-! LA BARIERA : Flacă­ra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19. ULZANA CĂPETENIA APASILOR : Progresul (23 94 10), orele 16 -18- 20. DESPĂRȚIRE TEMPORARA : Griviţa (1708 58), orele 12,30 - 16 - 19,30. O AFACERE MURDARA : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 -19,30; Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30. CAMIONUL DE CURSA LUNGA ■ Pocea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. LANȚUL AMINTIRILOR : Art. (21 31 86), orele 9 - 12 - 15,30 - 19. Miercuri, 1 februarie 1984 Soarele răsare la ora 7,35 şi apune la ora 17,24 TEATRE TOSCA : Opera Rorrână (13 18 57), ora 18 ; SALONUL : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala Mică şi FATA DIN ANDROS, ora 19, sala Atelier ; VINZATORUL DE PĂSĂRI : Teatrul de Opereta (13 98 48) ora 19 ; LUNA DEZMOŞTENIŢILOR ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 19 şi REZERVAŢIA DE PELICANI, ora 19, sala Studio (12 44 16); MISTERUL AGAMEMNON: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; MICUL INFERN : Teatrul „C. I. Nottara" (59 31 03), ora 19.30 sala Ma­­gheru şi INELE, CERCEI, RETEALA, ora 19 sala Studio ; NIŞTE TARANI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19; STOP PE AUTOSTRADĂ : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19.30; AMADEUS: Teatrul Giuleţti — sala Majestic (14 72 34), ora 19; HOŢUL DE VUL­TURI : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ora 19 ; REVISTA REVISTELOR : Tea­trul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi FRUMOSUL DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ, ora 19,30 sala Victoria ; VARIETĂȚI : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; JOIA DULCE : Studioul de Teatru I.A.T.C. (15 72 59), ora 19; NOUL NOSTRU VECIN : Teatrul Ţăndărică - ora 10, la sala Batiştei ; LA IZVOR DE DOR ŞI CINTEC : Ansamblul Rap­sodia Română (13 13 00), ora 18,30; RECITAL VOCAL-INSTRUMENTAL : A­­teneul Român, ora 19 şi RECITAL DE ARH­IRECLASICE, ora 18, la Muzeul de artă al R.S.R. : CARNAVALUL STELELOR : Circul de stat București (11 01 20), ora 19.30. TELEVIZIUNE 15: Telex ; 15,05 : Universul feme­ilor ; 15,30: Emisiune în limba ju­­­­ghiarâ ; 20: Telejurnal ; 20,20: Actu­alitatea în economie ; 20,35: Amin­tiri muzicale ; 20,50: Lumea contem­porană şi confruntările de idei ; 21,10: Videotecă Internaţională ; 21,40: La­cul ; 21,50: Telejurnal ; Sport PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, ION BORDEI ECATERINA, transmite : VREMEA se menţine închisă în ma­joritatea regiunilor ţării. Izolat sunt posibile precipitaţii slabe sub formă de burniţă, ploaie, lapoviţă şi ninsoa­re. Ceaţa va persista în zonele de câmpie şi în depresiunile intramonta­­ne. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat, cu intensificări locale în Banat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între —2 şi 6 grade, iar cele minima de la noapte între —6 şi 2 grade. LA BUCUREŞTI , vremea se menţină închisă. Vîntul va sufla slab. Tempe­ratura mraximă va fi cuprinsă între 2 şi 3 grade, iar minima între -1 şi -3 grade.

Next